UNIVERSITATEA ARTIFEX FACULTATEA FINANTE SI CONTABILITATE BUCURESTI

Proicect la programarea calculatoarelor

ANALIZA FINANCIARA A S.C A ROALI!ENTARA S.A

Stu"e#t$ Coor"o#ator %tii#ti&ic$ Pro&.U#i' (r$!ircea !a#ole Nicoleta CI ) Bucure%ti )*+, Teleti#

CAPITOLUL + +.+ ANALIZA (IA NOSTIC A SC A ROALI!ENTARA S.A

+.) ANALIZA (INA!ICII SI STRUCTURII PATRI!ONIULUI FIR!EI +., EVOLU-IA IN(ICATORILOR FINANCIARI

CAPITOLUL ) ).+ ANALIZA (IA NOSTIC A (O!ENIULUI CO!ERCIAL

).) PIATA )., Pro"u%ele ).. Pretul )./ Fur#i0orii1 2e#e&iciarii %i co#cure#tii

CAPITOLUL, ,.+ ANALIZA (IA NOSTIC A (O!ENIULUI TE3NIC SI TE3NOLO IC

,.)Ampla%ame#tul (.C. Agroalime#tara S.A. 3.3 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

CAPITOLUL +

1.1ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. AG OALI!"NTA A S.A.

I#&orma4ii pe#tru capitolul al II5lea Societatea comercial# este o societate $e ac%iuni. Ca$italul este &'( el)e%ian* 2'( rom+nescc. O2iectul "e acti'itate, $roduc%ia -i $re$ararea s$ecialit#%ilor din carne I#'e%ti4ii, . mil dolari $entru $roduc%ie -i '*/ mil dolari $entru magazine de des0acere 1de $rezentat cum se 0ace comercializarea 2n condi%ii de siguran%# alimentar#3. 12 magazine* dar dore-te desc4iderea a c+t mai multor magazine 5a6rica a 0ost dat# 2n 0unc%iune 2n 1773* 2n ora-ul 8u0tea Pro"uc4ie$ i#i4ial, 9 tone zilnic* curent, 1& tone zilnic. Ca$aciatte, 2' t:zi Nome#clatorul de $roduse, 1/& de $roduse* salam ;ictoria* c+rna%i de 6ere* cea0# a0umat#* oase gar0* gordon4 6leu* $ast# de mici* salam de )ar#* ca6anos* crem<ust* mu-c4i 0ile* calta6o-* salam cu -unc#* s$ecialitati* mortadela Condimente naturale* standarde de calitate Li'rare cu ma-ini $ro$rii, / =; Lt 3/ cu o ca$acitate te4nic# de 1*2 t. Trans$ort intern, cu c#rucioare de /' >g. Speci&icul proce%ului te6#ologic este cel caracteristic industriei alimentare este con0orm standardelor 2n )igoare unde 0lu?ul materiilor $rime nu tre6uie s# intersecteze 0lu?ul $roduselor 0inite. Tem$eratura $#strat# tre6uiie s# $ermi# declan-area $rocesului 6acteriologic -i micro6ian. @roduc%ie mic# cu un nomenclator mare de 0a6rica%ie. "?ist# un stoc tam$on de materii $rime care im$lic# costuri ridicate* dar e?ist# -i a)antaAe 1de nominalizat3. (e7eurile oase -i gr#simi. @romo)are, $u6licitate direct#* $e $rodus* 6azat# $e calitatea e?ce$%ional# a $roduselor. @liante* cataloage. Fur#i0orii$ a6atorul din @eri-* $entru carcase din $orc 112 t din 1/ care este necesarul zilnic3* restul de la a6atoarele din Glina -i 5ier6in%i. Se $relucreaz# 1''B12' de carcase din $oc -i 2'B3' de carcase din )it#. Clie#4ii$ +89$de detali-ti Si%temul "e ma#ageme#t$ AGA* consiliul de administra%ie* managerul general* directorul economic* directorul de $roduc%ie* directorul comercial* te4nic 1de 0#cut organigrama3. Si%temul "e per%o#al$ angaAa%ii a a)antaAe, micul deAun -i deAunul gratuit* oec4i$ament de $rotec%ie gratuit* asigurarea 0iec#rui angaAat 2m$otri)a accidentelor* $osi6ilitatea de acordare a creditelor 0#r# $erce$erea do6+nzii care se restituie $rin r%inerea lunar# a unei anumite sume din salariu. +.+ EVOLU-IA IN(ICATORILOR FINANCIARI NR. IN(ICATOR )**: )*+* )*++

