Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
ECONOMIE AGRO-ALIMENTARA
GRUPA 7422
CAIET LA MANAGEMENTUL
IN UNITATILE ECONOMICE
AGRICOLE
Studenta:
-2008-
CUPRINS
LUCRARE NR.1:Eficienta alocarii resurselor in cadrul activitatilor de productie
din ramurile vegetale si animale
LUCRARE NR 2: Bugetul de venituri si cheltuieli pentru cultura porumbului
LUCRAREA NR. 4: Fundamentarea planului de productie pe baza metodei
variantelor
LUCRARE NR. 3: Eficienta lucrarii resurselor la cultura de sfecla de zahar si
rosii
LUCRARE NR. 5: Optimizarea alocarii resurselor folosind modelul functiei de
productie
LUCRARE NR 6: Estimarea productiei medii cu metoda mediilor mobile
LUCRARE NR.7: Elaboraea planului de productie cu ajutorul metodei variantelor
LUCRARE NR. 9
LUCRARE NR. 8
LUCRARE NR. 10: Managementul fondului de terenuri si a productiei vegetale
10.1 Managementul structurii terenurilor
10.2 Managementul concentrarii terenurilor
10. Managementul utilizarii economice a terenurilor
10.! "naliza managementului mecanizarii lucrarilor agricole
10.# Managementul aplicarii masurilor agrotehnice in corelatia cu productia
realizate
10.$ Managementul calitatii produselor agricole vegetale
10.% "naliza factorilor care influenteaza productia vegetala
LUCRARE NR. 11: Managementul in activitatea de crestere a animalelor
11.1. Efectivul minim si efectivul ma&im de animale
11.2 'umarul mediu de animale
2
11.. (ensitatea animalelor la unitatea de suprafata
11.! Manangementul reprodcutiei si miscarii efectivelor de animale
LUCRARE NR. 12: "naliza dinamicii indicatorilor valorici
LUCRARE NR. 13: Managementul investitiilor in agricultura
LUCRARE NR. 14: Managementul fondurilor fi&e
LUCRARE NR. 15: Managementul utilajelor si masinilor agricole
LUCRARE NR.16: Managementul muncii in agricultura
LUCRAREA NR.17: Managementul costului de productie in agricultura
LUCRARE NR.18 : Managementul consumurilor de materii prime si materiale si
optimizarea stocurilor de mijloace de productie
LUCRARE NR.19: Modalitati de control si repartizare a resurselor in realizarea
unui nou produs agroalimentar
3
LUCRARE NR.1
Eficienta alca!ii !e"#!"el! in ca$!#l acti%itatil! $e &!$#ctie
$in !a'#!ile %e(etale "i ani'ale
Ramura de productie reprezinta un ansamblu de activitati omogene din
sectorul animal si vegetal.
Analiza a eficientei alocarii resurselor, porneste de la fisa tehnologica a
ramurei respective.
Pe baza fisei tehnologice se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru
fiecare ramurade productie.
Exemplu
Determinarea cheltuielilor de productie cu ajutorul fisei tehnologice la
cultura de porumb irigat
Productia medie principala: 6000 kg boabe/ha
Productia secundara: !00 kg boabe/ha
"isa tehnologica de productie prezinta in mod cronologic l#crarile tehnologice
mecanizate, manuale si consum,irile materiale.
Tabel nr. 1
Denumirea lucrarii Cheltuieli
mecanizate
Cheltuieli
manuale
Cheltuieli
materiale
TOTAL
1.ncarcat
ingrasaminte
chimice!lei"t#
1 $ $ 1
%.Transport
ingrasaminte
chimice!& 'g"t#
& $ $ &
(. )e alimenteaza
masina agricola cu
ingrasaminte
chimice!lei"t#
1 $ $ 1
*. )e jaloneaza
terenul!% ha#
$ 1 $ 1
&. +ertilizarea cu
ingrasaminte
chimice!%ha#
(, $ 1&, 1-,
4
..Arat /grapat %,, $ $ %,,
0. Discuit /grapat ., $ $ .,
-. Erbicidat (, 1 1,,!& l"ha#
1. )emanat ., 1 %&,!%&'g"ha# $%0
1,.2rasit mecanic *,!lei"ha# .,!lei"ha# $ %00
11. rigat $ *, &, &0
1%.2rasit
mecanizat/fertilizar
e
*, $ 1&,
1(. rigat ., 1., 0
1*.3ecoltat %,,!lei"ha#
TOTAL ..0 1.( -., %6&0
5
LUCRARE NR 2
)#(et#l $e %enit#!i "i c*elt#ieli &ent!# c#lt#!a &!#'+#l#i
'heltuielile sunt de feluri: cheltiei directe si chletuieli indirecte.
(enituri) valorificarea productiei la pret vanzare $00 */t porumb
Cheltuieli directe
Tabel nr. %
)pecificare 4alorificare
1. Cheltuieli materiale5
$samanta
$ erbicide
$ fertilizare
$ irigatii
$ lucrari mecanice
$cheltuieli cu
apro6izionarea
1&1%11lei"ha#
%&,!lei"ha#
1,,!lei"ha#
(,,!lei"ha#
%1,!lei"ha#
..0!lei"ha#
.&1lei"ha#
%. Cheltiel cu forta de
munca
1.(!lei"ha#
TOTAL C7LET8EL D3ECTE 10&&!lei"ha#
Cheltuieli indirecte
Tabel nr. (
)pecificare 4aloare
)'heltuieli generate de administrare
)asigurari
)dobanzi
)impozt
arenda
+,- %.!!/.0,0lei/ha1
$,-%.!!/!,60lei/ha1
%0,-%.!!/%.!,!0lei/ha1
$00lei/ha1
$000lei/ha1
TOTAL C7ELT8EL D3ECTE 6&0lei/ha1
23tructura cheltuielilor
'heltuieli totale/ cheltuieli directe040,15cheltuieli indirecte00,1
/ $.+
2 (aloarea productiei/ 6-pret
/60000t1-0..!0lei1
6
/ +!00 lei
2 Alocatii si subventii/ !0 euro apro7 00 lei
2 (enituri totale/ +.00
2 Profitul/ (enituri 8'heltuieli
/ +.00)$.+
/ $%$
2 Rata profitului/
% 15 . 97 100 *
Pr
T
C

2 'ostul unitar0'
u
1/
39 . 0
6000
2374

Q
C
T
lei/kg 0se compara cu pretul de
vanzare1
2 Pragul rentabilitatii 091este acel nivel de productie care imi permite
acoperirea cheltuielilor din valoficarea productiei
6 /: profit/0 /: cheltuieli/ venituri
(
;
/ 9-P
(
/: '
;
/ 9-P
(
/: -
P
(
/pret de vanzare/ 0..! lei
-9/
2912
75 . 0
2374

V
T
P
C
<aca nu iesie cel putin $%.4, agentul economic iese in perdere
2 Productivitatea muncii0=
f
1
=
f
/
500
) ( 12
6000
. . .

zile m f C
Q
kg/ zi in unitati fizice
6/ productie
'.f.m./ consum de forta de munca
2 >7presia valorica0=
v
1
=
v
/
391
12
4700
. .

m f C
V
T
lei/zile
7
LUCRARE NR. 3
Eficienta l#c!a!ii !e"#!"el! la c#lt#!a $e "fecla $e ,a*a! "i !"ii
+isa tehnologica
Productia principala/ 60 t/ ha
Productia secundara/ %! t/ha
Tabel nr. *
Denumire lucrare Cheltuieli lucrari
mecanizate
Cheltuieli lucrari
manuale
Cheltuieli
materiale
1.Discuit9 grapat
ni6elat
%,, $ $
%.fertilizare cu
ingrasaminte
organice
(&, $ 1%,
(.fertilizare cu
ingrasaminte
chimice
&, $ 1&,
*.arat/grapat %,, $ $
&.fertilizar azot$:
ingrasaminte
chimice
&, $ 1&,
..modelare9 rigole &, $ $
0.ierbicide 1&, 1 (,,
-.semanat 0, &,, 1,,,
1.pasit mecanic &, $ $
1,.prast manual $ 1,, $
11.tratament
fitosanitar
&, $ 1,,
1%.irigat $ 1,, *,,
1(.prasit manual $ 1,, $
1*. prasit mecanic 1,, $ $
1&.taratement
fitosanitar
1,, $ (,,
1..recoltat $ %,,, $
10.TOTAL 1(0, %1,% 11-%,
8
;ugetul de 6enituri si cheltuieli la tomate
1. Cheltuieli directe
Tabel nr. &
3pecificatie (aloare
'heltuieli materiale cu:
) materii prime
) lucrari mecanizate
%$%&0
%%40
%$.0
;?;A@ %60&
'heltuieli directe/
% 85 100 *
18856
16092
%. Cheltuieli indirecte
Tabel nr. .
)pecificatie 4aloare
) cheltuieli generate
de administratie
) aigurari
) dobanzi
) impozite/taxe
*<=Chelt. directe>.*(..-
(<= chelt. directe>*-%..-
%,<=chelt.
directe=."1%>1,<=chelt.
directe>1.,
TOTAL %0.*
'heltuieli indirecte/ %!,
;otal cheltuieli/ cheltuieli directe 5cheltuieli indirecte
/ %60&5.6+
/ %44!6
2 (aloarea productiei/ 6-pret
/$0000-$
/&0000 lei
2 Profit/ (aloarea productiei) costuri
/ &0000)%44!6
/ .%%++ lei/ha
2 Rata profit/
% 3378 100 *
18856
71144
100 *
Pr

T
C
2 Pragul de rentabilitate
P
r
/0
(
;/
'
;
9
'
;
/9-P
v
/ $-9/%44!6 /: 9/64! kg
2 'ostul unitar
5 . 628
30
18856

Q
C
T
lei/ha
2 Productivitatea muncii
'onsumul de forta de munca / 0 zile/ore/an
=
f
/
136
220
30000
. . .

m f C
Q
kg/ha
2 >7presia valorica0=
v
1
=
v
/
409
220
90000
. .

m f C
V
T
lei/zile
10
LUCRAREA NR. 4
-#n$a'enta!ea &lan#l#i $e &!$#ctie &e +a,a 'et$ei %a!iantel!
Aetoda variantelor presupune elaborarea unei variante de structura de
productie, tinand seama de cerintele economice si tehnice, dupa care prin incercari
succesive se cauta alte variante cu rezultate economice mai bune.
Pentru fiecare varianta de productie se calculeaza o serie de indicatori
economici si de eficientape baza carora se opteaza pentru varianta considerata cea
mai buna.
?btiunea se face in functie de... si de modul in care sunt utilizate semintele.
Pentru determinarea structurii optime de productie se foloseste un sistem de
indicatori economici si de productie intre care mentionam:
2 sporul de productie obtinut prin utilizareaunei cantitai sporite dintr)un anumit
"actor de productie
2 valoarea productiei, costul de productie, profitul, venituri totale si pe culturi,
cheltuieli totale si pe culturi, consumul de forta de munca, costul unitar, rata
rentabilitatii, indicatori economici si de productie.
2r
p
!i# > 2m
p
!i#= )!i#
Pr
p
0i1/ productia principala la cultura i
Pm
p
0i1/ productia medie principala la cultura i
30i1/ suprafata alocata culturii i
2r
s
!i# > 2m
s
!i#

= )!i#
Pr
s
0i1/ productia secundara la cultura i
Pm
s
/ productia medie secundara la cultura i
4p
h
!i# > 2m
p
!i#= 2p!i#
Pp0i1/ pretul productie principale la ultura i
4s
h
!i# >2m
s
!i#= 2s!i#
(s
h
0i1 / val productiei secundare la ha la cultura i
Ps0i1 / pretul prodctiei secundare la cultura i
11
4t
h
!i# > 4p
h
!i# / 4s
h
!i#
(t
h
0i1 / venituri totale la ha
4p!i# > 4p
h
!i#=)!i#
(p0i1/ valoarea productiei principale la cultura i
4s!i# > 4s
h
!i#= )!i#
(s0i1/ valoarea productiei secundare la cultura i
4t!i# > 4p!i#/ 4s!i#
(t0i1 / veniturile totale la cultura i
Ch
t
!i#> Ch
h
!i# = )!i#
'h
t
0i1 / cheltuieli totale la cutura i
'h
h
0i1/ cheltuieli la ha
Rf
h
0i1 / (t
h
0i1) Ch
h
!i#
Rf
h
0i1/ rezultatul finnaciar la ha
Rf
t
0i1/ (t0i1) 'h
t
0i1
=n0i1 /
( )
( ) i Z
i
p
0
Pr
=n0i1/ productivitatea muncii in e7presie naturala
B
0
/consumul de ... 0 pentru cultura i
=v0i1 /
( )
0
Z
i Vt
=v0i1/ productivitatea muncii in e7presie valorica
'u
p
0i1 /
( )
( ) i
i Ch
p
t
Pr
'u
p
0i1/ costul initar de productie
Exemplu
3a se fundamenteze planul de productie al inei firme vegetale specializata in
productia de cereale cu aCutorul metodei variantelor.
Asolamentul firmei se bazeaza pe $ culturi: porumb, grau si orz.(alorile
parametrilor generali si specifici sunt prezentate in tabel .:
12
)pecificare 2orumb ?rau Orz
Consum de forta
de munca...
!om"ha#
1% % %
2ret de
6anzare!lei"ha#
,.0 ,.1 ,.&
2roductia medie
la ha!t#
& * *
Chletuieli totale
!lei"ha#
1-,, 1%,, 1%,,
3estrictiile procesului de productie :
2 e7ista obligativitaea cultivarii integrale a intregii suprafete arabile de %00 ha
2 pentru respectarea tehnologiei rotatiei culturilor impreuna de asolament se admite
cultivarea aceleesi culturi in anul urmator in limita ma7ima de %0 ha
2 respectarea contractelor incheiate privind ... unei cantitati de +!0 ha t de cereale
3a se determine structura optima de productie cu Cutorul metodei variantelor,
calculand pentru fiecare varianta de plen, veniturile, cheltuielile profiturile, rata
rentabilitatii si productivitaea muncii.
4arianta 1!de baza#5 porumb>.,@ grau>(,@ orz>1,
Productia/ 60-! 5 $0-+ 5%0-+
/ $005%05+0
/+60
4enituri
Porumb:(/ 600ha1- !000-0..
/ %0000
!t/ !000kg
Drau:(/ $0-0.4-+000
/ &6000
?rz: (/%0-0.!-+000
/ 0000
;otal venituri/$6000
Cheltuieli
Porumb: 'h/ 60-%400
/ %04000
Drau: 'h/ $0-%00
/ $6000
13
?rz: 'h/%0-%00
/ %000
;otal cheltuieli/ %!6000
2rofit
Porumb: Pr/ %0000
Drau: Pr/60000
?rz: Pr/ 4000
;otal profit/%.0000
3ata rentabilitatii
Porumb: Rr/
100 *
Pr
t
Ch
/
% 94 100 *
108000
102000
Drau: Rr/
100 *
Pr
t
Ch
/
% 8 . 62 100 *
36000
60000
?rz: Rr/
100 *
Pr
t
Ch
/
% 6 , 66 100 *
12000
8000
;otal rata rentabilitatii/

% 9 , 108 100 *
156000
170000
2roducti6itatea muncii in epresie naturala

Porumb: =n /
( )
( ) i Z
i
p
0
Pr
/
zi t / 6 . 0
1260
300
Drau: =n /
( )
( ) i Z
i
p
0
Pr
/
ha t / 2
30 * 2
120
?rz: =n:
( )
( ) i Z
i
p
0
Pr
/
2
10 * 2
40
t/zi
14
2roducti6itatea muncii in epresie 6alorica
Porumb: =v0i1/
( )
0
Z
i Vt
/
6 . 291
1260
210000
lei/zi
Drau: =v0i1/
( )
0
Z
i Vt
/
1600
30 * 2
96000
lei/ zi
?rz: =v0i1/
( )
0
Z
i Vt
/
1000
10 * 2
20000
lei/zi
4arianta %
Tabel nr. -
2orumb!0,# ?rau!%,# Orz!1,#
Productia
principala
$!0 40 +0
(enituri +!000 6+000 0000
'heltuieli %6000 +000 %000
Profituri %%&000 +0000 4000
Rata rentabilitatii &+, %66, 60,
15
LUCRARE NR. 5
.&ti'i,a!ea alca!ii !e"#!"el! fl"in$ '$el#l f#nctiei $e
&!$#ctie
Aetoda functiei de productie presupune determinarea unui model matematic ,
care sa e7prime corelatia dintre nivelul productiei0#1 si factorii de productie07%, 7,
7$..., 7n1
E/f07%, 7...,7$..., 7n1
F/ consumul de factori de productie
E/ functia tehnica de productie care analizeaza corelatia dintre niveluG de
productie# si consumul de fcatori de productie.
Aodelul care apro7imeaza cel mai bine aceasta corelatie, este polinomul al
carui grad u este egal cu numarul de seturi de date aflate la dispozitie.
>7emplu: #/ f071/ a
n
7
n
5a
n)%7
n)%
5...5a
5a
%
75a
0
3e considera o e7ploatatie agricola care la cultura porumbului a obtinut
niveluti diferite de productie in functie de doza de ingrasamintechimice alocate la
ha0!0 kg azot la ha1
3e cere sa se determine:
a. doza optima de ingrasaminte chimice la ha din punct de vedere tehnic si
productia ma7ima obtinuta
b. doza optima de ingrasaminte chimice din punc de vedere economic in
conditiile de vanzare la pret de vanzare/0.. lei/kg si ai unui cost de
fertilizare0'f1/% leu/kg
c. analizati comparativ cele variante de fertilizare
16
Tabel nr. 1
A B A
%
A
(
A
*
A
%=
B A=B
, . * , 1. %*
1 0 1 , 1. 0
% - , , 1. ,
( 1 1 , 1. 1
* 1.& * , 1. (-
TOTAL (1.& 1, , (* 0- 1
E/ a
5a
%
75a
0
3/
( ) min
5
1
2

i
m
y y
,
_

5
1
2
0 1
2
2
i
t
a x a x a y

0
a
S
/: )7
( ) 0
5
1
0 ` 1
2
2

i
a x a x a y
)7
( ) 0
5
1
0 ` 1
2
2

i
a x a x a y
)
( ) 0
5
1
0 ` 1
2
2

i
a x a x a y
$+a
505%0a
0/
.4
%0a
%
5050/& /:a
%
/0.&
%0a
505!a
0
/$&.!
$+a
505%0a
0/
.4 /: $+a
505%0a
0/
.4
%0a
505!a
0
/$&.!0)1 )0a
50/%0a
0/
).&
%+a
/)% /: a
/)0.0. /: a
0
/...
E
m
/ )0.0.7
50.&75... /: ma7im
0E
m
1H/0 /: 0.&)-0.0./0 /: 7/6.+ 0doze1 /: 7
tone
/.6+-!0/ %$. tone /:
7
kg
/%$00 kg
17
0
a
S
0
c
S
LUCRARE NR 6
E"ti'a!ea &!$#ctiei 'e$ii c# 'et$a 'e$iil! '+ile
3e considera o e7ploatatie care pentru cultura de grau a inregistrat
urmatoarele productii medii la ha in ultimi ! ani.
3a se determine productia medie la ha pentru urmatorul an cu aCutorul metodei
mediilor mobile.
Tabel nr. 1,
Anul 2roductia medie
!'g"ha#
1 !$%# %,,,
% !$1# (,,,
( ! ,# *,,,
* !1# (,,,
& !%# &,,,
Cetodologie de rezol6are
%. 3e calculeaza mediile aritmetice mobile pentru fiecare dintre seturile de $ ani
succesiv
9
%$ /
3000
3
4000 3000 2000
3
3
2 1
+ +
+ +
q
q q
9
$+
/
+ +
3
4 3 2
q q q

