Sunteți pe pagina 1din 24

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse


agroalimentare: carne de vaca si branza de vaca si oaie a localitatii Iasi,
judetul Iasi.
CUPRINS

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele


social-economice………………………………………………………….
2. Scurta prezentare a localitatii Iasi judetul Iasi…………………….
3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru
principalele produse alimentare……………………………………………
4. Norme de consum ………………………………………………
4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevazute in Romania……………………………………
4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevazute in U.E…………………………………………
4.3.Normele consumului optim…………………………
5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de vaca
si branza de vaca si oaie din localitatea Iasi judetul Iasi……………
6. Populatia localitatii Iasi judetul Iasi si structura populatiei……
7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu
principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi
judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de achizitionare
7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a
populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi pentru principalele produse
agroalimentare ………………………………
7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea
principalelor produse agroalimentare ……………………………..
8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la
principalele produse agroalimentare in pragul anului 2007 in
localitatea Iasi judetul Iasi………………………………..
9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare…
9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii……………..
9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea
Iasi judetul Iasi …………..
9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii
bunurilor si serviciilor…………………………….
9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a
localitatii Iasi judetul Iasi si eficienta
economica………………………..
10. Concluzii si propuneri…………………………………….
11. Bibliografie.
………………………………………………………………..

1. Necesitatea elaborării proiectului si


consecinţele socio-economice

Prin elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea


cu principalele produse agroalimentare a localitaţii Iasi jud.Iasi apare în
general ca o necesitate pentru cunoaşterea: pieţei şi satisfacerii nevoilor de
consum.
Nevoile de consum se pot satisface atât prin autoconsum cât şi prin
intermediul pieţei agroalimentare, dar în special apare ca o etapa de pregatire
profesională având un puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc,
dar şi pentru cei care-l studiaza în pregatirea lor profesională.
Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul
la care se află localitatea Iasi jud. Iasi în piramida socio-economică a
localitaţilor româneşti, dar şi abaterile de la normele optime privind protecţia
consumatorilor.
Acest studiu pune în prim plan cunoaşterea problemelor reale ce se
află pe piaţa produselor agroalimentare având o importanţa deosebită pentru
formarea profesională a noilor specialişti in domeniul agrar şi ingineriei
economice din agricultură.
Concluzia rezidă din simplul fapt că, problemele ce apar pe această
piaţă sunt direct legate de producţia agricolă şi indirect de nivelul cultural al
zonei.
Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca
comerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele
consumatorilor, cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si
cunosc o evolutie tot mai agresiva.

2. Scurta prezentare a localitaţii Iasi


judeţul Iasi
Localitatea Iasi, constituită din cartierele (zonele) Copou, Tatarasi,
Tudor Vladimirescu, Nicolina, Pacurari, Podu Rosu, Alexandru, Mircea cel
batran, etc a cunoscut in ultima perioada o evolutie semnificativa datorita
numarului crescand al studentilor dar si activitatilor economice rentabile.
Prin dezvoltarea pe care a inregistrat-o pe plan economic s-a creat
posibilitatea cresterii si diversificarii mentalitatii populatiei, mentalitate care
are in prim plan cresterea pretentiilor pentru calitate a bunurilor si serviciile
oferite de producatori si comercianti.
Localitatea Iasi reprezinta municipiul judetului Iasi, aceasta este
situată în zona de podiş, făcând parte din podişul Moldovei.
Teritoriul localitatii fiind faramitat de raurile Nicolina, Bahlui si Jijia
care ii ridica potentialul agricol.
Existenta in interiorul municipiului a zonelor forestiere ajutala
cresterea potentialului de precipitatii in zona. Media anuală a precipitaţiilor
este de 500 mm/m2 cu limitele minime şi maxime între 350-620 mm./m2.
Cantitatea cea mai mare a precipitaţilor se înregistrează în perioada mai
-iulie într-un procent de 62% din totalul precipitaţilor anuale.
Vânturile dominante sunt pe direcţia N-NE (70%) şi NS pe direcţia
cursului râului
Zona în care este situată localitatea Iasi se încadrează în gradul de
seismicitate minima 4.8 conform 11100/1/78 ,si prezinta largi posibilitati de
alunecare a terenului (Copou).
Teritoriul municipiului Iasi are o suprafaţă totală de 165120 ha. care
se repartizează pe natura de folosinţă şi forme de proprietate.
Suprafaţa totală a localitatii Iasi este ocupată în cea mai mare parte cu
teren agricol 90%,iar alte suprafeţe.10,0%.
Suprafaţa agricolă este ocupată în cea mai mare parte cu teren arabil
71.5%, vita de vie 20.5%.
Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat în strânsă legătură cu cadrul
natural şi resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea
pământului arabil, cultivarea vitei de vie, creşterea animalelor şi
valorificarea produselor animaliere.
Condiţiile cadrului natural şi premisele economice permit dezvoltarea
în continuare şi modernizarea edilitară a cartierelor componente localitatii.
Din perspctiva potenţialului economc, stadiul actual al dezvoltării
localitatii Iasi este relevat prin: activităţile agricole, industriale (industria
alimentară, industria textila, industria bauturilor alcoolice si racoritoare, etc.)
turism, transport, comert etc.