CRT. +. @ro0it 6rut 2. 3. C. /. 9. .. &. 7. @ro0it net Ci0ra de a0aceri ;enituri din e?$loatare C4letuieli din e?$loatare Num#r de salaria%i 5oncul de salarii @roducti)itatea muncii Ca$ital social

1C7C371 1C7C371 &7''/&/ &7''/&/ .C&&/.1 7& 13&/77 7'&22*3 /32/'' 22C&91/ 2/'21'C 11/.3&/ 1C1'&.C .9/C/9 33/9C.

27'CC'' 27'CC'' 2./9712/ 2./9712/ 2C.'722C 1C& C793/2 1&92..*7 &C323. /32'C79 /C39C2/ 1.317.7 1&C27'& 1233339 //&3'3 2*'3 .*27 22*92 9.*97

C'&C//3 C'&C//3 /C9&/9.9 /C9&/9.9 /'99/279 272 111'2C3 1&.2.7*. &C23. 12C2.1C' .&3137' C'C/&11 3.91932 2'/'''' .7&CC2 1*C9 /*29 29*93 '*79

1'. Ca$ital $ro$riu 11. Imo6iliz#ri totale 12. Acti)e circulante 13. O6liga%ii 1C. Trezoreria 1/. Stocuri totale

19. @onderea stocurilor 2n ci0ra 3*.. de a0aceri 1.. ;iteza de rota%ie a stocurilor 13*/& 1&. ;iteza de rota%ie a acti)elor C&*&1 circulante 17. ata rota%ie a acti)elor 27*12 circulante Se calculeaz# si alti indicatori.

Total $ersonal, 272 11/ $ersonal de conducere* 2' $ersonal au?iliar* & cola6oratori* 12 $ersonal te4nic* 1C' muncitori direct $roducti)i* 7. $ersonal magazine3. B 2C $ersonal cu studii su$erioare* 7 te4nic* 13 economic* 1 Auridic* 1 6iologic B 1./ cu studii medii* 3/ te4nic* 21 economic* C alte s$ecialit#%i* 73 $ersonal cu cultur# general#. C

@entru realizarea studiilor de diagnosticare se recomanda luarea in considerare a in0ormatiilor re0eritoare la situatia economicoB0inanciara a societatii comerciale in dinamica in )ederea 0ormularii unor concluzii $ertinente su6 0orma $unctelor 0orte* a $unctelor sla6e si a recomandarilor. Documentele ce ser)esc dre$t sursa $entru in0ormatiile 0inanciare utilizate in cadrul acestei analize sunt, 6ilantul conta6il, mii lei Sol"ul la %&ar%itul a#ului )**: )*+* )*++ 2/'21'C /C31C2/ .&3137' 11/.3&/ 33/9C. ,8/:.;: 22C&91/ /32/'' 1C7C371 1C1'&.C ,8/:.;: 1.317.7 //&3'3 9+8,.*. /32'C79 &C323. 27'CC'' 1&C27'& 9+8,.*. C'C/&11 .7&CC2 ++;99)*+ &11//97 &C323. C'&C//3 3.91932 ++;99)*+

(e#umirea eleme#tului 2ila#tier ACTI;" I!O8ILIZAT" D TOTAL ACTI;" CI CELANT" D TOTAL din care , Stocuri TOTAL ACTIVE CA@ITAL @ O@ IE din care, Ca$ital social @ro0it O8LIGATII TOTAL PASIVE contul de rezultate,

mii lei (e#umirea i#"icatorilor ;"NITE I DIN "F@LOATA " CG"LTEI"LI DIN "F@LOATA " "ZELTATEL "F@LOATA II )**: &7''/&/ .C&&/.1 1C12'1C A#ul )*+* 2./9712/ 2C.'722C 2&/77'1 )*++ /C9&/9.9 /'99/279 C'2'3&'

+.)A#ali0a "i#amicii %i %tructurii patrimo#iului &irmei @atrimoniul* ca indicator economicoB0inanciar* re0lecta )aloarea economica a 0irmei. Caracterizarea dinamicii elementelor 6ilantiere $resu$une utilizarea marimilor a6solute* dar si relati)e. Analiza structurii $atrimoniale $resu$une in)estigarea acelorasi elemente cu aAutorul metodei ratelor.