3333
3
3000 4000 3000
+ +
9
$+! /
4000
3
5000 3000 4000
3
5 4 3
+ +
+ +
q q q
9
%$+
/
3166
2
3333 3000
2
234 123
+
q q
9
$+!
/

3666
2
4000 3333
2
345 234
+
q q
9
6
/ 9 estimate
9
6
/
3416
2
3666 3166
2
2345 1234
+
q q
18
LUCRARE NR.7
Ela+!aea &lan#l#i $e &!$#ctie c# a/#t!#l 'et$ei %a!iantel!
3a se elaboreze planul de productie al unei ferme vegetale cu aCutorul
metodei variantelor. Asolamentul firmei se bazeaza pe $ culturi : porumb, grau,
orz. Parametri tehnico)economici sunt prezentati in tabelul de mai Cos:
Tabel nr. 11
ndicator 2orumb ?rau Orz
Consum de forta
de munca
1% %9& %9&
2ret de 6anzare
!lei#
,90 ,9- ,9.
2roductia medie
!hg"ha#
&,,, *,,, *,,,
Cheltuieli
totale "ha
10,, 1%,, 11,,
Tabel nr. 1%
2orumb ?rau Orz
&,
.,
&,
*,
(,
(&
1,
1,
1&
Restrictii privind activitatea de productie:
3a se cultive intreaga suprafata de %00 ha a fermeiG
3a se respecte tehnologia rotatiei culturilor 0suprafata minima alocata unei
culture / %0 ha1G
3a se respecte contractile incheiate privind livrarea unei cantitati de +!0
t/cerealeG
3a se determine structura optima de productie si eficienta a utilizarii produselor
3ezol6are
Problema se va rezolva in programul AA;@AI
19
20
21
22
23
JK;R?<L'>R> <A;>
----------------
Pentru introducerea vectorilor se folosesc parantezele patrate
Mla inceputul si sfirsitul fiecarei astfel de operatiiN.
Jntroduceti numarul de variante de plan: $
Jntroduceti suprafata de teren aflata la dispozitie, ha: %00

Jndicatorii tehnico)economici aferenti culturilor din plan sunt:
----------------------------------------------------------------
Porumb Driu ?rz
Prod medie princ, to/ha: !000 +000 +000
Prod medie sec, to/ha: 0 0 0
'helt la ha, mil lei: %.00 %00 %%00
Pret prod princ, mil/to: 0.. 0.4 0.6
Pret prod sec, mil/to: 0.. 0.! 0.!
Bile)om cons la ha: % .! .!
(enit la ha mil lei: $!00 $00 +00
Ienef. la ha, mil lei: %400 000 %$00
'ost unitar mil lei/to: 0.$+ 0.$ 0..!

(arianta v%:

Jntroduceti vectorul repartitiei suprafetei arabile pe culturi,
MPorumb Drau ?rzN:
M!0 +0 %0N

(arianta v:

MPorumb Drau ?rzN:
24
M60 $0 %0N

(arianta v$:

MPorumb Drau ?rzN:
M!0 $! %!N

Rezultatele variantelor de plan sunt:
-------------------------------------

(arianta v%:
Porumb Driu ?rz ;otal
3uprafata arabila: !0 +0 %0 %00
Productia princ. to: !0000 %60000 +0000 +!0000
Productia sec. to: 0 0 0 0
'helt. totale mil lei: 4!000 +4000 %%000 %++000.00
Ienef. totale mil lei: &0000.00 40000.00 %$000.00 %4$000.00
Rata rentabilitatii, ,: %0!.44+ %66.666. %%4.%4%4 %..04$$
;otal zile)om cons.: 600 %00 ! .!.00
Productivit. to/zi)om: +%6.666. %600 %600 6064.&.
Productivit. mil/zi)om: %!0 400 !0 %040000.00

(arianta v:
3uprafata arabila: 60 $0 %0 %00
Productia princ. to: $00000 %0000 +0000 +60000
'helt. totale mil lei: %0000 $6000 %%000 %+&000.00
Ienef. totale mil lei: %04000.00 60000.00 %$000.00 %4%000.00
Rata rentabilitatii, ,: %0!.44+ %66.666. %%4.%4%4 %%.+.6!
;otal zile)om cons.: .0 .! ! 40.00
Productivit. to/zi)om: +%6.666. %600 %600 !60&..!6
Productivit. mil/zi)om: %!0 400 !0 %0!60&..6

(arianta v$:
3uprafata arabila: !0 $! %! %00
Productia princ. to: !0000 %+0000 60000 +!0000
'helt. totale mil lei: 4!000 +000 %6!00 %+$!00.00
Ienef. totale mil lei: &0000.00 .0000.00 %&!00.00 %.&!00.00
Rata rentabilitatii, ,: %0!.44+ %66.666. %%4.%4%4 %!.04.%
;otal zile)om cons.: 600 4..! $..! .!.00
Productivit. to/zi)om: +%6.666. %600 %600 6064.&.
Productivit. mil/zi)om: %!0 400 !0 &&4&6!.!

Analiza rezultatelor variantelor de plan:
-----------------------------------------


3uprafata:

<iferenta ()(%, ha: %0.00 )%0.00 0.00 0.00
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, ha: 0.00 )!.00 !.00 0.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00
25


Productia principala:

<iferenta ()(%, to: !0000.00 )+0000.00 0.00 %0000.00
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, to: 0.00 )0000.00 0000.00 0.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00


'heltuieli totale:

<iferenta ()(%, mil: %.000.00 )%000.00 0.00 !000.00
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, mil: 0.00 )6000.00 !!00.00 )!00.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00


(enituri totale:

<iferenta ()(%, mil: $!000.00 )$000.00 0.00 $000.00
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, mil: 0.00 )%6000.00 %000.00 )+000.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00
Apasati o tasta pentru a continuaO


Profituri totale:

<iferenta ()(%, mil: %4000.00 )0000.00 0.00 )000.00
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, mil: 0.00 )%0000.00 6!00.00 )$!00.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00

;otal

Rata rentabilitatii, ,:

<iferenta ()(%, ,: )!.6%
<iferenta 0()(%1/(%, ,: )+.+%
<iferenta ($)(%, ,: ).00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: )%.!.


Bile)om consumate:

<iferenta ()(%, zi)om: %0.00 )!.00 0.00 &!.00
26
<iferenta 0()(%1/(%, ,: 0.00 )!.00 0.00
<iferenta ($)(%, zi)om: 0.00 )%.!0 %.!0 0.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00 )%.!0 !0.00
;otal

Productivitatea muncii 0to/zi)om1:

<iferenta ()(%, ,: )!&.%.+0
<iferenta 0()(%1/(%, ,: )&.6
<iferenta ($)(%, ,: 0.00
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: 0.00

;otal

Productivitatea muncii 0mil/zi)om1:

<iferenta ()(%, ,: )$%64.%
<iferenta 0()(%1/(%, ,: )%.!!
<iferenta ($)(%, ,: )+4..6
<iferenta 0($)(%1/(%, ,: )%.&%
programul folosit:
,realizeaza fundamentarea planului de productie a unei ferme vegetale
clearGclcG
,cla resetGa7is offG
format bankG
disp0P JK;R?<L'>R> <A;>P1G
disp0P ----------------P1G
disp0P Pentru introducerea vectorilor se folosesc parantezele patrateP1
disp0PMla inceputul si sfirsitul fiecarei astfel de operatiiN.P1
s/input0PJntroduceti numarul de variante de plan: P1G
nv/sG
s/input0PJntroduceti suprafata de teren aflata la dispozitie, ha: P1G
nh/sG
disp0P P1G
disp0P Jndicatorii tehnico)economici aferenti culturilor din plan sunt:P1G
disp0P ----------------------------------------------------------------P1G
disp0P Porumb Driu ?rzP1G
,disp0PProd medie princ, kg/ha: !,00 $,&00 $,&00P1G
prp/M!000 +000 +000NG
e7p/MPProd medie princ, to/ha: P numstr0prp0%11 P P numstr0prp011 P P
numstr0prp0$11NG
disp0e7p1G
,disp0PProd medie sec, to/ha: $,$40 %,&!0 %,&!0P1G
prs/M0 0 0NG
e7p/MPProd medie sec, to/ha: P numstr0prs0%11 P P numstr0prs011 P P
numstr0prs0$11NG
disp0e7p1G
,disp0P'helt la ha, mil lei: %,&00 !,.!0 !,600P1G
ch/M%.00 %00 %%00NG
e7p/MP'helt la ha, mil lei: P numstr0ch0%11 P P numstr0ch011 P P
numstr0ch0$11NG
disp0e7p1G
27
,disp0PPret prod princ, mil/to: $,000 $,00 ,400P1G
pp/M0.. 0.4 0.6NG
e7p/MPPret prod princ, mil/to: P numstr0pp0%11 P P numstr0pp011 P P
numstr0pp0$11NG
disp0e7p1G
,disp0PPret prod sec, mil/to: 0,.00 0,!00 0,!00P1G
ps/M0..00 0.!00 0.!00NG
e7p/MPPret prod sec, mil/to: P numstr0ps0%11 P P numstr0ps011 P P
numstr0ps0$11NG
disp0e7p1G
,disp0PBile)om cons la ha: % ,! ,! P1G
zh/M% .! .!NG
e7p/MPBile)om cons la ha: P numstr0zh0%11 P P numstr0zh011 P P
numstr0zh0$11NG
disp0e7p1G
for C/%:length0prp1,
vph0C1/prp0C1-pp0C1Gvsh0C1/prs0C1-ps0C1Gvth0C1/vph0C15vsh0C1G
cu0C1/ch0C1/0prp0C15prs0C11G
rfh0C1/vth0C1)ch0C1G
endG
e7p/MP(enit la ha mil lei: P numstr0vth0%11 P P numstr0vth011 P P
numstr0vth0$11NG
disp0e7p1G
e7p/MPIenef. la ha, mil lei: P numstr0rfh0%11 P P numstr0rfh011 P P
numstr0rfh0$11NG
disp0e7p1G
e7p/MP'ost unitar mil lei/to: P numstr0cu0%11 P P numstr0cu011 P P
numstr0cu0$11NG
disp0e7p1G
i/0G
Qhile iRnv,
i/i5%G
disp0P P1G
e7p/MP(arianta vP intstr0i1 P:PNG
disp0e7p1G
disp0P P1G
disp0PJntroduceti vectorul repartitiei suprafetei arabile pe culturi,P1G
e7p/MPMPorumb Drau ?rzN:PNG
disp0e7p1G
s/input0PP1G
,b/sscanf0s,P,fP1G
if sum0s1S/nh,
disp0P>R?AR>: 3uprafata repartizata este diferita de cea e7istenta.P1G
i/i)%G
else,
e7p/MPsP intstr0i1 P/ sGPNG
eval0e7p1G
endG
endG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P Rezultatele variantelor de plan sunt:P1G
disp0P -------------------------------------P1G
for i/%:nv,
t%/MNGppt/MNGpst/MNGcht/MNGvt/MNGrft/MNGzht/MNG
disp0P P1G
28
e7p/MP(arianta vP intstr0i1 P:PNG
disp0e7p1G
disp0P Porumb Driu ?rz ;otalP1G
e7p/MPt/sP intstr0i1 PGPNG
eval0e7p1G
t%/Mt sum0t1NG
e7p/MP3uprafata arabila: P numstr0t%0%11 P P numstr0t%011 P P
numstr0t%0$11 P P numstr0t%0+11NG
disp0e7p1G
for C/%:length0t1,
ppt0C1/prp0C1-t0C1G
pst0C1/prs0C1-t0C1G
cht0C1/ch0C1-t0C1G
vp0C1/vph0C1-t0C1Gvs0C1/vsh0C1-t0C1Gvt0C1/vp0C15vs0C1G
zht0C1/zh0C1-t0C1G
prd0C1/ppt0C1/zht0C1G
rft0C1/vt0C1)cht0C1G
bzo0C1/rft0C1/zht0C1G
rr0C1/rft0C1/cht0C1-%00G
endG
ppt/Mppt sum0ppt1NG
e7p/MPProductia princ. to: P numstr0ppt0%11 P P numstr0ppt011 P P
numstr0ppt0$11 P P numstr0ppt0+11NG
disp0e7p1G
pst/Mpst sum0pst1NG
e7p/MPProductia sec. to: P numstr0pst0%11 P P numstr0pst011 P P
numstr0pst0$11 P P numstr0pst0+11NG
disp0e7p1G
cht/Mcht sum0cht1NG
e7p/MP'helt. totale mil lei: P numstr0cht0%11 P P numstr0cht011 P P
numstr0cht0$11 P P sprintf0P,6.fP,cht0+11NG
disp0e7p1G
vt/Mvt sum0vt1NG
,e7p/MP(enit. totale mil lei: P sprintf0P,6.fTtP,vt0%11 sprintf0P,6.fTtP,vt011 sprintf0P,6.fTtP,vt0$11
sprintf0P,6.fP,vt0+11NG
,disp0e7p1G
sprintf0P(enit. totale mil lei: ,6.fTt ,6.fTtTt ,6.fTtTt ,6.fP,vt1G
rft/Mrft sum0rft1NG
e7p/MPIenef. totale mil lei: P sprintf0P,6.fTtP,rft0%11 P P sprintf0P,6.fTtP,rft011 P P sprintf0P,6.fTtP,rft0$11
P P sprintf0P,6.fP,rft0+11NG
disp0e7p1G
e7p/MPRata rentabilitatii, ,: P numstr0rr0%11 P P numstr0rr011 P P
numstr0rr0$11 P P numstr0rft0+1/cht0+1-%001NG
disp0e7p1G
zht/Mzht sum0zht1NG
e7p/MP;otal zile)om cons.: P numstr0zht0%11 P P numstr0zht011 P P
numstr0zht0$11 P P sprintf0P,6.fP,zht0+11NG
disp0e7p1G
e7p/MPProductivit. to/zi)om: P numstr0prd0%11 P P numstr0prd011 P P
numstr0prd0$11 P P sprintf0P,+.fP,sum0prp.-t1/sum0zh.-t1-%001NG
disp0e7p1G
e7p/MPProductivit. mil/zi)om: P numstr0bzo0%11 P P numstr0bzo011 P P
numstr0bzo0$11 P P sprintf0P,6.fP,sum0rft0%:$1.-t1/sum0zh.-t1-%001NG
disp0e7p1G
endG
if nv:%,
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P Analiza rezultatelor variantelor de plan:P1G
disp0P -----------------------------------------P1G
29
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P3uprafata:P1G
disp0P P1G
e7p/MPt/sP intstr0%1 PGPNG
eval0e7p1G
g/tG
for i/:nv,
e7p/MPtt/sP intstr0i1 PGPNG
eval0e7p1G
rt/tt)tG
rtp/rt./t-%00G
e7p/MP<iferenta (P intstr0i1 P)(%, ha: P sprintf0P,6.fP,rt0%11 P P sprintf0P,6.fP,rt011 P P
sprintf0P,6.fP,rt0$11 P P sprintf0P,6.fP,sum0rt11NG
disp0e7p1G
e7p/MP<iferenta 0(P intstr0i1 P)(%1/(%, ,: P sprintf0P,6.fP,rtp0%11 P P sprintf0P,6.fP,rtp011 P P
sprintf0P,6.fP,rtp0$11NG
disp0e7p1G
g/MgGttNG
endG
,subplot0%1G
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia suprafetelorP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0P3uprafetele, haP1G
disp G
pauseG
format bankG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0PProductia principala:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
g/prp.-tG
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/prp.-0tt)t1G
rtp/rt./0prp.-t1-%00G
e7p/MP<iferenta (P intstr0i1 P)(%, to: P sprintf0P,6.fP,rt0%11 P P sprintf0P,6.fP,rt011 P P
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG prp.-ttNG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia productiei principaleP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0PProductia principala, toP1G
dispG
pauseG
30
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P'heltuieli totale:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
g/ch.-tG
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/ch.-0tt)t1G
rtp/rt./0ch.-t1-%00G
e7p/MP<iferenta (P intstr0i1 P)(%, mil: P sprintf0P,6.fP,rt0%11 P P sprintf0P,6.fP,rt011 P P
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG ch.-ttNG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia cheltuielilor totaleP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0P'heltuieli totale, mil. leiP1G
dispG
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P(enituri totale:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
vnt/prp.-pp5prs.-psG
g/vnt.-tG
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/vnt.-0tt)t1G
rtp/rt./0vnt.-t1-%00G
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG vnt.-ttNG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia veniturilor totaleP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0P(enituri totale, mil. leiP1G
dispG
31
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0PProfituri totale:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
vnt/prp.-pp5prs.-psG
g/0vnt)ch1.-tG
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/0vnt)ch1.-0tt)t1G
rtp/rt./00vnt)ch1.-t1-%00G
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG 0vnt)ch1.-ttNG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia profiturilor totaleP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0PProfituri totale, mil. leiP1G
dispG
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P ;otalP1G
disp0P P1G
disp0PRata rentabilitatii, ,:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
,vnt/prp.-pp5prs.-psG
prf/vnt)chG
g%/sum0prf.-t1/sum0ch.-t1-%00G
g/g%G
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/sum0prf.-tt1/sum0ch.-tt1-%00)sum0prf.-t1/sum0ch.-t1-%00G
rtp/rt./g%-%00G
e7p/MP<iferenta (P intstr0i1 P)(%, ,: P sprintf0P,6.fP,rt1NG
disp0e7p1G
e7p/MP<iferenta 0(P intstr0i1 P)(%1/(%, ,: P sprintf0P,6.fP,rtp1NG
disp0e7p1G
g/MgG sum0prf.-tt1/sum0ch.-tt1-%00NG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia ratei rentabilitatiiP1G
7label0P(ariantaP1G
32
#label0PRata rentabilitatii, ,P1G
disp1 G
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0PBile)om consumate:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
g/zh.-tG
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/zh.-0tt)t1G
rtp/rt./0zh.-t1-%00G
e7p/MP<iferenta (P intstr0i1 P)(%, zi)om: P sprintf0P,6.fP,rt0%11 P P sprintf0P,6.fP,rt011 P P
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG zh.-ttNG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0PRepartitia de zile)om consumateP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0PBile)om consumateP1G
dispG
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P ;otalP1G
disp0P P1G
disp0PProductivitatea muncii 0to/zi)om1:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
g%/sum0prp.-t1/sum0zh.-t1-%00G
g/g%G
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/sum0prp.-tt1/sum0zh.-tt1-%00)sum0prp.-t1/sum0zh.-t1-%00G
rtp/rt./g%-%00G
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG sum0prp.-tt1/sum0zh.-tt1-%00NG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia productiviatiiP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0PProductivitatea, to/zi)omP1G
33
dispG
pauseG
disp0P P1G
disp0P P1G
disp0P ;otalP1G
disp0P P1G
disp0PProductivitatea muncii 0mil/zi)om1:P1G
disp0P P1G
eval0e7p1G
,vnt/prp.-pp5prs.-psG
prf/vnt)chG
g%/sum0prf.-t1/sum0zh.-t1-%00G
g/g%G
for i/:nv,
eval0e7p1G
rt/sum0prf.-tt1/sum0zh.-tt1-%00)sum0prf.-t1/sum0zh.-t1-%00G
rtp/rt./g%-%00G
disp0e7p1G
disp0e7p1G
g/MgG sum0prf.-tt1/sum0zh.-tt1-%00NG
endG
clfG
bar0g1GgridG
title0P>volutia productiviatiiP1G
7label0P(ariantaP1G
#label0PProductivitatea, mil/zi)omP1G
disp
pauseG
end.
34
LUCRARE NR. 8
3e considera o e7ploatatie care la cultura porumbului are urmatoare functie
tehnica de productie:
E/ 60005%6007)007
%. se cere sa se determine varianta optima de fertilizare din punct de vedere

