Subiectul 1

ZONA este un termen foarte utilizat si reprezinta un areal larg care e impartit in spatii mai mici
relative omogene (zone agricole, urbane, climatice etc). In geografie exista diferite moduri de abordare a
sensului:
- In geografia fizica, termenul face referire la un spatiu cu caractere geografice proprii care au o
desfasurare in sens latitudinal. La baza se gaseste repartitia inegala a radiatiei solare pe suprafara
Pamantului, factor determinant in impunerea legii zonalitatii. De aici rezulta o zona calda, 2
temperate si 2 reci
- Termenul de zona se utilizeaza si pentru fasiile cu caractere omogene ce se succed in altitudine
inlaturandu-se cel de etaj. Insa aceasta situatie este o eroare pentru ca termenul de zona are sens
latitudinal si face referinta la un spatiu extins. Etajul apare astfel in cadrul zonelor ca un sistem
regional, locul ei are caracter particular, fiind impus de desfasurarea unui component, ex: relief=
ce diferentiaza pe vertical potentialul zonei
- In sec XX se vorbeste despre spatii, declarate rezervatii stiintifice si parcuri natural cu un regim
de protectie sustinut prin lege. In jurul acestora au fost delimitate fasii tampon in care accesul si
unele activitati sunt premise, si care au fost denumite zone de protectie in loc de areale sau fasii
de protective
- In geografia umana, termenul de zona se refera la spatii cu o anumita functie economico-sociala
ce pot fi separate in cadrul asezarilor mari: zona industriala, zona rezidentala, zona comerciala,
dar si zona portuara
- In geografia economica, termenul face referire la un spatiu larg (un teritoriu cu multe asezari) ce
se caracterizeaza prin imbinarea mai multor functii economice si sociale. Vasile Cucu separa zone
complexe, zone mixte si zone cu o singura functie economica.
- Termenul de zona e folosit si in alte domenii care nu apartin geografiei: finante (zona monetara),
biologie (zona pelagica si zona abisala)
Cara

ZONARE e un termen legat de de zona. Stabilirile unor limite nu se poate realiza decat daca zona va
fi privita ca o unitate de sistem in care intra elemente si relatii dintre acestea. Ex: zonele de caldura ce
impiedica specificul bilantului radiativ sunt delimitate dupa anumite criterii. Un criteriu este reprezentat
de valoarea temperaturii medii. Zona calda e incadrata de izotermele de 18°C ale lunii celei mai reci care
se desfaoara la latitudini mai mari decat tropicele, iar zonele reci polare se afla la latitudini mai mici
decat cercurile polare fiind indicate de izoterma de 10°C ale lunii celei mai calde, iar intre ele se afla
zonele temperate.
- Limitele dintre zone au un caracter dynamic= modificarea pozitiei lor fiind in functie de evolutia
raporturilor dintre factorii ce le-au generat.
- In cazul zonelor de caldura, modificarile sunt determinate de schimbarile unor conditii de natura
cosmica (scaderea bombarii terestre) sau de natura terestra-regionala (denudarea sistemelor
montane)

REGIUNE= teritoriu mai restrans decat zona, limitare mai clara, mai usor de identificat; o suma de
regiuni formeaza o zona.
- Implica un spatiu cu un grad ridicat de omogenitate in desfasurarea componentelor si elementele
principale ca ii confera un anumit sistem de relatii care se refera intr-o structura, functionalitate si
tip de peisaj.
- Reprezinta un sistem complex ce face posibila impartirea in subsisteme de ordine diferite, baza
fiind o unitate mica, indivizibila (geotop)
Intre notiunea de zona si cea de regiune exista asemanari si deosebiri.
- Elementele comune sunt:
o raportarea la unitatile spatiale
o alcatuite din component si elemente cuprinse in sistem

1
Subiectul 1

o un anumit specific functional impus de relatii care primeaza la nivelul spatiului la care se
raporteaza
- deosebirile pentru gorgrafia fizica
o zonele constituie sisteme cu un grad mare de generalizare (zone climatice, zone
pedogeografice) in care divizarea implica cel mult o treapta ierarhica (subzona) pe cand
regiunea reprezinta o unitate teritoriala mai mica, dar care se imparte intr-un numar mare
de subunitati de ordine diferite mergand pana la geotop
o zonele apar ca ansambluri de regiuni ce sunt reprezentate pe uscat printr-o multitudine de
peisaje, ca reflex al asocierii unor sisteme functionale diferite, dar care au o latura
comuna (bilantul energetic solar specific ce determina un anumit fond climatic general)
- in geografia germana si economica situatia e inversa, termenul de zona e folosit pentru areale cu
extindere redusa cu un anumit specific functional. In ceea ce priveste regiunea, se raporteaza la
un spatiu extins in care se intrepatrunde un complex de relatii economice intre sistemele de
productie, circulatie, consum
- intr-o regiune economica exista orase in care functional, se separa zone: industriala, rezidentiala,
portuara; in jurul acestora sunt zone periurbane sau zone de influenta. Intre spatiile oraselor sunt
zone agricole cu un anumit specific (cerealier, vitipomicol, cresterea animalelor)
- deci regiunea apare ca un spatiu larg, in care, pe de o parte fiecare dintre acestea joaca un rol de
centru polarizator pentru areale ce include asezari mici, terenuri cu o anumita folosinta
economica, organzare functionala