Dinamica elementelor din acti)ul 6ilantului conta6il este $rezentata in urmatorul ta6el* cu aAutorul indicilor elementelor de acti) cu 6aza 0i?a in anul 2''3, (i#amica eleme#telor "i# acti'ul 2ila#tului co#ta2il &ata "e 'alorile i#regi%trate i# a#ul )**: (e#umirea eleme#tului 2ila#tier I#"icatori &ata "e a#ul )**: i# a#ul$ I#"icator i# marimi relati'e < ACTI;" I!O8ILIZAT" B TOTAL ACTI;" CI CELANT" B TOTAL TOTAL ACTI; IHT1:T' I1'' Pri#cipalele rate "e %tructura a acti'ului ( (e#umirea ata acti)elor imo6ilizate ata acti)elor circulante ata stocurilor !o"ul "e calcul 1acti)e imo6ilizate : acti) total3I 1'' 1acti)elor circulante : acti) total3I 1'' 1stocuri : acti) total3I 1'' )**: 9&.3.( 31.92( 7.1.( A#ul )*+* ./.&2 ( 2C.1. ( ...7( )*++ 9/.73( 3C.'9( 9..2( )**: 21..'.( 1C7.9C( 17/..C( )*+* 312.77( 3C7./9( 32C.//( I#"icatori i# marimi a2%olute = mii lei )*++ )*+) 2727321 /3272&9 /.C/7C 2&&&C29 3/'371/ &21..12

Rata activelor imobilizate H masoara gradul de in)estire a ca$italului 0i?. Ni)elul ei este ridicat datorita $onderii mare a dotarilor te4nice* ec4i$amente* utilaAe si instalatii. ata acti)elor imo6ilizate creste in 2'1' la 9.*C1( 0ata de /7*'9( in 2''7 datorita ac4izitionarii de imo6ilizari cor$orale. Ni)elul acestei rate este in0luentat ne0a)ora6il in anul 2'11de inregistrarea c4eltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza )alorile ramase ale acti)elor imo6ilizate. Rata activelor circulante > e?$rima $onderea in totalul acti)ului a ca$italului circulant. Rata stocurilor > $onderea stocurilor in total acti) cunoaste o scadere in anul 2'11 0ata de 2'1' si 2''7.

Dinamica $asi)ului societatii este $rezentata in urmatorul ta6el* cu aAutorul indicilor elementelor de $asi) cu 6aza 0i?a in anul 2''7, (i#amica eleme#telor "i# pa%i'ul 2ila#tului co#ta2il &ata "e 'alorile i#regi%trate i# a#ul )**: (e#umirea eleme#tului 2ila#tier I#"icatori &ata "e a#ul )**: i# a#ul$ I#"icator i# marimi relati'e < CA@ITALE I @ O@ II Ca$ital social @ro0it O8LIGATII TOTAL @ASI; IHT1:T' I1'' @entru analiza structurii $atrimoniului societatii JAgroalimentaraK S.A. sunt 0olosite ratele de structura a $asi)ului* calculate in urmatorul ta6el, +., EVOLU-IA IN(ICATORILOR FINANCIARI ( (e#umirea ata autonomiei 0inanciare glo6ale ata de indatorare glo6ale !o"ul "e calcul 1ca$ital $ro$riu : $asi) total3I1'' 1datorii totale : $asi) total3I1'' )**: 91.CC( 3&.//( A#ul )*+* .C.2.( 2/..2( )**: 239.91( 1/&.3/( 17C.3/( 13'.92( 17/..C( )*+* 39'.71( 1/&.3/( 2.3.32( 299.91( 32C.//( I#"icatori i# marimi a2%olute = mii lei )*++ )*+) 3'.1&&1 /&997/C 31'.3. 31'.3. 1C1'''7 2/7'192 C32'3C 23/'./& 3/'371/ &21..12