tehnic si productia ma7ima aferenta.
. 3e se determine doza optima de ingrasamante chimice din punct de vedere
economic in conditiile in care pretul de vanzare/ 0,. lei/ kg, costul de
administratie este de % leu / kg, cheltuieli fi7e/ 000 lei/kg
$. 3a se analizeze comparativ cele variante de fertilizare
E/Ukg/haV
F/Udoze)!0kgV
#): ma7
%.
kg doze x x
dx
dy
o y
200 4 0 400 1600 0
'
<
Ema7/60005%600-+)00-0+1
/ 600056+00)$00/%+00)$00/&00
. Pr/ (t)'t/ Pv-#)'t
't/ 'f5'v
'f/000
'v/'v
u
-7
'v
u
/ !0-'a
dm
/!0 lei/ doza
Pr/0,.#)000!07 ): ma7
( )
8 . 3 50 280 1120
50 400 1600 7 . 0
0 Pr'
50 7 . 0 0 50
7 . 0
0
Pr

x x
x
dx
dy
dx
dy
dx
d
35
Pr
ma7
/0..060005%600-$.4)00-$.41/&.&)000)!04$.4/%+.&64)000)%!!/%,..! lei/
ha
$.
ndicatori 4arianta tehnica 4arianta
economica
D
Doza * (.- Dx>xEec$xEteh
>,.%>1,'g
> (.-$*.->$,.%
4t .**, .*(*.* D4t>4tEec$4tEteh
> .*(*.*$.**,
>$. lei"ha
Ct %,,,/*=&,> %%,, %,,,/(.-=&,>%11, DCt>CtEec$ctEteh
>%11,$%%,,
> $1, 'g"ha
2r *%*, *%*(.* D2r>2rEec$2rEteh
>*%*(.*$*%*,
>$1,
F 1%,,
9192
7 . 0
14968
DF>FEec$FEteh
> 111%$1%,,
>-'g"ha
36
LUCRARE NR. 9
Ap!"at!a n#$%
Se coonsider o e!"#o$$ie cre # c%#$%r "or%m&%#%i re %rm$ore '%nc$ie $e(nic
de "rod%c$ie)

* + 6000 , 1600! - 200!
2
Se cere)
) S se de$ermine .rin$ o"$im de 'er$i#i/re d.".d.. $e(nic si "rod%c$i m!im
'eren$0
&) S se de$ermine do/ o"$im de in1rsmin$e c(imice d.".d.. economic in condi$ii#e in
cre P. + 0,7 #ei/21, cos$%# de dminis$rre es$e de 1 #e%/21, c(e#$%ie#i 'i!e+2000
#ei/(.
c) S se n#i/e/e com"r$i.e ce#e 2 .rin$e de 'er$i#i/re.

* + 321/(4
! + 3do/e - 50214
Re&'(a#e
a) *56m! 7+6
0 ' '
0
<
y
dx
dy
+6 1600 5400! + 0 +6 ! + 400 do/e + 200 21
*
m!
+ 6000 , 1600 * 4 - 200 * (4)
2

*
m!
+ 6000 , 6400 - 3200
*
m!
+ 12400 - 3200
*
m!
+ 9200
&) Pr + 8
9
- :
9
+ "
.
* * 5 :
9
:
9
+ :
;
, :
8
:
;
+ 2000
:
8
+ :
8%
* !
37
:
8%
+ 50 * :
dm
+ 50 * 1 #e%/21 + 50 #ei/do/
Pr + 0,7* - 2000 - 50! 56 m!
+6
50 7 , 0 0 50
7 , 0
>
dx
dy
dx
dy
0,7(1600 - 400!) + 50 +6 1120 5280! + 50 +6 ! +
8 , 3
280
1070
280
50 1120

Pr
m!
+ 0,7 ( 600 , 1600 * 3,8 - 200 * 3,8 - 3,8) +9192 5 2000 - 50 *3,8
+ 14968 - 2000 - 155 + 12775 #ei/21
c) Ta)e n#$ %*
Ind!"at'#! +a#!anta te,n!"a +a#!anta
e"'n'-!"a
.
D'&a 4 */8 .0 1 02
e"
- 02
te,n!"
1
1 */8 3 4/8 1 -0$2 1
%0 45
6 7200
9192
7 , 0
14968
.6 1 62
e"
- 62
te,n!"
1 7%72 3 7200
1 8458,a
+
T
9440 94*4/4 .+
T
1 +
e"
- +
te,n!"
1 94*4/4 3 9440 1 9
e!8,a
C
T
2000 : 42;0 1 2200 200 : */82;0 1
2%70
.C
T
1

C
T e"
- C
T te,n!"
1 2%70 3 2200 1 -%0
458,a
P# 4240 424*/4 .P# 1 P#
e"
- P#
et,n!"
1 424*/4 3 4240
1 * e!8,a
38
o
dx
d
' Pr'
0
Pr
LUCRARE NR. 10
0ana(e'ent#l fn$#l#i $e te!en#!i "i a &!$#ctiei %e(etale
10.1 0ana(e'ent#l "t!#ct#!ii te!en#!il!
Acesta da posibilitatea aprecierii profitului de productie al e7ploatatiilor
agricole)vegetale0cerealier, legumicol, pomicol, etc1
3e ia urmatorul e7emplu:e7ploatatiea agricolaW7W detine urmatoarele suprafete:
Tabel nr. 1*
Gr.
crt
Categorii de terenuri )uprafata!ha# n <
1. )uprafata totala .&, 1,,9,,
%. )uprafata agricola *%, .*9.,
%.1 Arabil (1, *09*,
%.% +anete naturale 1& %9(,
%.% 2asuni naturale .& 1,9,,
%.( Li6ezi si pepiniere
pomicole
1, 19&(
%.* 4ii si pepieniere 6iticole %, (9,0
%.& )uprafata neagricola %(, (&9*,
(.1 +ond forestier 1(& %,90*
(.% Alte terenuri 1& 1*9..
3uprafata agricola reprezinta 6+,6, din suprafata totala. ? pondere ridicata o
detine terenul arabil +.,.,, pasuni naturale %0,0,, livezi si viile sub !,, fondul
forestier0,.+,, si alte terenuri %+,66,.
Dreutatea specifica a categoriilor de terenuri determina ramurile de productie
ale e7ploatatiei agricole precum si dezvoltarea in viitor acestuia.
Proportia suprafetei ternurilor neagricole $!,+, indica o rezerva de crestere a
suprafetei agricole printr)o concentare a constructiilor, desfiintarea unor retele de
drumuri agricole etc.
10.2 0ana(e'ent#l cncent!a!ii te!en#!il!
Jn analiza fondurilor de terenuri pe zone agricole, pe Cudete sa pe tara, un loc
principal il ocupa concentrarea productiei agricole, in functie de marimea
terenurilor detinute de unitatile agricole.
39

Tabel nr. 1*
Anii Categorii de
unitati
)uprafet
e
totale!mii
ha#
8nitati agricole dupa marimea suprafetei agricole
,9&$1 1$( ($1, 1,$&, &,$
%,,
%,,$
1,,,
2este
1,,,
11-1 8nitate
agricola de
stat si
cooperatiste
1*11* $ $ $ $ %,, *,, $
1,, $ $ $ $ $ $ $
11-1 Exploatatii
agricole
1*11*
1,, $ $ $ $ $ $ $
<in e7emplu prezentat se deprind schimbarile care s)au produs in perioada celor
%! ani. Astfel, fata de %&4&, cand predominau unitatile agricole, cu peste %000 ha, in
anul 00+ acestea au disparut si au lasat locul e7ploatatiilor agricole mici si foarte
mici, rezultand o faramitare accentuata a terenului agricol cu toate consecintele
negative, tehnice si economice.
10.3 0ana(e'ent#l #tili,a!ii ecn'ice a te!en#!il!
Aanagerul unei unitati economice agricole trebuie sa dea o atentie deosebita
indicatorilor care caracterizeaza gradul de folosire al terenurilor. Acesta se
calculeaza ca raoprt intre suprafata de teren efectiv folosita in vedrea obtinerii
productiei si suprafata arabila . <e e7emplu, intr)o e7loatatie agricola arabila este
de !00 ha din care %0ha reprezinta suprafata ramasa neinsamantata.
Jn acest e7emplu, gradul de folosire a terenului arabil este dat de urmatoarea
re#$ie)
D
ut
/
100
ar
ru
S
S
Jn care:
D
ut
/ reprzinta fgradul de utilizare a terenului arabil
3
ru
/suprafata ramasa neinsemanata
3
ar
/suprafata arabila
Jn e7emplu luat in analiza, gradul de utilizare al terenului arabil din e7ploatatii
agricola este:
D
ut
/
% 24 100
500
120

Dradul de folosire intensiva a terenului se calculeaza ca raport intre productia
obtinuta si supafata de teren de pe acre a fost obtinuta productia respectiva:
D
fint
/
s
q
n
i
1
) pentru productia fizica
40
D
fint
/
s
p q
n
i
1
) pentru productia valorica
Jn care:
9) reprezinta cantitatea de produse obtinuta de pe toate tarlalele dine7ploatatie
p) reprezinta pretul de vanzare al productieie
s) reprezinta suprafata agricola
Jn cazul e7emplului nostru daca cantiatea de produse0 grau, de e7emplu1,
este $!00 kg la ha iar pretul de vanzare este de 0,+ lei R?K, atunci gradul de folosire
intensive esteG
D
fint/
1064
500
4 , 0 * 3500 * 380
lei
10.4 Anali,a 'ana(e'ent#l#i 'ecani,a!ii l#c!a!il! a(!icle
Analiza mecanizarii principalelor lucrari agricole:arat, cultivat, semanta, prasit,
recoltat etc.
3tabileste un raport intre suprafata pe acre s)au efectuat ucrari cu aCutorl masinilor
agricole si intreaga suprafat pe acre s)au efectuat lucari agricole.
Dradul de mecanizare se determina pentru fiecare lucrare in parte dupa
formula:
D
mec
/
100 *
t
mec
S
S
Jn care:
3
mec
/ reprezinta suprafata pe acre s)au efectuat lucrari cu miCloace mecanizate
3
t
/ reprezinta suprafata totala pe care s)au efectuat lucrarile respective0 miCloace
mecanizate, cu forta de tractiune animala si manuala1G
>7emplu: Jntr)o e7ploatatie agricola, in anul luat in analiza s)au efectuat araturi
de primavara pe o suprafata de .0 ha din care cu tractorul, pe o suprafata de 640
ha.
Dradul de mecanizare a araturilor de primavaraa fostW
D
mec
/
% 4 , 94 100 *
720
680
>7ista unele particularitati in cazul calcularii gradului de mecanizare a

lucrarilor de intretinere la culturile prasitoare. 3e urmaresc lucrarile efectuate la
prasile %, , $ pentru culturile prasitoare si separate pentru culturile de porumb boabe
si porumb siloz. Dradul de mecanizare al pasilei trebuie sa se stabileasca separat
41
pentru fiecare prasila, precum si pentru toate prasilele care s)au efetuat la cultura
respectiva.
2 Jn cazul enei e7ploattii agricole, pentru o cultura si o singura prasila, formula de
calcul este:
D
mec
/
100 *
t
mec
S
S
2 in cazul unei e7ploatatii agricole, pentru o cultura si mai multe prasile se poate
folosi relatia:
D
mec
/
100 *
1 1

n
i
m
j tij
mij
S
S
Jn care:
X/ %,,$....n e7ploatatii agricole
Pentru lucarile de recoltare, gradul de mecanizare se poate calcula ca un raprt
intre suprafata ca s)a recoltat cu miCloace mecanizate si intreaga suprafata recoltataG
sau ca un raport intre recolta obtinuta cu miCloace mecanizate si intreeaga productie
obtinuta la cultura respectiva.
@a calcularea gradului de mecanizare al lucrarilor agricole trebuie sa se tina
seama si de calitatea lucrarilor agricole e7ecutate mecanizate. Jn practica calitatea
lucrarilor este apreciata de obicei prin acorfdarea calificativelor: foarte bine, bine,
satisfacator sau nesatisfacator in raport cu respectarea conditiilor arotehnice.
<e e7emplu: in e7ploataii agricole, volumul lucrarilor totale si mecanizate a
fost urmatorul:
Tabel nr. 1&
Exploatatia
agricola
4olumul total al
lucrarilor!ha.a.n
#
4olumul lucrarilor efectuate
mecanizate!ha.a.n#
?radul de
mecanizare
a lucrarilor
total!ha.a.n
#
Calitat
e f.
;una!*
puncte
#
Calitat
e
buna!(
puncte
#
Calitate
satisfacator!
% puncte#
A .&, &,, %&, 1&, 1,, 0.91
; 0(, .1, (0& 1-, $ 0.9,
Pentru calculul gradului calitatii de mecanizare a lucrarilor se acorda un
punctaC: pentru lucarile de foarte buna calitate + puncteG de buna calitate $ puncteG
de calitate satisfacator puncte si necorespunzator % punct.
Dradul de ,ecanizare in functie de calitatea lucrarilor se obtine astefel:
2 pentru unitatea A/
( ) ( )
% 5 , 82
500 * 4
100 * 2 150 * 3 ) 250 * 4 (
+ +
42
2 pentru unitatea I/
( )
% 83
610 * 4
180 * 3 ) 375 * 4 (
+