REGIONARE= Este procedeul prin care se identifica o regiune prin caracterele sale omogene-
particulare.
- e o operatiune ce presupune separarea de unitati mari in subunitati
- nu poate avea loc daca unitatea geografica, indifferent de rang, nu e considerate un sistem cu o
anumita alcatuire, structura dinamica, ce-i va da o anumita fizionomie
- va avea o dezvoltare teritoriala de unde necesitatea delimitarii a relatiilor cu unitatile vecine si
apoi stabilirea limitelor dintre ele si pozitionarea ierarhica a fiecaruia intr-un macrosistem.
- Omogenitatea e o caracteristica importanta, de care trebuie sa se tina cont.
o Ex= omogenitatea geomorfologica a Carpatilor de Curbura ce e asigurata de urmatoarele
caracteristici:
 Prezinta 2 supr si 3 nivele de eroziune
 Vai principale cu caracter transversal
- O alta caracteristica e data de personalitatea ce ii asigura unicitate. Ex: in M-tii Buzaului se
includ mai multe unitati cu trasaturi (de relief, vegetatie, sol, apa) ce le confera o anumita
omogenitate in cadrul Carpatilor de Curbura, dar fiecare au anumite elemente ce le asigura
individualitate (ex: M-tii Penteleu, munti inalti, subetaj alpin, predomina pastoritul)
- Specificul functional reprezinta factorul essential al separarii unitatilor. El e definit de relatiile
dintre componentele sale, fiind impus de cele cu rol esential ( regiune montana, agricola,
industriala)
- Ierarhizarea e o caracteristica esentiala in regionare deoarece separarea de unitati, nu se rezuma
doar la desfacerea intregului in mai multe componente, ci la stabilirea locului pe care fiecare
dintre acestea il ocupa in cadrul sistemului
- intr-o regionare geomorfologica vor fi importanti factorii morfologici, morfometrici,
morfogenetici; intr-o regionare climatica : temperaturi, precipitatii, umiditate, vant

2
Subiectul 1

PEISAJ/ TIPURI DE PEISAJE

PEISAJUL = reprezinta o portiune de la suprafata terestra mai mica sau mai mare, a carei fizionomie si
alcatuire reflecta calitativ si cantitativ un rezultat dintr-o anumita etapa evolutiva al raportului dintre
elementele comp. naturale si antropice ale unei unitati de mediu
- marimea unui peisaj variaza de la cateva zeci sau sute de m 2 (peisaj de mlastina, vulcani) pana la
nivel regional (peisajul padurii ecuatoriale)
Caracteristicile peisajului
- unicitate= rezulta din faptul ca peisajul e alcatuit dintr-o serie de component sau elemente cu rol
diferit in sistem
- omogenitate= e asigurata de prezenta unor elemente principale repartizate uniform in spatiu
- dinamica peisajului
- fizionomia- componenta principala

TIPURI DE PEISAJ
- reprezinta o expresie a unui numar mai mare de peisaje din aceeasi familie.
- Au in comun geneza, diferite caracteristici structural si de fizionomie
- Se disting:
o Peisaje in care componentele sistemului pe care il reprezinta se afla intr-un echilibru
stabil (biostazic), interventia antropica e putin semnificativa si chiar daca apare, peisajul
revine in timp la o stare apropiata de cea de la care s-a plecat
o Peisaje in care starea de echilibru intre elementele componente sistemului este rupta lent
sau brusc de interventia antropica (rhexistazie), peisajul initial e modificat treprtat, in cea
mai mare masura
o Peisaje puternic antropizate (industriale, agricole, asezari omenesti) specific sistemului

DIFERENTE DINTRE PEISAJ SI TIP DE PEISAJ

- Sunt doua notiuni cu sfera diferita
- Peisajul reprezinta o parte dintr-un sistem, ce exista unei etape de evolutie, pe o suprafata mai
mare sau mai mica, el e unic, avand o anumita alcatuire si fizionomie
- Tipul de peisaj reprezinta o expresie sintetica a unui numar mare de peisaje din aceeasi familie.
Ele au aceeasi geneza, dar difera prin structura si fizionomie
o Ex: in Bucegi, Piatra Craiului intalnim peisaje carstice, ce au in comun relieful carstic si
vegetatia calcifila

INDICATORI IN APRECIEREA PEISAJELOR

- Relieful= scheletul peisajului ce difera prin fizionomie, inclinare, extindere
- Vegetatia
- Activitatea antropica= chimism, irigare, desecare
- Apa= peisaje lacustre
- Roca= peisaj pe versanti abrupti
- Solul
- Elemente de natura climatica