)*++ 9&.32( 31.9.(

Rata autonomiei financiare globale H arat# gradul de inde$enden%# 0inanciar# a societatii. Se consider# c# e?isten%a unui ca$italul $ro$riu de cel $u%in 1:3 din $asi)ul total constituie o $remis# esen%ial# $entru autonomia 0inanciar# a societatii. Ln anul 2'1' rata autonomiei 0inanciare glo6ale are un ni)el mai crescut 0ata de 2''7 deoarece se inc4eie un im$rumut* se mani0esta o tendinta de scadere accentuata in anul 2'11 datorita contractarii unui alt im$rumut. Rata de ndatorare global H re0lect# $onderea tuturor datoriilor $e care le are unitatea 2n $asi)ul total al acesteia.

A#ali0a "i#amicii %i %tructurii 'e#iturilor %i c6eltuielilor Acti)itatile des0asurate de catre o 0irma sunt consumatoare de resurse si $roducatoare de rezultate. @e $lan economicoB0inanciar* utilizarile resurselor sunt e?$rimate $rin c4eltuieli* iar rezultatele o6tinute* ca urmare a consumarii resurselor* $rin )enituri. Analiza dinamicii si structurii )eniturilor si c4eltuielilor se e0ectueaza $rin aceleasi metode ca si cea a $atrimoniului* adica $rin metoda indicilor* $entru dinamica* res$ecti) a ratelor* $entru structura. @entru a a0la in ce 0el au e)oluat )eniturile 0irmei in $erioada analizata* se calculeaza* $entru 0iecare categorie de )enituri indici. (i#amica categoriilor "e 'e#ituri i# perioa"a )**:5)*++ ( (e#umirea ;enituri din e?$loatare I#"icele &ata "e a#ul )**: )*+* )*++ 3'7..C 91C.C'

;eniturile din e?$loatare se tri$leaza in anul 2''C 0ata de anul 2''3 in urma cresterii )anzarii $roduselor iar in 2''/ se du6leaza 0ata de anul 2''C deoarece $rodusele au ince$ut sa 0ie din ce in ce mai cautate* sBau desc4is noi magazine de des0acere iar )iteza de rotatie a stocurilor a crescut. Analiza structurala a )eniturilor societatii 0urnizeaza in0ormatii 0oarte )aloroase $entru identi0icarea acelor acti)itati $e care societatea le des0asoara in sco$ul o6tinerii de $ro0it* consideranduBle $rioritare. Structura 'e#iturilor "i# e?ploatare pe#tru a#ii )**:5)*++ ;eniturile S.C. Agroalimentara S.A. sunt re$rezentate de )eniturile din e?$loatare si anume, ;enituri din )anzarea mar0urilor direct din magazinele de des0acereM ;enituri din $roductia )anduta D incluzand )eniturile din )anzarea de $roduse 0inite* semi0a6ricate* $roduselor reziduale 1oase gar03. Analiza e)olutiei in tim$ a $rinci$alelor categorii de c4eltuieli ale S.C. Agroalimentara S.A se realizeaza de asemenea $rin metoda indicilor. (i#amica c6eltuielilor "i# e?ploatare i# perioa"a )*+*5)*++ ( (e#umirea C4eltuieli din I#"icele &ata "e a#ul )**: )*+* )*++ 327.7/ 9.9./9 &

e?$loatare C4eltuielile deasemenea inregistreaza o crestere maAora in $erioada analizata* in 2'1' se tri$leaza 0ata de 2''7 in urma inregistrarii unor c4eltuieli cu lucrarile de modernizare iar in in anul 2'1' se du6leaza 0ata de 2'11 in urma cresterii c4eltuielilor $ri)ind mar0urilor si $entru noile magazine de des0acere si cresterea c4eltuielilor materiale.