Rezultaca , desi ambele e7ploatatii au acelas grad de mecanizare a
lucarilor0.6,0,1, in cazul cand se tine seama si de calitatea lucarilor unitatea I
are un grad de mecanizare mai ridicat, doarece in aceasta unitatea s)au e7ecutat
numai lucrari de calitate foarte buna si buna.
10.5 0ana(e'ent#l a&lica!ii 'a"#!il! a(!te*nice in c!elatia c#
&!$#ctia !eali,ate
Aanagementul , masurilor agrotehnice trebuie sa oglindeasca in md concret
efectul comercial al acestora care se concretizeaza in productia vegetala obtinuta.
Analiza trebue sa scoata in evidenta in ce masura aplicarea agrotehnicii stiintifice
determina un anumit volum al productiei vegetale in anumite conditii.
<in e7perimente s)a constatat ca intre masurile agrotehnice si recolta la hectar
e7ista o legatura directa, in sensul ca odata cu cresterea masurilor agrotehnice
creste si volumul recoltei.
Pe baza de e7perienta s)au stabilit legaturi intre volumul recoltei pe de o parte
si adancimea araturii normale se insamantare, cantitate de seminte la hectar,
calitatea semintelor folosite, metode de semanat, cantiatea de ingrasaminte
incorporate in sol, umiditatea pastrata in sol, aratura de toamna pentru insamantarile
de primavara, efectuarea lucarilor agricole la termenele optime prevazute, pe de
alata parte.
<e mare insamnatate in analiza influentei pe care agrotehnicii o au asupra
crsterii productiei agricole este utilizarea variantelor gruparii statistice. Putem avea
grupari dupa mai multe caracteristici, cum ar fi: procentul de araturi de toamna pentru
culturile de primavara, procentul de asigurare cu seminte de soi, procentul de
mecanizare a unor lucari agricole etc., si marimea productiei medii la hectar.
3tudierea legaturii care e7ista intre aplicarea diverselor masuri agrotehnice si
productia medie la hetar se pate efectua prin determinarea functiei de regresie si a
coeficentului de corelatie.
Pentru e7emplificarea sa luam in anliza corelatia care e7ista intre cantitatea de
ingrasaminte aplicate la hectar si productia medie la hectar pentru o anumita
cultura0e7. Porumb1
43
Corelatia intre cantiatea de ingrasaminte aplicata la hectar si productia medie
la hectar

Tabel nr. 1.
ngrasamint
e naturale
aplicate la
ha!tone#
A
2rodutia
medie
realizata la
cultura de
porumb
boabe
B
Calcule ajutatoare
AB A
%
B
%
B
1
1( 11 %*90 19.1 (.1 1091
19- %% (19. (9%* *-* %%9&
%9( %0 .%91 &9%1 0%1 %09,
%9- (, -*9, 09-* 1,, (19.
(9( (. 11-9- 1,9-1 1%1. (.9%
(9- *% 1&19. 1*9** 10.* *,9-
TOTAL
3 , 15 x

176 y
8 , 488 xy 39 , 43
2
x 5534
2
y 0 , 176
1
y
<in indicatorii tabelului rezulta o legatura liniara intre cei factori, intrucat
caracteristica rezultatica&#1 se schimba uniform, sub influenta caracteristicii
determinate071. >cuatia este a unei linii drepte :E/a5b7, in care valorile
#0caracteristica rezultativa1, sunt in functie numai de 70cantitatea de ingrasaminte1 a
si b fiind constante.
Parametrii a si b se obtin din rezolvarea sistemului de ecuatii normale:
{
'
+
+

xy y b x a
y x b na
Jn cazul nostru:
K/6:
14 , 9 ) 02 , 6
5534
) 39 , 43
8 , 488 ) 176 ) 3 , 15
2
2

+

b a
y
x
xy y x
'oeficentul de relatie R
FE
este dat de relatia:
R
FE
/
( )( )
( ) [ ] ( ) [ ]

2
2
2
2
* y y n x x n
y x xy n
44
'oeficentul de corelatie variaza intre 0 si %. <aca se apropie de 0 este slaba.
<aca se apropie de % este stransa.
R
FE/
( ) ( )
993 , 0
75 , 241
240
) 176 ( 5534 * 6 * ) 3 , 15 ( 39 , 43 * 43 , 6
176 * 3 , 15 8 , 488 * 6
2 2

(aloarea coeficentului de corelatie, in e7emplu nostru este de 0,&&$ indica o

corelatie directa si stransa intre caracteristicile studiate&ingrasaminte si productia
medie1.
Lltima coloana a tabelului prezinta valorile functiei de regresie #H care se
calculeaza pe baza valorilor lui 7, a si b.
E/a5b7 ): #
%
/ 6,05&,%+-%,$0/%.,&
E
/ 6,05&,%+-%,4/,!

.........................................
E
6
/6,05&,%+-$,4/+0,4
10.6.0ana(e'ent#l calitatii &!$#"el! a(!icle %e(etale
Jnafara indicatorilor cantitativi ai productiei agricole vegetale , managementul
agricol trebuie sa urmareasca si calitatea productiei. Pentru acest fapt se iau in
consderare mai multe caracteristici legate de valoarea de intrebuintare a produsului
agricol.
Principalii indicatori ai calitatii produselor agricole vegetale sunt:
H gradul de umiditate, care e7prima puterea de pastrare in bune conditii ai acestia.
<e regula, in momentul recoltarii sau cantaririi productiei, umiditatea este mai amre
decat cea normala. Aceast atrebuie adusa la parametrii tehnici de pastrare prin
diferite metode. Lmiditatea normala a productiei de cereale este de %+)%!, fata de
%4)0, cat are la recoltare.
H puritatea boabelor se e7prima prin raportul dintre greutatea boabelor0produselor
sanatoase1 si greutatea totala aproductiei obtinute. Aici trebuie sa aiba in vedere si
e7cluderea altor corpuri straine0pietris, pamant, etc.1. Prin raportarea cantitatiicare
reprezinta impuritatile si boabele nesanatoase la cantitatea totala de boabe, se
obtine proportia corpurilor starine si a boabelor ce nu pot fi folosite de recolta
obtinuta.
2 puterea de germinatie a bo abelor e7prima proportia boabelor sanatoase dintr)o
cultura care au capacitatea de greminatie in conditii prielnice si in timp normal.
<eterminarea acestora se face cu aCutorul metodei selective si anume: se iau cate
%00 boabe sanatoase, se insamanteaza, iar dupa incoltire se numara boabele ce au
incoltit. Astfel se stabileste cantitatea se seminte necesare insamantarii culturilor
programate.
45
2 greutatea hectolitrica este greutatea e7primata a unui hectolitru de samanta. 'u
cat acest iundicator se apropie de unitate0 %00 de kg sau %00,1, cu atat boabele
sunt de calitate mai buna. Acest indicator se calculeaza la umiditatea normala
aboableor.
Pe baza e7perimentului s)a stabilit ca greutatea hectolitrica normala a
diferitelor plante variaza astefel: la grau de toamna .6)4+ kg, secara.).6 kg, orz !!)
6.kg, ovaz ++)!! kg, porumb .)40 kg, mazare .4)40 kg, cartofi .4)40 kg G floarea
soarelui $6)+ kg.
H greutatea absoluta!la 1,,, boabe 1 e7prima greutatea in grame a %00 boabe
provenite de la o anumita cultura. 3upa cum s)a aratat ca umiditatea boabelor
contribuie la pstrarea productiei si arata cantitatea de apa continuta.
<e e7emplu, daca graul are o umiditatea normala de %+)%!, inseamna ca
% kg de grau boabe contine %+Y%!0g de apa. <aca la recoltare umiditaea este mai
mare, dupa aducerea la umiditatea normala prin uscare, productia va fi mai mica,
fapt ce afecteaza indicatorul productiei mediila hectar cat si productia totala.
3a presupunem ca productia medie la ha in lan la cultura grau de toamna
a fost la recoltare de $!00 kg la ha. Lmiditataea boabelor recoltate de pe un ha a
fost:
kg 665
100
19 * 3500
'antitatea de grau uscata este de $!00)66!/4$! kg/ha/ <aca se

dorestesa se aducaproductia de grau la imiditatea normala de %+, se aplica
urmatoarea relatie:
D
n
/D
i -
0
100
100
n
i
in care:
D
n
/ reprezinta greutatea normala
D
i
/ reprezinta greutatea initiala
L
i
/ reprezinta umiditatea initiala 0 la recoltare1
L
n
/ reprezinta umiditatea normala
Jn cazul nostru daca umiditatea initiala este de %&,, productia medie la
ha adusa la umiditatea normala, de %+, a fost:
D
n
/$!004
5 , 3296
14 100
19 100
kg
10.7.Anali,a fact!il! ca!e infl#entea,a &!$#ctia %e(etala
3e cunoaste ca productia agricola vegetala este influentata de o suma
importanta de factori naturali, tehnici, economici, umani si de alta natura.
' unoasterea si analiza comple7ului de factori se efectuaza ci metode
statistice)matematice. Lna din aceste metode este si analiza dispersionala care
poate fi alicata pentru o cultura sau grupe de culturi pe specii, pe soiuri, in cadrul
speciilor sau a soiurilor.
46
Jn cadrul unei astfel de analize se pot cacula mai multe feluri de dispersii:
a. dispersia de grupa I
i
%
se calculeaza ca medie aritmetica abaterilor
variantelor caracteristice in grupa respectiva, fata de media caracteristicii
pentru aceea grupa, folosind urmatoarea relatie:
Z
i
/
( )

i
i i i
f
f x x *
, in care:
7
i
/ reprezinta variantele caracteristici in cadrul grupei
i
x / media variantei
"
i
/ frecventa grupei
<ispersia de grupa reflecta numai acea parte din variatia carateristicii
care a fost provocata de influenta factorilor intamplatori, ce pot actiona numai asupra
unitatilor unei persoane.
b. Cedia dispersiilor de grupa I
i
%
reprezinta media aritmetica ponderata,
dispersiilor de grupa:
Z
i
i
i i
f
f
2
2
Aedia dispersiilor de grupa e7prima numai o parte din variatia

caracteristicii pe intreaga colectivitate si anume, variatia determinata de influenta
tuturor factorilor imtamplatori care au actionat asupra elemetelor din
grupe0colectivitatii1.
c. Dispersia mediilor de grupa sau dispersia dintre grupe !
2
i
# se determina
ca o medie aritmetica ponderata din patratele abaterilor mediilor de grupa fata
de media generala:
2
i
/
( )

i
i i i
f
f x x *
, in care:
i
x / reprezinta media fiecarei grupe
F/ media generala a colectivitatii
<ispersia mediilor de grupa arata partea din variatia caracteristicii pe
intreaga colectivitate, care a fost provocata de modificarea intensitatii cu care a
actionata de la o grupa la alta, factorii obiectiv esentiali, de care depinde e7istenta
caracteristicii si nielul ei de dezvoltare.
d. Dispersia generala!I
g
%
1 se calculeaza ca medie aritmetica ponderata a
patratelor abaterilo variantelor caracteristice din toate grupe colectivitatii fata
de media lor:
Z
g
/
( )

i
i i i
f
f x x *
2
47
<ispersia generala este singura care reflecta variatia totala a
caracteristicii, deoarece este comple7a. Aceasta se poate calcula cu suma
mediilor dispersiilor de grupa c dispersia mediilor de grupa fata de media
generala
Z
g
/ Z
i
5
2
i
Ln e7emplu practic:
Jntr)o e7ploatatie agricola s)a studiat recolta de tomat pe baza selectiei a
$0 curpini de tomate de la care s)au obtinut productiile mentionate in tabelul
urmator:
Tabel nr. 10
?rupa
de
curpini
de
tomate
dupa
soiuri
Gumarul
de
curpini
de
tomate
3epartitia curpnilor dupa cantitatea de tomate
recoltata de la un curpen
x
( * & . 0
1 0 % ( % $ $ *
% 1* % ( * % ( &
( 1 $ $ * 1 * .
total (, * . 1, ( 0 &91
Jn pasul % se stabileste recota medie de tomate pe fiecare sol de curpene si pe
total:
F
%
/
kg 4
7
2 * 5 3 * 4 2 * 3
+ +
pe un curpen din soiul %
F
/
kg 5
14
3 * 7 2 * 6 4 * 5 3 * 4 382
+ + +
pe un curpen din soiul
F
$
/
kg 6
9
4 * 7 1 * 6 4 * 5
+ +
pe un curpen din soiul $
kg x
total
1 , 5
30
7 * 7 3 * 6 10 * 5 4 * 6 4 * 3
+ + + +
pe un curpen, indiferent de soi

J n pasul se calculeaza dispersiile de grupa:
Z
%
/
( ) ( ) ( )
6 , 0
7
4 5 * 2 4 4 * 3 4 3 * 2
2 2 2
+ +
pentru soiul %
Z
/
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
8 , 1
14
5 7 * 3 5 6 * 2 5 5 * 4 5 4 * 3 5 3 * 2
2 2 2 2 2
+ + + +
pentru soiul
48
Z
$
/
( ) ( ) ( )
57 , 0
9
6 7 * 4 6 6 * 1 6 5 * 4
2 2 2
+ +
<eoarece in fiecare grupa aceleasi soi, variatia recoltei in cadrul grupului
se datoreaza factorilor intamplatori.
Jn pasul al $)lea se calculeaza media dispersiei de grupa0Z
i
1
Z
i
/
15 , 1
30
53 , 34
30
9 * 57 , 0 14 * 8 , 1 7 * 6 , 0

+ +
Aedia dispersiilor de grupa arata ca variatia recoltei pe cei $0 curpeni este
determinata de factorii intamplatori.
Jn pasul al $)lea se calculeaza dispersia meiilor de grupa fata de dispersia
generala0dispersia dinrtre grupe1:
( ) ( ) ( )
53 , 0
30
57 , 15
30
1 , 5 6 9 1 , 5 5 14 1 , 5 4 7
2 2 2
2

+ +

<ispersia mediilor de grupa fata de media generala arata variatia recoltei
la cei $0 de curpeni , sub infleunta schimbarii factorului esential: soiul de tomate.
Jn pasul al +)lea se determina dispersia generala
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
30
1 , 5 7 7 1 , 5 6 3 1 . 5 5 10 1 , 5 4 6 1 , 5 3 4
2 2 2 2 2
2
+ + + +
<ispersia generala arata variatia recoltei celor $0 de curpeni , provocata

atat schimbarea soiului de tomate, cat si a factorilor intamplatori.
<ispersia generala reprezinta si suma dintre dispersia de grupa si media
dispersiei de grupa0
i
2
1
Z
0
/
2 2
+
%,64/ 0,!$5%,%!
49
LUCRARE NR. 11
0ana(e'ent#l in acti%itatea $e c!e"te!e a ani'alel!
Aanagementul, in activitatea agricola de crestere a animalelor, urmareste
indicatori care caracterizeaza numarul total al animalelor pe specii, structura
efectivului, reproductia, reformarea , furaCarea, productia animaliera si
calorificarea acesteia.
11.1. Efecti%#l 'ini' "i efecti%#l 'a1i' $e ani'ale
Jn cursul anului, efectivul de animale este inpermanenta miscare ca
urmare a intrarilor de animale prin fatari, cumparari etc. si a iesirilor de animale
prin vanzari, sacrificari si mortalitate.
3e disting perioade si anume:
a. 'and in efectivul de animale se mentin numai animale de reproductie si atunci
se realizeaza efectivul minim. Jn conditiile tarii noastre se considera pentru
toate speciile, cel e7istent la inceputul lunii ianuarie a fiecarui an, data la acre
numarul animalelor este cel mai scazut, datorita sezonalitatii fatarilor si a
sacrificarilor in perioada sarbatorilor de iarna.
b. 'and efectivul de animale este ma7im, realizat ca urmare a cresterii
efectivului pe baza produselor noi obtinute, precum si a mentinerii in efectiv a
animalelor pentru sacrifcarii si refrmare in ultima parte a anului.
11. 2 N#'a!#l 'e$i# $e ani'ale
Pentru calcularea numarului mediu de anumale se insumeaza efectivele
zilnice si suma lor se imparte la numarul de zile calenderistice ale perioadei luate in
calcul.
3a se calculeze numarul mediu pe total specie sau pe grupa oarecare,
numarul mediu de animal productive sau al animalelor furaCate.
Tabel nr. 1-
50
Data Gumarul de zile
furajate
Din care5zile 6aci
producti6e
1$1,.1 1*- 1%.
11$%,.1 1*0 1%&
%1$(,.1 1*1 1%0
Total *** (0-
<e e7emplu , pentru determinarea numarului de vaci furaCate dintr)o
e7ploataie agricola se procedeaza astfel:
2 Kumarul mediu de vaci furaCate: K
mvf
/
148
30
444
1

n
!
n
i
i
capete
2 numarul mediu de vaci productive: K
mvf
/
126
30
378
1

n
y
n
j
i
capete
Atunci cand nu e7ista date zilnice, ci la momente mai indepartate, calculul
numarului mediu de animale se face ma simplu, prin folosirea mediei cronologice:
( ) 1
2
...
2
1 4 3 2
1
+ + + + + +