3. Consideraţii teoretice privind nevoile de consum


pentru principalele produse ogroalimentare

Studiul aprovizionării cu produse alimentare reprezintă o activitate de


marketing, ca orice activitate de marketing şi aprovizionarea cu diferite
produse atrage după sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea
nevoilor de consum se înţelege cercetarea lor şi formele de manifestare a
acestora pe piaţă. Acestea se regăsesc pe piaţă sub forma cererii de consum
şi/sau cererii de servicii.
Plecând de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate şi
ierarhizate astfel:
-- nevoi fiziologice
-- nevoi de prim ordin
-- nevoi obligaţii şi aspiraţii
-- nevoi solvabile
Nevoi fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihnă etc.,
acestea ocupând primul loc între celelante, după A.H. Maslow.
Nevoile solvabile acestea operează pe piaţă sub forma cererii de
consum., iar cele insolvabile în prezent, dar care, într-un viitor ar putea
deveni solvabile.
Prin studierea nevoilor de consum s-a observat că între nevoi se
stabilesc anumite relaţii de ordine diferite în functie de locul pe care-l ocupă
nevoile în viaţa socială, aceste relaţii sunt:
• relaţii de prioritate,
• relaţii de completare,
• relaţii de asociere,
• relaţii rivale sau care se exclud
Relaţiile de prioritate apar pe piaţă o dată cu creşterea încrederii
consumatorilor într-un anumit produs în defavoarea altuia.

Relaţiile de completare sau asociere sunt acele relaţii care se stabilesc


atunci când un produs satisface mai multe nevoi.
Relaţiile rivale sau cele care se exclud apar atunci când o anumită
nevoie poate fi satisfăcută de un alt produs din aceiaşi gamă (Ex.
Satisfacerea nevoii de consum prin consumul cărnii de porc, poate exclude
nevoia de carne de vită.)
Evaluarea şi măsurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate
realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezintă rezultatul unor
cercetări ştiinţifice, în domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia,
dietetica, psihologia, urbanismul etc.
Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de
ştiinţă ,de renume mondial şi în acelaşi timp, intră în preocupările unor
organisme naţionale de stat sau intrenaţionale.Această problemă s-a
multiplicat foarte mult o dată cu evoluţia societăţii şi îmbunătăţitera
nivelului cultural al umanităţii.
Raţia alimentară normală fiind alcătuită din diferite produse cu
procentaje diferenţiate pe sortimente, împrenună alcătuind caloriile necesare
pentru un consum optim.
În literatura de specialitate s-a determinat că, nevoia zilnică de hrană
a unui om obişnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteină, 70 g.
grăsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a
unei localităţi sau ţări, astfel în anul 2000 s-a înregistrat următoarele valori a
acestui indicator:
• Media mondială 2647 cal.
• Ţări în curs de dezvoltare 2420 cal
• Ţări dezvoltate 3502 cal
• America de N 3923 cal
• Europa 3534 cal
• C.S.I. 3264 cal
• România 2800 cal
• Africa 2326 cal
Din cercetările şi studiile publicate de specialişti în domeniul
marketingului rezultă că, o alimentaţie raţională trebuie să cuprindă:
1. 25-30% grăsimi alimentare;
2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animală;
3.. 55-60% glucide, din care cantităţi mai mici de produse de tipul
zaharurilor;
Alţi autori apreciază că un regim alimentar normacologic trebuie să
cuprindă:
• carne şi produse din carne 4-8%
• lapte şi derivate din lapte 30-55%
• oua 3-4%
• grăsimi (in afară de cele din carne, lapte şi oua) 12-17%
• cereale şi derivate din cereale 25-45%
• legume şi fructe 14-17%
• zahăr şi produse zaharoase 7-8%
• băuturi nealcoolice 2-3%
După ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, Romania se află în
zona sărăciei (depăşind pragul de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi
alocă pentru asigurarea hranei 65-70%, în timp ce o familie de pensionari
70-80%, exprimand un nivel de viaţă foarte scăzut.
După părerea subectivă a diverşilor autori întalnim o varietate de
bugete normative:
• buget minim de consum
• buget moderat
• buget al belşugului
• buget etalon (presupune satisfacerea completă a nevoilor de
consum).
• Buget raţional.