Structura c6eltuielilor "i# e?ploatare pe#tru i#ter'alul )**:5)*+) C4eltuieli $ri)ind mar0urile sau costul mar0urilor )andute D c4eltuielile de a$ro)izionareM C4eltuieli materiale, c4eltuieli cu materii $rime* c4eltuieli cu materiale consuma6ile* c4eltuieli cu energia si a$aM C4eltuieli cu lucrarile si ser)iciile e?ecutate de tertiM C4eltuieli cu im$ozite* ta?e si )arsaminte asimilateM C4eltuieli cu $ersonalul, cu remuneratiile $ersonalului* c4eltuieli $ri)ind asigurarile si $rotectia sociala. C4eltuieli cu amortizarile si $ro)izioanele. A#ali0a &o#"ului "e rulme#t Fo#"ul "e rulme#t 15 3 re$rezinta acea $arte din ca$italul $ermanent care este destinata si utilizata $entru 0inantarea acti)elor circulante. 5ondul de rulment de$aseste )aloarea acti)ului imo6ilizat. Acest indicator se $oate e?$rima ca 0iind e?cedentul acti)elor circulante $este )aloarea o6ligatiilor $e termen scurt. 5 H CA@ITAL @" !AN"NT D ACTI;" I!O8ILIZAT" CA@ITAL @" !AN"NT H CA@ITALE I @ O@ II N DATO II @" T" !"N !"DIE SI LENG

A#ul 2''7 2'1' 2'11

Fo#"ul "e rulme#t B2/3C&7 B11'727 2&C1.7

!arimea negati)a a 0ondului de rulment semni0ica 0a$tul ca imo6ilizarile nu sunt 0inantate decat $artial din resurse $ro$rii. @entru a ameliora aceasta situatie societatea a 0acut a$el la indatorare $entru a 0inanta o $arte din imo6ilizarile sale. Insa din 2''7 se o6ser)a o tendinta de remediere a acestui dezec4ili6ru $e termen lung* 0ondul de rulment atingand )alori $oziti)e deoarece societatea a gestionat mai 6ine resursele atrase de la actionari sau creditori. Nece%arul "e &o#" "e rulme#t 1N5 3 re$rezinta acti)ele circulante care tre6uie 0inantate din 0ondul de rulment. Ni)elul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere $e $erioada analizata ca urmare a scaderii creantelor si a stocurilor societatii. Tre0oreria #eta 1TN3 se determina scazand din )aloarea 0ondului de rulment ne)oia de 0ond rulment si re0lecta lic4iditatea $ura a intre$rinderii. TN H 5 D N5 Trezoreria neta este e?$resia cea mai concludenta a des0asurarii unei acti)itati ec4ili6rate si e0iciente. "a rele)a calitatea ec4ili6rului general al intre$rinderii atat $e termen lung cat si $e termen scurt. Trezoreria neta este $oziti)a in toti acesti ani e)identiind ca e?ercitiile 0inanciare sBau inc4eiat cu un sur$lus monetar* e?$resia concreta a $ro0itului net din $asi)ul 6ilantier si a altor acumulari 6anesti. Cresterea trezoreriei nete in 2'1' 0ata de 2''7 si res$ecti) in 2'11 0ata de 2'1' re$rezinta 6uget ce re)ine actionarilor su6 0orma de di)idende de incasat si $ro0it de rein)estit. Analiza 0ondului de rulment $e 6aza 6ilantului este o analiza statica si* din acest moti)* sumele 0olosite )or 0i cele curente. In urmatorul ta6el sunt $rezentate )alorile 0ondului de rulment* si trezoreriei nete $entru inter)alul 2''7B2'11. E'olutia i# marimi a2%olute #eactuali0ate a FR1 a NFR %i a TN (e#umirea 5ondul de rulment Necesarul de 0ond de rulment Trezoreria neta )**: B2/3C&7 B1'1&7C/ .9/C/9 A#ul )*+* B11'727 B13CC29/ 1233339 )*++ 2&C1.7 B1.9/&21 2'/''''

A#ali0a 'ite0ei "e rotatie a acti'elor circula#te Acti)ele circulante re$rezinta acea $arte a $atrimoniului societatii care are cel mai mare grad de mo6ilitate. Etilizarea e0icienta a acti)elor circulante consta in eli6erarea 0ondurilor imo6ilizate de acestea si re$lasarea acestor sume* in sco$ul o6tinerii de noi castiguri.