n
x
x x x x
x
!
n
n
C"#$
3a presupunem ca o e7ploatatie agricola dispune de urmatoarele date
referitoare la fectivele de porcine:
% ianuarie 00! ) %!00 capete
% aprilie 00! ) %4!0 capete
% iulie 00! ) 00 capete
% octombrie 00!) %&00 capete
% ianuarie) 006) %.!0 capete
Prin aplicarea formulei mediei cronologice se obtine efectivul mediu de
prorcine pentru anul 00!.
11.3. 2en"itatea ani'alel! la #nitatea $e "#&!afata
3e cunoaste ca in cea mai mare parte , furaCele consumate de animale
sunt de origine vegetala. Jntre marimea terenurilor agricole si numarul animalelor
trebuie sa e7iste o anumita proportie. Aanagenetul agricol urmareste, ca la o
anumita suprafata de teren agricol, sa e7iste un nr determinat de animale in vederea
51
asigurarii valorificarii tuturor produselor vegetale principale si secundare, ce se obtin
din cultivarea pamantului.
<in aceste consoderente trebuie sa se determine densitatea animalelor la
%00 ha teren, ca raport intre numarul de animale , e7primat in unitati fizice pe specii
sau unitati conventionale si suprafata de teren a e7ploatatiei agricole sau a zolei
analizate.
@a calculu#l acestui indicator se are in vedere ca numarul bovinelor,
ovinelor, caprinelor si cabalinelor se raporteaza la terenul agricol&arabil/pasuni
5fanete1G
Jn functie de scopul urmarit, se poate lua suprafata agricola, suprafata
pasunilor, fanetelor etc
1894
4
875 1900 2200 1850 750
+ + + +
capete
11.4 0anan(e'ent#l !e&!$c#tiei "i 'i"ca!ii efecti%el! $e ani'ale
'ercetarea procesului de reproductie a efectivului de animale se efectueaza in
cateva etape si anume: monta, perioada de gestatie a femelelor, obtinerea prasilei,
perioada de alaptare, cresterea animalelor tinere pana la determinarea destinatiei
acestora, cresterea tineretului pentru reproductie, trecerea tineretului de reproductie
si efectivul animalelor productive, ingriCirea si folosirea animalelor adulte, ingrasarea
animalelor tinere si adulte.
Conta femelelor se calculeaza prin raportarea numarului femelelor montate la
numarul total al femelelor montate se iau in considerare femelele montate
diagnosticate ca gestante si numarul montelor. 3e iau in calcul numarul vacilor,
numarul Cunicilor mai mari de un an destinate completarii femelelor de reproductie si
numarul vitelelor intre 6)% luni destinate turmei de baza.
@a porcine, indicatorul montei se calculeaza in mod conventional, prin
raportarea numarului de scroafe la efectivul emdiu al scroafelor din perioada pentru
care se detremina indicatorul respective.
3a presupunem ca intr)o e7ploatatie agricola specializata in cresterea
animalelor, contingentul de minta la specia taurine in anul luat in calcul a fost de !00
capete, in cursul anului au fost montate $0 capete. Jndicatorul monta femelelor a
fost:
% 64 100
500
320
.
x
% f t
52
Prolificitatea sau indicatorul obtinerii prasilei se calculeaza prin raportarea
numarului produsilor abtinuti, in cursul anului, la numarul femelelor apte de
reproductie de la inceputul aceluiasi an 0la toate speciile, in afara de porcine1.
3a consideram, de e7emplu, ca la inceputul anului numarul femelelor taurine
apte pentru reproductie 0vaci si Cuninci1 a fost de $.0 capete, iar numarul produsilor
obtinuti in cursul anului a fost de %! capete. Jn acest caz, indicatorul reproductiei a
fost:

% 58 100
370
215
x
Pef
<in punct de vedere al analizei puterii de reproductie se calculeaza si indicatorul
prolificitatii, prin raportarea produselor obtinute la nuamrul fatarilor. Jndicatorul se
calculeaza indeosebi pentru specia porcine, ovine si caprine, specii ce se
caracterizeaza printr)o polificitate mai amre.
<aca de e7emplu, la scroafe, la 60 fatari s)au obtinut +0 purcei, polificitatea a
fost de:
7
60
420

Prf
Adica .00 porci la %00 fatari.
@a porcine, unde in cursul anului sunt posibile mai multe fatari se calculeaza si
numarul de fatari ce revine in medie pe o scroafa.
Cortalitatea animalelor. 'alitatea muncii in zootehnie este masurata si prin
calitatea muncii de ingriCirii a animalelor. ? cauza care conduce la micsorarea
efectivului de animale este mortalitatea animalelor.
@a taurine, cabaline, ovine si caprine, mortalitatea tineretului se determina
cumulate de la inceputul anului, prin raportarea numarului de animale tinere moarte,
la numarul total al produselor obtinute in acea perioda.
@a porcine, mortalitatea se calculeaza pentru animale tinere sub doua luni prin
raportarea numarului porcinelor care au murit, la numarul total al porcinelor obtinuti in
perioada respectiva.
<e e7emplu, sa presupunem ca intr)o e7ploatatie agricola s)au obtinut in
perioada analizata %.!0 purcei, din care au murit %46 purcei inainte de a Caunge la
varsta de doua luni.
Aortalitatea porcilor sub doua luni a fost:
% 6 , 10 100
1750
186
x
"enomenul mortalitatii se urmareste la toate grupele de varsta si se7.
Aortalittaea generala se calculeaza raportand numarul total de animale moarte
0inclusive produsii din anul respective1, la numarul mediu din animale din specia
respective:
( )
100 x
% iu &fecti'med
rte (nimalemoa
) m

53
2astrarea animalelor tinere. Produsii obtinuti in cursul unui an pot iesi din
e7ploatatia agricola prin: mortalitate, livrari, vanzarea pe piata neorganizata,
sacrificari etc.
Pentru pastrarea gradului in care in gospodarie este mentinut efectivul de
animale tinere se foloseste indicatorul [pastrarea animalelor tinereW. Jndicatorul se
calculeaza prin raportarea numarului animalelor tinere la numarul total al produsilor
anului respective.
<e e7emplu, in cursul anului, intr)o e7ploatatie agricola s)au obtinut &0 vitei si s)
au cumparat ! vitei. <in acest numar, la sfarsitul anului e7istau in e7ploatatia
agricola de .! vitei din produsii anului respective. Jn aceasta situatie indicatorul
pastrarii tineretului a fost:
% 83 100
90
75
x
+urajarea animalelor. 'antitatea de furaCe, e7istente intr)o e7ploatatie agricola
si folosirea lor influenteaza hotarator cresterea animalelor. Prin urmare, determinarea
necesarului de furaCe pe feluri de furaCe precum si pregatirea si consumul lor,
constituie o problema de cea mai mare importanta pentru managerul fermei de
crestere a animalelor.
Aanagerul are sarcina sa determine:
) necesarul si e7istentul de furaCe, pe total, pe feluri de furaCe, precum si in diferitele
perioade ale anuluiG
) consumul efectiv de furaCe pe diferite specii si grupe de animaleG
) eficienta furaCarii animalelor, stabilirea legaturii dintre consumul de furaCe si
productia obtinuta.
"uraCele sunt produse sau subproduse de origine vegetala, animala sau
minerala, administrate animalelor in stare lichida sau solida, care contin in proportii
diferite anumite principii nutritive sau substante stimulatoare, utile asigurarii functiilor
vitale ale organismului, precum si obtinerii productiei animale.
"uraCele se pot e7prima in unitati naturale 0kg, tone1 sau in unitati convetionale
0unitati nutritive, albumina digestive, proteina digestive1.
>7primate in unitati naturale, furaCele folosite in cresterea animalelor in functie
de cinsistenta se clasifica in:
)furaje grosiere 0uscate1 din care fac parte: fanul, paiele, pleava, cocenii de
porumb, etc.G
) furaje suculente care sunt formate din nutreturi verzi, insilozate, sflecla
furaCera, melasa, borhotul etc.G
) furaje concentrate compuse din: graunte, tarate, turte oleaginoase si diferite
amestecuri de furaCe.
Pe baza continutului de amidon din furaCe s)a stabilit o unitate conventionala cu
aCutorul careia se poate e7prima varietatea mare a furaCelor folosite. 'a unitate
conventionala s)a ales avazul de calitate medie. Astfel, un kilogram de avaz care
contine pana la 60, amidon este considerat o unitate nutritiva. Prin raportarea
continutului in amidon al diferitelor furaCe si cel al ovazului s)au stabilit# coeficiente de
transformare a acestora in furaCe conventionale, respective in unitati nutritive.
Jn scopul realizarii unei furaCari rationale a animalelor trebuie sa se cunoasca si
cantittaea de albumina digestibila pe care acestea o contin. Albumina constituie
principalul element al hranei animalelor, contribuind la formarea carnii, laptelui etc.
54
'alculul necesarului de furaCe se face in functie de normele de furaje care
reprezinta cantitatile de substante nutritive, e7primate in unitati conventionale, a
tuturor functiilor organismului, pastrarii sanatatii, obtinerii productiei, precum si
mentinerea capacitatii de munca si de reproducere.
Kormele de furaCe difera in functie de specii, rase si varsta, se7, greutate
corporala, productie si stare fiziologica.
Ratia furaCera trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume:
) sa aiba o valoare nutritive corespunzatoare necesarului stabilit# prin normeG
) sa fie completa, adica sa e7iste un raport normal intre volumul ratiei si
greutatea vie a animalelorG
) sa fie economica, adica din ratie sa faca parte furaCe ieftine, produse in
gospodaria proprie, realizate la un cost scazut.
<upa felul lor, ratiil efuraCere se impart in:
) ratii de intretinere 8 a functiilor vitale ale organismului animalG
) ratii de productie care reprezinta cantitatea de furaCe data in plus animalelor
care sunt e7ploatate pentru productie sau prin munca.
Ratiile furaCere de intretinere au la baza norme care difera in functie de
greutatea animalului.
Ratiile de productie depend de natura muncii effectuate de animal 0usoara,
miClocie sau grea1.
'onsumul de furaCe folosite in hrana animalelor se poate e7prima prim mai multi
indicatori si anume:
) furaCe consummate 8 total sip e feluri de furaCe 0grosiere, suculente,
concentrate1G
) consumul de furaCe in unittai naturale ce revin pe un animal din diferite speciiG
) consumul de furaCe in unitati nutritive ce revine pe un animal din specii diferiteG
) consumul de furaCe in unitati nutritive ce revine pe L.(.A. 0 unitate vita mare1G
) consumul de furaCe pe o zi 8 cantitatea de furaCe cunsumata efectiv de un
animal in + de oreG
) gradul de asigurare a animalelor cu furaCe dat de raportul intre cantitatea de
furaCe consumata de animale si cantitatea de furaCe necesara potrivit normelor
de furaCe.
Jn vederea stabilirii cantitatii necesare de furaCe, a celei e7istente si a
consumului de furaCe se intocmeste balanta furajera care se intocmeste in unitati
conventionale si pentru fiecare furaC sau categoria de furaC in parte, in unittai naturale.
Ialanta furaCelor are urmatoarele capitole:
) stocul la inceputul perioadei 0an, trimestru1 8 3iG
) intrarile in cursul perioadei 8 JG
) iesirile in cursul perioadei 8 >sG
) stoc la sfarsitul perioadei 8 3f.

3i 5 J / >s 5 3f
2roductia animaliera 8 produsele animaliere rezultate din cresterea animalelor
se impart in doua grupe principale:
55
Produsle din carne 8 formata din produsii nascuti 0prasila1, sporul in greutate vie
al animalelor, obtinut in urma furaCarii si ingriCirii lor care se e7prima in t.g.v 0tone
greutate vie1.
Produse animaliere cum sunt: laptele, lana, ouale, fulgii, puful, parul, mierea,
ceara, gogosile de matase, pielicelele de lu7 etc.
Productia agricola de carne reprezinta sporul in greutate vie al animalelor si se
realizeaza prin:
) obtinerea de produsi prin reproductia efectivului de animale din e7ploatatia
agricolaG
) cresterea in greutate a animalelor in urma trecerii de la o grupa de varsta la
altaG
) ingrasraea animalelor.
Productia din carne in greutate vie, care reprezinta greutatea animalelor
sacrificate in cursul anului, este o valoare diferita de sporul de carne realizat in cursul
anului.
Jn greutatea animalelor sacrificate intra si sporul realizat in anii precedenti. <e
e7emplu, daca o bovina la inceputul anului a avut 00 kg si a fost sacrificata in luna
august, in greutate vie de $00 kg, rezulta ca 00 kg reprezinta rezultatul anilor
precedenti, iar sporul realizat de la inceputul anului pana la data sacrificarii din anul
respective a fost de %00 kg.
Jn fermele zootehnice calculul productiei totale de carne se efectueaza prin a
tine seama de numarul de animale e7istente la inceputul si sfarsitul anului, de
numarul animalelor care au intrat si al celor care au ieist din gospodarie in cursul
anului, precum si greutatea vie a acestora, pe baza de cantarire sporul in greutate
vie 03p1:
3p / 0Ds 8 Di1 5 v ) 3 5 A 8 '
Jn care:
) Ds 8 reprezinta greutatea vie a animalelor e7istente la sfarsitul anuluiG
) Di 8 reprezinta greutatea vie e7istenta la inceputul anuluiG
) ( 8 reprezinta greutatea vie a animalelor vandute in cursul anuluiG
) 3 8 greutatea vie a animalelor sacrificate in cursul anuluiG
) A 8 greutatea vie a animalelor moarte si disparate in cursul anuluiG
) ' 8 greuttaea nimalelor cumparate in cursul anului.
<e e7emplu, daca Di / %00 toneG Ds / %! toneG (/ %0 toneG 3/ 6 toneG '/ !
tone, sporul in greutate vie va fi :
0Ds ) Di1 5 ( 5 3 8 ' / 0%! 8 %001 5 %0 56 8 ! / $6 tone
Jn afara indicatorilor cantitativi ai productiei animaliere managemntul unitatii
agricole urmareste si calitatea produselor animaliere.
@a productia de carne se urmareste indicatorul gradul de ingrasare al
animalelor 0randamentul1 care e7prima raportul dintre greutatea de carne la carlig,
care rezulta dupa sacrificarea animalului si greutatea vie a acestuia. 'u cat acest
raport este mai mare, cu atat animalul este mai bine ingrasat. <e e7emplu, inainte de
sacrificare o taurina cantarea +!0 kg, dupa sacrificare s)au obtinut 40 kg carne.
Dradul de ingrasare 0randamentul de sacrificare1 este de:
% 2 , 62 100
450
280
x
56
Randamentul de sacrificare variaza dupa specie, categorie de varsta si se7 si
stare de intretinere sau ingrsare a animalelor. @a taurine greutatea dupa sacrificare
cuprinde trunchiul, impartiti in patru sferturi, fara piele, cap, coada, picioare si
organelle intrene.
@a porci, greutatea dupa sacrificare cuprinde numai trunchiul, impartit in doua
Cumatati, fara organelle interne.
@a ovine greutatea la sacrificare cuprinde trunchiul intreg, impartit in doua fara
oiele, cap si organe interne.
Tabel nr. 11
)tarea de intretinere a animalului 3andament la sacrificare
;O4GE
$ foarte grasa &-
$ grasa &&
$ medie J carne $&%*-
$ slaba *% J *&
2O3CGE
$ porci grasi -% J -&
$ porci de carne -, J -%
$ porci de 1,, $ 1%, 'g 0-
$ porci de -, J 1,, 'g 0&
$ porci de ., J 0, 'g 0,
O4GE
$ o6ine grase &, J &*
$ o6ine de carne *- J *1
$ o6ine slabe (& J *&
$ mici &- J .&
2A)A3
$ tinere 0%
$ mature .%
@a lapte productia in unitati conventionale, respective $,!, grasime.
Recalcularea productiei de lapte la $!, grasime si se face prin transformarea
productiei in lapte cu %, grasime, prin inmultirea fiecarei cantitati de lapte cu
procentul de grasime corespunzator calitatii obtinute, iar rezultatul se imprate la
procentul conventional de $,!,.
Ln model de calcul il prezentam in continuare:
Tabel nr. %,
Lapte
colectat de
la5
2roductia de
lapte
2rocentul de
garsime
Lapte cu 1<
grasime !hl#
Col 1 x %
Lapte cu (9&
grasime !hl#
$ Asociatia 1 %%,, (91 ..(* %1*,
$ Asociatia % %,,, (91 0,,, %,,,
$ Asociatia ( %&,, (9* -&,, %*%-
Total .0,, (9* %%0-, .&,-
57
Procentul mediu de grasime al laptelui obtinut de cele trei e7ploatatii agricole
este de $,+,, iar cantitatea de lapte totala este de 6.00 hl ceea ce corespunde 6!04
lapte. 'u $,!, grasime 0lapte 3;A31.
Pentru calculatii sintetice cu caracter zooeconomic privind transformarea
laptelui in diverse derivate se folosesc indicii de echivilare. Ln astfel de indice este si
cantitatea de smantana obtinuta din lapte.
<eterminarea cantitatii de smantana care va rezulta din cele 6!04 hl lapte
integral se face dupa urmatoarea formula:
6
smant
/
* *
* *
rbsm rsm
rbsm r
)
97 , 0 * * 6508
Jn care:
)
*
r)
) continutul de grasime al laptelui integrat 0$,.,1G
)
*
rbsm
) continutul de grasime al laprelui smantanit 00,4,1G
)
*
rsm
) continutul de grasime al smantanii 0$0,1.
6
smant
/
3 , 80
2 , 29
6 , 2335
8 , 0 30
8 , 0 97 , 0 * 7 , 3 * 6508