3. Norne de consum

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse


agroalimentare prevăzute în Romania. Normele de consum prezintă
numeroase diferenţieri în funcţie de nivelul de dezvoltare economică,
condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a populaţiei din teritoriile
respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ţară la ţară,
de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand în atenţie aceşti
indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum în
Romania.
Datorită faptului că Romania se află în zona sărăciei (depăşind pragul
de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea hranei
65-70% din venitul lor lunar, ea se află la stadiul de satisfacere a nevoilor
esenţiale, putand vorbi de norme minime de comsum.
În Romania s-a înregistrat în anul 2000 următoarele norme de consum:
• Paine 11,4 kg/lună*pers.
• Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.
• Cartof 4,7 kg/lună*pers
• Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers
• Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.
• Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers
• Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers
• Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.
• Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.
• Ouă 15 buc./lună*pers.
• Zahăr 1 kg./lună*pers.
• Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.
• Orez 0,5 kg/lună*pers.
• Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.

4.2 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse


agroalimentare prevăzute în U.E. Datorită faptului, că nevoile de consum
sunt satisfăcute în funcţie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural şi
preferinţele de zonă, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea
se prezintă astfel.
• Cereale total în echivalent făină 70 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 34 kg./an*pers.
• Cartof 71 kg/an*pers
• Legume 82 kg/an*pers
• Fructe 91 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de
consum alimentar constituie o problemă deosebit de dificilă, ca urmare a
influenţelor diferiţilor factori, între care diversitatea şi mobilitatea nevoilor
de consum, cat şi marea varietate de satisfacere a acestora joacă un rol
esenţial.
Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt
reprezentate de normele fiziologice, core îmbracă forma unor raţii
alimentare, acestea sunt influenţate de varstă , sex, ocupaţie, mediu, tradiţie.
etc. şi se pot exprima în calorii sau în unităţi de protide, lipide, glucide, etc.
necesare organismului uman. Astfel nutriţioniştii au făcut numeroase studii
şi cercetări in domeniul marketingului, cercetări care privesc consumul
alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau
optime.
Aceste norme cuprind:
• Cereale total în echivalent făină 130 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 35 kg./an*pers.
• Cartof 80 kg/an*pers
• Legume 165 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
• Lapte bătut + iaurt 180 litri/an*pers.
• Ouă 250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare


din localitatea Iasi, judeţul Iasi

Autoconsumul sau consumul direct de produse în general şi de


produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca si oaie) în special
este o formă de materializare a nevoilor de consum. În ţare noastră după anul
1989 mărimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:
• ponderii ridicate a populaţiei rurale
• promulgării legii fondului funciar (legea 18/1991)
Populaţia rurală a crescut în ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul
populaţiei pe ţară şi la 60,3% din totalul populaţiei judeţului Iasi. Această
diversificare a populaţiei rurale s-a datorat închiderii unui număr mare de
fabrici şi întreprinderi după 1989, rezultand astfel o creştere a ratei şomajului
şi în acelaşi timp o migrare a populaţiei urbane spre zonele rurale.
Un alt indicator major, care a determinat creşterea autoconsumului îl
reprezintă promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, făcand posibilă
împroprietărirea unui număr mare de familii din zonele urbane cu teren
agricol.
Astfel în 1994 în structura cheltuielilor de consum alimentere şi
băuturi alcoolice, autoconsumul reprezintă 33,5% pentru familiile de
salariaţi, 81,4% pentru familiile de ţărani şi 33,9% pentru familiile de
pensionari.
Autoconsumul este influienţat de o serie de factor, cum ar fi:
• zona (rurală sau urbană);
• venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol şi
creşterea animalelor);
• nivelul veniturilor, forma de încasare a lor (bani sau natură);
• puterea de compărare;
• condiţiile socio-economice a zonei;
• volumul, structura şi calitatea produelor; etc.
Aceşti indicatori după anul 1990 au înregistrat o creştere masivă,
determinand astfel o scădere a cantităţilor de alimente cumpărate, ajungand
în 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la ceriale şi produse din ceriale, 35,9%
la carne şi preparate din carne, 40,8% la fasole şi alte leguminoase, 30,4% la
cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ouă, 26,6% lapte şi produse din lapte, iar la
caşcaval autoconsumul nu a inregistrat modificări semnificative.
Pentru a se putea înţelege situaţia reală de pe piaţa arealului studiat,
trebuie perzentată ponderea autoconsumului din volumul total al consumului
sau ponderea produselor cumpărate din consumul total.
Din datele prezentate anterior se observă ,că aprovizionarea cu
principalele produse agroalimentare în Romania au cunoscut o fluctuaţie
continuă, în timp ce în localitatea Iasi a cunoscut fluctuatii mari atat la
nivelul grupelor de produse agroalimentare (carne de vaca si branza de vaca
si oaie) , cat si in cadrul grupelor.

6. Populaţia localităţii Iasi şi structura acesteia

Populaţia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimărilor, de


22456 mii persoane, în scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca
urmare a valorilor negative ale sporului natural al populaţiei (-30,4 mii) şi
soldului migratiei externe (-2,5 mii).
Datele estimate pentru anul 1999 reflectă o ameliorare a mişcării
naturale a populaţiei materializată în scaderea numărului de decese cu 4,2
mii; în aceste condiţii rata mortalităţii generale s-a redus de la 12,0 decedaţi
la 1000 locuitori în 1998 la 11,8‰. Numărul de nascuţi-vii în anul 1999 a
scăzut cu 2,6 mii, dar rata natalitaţii s-a menţinut la 10,5 nascuţi-vii la 1000
locuitori.
În anul 1999 numărul casatoriilor a scăzut cu 5,3 mii; rata nupţialităţii
a fost de 6,2 casatorii la 1000 locuitori faţă de 6,5‰ în anul 1998.
O influenţa favorabila asupra stării civile a populaţiei a avut o scadere
a numărului de divorţuri cu aproape 7 mii; rata divorţialităţii a fost în anul
1999 de 1,47 divorţuri la 1000 locuitori, comparativ cu 1,78 în anul 1998.
În arealul prezantat numărul popupaţii la începutul anului 2000 era de
340000 persoane, cu acest număr de locuitori municipiul Iasi se situa pe
locul 3 la nivelul tarii, dupa Bucuresti, Timisoara, urmat de Cluj si Galatil,
cu o densitate de 53,2 loc./km2 , aceasta este cu 4,3 loc./km2 mai mică decat
densitatea medie a judeţului (57,5 loc./km2)
Structura populaţiei depinde de:
După sex întalnim:
• 159775 masculin (bărbaţi)
• 180225, feminin (femei)
• Prin aceasta se intareste ideea de la nivel national
unde populatia masculina are o pondere mai mica fata
de cea feminina, respectiv 53%-47%.
După grupa de varstă:
• 120000, 0-14 ani
• 155000, 15-59 ani
• 75000, 60 şi peste

O descriere a structurii populaţiei pe grupe de varstă este necesară mai


detaliată pentru o estimare cat mai exactă a tendinţelor demografice a
localităţii in cauză.

Structura populaţiei după indicatorii evoluţiei demografice:


• Născuţi vii
• Morţi
• Sporul natural
• Născuţi morţi
• Morţi în varstă de sub 1 an
Structura populaţiei după nivelul de instruire:
• Institutii de invatamant superior
• Scoli postliceale si tehnice de maistri
• Licee
• Scoli profesionale, complementare sau de ucenici
• Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu
• Scoli primare
• Fara scoala absolvita
• Nedeclararti
Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul
de instruire al populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un
nivel mediu de 12,4 ani de scoala pe un locuitor din localitatea Iasi (barbati
12,6 ani scoala 12,2 femei ani scoala)
Structura populaţiei după categoria socială:
Structura populaţiei după categoria socială
Tabelul 10
Specificare Numărul persoanelor %, din
total
Elevi şi studenţi 115000 33,0
Pensionari 75000 21,0
Casnice 55000 15,7
Întreţinute de alte persoane 25000 29,1
Întreţinute de stat 1000 0,1
Alte situaţii 4000 0,6
Total populaţie inactivă 275000 100
Acesata populatie este majorata de existenta studentilor rezidenti,
deoarece Iasul este unul din cele mai mari centre universitare din Romania
(peste 60000 studenti rezidenti), iar complexul studentesc Tudor
Vladimirescu detine cel mai mare camin de studenti din S-E Europei.

7. Proiectarea cantităţilor totale de aprovizionat cu principalele


produse agroalimentare a populaţiei din localitatea Iasi, judeţul Iasi şi a
cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea


volumului de alimente necesare unui anumit esantion; termenul de aliment
se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ.
Pentru carne de vaca si branza de vaca si oaie, aprovizionarea se face
prin autoconsum 15%, iar restul de 85% se efectuiaza prin intermediul pietei
agroalimentare locale sau prin deplasarea populatiei in mediul rural, in cazul
nostru in comunele invecinate, deoarece sunt multi dintre locuitorii
municipiului Iasi care detin suprafete de teren in mediul rural.
Aceasta posibilitate de a se aproviziona cu alimente a luat nastere
dupa anul 1989 cand o parte din locuitori a primit pamant.
Aparitia acestei metode de rezolvare a aprovizionarii cu principalele
produse agroalimentare a dus la o economisire a veniturilor, venituri care la
ora actuala nu au o valoare prea acceptabila.
Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse
agroalimentare are o valoare semnificativa , cu toate ca ne aflam intr-o zona
urbana, aceasta se datoreaza fapului pus in prim plan anterior.

7.1. Calculul cererii de consum mediu şi anual a populaţiei din


localitatea Iasi pentru principalele produse agroalimentare

Evaluarea cererii de consum pentru produsele alimentare si


nealimentare in general si pentru principalele produse agroalimentare in
special se manifesta diferit de la produs la produs si se realizeaza cu ajutorul
coeficientilor de elasticitate.
Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe
grupe de familii, ale urmatorilor indicatori :
Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de
consum in functie de venit ;
Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum
pentru cantitate in functie de venit ;
Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum
pentru calitate in functie de venit ;
Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;
Pretul mediu unitar al produsului cumparat.
Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face
obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1 si 2.
7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziţionarea principalelor
produse agroalimentare
Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a
cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y),
venitul mediu anual pentru un menbru de familie (X1) si marimea familiei
(X2) exista o legatura de tip liniar.
Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1
X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului
mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o
perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.
Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de
consum sunt calculati si prezentati in anexa 3 si 4.

8.Calculul dimensiunilor pieţei efective şi potentiale la


principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 în
localitatea Iasi judeţul Iasi

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de


natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta
diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite relativ
usor, pe baza unei relatii simple de calcul :
D = N*X, unde :
N - reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;
X - reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru
perioada de referinta data.
Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul
ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia
pe cele doua cai:
Intensive;
Extensive.
Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 5
si 6.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare, se face direct


prin autoconsum sau prin intermediul pietei, procedeu usurat pentru ca
localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu
specific alimentar.
Carnea de vaca care este necesara populatiei se achizitioneaza prin
intermediul pietei agroalimentare din zona(85%) si prin autoconsum(15%).
Piata agroalimentara din zona este constituita din piete in aier liber, tip
taraba, magazine cu profil agroalimentar si de supermarket-urile cu profil
alimentar (Metro, Gima)peste autoconsum, se face prin aprovizionarea en
gros sau en detail de la magazinele si furnizorii din localitate si/sau cei din
localitatile invecinate (orase si/sau comune).
Pentru peodusele branza de vaca si oaie aprovizionarea se face cam
in acelasi fel , cu putine deosebire legate de autoconsum, aceste diferentieri
se inregistreaza pentru ca laptrle se obtine mai usor decat carnea.
Cele doua metode de aprovizionare sunt repartizate astfel :
Autoconsumul (carnea de vaca ), 15% ;
Aprovizionarea prin intermediul pietei, 85%% ;
Autoconsumul (branza de vaca si oaie), 25%;
Aprovizionarea prin intermediul pietei, 75%.
Aceste ponderi variaza si in interiorul claselor de produse, in functie
de modul de obtinere a sortimentului.