smantana
Jn afara produselor principale care au fost e7aminate mai inainte in practica se
calculeaza productia unor produse secundare cum sunt: gunoiul de graCd, puful,
fulgii, ceara etc.
3tabilirea cantitatii de gunoi de graCd se face pentru e7ploatatiile agricole prin
metoda directa 0cantarire1, sau pe baza de calcul, tinandu)se seama de cantitatea
totala de furaCe grosiere consummate de animale, precum si cantitatea de paie
folosite ca asternut.
"ormula de calcul este urmatoarea:
,
_
+ P
+
C
g
g
2
* 4
Jn care:
)
+g
cantittaea de furaCe grosiereG
) P 8 cantitatea de paie folosite ca asternut.
Xumatate din cantitatea furaCera grosiera, plus intreaga cantitate furaCera
grosiera, plus intreaga cantitate de paie pentru asternut constituie partea uscata a
gunoiului de graCd, care reprezinta numia un sfert fin greutatea gunoiului umed.
Jn practica, calculul productiei de gunoi de graCd se efectueaza pe baza
efectivelor medii si cantitatile medii anuale stabilite pe total specie pentru animal 0!00
kg la bovine si cabaline, .00 kg la porcine si !00 kg la ovine si caprine1.
58
LUCRARE NR. 12
Anali,a $ina'icii in$icat!il! %al!ici
? problema importanta a managemetului in unitati agricole o constitue
analiza dinamicii indicatorilor productiei agricole, efectuata cu aCutorul indicelui
volumul fizic0 in puturi comparabile1.
'ompararea indicatorilor sintetici 0valorici1 se poate efectua si pe baza
valorii productiei in preturile curente ale anilor respectivi si pe baza indicelui de
preturi.
Jndicele volumului fizic al productiei agricole se paote calcula in forma de
baza de lant, dupa formulele cunoscute.
0 1
0
1 /
0 0
0
0 /
*
*
*
*
p q
p q
)
p q
p q
)
n
n
n n
n
t
Jn care:
6
n
/ reprezinta productia e7primata in unitati naturale pe produse din anul de
raportareG
6
n)i
/ productia 0pe produse1 din anul precedent anului de raportareG
6
0
/ productia 0pe produse1 din anul de bazaG
P
0
/ preturile produselor agricole din anul de baza.
Pentru e7aminarea dinamicii si a influentei factorilor se foloseste metoda
indicelor fizici, valorici si ai preturilor.
Jndicele valoric al productiei realizate este dat de relatia:
0
0 1
*
*
p q
p q
)
o
V(,
,
in care:
P
%
/ reprezinta pretul produselor din perioada curenta
<inamica indicatorului valoric al productiei este infleuntata pe de o parte,
de schimbarea volumului productiei, iar pe alta parte de schimbarea preturilor. Pentru
analizarea acestor factori, indicele valoric se descompune in indicele volumului fizic
si in indicele preturilor.
Jndicele volumului fizic: J
(?@ "JB
/
0
0 1
*
*
p q
p q
o
59
Jndicele preturilor: J
PR>;
/
0 1
1 1
*
*
p q
p q
Jntre acesti indici e7ista relatia: J
(A@?RJ'
/ J
(?@ "JB
- J
PR>;
0
0 1
*
*
p q
p q
o
/
0
0 1
*
*
p q
p q
o
-
0 1
1 1
*
*
p q
p q
Ln e7emplu de calcul al acestor indicatori.
>7ploatatia agricolaW (iitorulW a valorificat in anii 000 si 00% urmatoarele
produse:
Tabel nr. %1
8"C %,,, %,,1
?rau tone &, %&,, ., (,,,
2orumb tone ., (,,, 0, *&,,
Cartofi tone 1, &,,, 1& .,,,
<in efectuarea calculelor rezulta urmatoarea situatie:
Tabel nr. %%
K
,
p
,
K
1
p
,
K
1
p
1
ndici indi6iduali
L1"K
,
2
1"
p
,
0 0
1 1
p q
p q
?rau 1%&,,, 1&,,,, 1-,,,, 19% 19% 19**
2orumb 1-,,,, %1,,,, (1&,,, 191 19& 190&
Cartofi &,,,, 0&,,, 1,,,, 19& 19% 19-,
Total (&&,,, *(&,,, &-&,,, x x x
Jndicele volumului fizic al intregii productii valorificate in anul 00% fata de
anul 000 este:
0
0 1
*
*
p q
p q
o
/
22 , 1
355000
435000
Jndicele preturilor:
0 1
1 1
*
*
p q
p q
/
34 , 1
435000
585000
Jndicele volumului fizic:
0
0 1
*
*
p q
p q
o
/
63 , 1
355000
585000
60
Relatia dintre acesti indici este verificata: %,6$/ %,-%,$+
Jnfluenta modificarii volumului fizic:
80000 355000 435000
0 0 0 1

p q p q
mii lei
Jnfleunta moificarii preturilor:

150000 435000 585000
0 1 1 1

p q p q
mii lei
Aodificarea valorii:
230000 355000 585000
0 1 1

p q p q
o mii lei
(erificarea relatiei indicilor: $0000/400005%!0000
61
LUCRARE NR. 13
0ana(e'ent#l in%e"titiil! in a(!ic#lt#!a
Jnvestitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor facute intr)o anumita perioada,
pentru crearea de noi fonduri fo7e, productive si neproductive, precum si
dezvoltarea, perfectionarea, refacerea sau completarea fondurilor fi7e e7istente.
Jn agricultura, notiunea de investitii are acelas continut economic ca si in
celelate ramuri ale economiei natioanale, cu siguranta deosebirea ca volimul si
structura investitiilor prezinta anumite particularitati care decurcg din specificul
agriculturii.
Jn functie de structura, investitiile se grupeaza astefel:
2 @ucrari de constructii)montaC in care se cuprind lucrari de constructii0 constructii noi,
recontructii, refaceri, dezvoltari, transformari si amenaCari1, cum sunt: amelioratiile de
terenuri, irigatuule , drenarile de terenuri, sedii pentru gospodarii0e7ploatatii agricole1
2 @ucrari de montaC, in care cuprind lucrarile de montaC al elementelor de constructii si
lucraile de montaC al utilaCelor, in cazul cand montaCul nu se face de unitatea
industriala furnizoare a utilaCului respectiv.
2 Achizitioanari de utilaCe si instrumente din tara si din import. Jn aceasta grupa intra
utilaCe si instrumente ce necesitamontaC, inainte de a fi puse in functie si utilaCe si
instrumente ce nu necesita montaC1tractoare, combine, grape, miCloace de transport1
2 Alte investitii care cuprind achitionarea animalelor de productie si de muncaG
achizitioanrea pueitilor pentru plantatii noi noi de vii si pomi, precum si intretinerea
acestora pana la intrarea lor pe rodG achizitioanarea de obiecte de inventar
gospdaresc de natura miCloacelor fi7e0mobilier de birou etc1
Jnvestitiile in agricultura se grupeaza astfel:
5 investitii pentru lucrari de hidroameleoranti0indiguiri, desecari, amenaCari a
tertoriului pentru irigatii , combaterea eroziunii solului etc1G
5 investitii pentru dezvoltarea productiei vegetale 0mecanizarea lucrarilor pentru
productia vegetala, sere, solaria, comple7e legumicole, plantatii de vii si pomi,
crame)pivnite, spatii pentru sortat productia agricola, tractoare si masini
agricole1G
5 investitii pentru dezvoltarea productiei animale 0mecanizarea lucrrailor pentru
productia animala, graCduri, centre de insamantari artificiale, constructii
zootehnice, laboratoare, abatoare etc.1.
>ficienta economica a investitiilor in agricultura se e7prima printr)un s#stem de
indicatori care oglindesc atat laturile procesului de productie, cat si valoarea lor
cognitive.
>ficienta economica a investitiilor in agricultura trebuie sa se materializeze in
cresterea productivitatii muncii sociale si in efectele economice.
Rezultatele investitiilor pot fi reprezentate prin urmatori indicatori:
Cheltuielile de productie la 1 leu in6estitii: Jndicatorul se calculeaza folosind
formula:
62
leu P
Q
) )
C C
f
i f
pf pb
/
investit
Jn care:
)
C
pb
si
C
pf
) reprezinta costul de productie inainte de investitii si dupa
investitiiG
) Q
f
) productia fnala 0dupa investitii1G
)
) r
si
) f
) investitiile initiale si finale.
Jndicatorul reflecta eficienta economica a investitiilor totale si e7prima
economiile de cheltuieli fata de investitiile dintr)o perioada anterioara luata ca baza.
Coeficientul de eficienta a in6estitiilor se e7prima prin relatia:

leu P
) )
P P
i f
rb rf
/
nou investit
Jn care:
)
P P rb rf
si
) reprezinta profiturile finale si initiale 0anul luat la baza1.
;ermenul de recuperare a investitiilor se calzuleaza dupa formula:
T
P P
) )
rb rf
i f
ani
Jn care:
;) reprezinta numarul de ani.
Jntr)o e7ploatatie agricola se fac lucrari de investitii privind amenaCarea pentru
irigatii a unor suprafete ce vor fi cultivate cu cereale. @ucrarile in valoare de !00 mii
lei ua inceput in anul 000 si urmeaza a fi incheiate in anul 00!. 3)a evaluat ca, in
conditiile climatice normale, productia totala de ceereale va fi in anul 00! de .000
tone, la un cost de +!0 lei tona. Pan ain anul 000 s)au mai efectuar unlele lucrrai de
amenaCari pentru irigatii, a caror valoare se ridica la circa %00 mii lei. 'ostul de
productie al unei tone de ceereale, obtinuta pe aceeasi suprafata a fost in anii %&&6 8
000, in medie de ! ani de .00 lei ca e7ploatatia agricola sa realizeze de pe aceasta
suprafata un profit anual de .00 mii lei, fata de $00 lei cat a realizat in anul 000.
Principalii indicatori care caracterizeaza eficienta economica a e7ploatatiei
agricole:
) cheltuieli de productie la % leu investitii
3 , 4 7000
100 500
45 , 0 70 , 0

Q
) )
C C
f
i f
pf pb
lei
63
5 coeficientul de eficenta a investitiilor
10 , 0
400
40
100 500
30 70

) )
P P
i f
rf
rb
lei/l leu investitii
5 termenul de recuperare a investitiilor:
10
40
400
30 70
100 500

P P
) )
rb rf
i f
ani
sau
10
10 , 0
1
/ /
1

eficienta de Coef
ani
64
LUCRARE NR. 14
0ana(e'ent#l fn$#!il! fi1e
Aanagementul fondurilor fi7e are in vedere volumul, structura si performantele
tehnice ale acestora. Pentru acest lucru este necesar ca periodic sa se faca
evaluarea fondurilor fi7es a se urmareasca reproductia acestora, calcularea
amortizarii si eficenta economica a folosirii acestora etc.
'unoasterea valorii fondurilor fi7e, prezinta o importanta deosebita pentru
manager, intrucat determina starea acestora.
Jn practica se determina:
) valoarea initiala completa a fondurilor fi7eG
) valoarea initiala minus uzura sau valoarea initiala ramasaG
) valoarea de intocmire completaG
) valoare de inlocuire minus uzura sau valoarea ramasa.
(aloarea de inlocuire ramasa a fondurilor reprezinta valoarea de inlocuire
completa din care s)a scazut uzura, respective suma cotelor de amortizare aplicate
fondurilor fi7e in decursul perioadei lor de functionare, micsorate cu valoarea
reparatiilor capitale.
Ln e7emplu de calcul al acestui indicator:
Ln utilaC agricol de o anumita marca si putere, achizitionat in anul 000, a costat
!0.000 lei, inclusive toate cheltuielile de transport si altele.
Jn anul 00+ utilaCul de aceeasi marca si putere a costat +!.000 lei. <eci
valoarea initiala completa a utilaCului a fost de !0.000 lei, iar valoarea sa de inlocuire
completa este de +!.000 lei.
Jn perioada 000 8 00+, utilaCul agricol a suferit o uzura fizica in suma de
!.000 lei si reparatii capitale in valoare de 4000 lei. Jn acest caz, indicatorii valorici
ai utilaCului vor fi:
) valoarea initiala ramasa $$.000 0!0.000 8 !.000 5 4.0001, iar valoarea de
inlocuire ramasa de $0.!00 lei 0(aloarea uzurii
500 . 30 000 . 45
000 . 50
000 . 25

1.
(aloarea de inlocuire 8 uzura 5 reparatiile effectuate

+!.000 8 .!00 / 400 / $0.!00
Amortizarea fondurilor fixe
65
Jn procesul de productie, fondurile fi7e productive trasfera treptat o parte din
valoarea lor produsului nou, deci ele se uzeaza fizic. Recuperarea valorii transferate,
adica uzurii, se face cu aCutorul cotelor de amortizare, care se varsa la fondul de
amortizare.
@a determinarea cotei de amortizare trebuie sa se tina seama de valoarea
initiala, de durata de functionar, de valoarea reparatiilor capitale si de valoarea
reziduala a fondurilor fi7e.
Cota anuala de amortizare se determina cu aCutorul formulei:
T
V Ch V
(
rr rep ie
m
+
Jn care:
)
(m
) reprezinta cota anuala de amortizareG
)
V
ie
) (aloarea initiala a fondurilor fi7eG
)
Ch
rep
) cheltuieli cu reparatiile capitale pe intreaga perioada de functionare:
)
V
rr
) valoarea reziduala a fondurilor fi7eG
) ; 8 durata de functionare a fondurilor fi7e.
3a luam un e7emplu. 'onsideram ca un utilaC agricol a avut o valoare initiala
completa de .0.000 lei, o durata de functionare de %0 ani, o valoare a reparatiilor
capitale prevazute de .00 lei, iat valoarea reziduala de &00 lei, cota anuala de
amortizare pot fi:
6980
10
69800
10
900 700 000 . 70

+
lei/anual
Parte din fondurilor provenite din cotele de amortizare se varsa de e7ploatatia
agricola l abanca finantatoare, intr)un cont special. 3umele pot fi folosite numai
pentru reparatii capitale, iar alta parte se poate folosi in vederea viitoarei inlocuiri a
fondurilor fi7e scoase din functiune.
Gorma de amortizare se e7prima in procente, fata de valoarea initiala a
fondurilor fi7e si se calculeaza dupa formula:
100
V
$
ie
a
(
Aplicand formula in e7emplul de mai inainte , se obtine urmatoarea norma de
amortizare:
% 97 , 9 100
70000
6980
100
V
$
ie
a
(
66
Rezultatul calculului arata ca annual &,&., din valoarea initiala completa a
utilaCului agricol achizitionat constituie cota anuala de amortizare.
Pe baza normelor de amortizare se stabileste valoarea uzurii anuale a fondurilor
fi7e a e7ploatatiei agricole.
(aloarea uzurii fizice pentru fondurile fi7e detinute de gospodariile personale
taranesti se stabileste prin estimari, nee7istand alte surse de date.
4aloarea uzurii fondurilor fi7e se detremina ca marime absoluta si relative.
Aodul de calcul este prezentat in e7emplul de mai Cos:
<aca valoarea uzurii utilaCului agricol in anul luat in analiza reprezinta +0, din
valoarea initiala, atunci valoarea de inlocuire ramasa va fi:
+!.000 8 .!00 5 4.000 / $0.!00
sau
% 0 . 50 100
000 . 50
000 . 25

deci
500 . 22
100
45000 0 , 50
Jndicatorul reflecta diferite situatii ale fondurilor fi7e, in functie de momentul in

care este stabilita valoarea lor. <in e7emplul nostru rezulta atat valoarea utilaCului
agricol la diferite momente precum si valoarea transmisa produsului 0amortizarea1 si
valoarea ramasa.
Coeficientul de uzura a fondurilor fixe caracterizeaza gradul de uzura a
fondurilor fi7e si se stabileste dupa formula:
100
V
V
-
ie
uz
uz
in care:
)
-uz
) reprezinta coeficientul de uzuraG
)
V
uz
) reprezinta valoarea uzuriiG
)
V
ie
) reprezinta valoarea initiala completa.
Aplicand aceasta formula la e7emplul nostru rezulta:
100
V
V
-
ie
uz
uz
/
% 50 100
000 . 50
000 . 25

67
'oeficientul starii de utilizare a fondurilor fi7e caracterizeaza gradul de folosire a
fondurilor fi7e. 3e foloseste dupa formula:
100
V
V
-
ie
ir
ut
in care:
)
-ut
) reprezinta coeficientul starii de utilitateG
)
V
ir
) valoarea initiala ramasa 0fara valoarea reparatiilor capitale1G
)
V
ie
) valoarea initiala completa.
Acest coeficient se poate detremina si pe baza calculului:
%00,0 8 !0,0 / !0,0
Coeficientul de iesire din functiune a fondurilor fixe reflecta gradul de
scoatere din functiune a fondurilor fi7e ca urmare a lichidarii lor. 3e stabileste dupa
formula:
100
V
V
-
fci
fs
i
'onsiderand ca valoarea fondurilor fi7e e7istente la incepututl anului a unei
unitati economice agricole a fost de .!00.000 lei si ca in itmpul anului au fost scoase
din functiune fondurilor fi7e in valoare de 0.000 lei, coeficientul de iesire din
functiune va fi:
100
V
V
-
fci
fs
i
/
% 8 , 8 100
000 . 500 . 2
000 . 220

'oeficientul de innoire a fondurilor fi7e e7prima proportia fondurilor fi7e noi,
introduce in productie intr)o anumita perioada. 3e calculeaza dupa formula:
100
V
V
-
sf
n
ti
Jn care:
)
-t
) reprezinta coeficientul de innoireG
)
V
n
) reprezinta valoarea fondurilor fi7e noiG
)
V
sf
) reprezinta valoarea fondurilor fi7e e7istente la sfarsitul perioadei.
Reluand e7emplu de mai sus si considerand ca in perioada analizata au mai
fost introduce in productie, parallel cu scoaterea partii mentionate, fonduri fi7e in
valoare de !0.000 lei, coeficientul de innoire se calculeaza astfel:
.!00.0008 0.000 5 !0.000 / .!$0.000 lei la sfarsitul anului
68
100
V
V
-
sf
n
ti
/
% 88 , 9 100
000 . 530 . 2
000 . 250