9.1. Furnizorii de mărfuri şi prestatorii de servicii

Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii din localitatea


prezentata sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane
juridice. Acestia au menirea sa asigure cu produse cerintele intregii
populatii, lor cuvenindu-se profituri semnificate.
Prin dezvoltarea comertului in interiorul localitati se dezvolta si alte
activitati colaterale cum ar fi : cele legate de transporturi, cele de crestere a
pretentilor consumatorilor, de apreciere a calitatii produselor, cele legate de
agroturism, ; acestea la randul lor genereaza cresterea nivelului de trai a
locuitorilor.
Furnizorii de bunuri si servicii in zona :
S.C. DORNA S.A.
S.C. AGROMEC S.A.
S.C. KOSAROM S.A. PASCANI
S.C. LACTIS S.A.
S.C.KABANOS S.A.

9.2. Magazinele şi punctele de vanzare


en detail din localitatea Iasi

Municipiul Iasi dispune de 2305 magazine, magazinele si punctele de


vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune
condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si
nealimentare.
In arealul acestei localitati se gasesc o multitudine de magazine si
punce de desfacere a produselor de origine agroalimentare, de aceea ma
considerat ca ar fi indeajuns sa amintesc existenta supermarke-turilor din
zona. Gima si Metro.

9.3. Distanţa dintre localităţile de aprovizionare şi


furnizorii de bunuri şi servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizonare si furnizori de bunuri si


servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este de 68 km.
deoarece localitatea de unde se procura este orasul Pascani (carne ), oras
situat la distanta mica de municipiul Iasi.
Pentru procurarea celorlante produse apar diferentieri de la produs la
produs, dar in general acestea se iau din orasele invecinate ; distanta dintre
acestea si furnizorii de bunuri si servicii este :
Pascani- Iasi 68 km.
Vaslui- Iasi. 65 km.
Vatra Dornei - Iasi 250 km.
Suceava-Iasi 150 km.
Bacau - Iasi 85 km.
Botosani - Iasi 150 km.
Roman - Iasi 90 km.
Neamt - Iasi 140 km.etc.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse


a localităţii Iasi şi eficientă economică

Pentru carne de vaca si/sau pentru branza de vaca si oaie exista


scheme de aprovizionare foarte variate si diversificate cate depind atat de
distanta de aprovizionare a produselor, cat si de tipul produsului.
Complexitatea variantelor de aprovizionare este data si de modul de
distributie a produselor, adica de la producator sau de la intermediar.
legarutile dintre acestea fiind legate de modul de vanzare ,en detail
sau en gros. Indiferent cum arata aceste scheme de aprovizionare ele sunt
facute in asa fel incat sa fie eficiente pentrceicare le exercita ,dar sa fie si
puncte de atractie pentru consumatori.
In ultimul timp acestea au cunoscut o impresionanta evolutie pentru a
fi cat mai creatoare de venituri, evolutia s-a datorat si complexitatii si
variatei produselor dar si costului.
In momentul cand consumul de produse se face prin intermediul
autoconsumului schemele de aprovizionare sunt foarte simple ba chiar sunt
inexistente.
Pentru celelalte produse aprovizionarea se face din localitatile
invecinate prin intermediul furnizorilor si prestatorilor de servicii, care prin
incercarea idealurilor in domeniului comertului face posibila satisfacerea
cerintelor consumatorilor atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in
functie de puterea de cumparare a fiecarui individ.

Concluzii şi propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se


poate aprecia ca localitatea se incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu
posibilitati reale de satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia
consumatorului.
Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde se poate obtine
profituri din agricultura cu o tehnica si tehnologie a anilor ’60 in mileniul 3.
Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila in primul rand
prin practicarea activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai
importante sunt :
Cultivarea pamantului dupa tehnologii moderne
Folosirea unor seminte de calitate superioara
Comasarea suprafetelor de teren
Inceperea unor activitati de prelucrare a cerealelor
Infiintarea unor minifabrici de fabricare a laptelui
Extinderea suprafetelor de cultivare a cartofului
Cresterea animalelor
Folosirea unor rase de vaci cu potential genetic ridicat
Initierea unor activitati colaterale , creatoare de venituri ridicate.
etc.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina,


2002 - Marketing agroalimentar teorie si practica ;
2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 - Agromarketing ;
3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 - Piata produselor
agricole si agroalimentare ;
4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 - Marketing agrar ;