LUCRARE NR. 15
0ana(e'ent#l #tila/el! "i 'a"inil! a(!icle
Jn cadrul miCloacelor de munca, functia cea mai importanta o indeplinesc
uneltele de productie.Procesul de productie agricol este realizat cu aCutorul
masinilor,tractoarelor,automatelor etc. cu care este inzestrata forta de
munca.Aceastea insa, au nevoie de o energie care sa le puna in miscare.
Pentru intelegerea elementelor miCloacelor muncii, cu aCutorul carora forta de
munca actioneaza asupra obiectelor muncii pentru obtinerea de bunuri materiale
este necesar sa se cunoasca, de manager, rolul pe care)l indeplineste fiecare.
Jn agricultura sunt considerate ca unelte: plugul, grapa, tavalugulu, combina,
moara cu ciocanele, vanturatoarele etc.
3arcina de baza a managerului utilaCelor, masinilor si uneltelor din agricultura
consta in determinarea marimii parcului e7istent, randamentului si gradul de folosire
a acestora.
Pentru studierea acestor aspecte trebuie sa se tina seama in primul rand de
gruparea pe categorii de masini si unelte si determinarea volumului resurselor
energetice.
69
a#Casinile si uneltele agricole de productie agricola se grupeaza dupa
caracteristicile lor in procesul de productie in urmatoarele categorii5
Masini unelte pentru lucrarea solului.Jn aceasta grupa intra: pligurile
tractate de forta mecanica si animala, garapele, discurile si altele.
Masini de semanat si sadit care cuprind o mare gama de masini de
semanat, de plantat 0cartofi, rasaduri si altele1.
Masini si unelte agricole folosite pentru intretinerea culturilor de camp si
a celor gradini, spatii verzi etc.Aici intra: cultivatoarele, sapele, sapaligele si
altele.
Masini de recoltat : combine, cositoare, seceratoare, greble, de diferite tipuri,
masini pentru recoltat si altele.
Masini pentru curatarea si sortarea seminteleor : vanturatoare trioare,
selectare etc.
Inventar special de gradinarit si livezi;
Aparatura pentru combaterea daunatorilor plantelor agricole si alte
masini speciale folosite pentru distrugerea insectelor, larvelor pentru lucrari
ameliorative, defrisari, gredere, compresare, pompe si altele.
Masini si agregate folosite in ramura cresterii animalelor: tocator de
nutret, uruitoare mari cu ciocanele, masini de tocat sfecla prese pentru fan si
paie, agregate pentru tunsul mechanic al animalelor, pentru mulsul si adapatul
mechanic si altele.
Inventar special folosit in avicultura, apicultura si sericultura.
b)Masinile energetice din agricultura se clasifica in doua mari grupe:
Masini energetice mecanice cuprind toate motoarele primare
folosite0termice, gazogeneratoare, cu aburi, hidraulice, eoliene1 si motoare
secundare care pentru obtinerea energiei, transforma o alta forma de energie
0generatoare electrice1
Mijloace energetice animale cuprind animalele de munca folosite in
agricultura 0boi, cai si altele animale de munca1.
Calculul 6olumului mijloacelor energetice
(olumul total al resurselor energetice in agricultura caracterizeaza inzestrarea
energetica a agriculturii si sta la baza intocmirii corecte a planurilor in vederea dotarii
optime a agriculturii cu miCloacele energetice.
Potentialul total se e7prima in unitati consumabile 0'P1. ;otalul resurselor se
determina prin insumarea potentialului tuturor motoarelor stationare si mobile,
folosite in agricultura 0tractoare, alte masini si miCloace de transport, motoare stabile
etc1 a puterii electromotoarelor care folosesc curent propiu si a fortei de tractiune a
animalelor de munca.
;ractoarele pot dezvolta diferite puteri, in functie de marca si marimea
motorului.Astfel, distingem: parte nominala a tractorului la saiba si puterea tractorului
la baza de tractiune sau carlig.
70
Avand in vedere ca tractoarele sunt de diferite marci sip uteri, insumarea lor se
face prin unitati consumabile respectiv, conventionale de %!'P.
Aodalitatea de calcul al puterii tractoarelor in unitati conventionale este
urmatoare:
3a presupunem ca intr)o e7ploatatie agricola e7ista la o anumita data urmatorul
parc de tractoare:
Tabel nr. %(
Gr. Crt. Carca
tractorului
Gumar
tractoare
fizice
2uterea la
carlig in C2
2uterea
totala in C2
1 8$.&, 1, *, *,,
% 4$*&, * %, -,
( L$*&, . %( 1(-
Total %, $ .1-
Puterea totala de care dispune e7ploatatia agricola se determina prin inmultirea
numarului de tractoare fizice cu puterea la bara de tractiune 0carlig1 a fiecarui tip de
tractor si insumarea lor.
Potrivit datelor din tabel puterea totala a parcului este:
0%0 7 +01 5 0+0 7 01 5 06 7 $1 / 6%4 'P
Kumarul tractoarelor conventionale a e7ploatatiilor agricole este:
Ktc / 2 , 41
15
618
15

CP
CP
tractoare
"ata de 0 tractoare fizice, e7ploatatia agricolo are +%, tractoare
conventionale. Jndicatorul se foloseste in programarea activitatilor si cunoasterea
potentialului disponibilului si utilizarii fortei mecanice a unitatii economice.
@a calculul mecanic produs de animale de munca este in functie de forta de
tractiune a animalelor, de viteza medie de deplasare si de durata de lucru.
Puterea de tractiune a animalelor de munca trebuie transformata in aceleasi
unitati de masura ca si celelalte resurse mecanice 0'P1.Astfel, un cal are puterea de
0,.! iar un bou 0,!0 'P, dar coeficientii de transformare sunt in functie de rasa si
calitatea animalolor de munca .
Puterea animalului 0Pa1 este egala cu produsul rezultat din inmultirea fortei de
tractiune a animalului cu viteza mersului la pas intr)o secunda:
Pa / " 7 (
Jn care :
5 ")reprezinta forta de tractiuneG
5 L) viteza animalului la pas pe secunda.
<e regula, forta de tractiune reprezinta in medie %+, din greutatea vie a
animalului, cu cat animalul este mai greu, cu atat puterea de apasare asupra
hamurilor este mai mare si invers.
(iteza medie de curs a unui cal la pas este de circa +km/ora sau %,%m/secunda.
<e e7emplu, sa presupunem ca greutatea vie a calului este de !00kg.Jn acest
caz forta de tractiune a acestuia va fi:
71
100
14 410
/ !.,+ kg putere de apasare sau forta de tractiune.
'unoscand ca viteza medie de mers a calului este de %,%m/secunda, puterea va
fi:
!.,+ 7 %,% / 6$,% kg m/secunda sau e7prima in 'P, va fi de :
2 , 84
75
1 , 63
<e regula, puterea animalelor se poate stabili folosind urmatoarea relatie:

"a /
9
Q
5%%
Jn care :
5 Pa 8 reprezinta forta de tractiune in kgG
5 6 8 reprezinta greutatea calului in kgG
5 & si %% 8 coeficienti constanti .
'and calul luat in analiza are +%0 kg forta de tractiune a acestuia este:
"a /
9
Q
5 %% /
9
410
5%% / !6,6 kg
!6,6 7 %,% / 6,6 kgm/secunda
>7primata in cai 8 putere avem
785
26 , 62
/ 0,4$'P
Canagementul utilizarii tractoarelor si a utilajelor agricole
Kumarul tractoarelor si a utilaCelor agricole, la o anumita, reflecta nivelul de
inzestrare al agriculturii cu forta mecanica.Aceasta poate avea oscilatii in cursul
anului.
Pentru a cunoaste cat mai e7act potentialul parcului de tractoare si utilaCe
agricole se calculeaza indicatorul 8 numarul mediu de scriptic 8 al acestora0K31.
Prin numarul mediu scriptic al tractoarelor se intelege numarul mediu al
tractoarelor care au figurat in scriptele agentului economic in decursul unei anumite
perioade de timp 0luna, trimestru, an etc1.3e calculeaza prin raportarea numarului de
tractoare 8 zile la numarul zilelor calendaristice din perioada pentru care se
calculeaza indicatorul respective.
Jndicatorul se poate calcula atat in tractoare fizice, cat si in tractoare
conventionale.Jn scopul comparabilitatii calculul se face in tractoare conventionale de
%! 'P.
"ormula de calcul al indicatorului numarului mediu scriptic al tractoarelor se iau
in considerare urmatoarele elemente:
5 numarul tractoarelor e7istente in scripticG
5 puterea tractoarelor la bara de traciune 0carlig1 e7primata in 'PG
5 numarul de zile 8 tractoare prezente in unitateG
5 numarul de zile din perioada pentru care se calculeaza indicatorulG
72
5 numarul invariabil [%!W pentru transformarea puterii totale a parcului de
tractoare in tractoare conventionale de %! 'PG
"ormula generala de calcul a numarului mediu scriptic 0K31 al tractoarelor
conventionale este:
Z
t
p
$
c
s
15
G
Jn care G
5 Pc) reprezinta puterea la baza de tractiune 0carlig1 in 'P a tractoarelor
fiziceG
5 ; 8 timpul 0zilelor1 cat a stat tractorul in scripetele unitatii economiceG
5 B 8 durata in zilele a intervievatului de timp pentru care se calculeza
indicatorul.
Car$ca
tractor
ului
C.2!l
a
carli
g#
Gr.tra
ct.
Timp
ul cat
a stat
tract.
in
unita
te
2uterea
totala
disponi
b.in
C2!%x(
x*#
Gr.medi
u
scriptic
al
tract.(x*
5(,
Timpu
l
efecti
6 in
zile pt
tracto
are
Timp
planifi
cat in
zile
2otenti
alul
efecti6
2otential
ul
planifica
t!C2#
1 % ( * & . 0 - 1 1,
A %( & 1$(, (*&, & %, 1- *., *1*
; *, - &$%, .*,, *9( 1& 1& .,, .,,
Total $ 1( $ 1-&, $ $ $ 1,., 1,1*
Aplicand formula de mai sus la e7emplul din tabel se obtine urmatorul numar
mediu scriptic al tractoarelor conventionale:
Z
t
p
$
c
s
15
/
88 , 21
450
9850
30 15
9850

Lnitatea agricola a avut in perioada luata in analiza %,44 tractoare

conventionale.
Parcul de tractoare se programeaza pentru diferite perioade0decade, luni,
trimestre1.Jn unele perioade ale anului datorita caracterului sezonier al lucrarilor
agricole, tractoarele sunt folosite partial.
Pentru o progamare Custa trebuie sa se tina seama de starea de functionare si
puterea lor.
Ln alt indicator necesar pentru analiza utilizarii tractoarelor este numarul mediu
al tractoarelor care au lucrat efectiv.
73
;impul de lucru programat poate fi uneori deposit, de e7emplu, prin
introducerea schimburilor de lucru, ier alteori programul nu poate fi realizat din cause
de forta maCora 0timp neprielnic, defectuni mecanice, neprezentarea personalului la
program etc1.
Pentru cunoasterea potentialului parcului de tractoare folosit efectiv, atat de
puterea fiecarui tractor, cat side timpul cat el a lucrat efectiv, se calculeaza numarul
mediu al tractoarelor 0Kc1 care au lucrat efectiv, e7primat in ore 'P, tractoare
conventionale folosind relatia:
55 , 23
30 15
10 1060
15

ore
z
z
p
$c
Rezulta ca unitatea agricola a avut in perioada luata in analiza, $,!! tractoare
conventionale.
Jn baza indicatorilor determinati se poate calcula indicele programarii
potentialului tractoarelor0Jp91.
Pentru calcularea acestui indice se raporteaza numarul mediu al tractoarelor
programate 0Kp91 la numarul mediu scriptic0Ks1.
JHpg /
$
$
s
pg
Jndicele folosirii potentialului parcului de tractoare0Jpt1 arata proportia in care a
fost folosit efectiv potentialul disponibil al parcului de tractoare in perioada analizata
si se calculeaza raportand numarul mediu de tractoare care au lucrat efectiv la
numarul mediu scriptic:
Jpt / 076 , 1
88 , 21
55 , 23

$
$
s
e
sau %0.,6,
Gumarul tractoarelor planificate pentru a lucra se determina ca raport intre
potentialul 'P la carlig a tractoarelor la numarul conventional si a zilelor ce pot lucra
intr)o luna.
53 , 22
450
10140
30 15
10 1014
15

z
t
$
tplz
ptl
Rezulta ca unitatea economica are un potential in perioada analizata de ,!$
tractoare conventionale.
ndicele planificarii potentialului tractoarelor 0Jpt1 se determina prin raportarea
numarului mediu al tractoarelor planificate 0Ktpl1, la numarul mediu scriptic0Ks1.
74
Jpt / 1029
88 , 21
53 , 22

$
$
s
tpl
sau %0,&,
Jndicele indeplinirii programului de folosire a potentialului de tractoare 0Jft1 arata
proportia indeplinirii planului de folosire a tractoarelor in perioada considerate.
3e calculeaza ca raport intre numarul mediu al tractoarelor care au lucrat efectiv 0Ke1
si numarul mediu al tractoarelor planificate 0Ktpl1.
Jft / 1045
53 , 22
55 , 23

$
$
tl
e
sau %0+,!,
Rezulta ca unitatea economia a folosit potentialul energetic al tractoarelor si
chiar l)a depasit cu +,!,.
LUCRARE NR.16
0ana(e'ent#l '#ncii in a(!ic#lt#!a
Aanagementul muncii in agricultura prezinta anumite particularitati datorita
apecificului agriculturii ca ramura a productiei materiale, structurii social 8
economice.
'aracterul sezonier al productiei agricole si decalaCul intre timpul de productie si
itmpul de munca imprima un anumit specific si in ceea ce priveste organizarea
muncii si utilizarea fortei de munca , in procesul de productie.
Aanagementul muncii in agricultura trebuie sa determine resursele de munca
e7istente, repartizarea lor de ramuri, resursele disponibile ca urmare a mecanizarii
proceselor de munca, folosirea tiCmpului de munca, calificarea, pregatirea
profesionala si culturala continua, retribuirea si cresterea productivitatii muncii.
Ln rol important in managementul organizarii muncii si a cresterii eficientei o are
analiza utilizarii timpului de munca.
;impul de lucru se e7prima in om)ore si an)zile. Kumarul de om)zile e7prima
numarul de zile in acre lucratorul a fost present la lucru, indifferent de numarul de ore
75
lucrate. Dradul de utilizare a timpului de munca se analizeaza folosind mai multi
indicatori si anume:
?radul de participare la munca se detremina ca raport dintre numarul mediu
al lucrarilor ce au participat efectiv la lucru si numarul mediu scriptic al lucrarilor
-numarul lucrarilor din scripte raportat l anumarul de zile lucratoare din luna1.
8tilizarea lunii de lucru caracterizeaza gradul de utilizare a lunii de lucru si se
determina raportand la numarul legal de zile de lucru la lucru din luna 06 de zile1.
<aca intr)o luna numarul mediu scriptic al lucrarilor a fost de .!, iar numarul
mediu de om 8 zile lucrate a fost de %400, atunci numarul mediu de zile lucrate de un
lucrator a fost:
24
75
1800
/ / / /
/ / /

luna din scriptic mediu $umarul
lucrate zile om Total
zile.
RapMortand acest numar de zile de luzru din luna se obtine coeficientul de
utilizare a lunii de lucru.
% 3 , 92 100
26
24

Gi6elul producti6itatii muncii in agricultura
Kivelul productivitatii muncii se e7prima, fie prin raportul dintre productia
obtinuta si timpul de munca cheltuit, fie raportand timpul de munca cheltuit la
productia obtinuta.
<aca notam cu 6 volumul productiei, cu ; timpul de munca cheltuit pentru
intreaga productie, cu = nivel productivitatii muncii si cu t cheltuiala specifica de timp
de munca pe unitatea de produs, indicatorii nivelului productivitatii muncii in cele
doua e7primarii vor fi:
T
Q
.
si
Q
T
t
Rezulta ca porductivitatea muncii creste, fie prin sporirea volumului productiei
ce eceeasi cheltuiala de timp de munca, fie prin reducerea timpului de munca
consumat pe unitatea de produs.
Productivitatea muncii se poate e7prima in unitati naturale, conventional
naturale, valorice, sau in unitati de timp 0ore normate1.
Ln e7emplu de calcul al dinamicii productivitatii muncii intr)o unitate agricola
pentru o unitate de produs este redat in continuare:
Tabel nr .%&
8"C 2erioada de baza 2erioada curenta
$ 2roductia de
porumb !L#
Tone 1,,, %&,,
$ Conusmul de
timp de luna !T#
Om J zile (&,, 0%,,
$ 2roductia ce
re6ine pe !L"T#
Om J zi %-&901 (*09%%
Consumul de
timp de munca
pe o tona de
porumb !T#
Om $ zile (9&, %9--
76
"olosind datele din table, indicele productivitatii muncii are urmatoarea valoare:
214 , 1
3500
1000
)
7200
2500
)
0
0
1
1

T
Q
T
Q
) /
sau %%,+,
"ata de perioada anterioara 0 Q
0
si
To
1 productivitatea muncii a crescut cu
%,+,.
Jndicatorul invers productivitatii muncii este consumul de munca pe unitatea de
produs, in acest caz ponderea indecelui va fi un consum total de munca.
Acest indice se determina astfel:

T
Q
t
Q
Q
t
Q
T
Q
T
)
o
t
1
1
1
0
0
1
1
0
0
) )
215 , 1
88 , 2
55 , 3
2500
7200
)
1000
3500

)t
sau %%,!,
"olosind indicatorul invers al productivitatii muncii, se paote determina
economia de munca vie obtinuta ca urmare a cresterii productivitatii muncii.
>conomia de munca va fie gala cu 8 t
0
6
%
8 t
%
6
%
sau 0t
0
) t
%
1 6
%.
Jn e7emplul nostru, acesta va fi : 0$,!0 8 ,441 7 .00 / +.6++ om 8 zile.
Rezulta, ca pe baza cresterii productivitatii muncii in perioada curenta fata de
perioada de baza s)a obtinut la cultura porumb o economie de +.+6+ om 8 zile.
LUCRAREA NR.17
0ana(e'ent#l c"t#l#i $e &!$#ctie in a(!ic#lt#!a
'ostul de productie agricol reprezinta totalitatea cheltuielilor in forma baneasca
pentru producerea produselor vegetale si animale sau pentru efectuarea de lucrari
agricole.
'aracterul productiei agricole impune necesitatea calcularii costului de
productie complet pe unittaea de produse 0grau, porumb, litru lapte, kg, carne, h.a.n.
etc.1, dar si calculul pretului de cost incomplet pe anumite lucrrai agricole
pregatitoare, cum sunt: cheltuielile ocazionate de insamantarea unui hectar, de
intretinere a unui anima
Ln e7emplu de analiza a costului de productie a unor lucrari mecanizate pentru
agricultura.
Tabel nr %.
Cost
Efecti6 de 2rogram Efecti6 de curent
77
baza
lei < lei < lei <
Total .& 1,,9, .1 1,,9, 0% 1,,9,
$ Carburanti si
lubrefianti
1% 1-9* 1% 109* 1( 1-9,
$ reparatii la masini
si tractoare
%. *,9, %0 (191 %- (-91
$ salarii %% ((9- %& 1.9( %& (*90
$ cheltuieli
administrati6e
& 09- & 09% . -9*
<in datele din table rezulta ca in anul curent costul lucrarilor pe un hectar
aratura normala a fost de . lei, pr\t care a fost deposit fata de cel programat cu $
lei, respective cu +,$,, iar fata de anul luat ca baza cu . lei 0%0,.,1.
Jn analiza costului de productie din unitatea de servicii mecanizate, o importanta
deosebita o reprezinta folosirea metodei corelatiei 0legaturilor1 care permite
cunoasterea intensitatii si directiei legaturii dintre costul de productie si factorii care
actioneaza asupra acestuia.
Pentru intelegerea legaturii se calculeaza coeficientul de corelatie care ia valori
intre 0 si %. <aca coeficientul se apropie de unitate corelatia este stransa. Pentru
intelegere se ia urmatorul e7emplu.
@egatura dintre volumul mediu de lucrari mecanizate si cost de productie pe
hectar aratura normala.
Tabel nr %0
Categori
a de
lucrari
4olumul mediu
de lucrari
!x#
Costul
de
producti
e pe
ha.a.n
!F#
Calcule ajutatoare
xF
x
2
y
2
F
A .(, *& %-.(&, (.1.1,, %.,%& **91
; *,, ., %*.,,, 1.,.,,, (..,, .19,
C &*, &% %-.,-, %11..,, %.0,* &19%
D &1, *% %*.0-, (*-.1,, 1.0.* *090
E .1, *0 %-..0, (0%.1,, %.%,1 *.9(
+ (-, .% %(.&., 1**.*,, (.-** .%9*
3150 x

308 y

153440 xy
1713100
2
x
16146
2
y

5 , 313 y
Pentru determinarea coeficientului de legatura se fac urmatoarele calcule:
# / a 5 b7
78
Pentru determinarea parametrilor [aW si [bW se rezolva urmatorul s#stem de
ecuatii:
na 5b
z x
a
+ xz y b x
Jnlocuind necunoscutele cu datele din table se obtine:
6a 5 $%!0b / $04
$%!0a 5%-.%$000b / %!.++0
a / 4&,0% G b / 0,0.
v
7#
/ )0,&!!
(aloarea coeficientului de corelatie de 0)0,&!1 arata o legatura inverse foarte
stransa intre cele doua variabile 0costul de productie pe un ha a.n. si volumul mediu
de lucrari pe un tractor1.
Pentru analiza modificarii costului de productie a produselor agricole sau a uni
grup de produse agricole se utilizeaza indicele agregat a costului de productie.
Acesta reprezinta schimbarea relative a costului de productie a tuturor produselor in
perioada curenta fata de perioada de baza.
Relatia indicelui agregat al costului de productie este urmatoarea:
J/
q
c
q
c
1
0
1
1
Jn care:
) q
1
) cantitatea de produse agricole din perioada curentaG
)
c c
0 1
, ) costul de productie din perioadele curente si de baza.
3e prezinta urmatorul e7emplu:
Tabel nr. %-
Denumirea
produsului
An baza An curent
Cantitate
q
0
Cost pe
productie
p
0
4aloarea
productiei
q
0
p
0
Cantitatea
q
1
Costul de
productie
p
1
4aloarea
productiei
q
1
p
1
2orumb 1%, ,90, -*9, 1(& ,9&, .09&
?rau 1,, ,90, 0,9, 1%, ,9., 0%9,
Cazarea -, ,9., *-9, 0, ,9&, (&9,
O6az ., ,9&, (,9, .& ,9&, (%9&
+asole 0, ,90, *19, ., ,9., (.9,
Total *1, %9%, %-19, *&, ,9&* %*(9,
79
<in datele diin table rezulta ca nivelul costului de productie pentru toate
produsele agricole in anul de baza a fost de 0,6! lei 04% : +$01 iar in anul current de
0,!+ 0+$ : +!01.
Jn e7emplul nostru indicele agregat al costului de productie este:
864 , 0
0 , 281
0 , 243
0
0
1
1

c
q
c
q
sau 46,+,
3tructura productiei se poate schimba insa de la o etapa la alta. <in aceste
considerente este necesara calcularea indicelui agregat cu structura fi7a folosindu)se
structura productiei din perioada curenta.
Jn acest caz, indicele agregat va avea urmatoarea marime:
83 , 0
0 , 292
0 , 243
0
1
1
1

c
q
c
q
% sau 4$,%,
Pe baza datelor din table se poate calcula si indicele reducerii efective a
costului de productie in perioada curenta fata de perioada de baza astfel:
9 , 16
0 , 292
100 0 , 243
100 100
0
0
1
1
c
q
c
q
) pi
lei
Pe baza datelor calculate se poate stabili si economiile absolute realizate de pe
urma reducerii pretului de cost. >conomiile absolute in conditiile structurii realizate
sunt egale cu:
>conomia /
5 , 49 0 , 243 5 , 292
1
1
0
1

c
q
c
q lei
80
LUCRARE NR.18
0ana(e'ent#l cn"#'#!il! $e 'ate!ii &!i'e "i 'ate!iale "i
&ti'i,a!ea "tc#!il! $e 'i/lace $e &!$#ctie
Pentru producatorii agricoli si pentru unitatile economice specializate in
aprovizionarea si desfacerea produselor industriale, necesare producatorilor agricoli,
determinare si fundamentarea consumurilor de materii prime si a stocurilor se pot
efectua prin metode normative 8 constructive si economice 8 matematice.
@a determinarea necesarului de consum, a stocurilor de materiale, o unitate
agricola ia in calcul cantitatile de produse 0de lucrari1 ce trebuiesc realizate,
prevazute in programul stabilit, normele de consum pe lucrare 0ha1 si stocurile
e7istente.
Ln management performant trebuie sa aiba in permanenta in vedere:
)necesarul de aprovizionatG
)programul pentru activitatea curenta si viitoareG
81
)stocuri current de productieG
)consumul pe lucrari si consumul medu zilnicG
)stocul de siguranta s.a
Pentru e7emplificare consideram ca o unitate agricola trebuie sa insamanteze
+000 ha cu porumb si intocmeste un plan de aprovizionare pentru seminte,
ingrasaminte si motorina tinand seama de stocurile e7istente in unitate si normele de
consum.
Jndicatorii ce trebuiesc urmariti si determinati sunt nominalizati in tabelul
urmator:
;abel nr. &
Gr
.cr
t
Denu
mirea
mater
ialelo
r
8
"
C
Gecesar de
resurse
)toc
de
res.pre
6azut
pt
sfarsit.
perioa
dei !)f#
)toc de resurse la
incep.per.
Total
resurs
.intern
e !3i#
Gec.
de
apro6
.
!Gcap
#
Can
t.
!ha#
Gor
ma
de
cons
.'g"h
a
!G.c
as#
Tot
al
nec
esa
r
!to
ne#
Gp
C
)toc
exist.
la
inc.lu
craril
or
!)i#
Con
sum
in
per.
pro
gr.
!C#
Tota
l
stoc
preli
m.
!3i#
, 1 % ( * & . 0 - 1 1, 11
1 )ama
nta
to
n
e
*,,
,
%& 1,, $ $ $ 1, 1,
% ngra
sami
nte
chimi
ce
*,,
,
1&, .,, 1,, %, 1& (& $ ..&
( Cotor
ina
*,,
,
%,, -,, 1&, 0 % 1 $ 1*1
a# )tabilirea numarului de apro6izionat ! G ap# pentru realizarea programului se
determina folosind urmatoarea relatie de calcul :
Kap / Kprg 5 3f 8 3i 8 Ri
5 Pentru samanta Kap /%00 ) 0 8 0 8 %0 / &0 tone
5 Pentru ingrasaminte chimice Kap / 600 5 %00 8 $! / 66! tone
5 Pentru motorina Kap / 400 5 %!0 8 & / &+% mii litri
Jn care:
5 Kap 8 necesarul de aprovizionat G
5 Kprg 8 necesarul pentru realizarea programuluiG
82
5 3f 8 stocul la inceputul perioadeiG
5 3i 8 stocul la inceputul perioadeiG
5 Ri 8 resursele interneG
Kecesarul de resurse 0Kprog1 este dat de relatia: Kprg 8 6 7 Kcons
5 6 8 numarul de lucrari de e7ecutatG
5 Kcons) norma de consum pe lucrareG
3tocul final se obtine folosind relatia : 3f / 3i 5 l 8 '
5 3f 8 stocul final al perioadeiG
5 @ 8 aprovizionare in perioadaG
5 ' 8 consumul in perioada programata.
b# )tocul curent de productie prezinta o importanta deosebita in aprovizionarea
tehnica materiala a unei unitati agricole.
Pentru e7emplificare, sa consideram doua produse de aprovizionat, preluate din
e7emplul anterior.
Calculul determinarii stocului curent de productie
Tabel nr. (,
Denumire
material
Dat
a
intr
arii
in
ma
g.
2er.
de
zile
de
apro6.
!lef#
Cant.
De
mat.
ntr.
!Kl"zi#
Le
f.K
nter.
mediu
dintre
apro6.
succ.
Con
s pe
per.
!Lp#
Gr.de
zile in
per.pt
care
se
calc.c
ons.t
Cons.
mediu
zilnic
)toc
curen
t de
prod.
!)c#
tone
A 1 % ( * & . 0 - 1
)amanta
porumb
1$
(,.4
%9, ., $ && (, 19- $
Total
perioada
* 1,
,
(, 1,, ., 19.. *19-
Total an
per.insam
antare
1,, $ (, 1,, ., 19.. *19-
Cotorina 1$1&.
1.$
11.
%,
&
1,
(,
,
%,
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
$
83
%,$
%*.
%&$
(1.
1& &,
1,
$ $ $ $ $
Total
perioada
Luna
ianuar
ie (1
zile
&, *.
,
19% *& (1 19*& .9(*
Total an 1%
luni
.,, &&
%,
19% .,, (.& 19.* 1&91,
'alculul consumului mediu zilnic 09z1 se determina din raportarea consumului
pentru perioada luat ain considerare 06p1 la numarul de zile ale perioadei analizate
0t1.
3tocul curent de productie 03c1 este considerat rezultatul dintre intervalul mediu
de aprovizionare ;A si consumul mediu zilnic 09z1.
3c / ;m 7 09z1 / motorina an 8 &, 7 %,6+ / %!,% to
samanta an 8 $0 7 %,66 / +&,4 to
<eterminarea intervalului mediu dintre aprovizionarile successive ;m pe baza
termenelor calendaristice se determina dupa relatia :
;m /

q
)
q
i
ef
i
/ pentru samanta
4
100
/ ! tone/per
pentru motorina
600
5520
/ &, to/per
LUCRARE NR.19
0$alitati $e cnt!l "i !e&a!ti,a!e a !e"#!"el! in !eali,a!ea
#n#i n# &!$#" a(!ali'enta!
Repartizarea resurselor pentru obtinerea unui anumit produs sunt legate de
deciziile ce trebuie luate de catre manager, care sunt de cele mai multe ori
influentate de informatii imperfecte, de modificarea conditiilor interne, precum si de
variabilele inafara unitatii economice, care impreuna pot determina sau influenta
rezultatele finale, deci contrazice previziunea.
<in aceste considerente, imediat ce resursele sale au fost alocate se impune
introducerea controlului pentru a ne apropia de rezultatele programate, astfel
procesul de alocare a resirselor este completat cu procesul de control al folosirii
acestora.
Principalele metode de control a alocarii resurselor sunt legate de deciziile
secventiale ale tehnologiei obtinerii produsului respectiv.
84
Lna din metode este si metoda reticulara care poarta denumirea 2E3T J
Drumul critic, care se aseamana cu arborele de decizie dar este folosita in multe
cazuri ca instrument de planificare si control.
@a origine metoda P>R; si <rumul critic erau considerate doua tehnici diferite,
in timp au devenit sinonime. Prin aplicarea lor se urmareste determinarea calui mai
scurt timp pentru programarea unui produs care ingreuneaza realizarea programului.
"olosirea acestei metode in activitatea practica de organizare sau planificare
duce la o importanta reducere a timpilor pentru obtinerea unui produs deoarece
identifica [gaturileW si blocaCele care astfel ar putea trece neobservate.
Principiile esentiale ale celor doua metode sunt relatii simple.
Pentru obtinerea unui nou produs se impune parcurgerea mai multor
operatiuni.:
%. >7plorarea ideilor si a tehnicilor pentru obtinerea produsuluiG
. 3electionarea proiectelor avantaCoaseG
$. Analiza economicaG
+. >laborarea programului de lucrariG
!. 'unoasterea cerintelor consumatoruluiG
6. Punerea la punct a tehnologiei produselor agricoleG
.. @egislatia aprovizionarii cu materii primeG
4. Alegerea deciziilor.
Potrivit structurii operatiunilor, specialisti in tehnica si economie ai unitatii
economice pot descrie modelul de desfasurare a operatiunilor printr)o retea.
Jn figura sunt aratate prin sageti actiunile sau activitatile care se desfasuara in
timp implicand utilizarea resurselor. Jncercuirea cifrei reprezinta modul, si indica
momentele de detrminare a activitatii intr)un anumit moment al timpului. Kici un
eveniment urmator nu poate fi considerant incheiat pana nu se analizeaza
evenimentele precendente. "iecare dintre activitati necesita un anumit timp pentru a
carei durata sunt formulate trei feluri de estimari:
%. estimare optimista 0;o1G
. estimare reala 0;r1G
$. ? estimare pesimista 0;p1.
<istributia acestor estimari are drept medie un timp mediu sau estimarea
medie 0;m1.
<istributia medie in baza teoriei P>R; este:
;m /
6
4 Tp Tr To + +
Abaterea medie dintre limita superioara si cea inferioara este:
6
To Tp

85
<n#i/ ince"erii
#%crri#or 1 2
4 5
3
6 7 8
Estimari ale perioadei de timp si acti6itatile realizarii unui nou produs
agroalimentar
Tabel nr. (1
Gr.
Crt.
ACT4TAT E)TCA3
Tp Tr To Tm
1. Explorarea ideilor si a
tehnicilor pentru obtinerea
produsului
* ( % (9,, ,9((
%. )electionarea proiectelor
a6antajoase
( % 1 %9,, ,9((
(. Analiza economica & * % (9-( ,9&
*. Elaborarea programului de
lucrari
. * ( *910 ,9&
&. Cunoasterea cerintelor
consumatorului
0 & * &9.. ,9&
.. 2unerea la punct a
tehnologiei produselor
agricole
. * % *9,, 19((
0. Legislatia apro6izionarii cu
materii prime
* ( % ( ,9((
-. Alegerea deciziilor ( % 1 % ,9((
86

Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet La Managementul in Unitatile Economice Agricole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

;otal rata rentabilitatii/

2roducti6itatea muncii in epresie naturala

%. se cere sa se determine varianta optima de fertilizare din punct de vedere

>7ista unele particularitati in cazul calcularii gradului de mecanizare a

(aloarea coeficentului de corelatie, in e7emplu nostru este de 0,&&$ indica o

'antitatea de grau uscata este de $!00)66!/4$! kg/ha/ <aca se

Aedia dispersiilor de grupa e7prima numai o parte din variatia

pe un curpen, indiferent de soi

<ispersia generala arata variatia recoltei celor $0 de curpeni , provocata

Jndicele volumului fizic:

Jndicatorul reflecta diferite situatii ale fondurilor fi7e, in functie de momentul in

<e regula, puterea animalelor se poate stabili folosind urmatoarea relatie:

Lnitatea agricola a avut in perioada luata in analiza %,44 tractoare

S-ar putea să vă placă și