1'

Analiza e0icientei 0olosirii acti)elor circulante se realizeaza $rin intermediul )itezei de rotatie* indicator ce este e?$rimat $rin durata in zile a unei rotatii. ;iteza de rotatie a stocurilor H 1stocuri: ci0ra de a0aceri3I39' ;iteza de rotatie a acti)elor circulante H 1)iteza de rotatie a stocurilor: ci0ra de a0aceri3I39' zile (e#umirea ;iteza de rota%ie a stocurilor ;iteza de rota%ie a acti)elor circulante )**: 13*/& C&*&1

A#ul )*+* .*27 22*92

)*++ /*29 29*93

A#ali0a lic6i"itatii %i a %ol'a2ilitatii Lic4iditatea re$rezinta $ro$rietatea elementelor $atrimoniale de a se trans0orma in 6ani* iar sol)a6ilitatea re$rezinta ca$acitatea 0irmei de a 0ace 0ata o6ligatiilor 6anesti* res$ecti) de aBsi onora $latile la termenele scadente. E'olutia pri#cipalilor i#"icatori "e lic6i"itate %i %ol'a2ilitate (e#umirea ata autonomiei 0inanciare glo6ale ( ata lic4iditatii generale ata lic4iditatii $artiale Formula "e calcul 1Ca$ital $ro$riu : total $asi)3I1'' 1Acti)e circulante : datorii $e termen scurt3 1Acti)e circulante B stocuri : datorii $e termen scurt3 )**: 91.CC( '.&2 './& A#ul )*+* .C.2.( '.73 '.93 )*++ 9&.32( 1.'. '.&9

11

Rata autonomiei financiare globale H arat# gradul de inde$enden%# 0inanciar# a societatii. Se consider# c# e?isten%a unui ca$italul $ro$riu de cel $u%in 1:3 din $asi)ul total constituie o $remis# esen%ial# $entru autonomia 0inanciar# a societatii. Ln anul 2'1' rata autonomiei 0inanciare glo6ale are un ni)el mai crescut 0ata de 2''7 deoarece se inc4eie un im$rumut* se mani0esta o tendinta de scadere accentuata in anul 2'11 datorita contractarii unui alt im$rumut. Rata lichiditatii generale 1indicatorul lic4iditatii curente sau indicatorul ca$italului circulant3 H ra$ortul dintre acti)e curente asu$ra datorii curente B )aloare recomandata in Aurul )alorii de 2. Ni)el scazut al acestui indicator ne indica ca intre$rinderea intregistreaza un de0icit de lic4iditate $otentiala in ra$ort cu o6ligatiile $e termen scurt. A#ali0a re#ta2ilitatii enta6ilitatea* ca 0orma de e?$rimare a e0icientei economice* re$rezinta ca$acitatea intre$rinderii de a o6tine $ro0it* in sco$ul remunerarii ca$italurilor* dar si al e?tinderii acti)itatii. "a $oate 0i e?$rimata cu aAutorul a doi indicatori, rata $ro0itului si rata renta6ilitatii economice. (e#umirea ezultatul e?ercitiului inainte de im$ozitare ezultatul e?ercitiului du$a im$ozitare )**: 1C7C371 1C7C371 A#ul )*+* 27'CC'' 27'CC''

)*++ C'&C//3 C'&C//3

( (e#umirea

Formula "e calcul )**: 1/.&9

ata renta6ilitatii 1rezultatul e?$loatarii : rezultatului )enituri din e?$loatarii D in e?$loatare3I1'' 0unctie de )enituri ata renta6ilitatii 1rezultatul e?$loatarii : rezultatului c4eltuieli din e?$loatarii D in e?$loatare3I1'' 0unctie de c4eltuieli

A#ul )*+* 1'.3.

)*++ ..3

1&.&/

11./.

..7

C4iar daca si $ro0itul a inregistrat o crestere in $erioada analizata cresterea )eniturilor din e?$loatare* res$ecti) a c4eltuielilor din e?$loatare au a)ut o crestere mai ra$ida decat cea a $ro0itului. Se $reconizeaza ca $ro0itul )a mai creste in

12

urmatorii anii deoarece $rodusele societatii sunt din ce in ce mai cautate si se )or amortiza c4eltuielile 0acute cu modernizarea. enta6ilitatea $oate 0i calculata si su6 alte 0orme* $rintre care se regasesc si cele care re0lecta e0icienta cu care sunt 0olosite di0erite elemente ale $atrimoniului* 0ie ele miAloace de $roductie sau surse de 0inantare a acti)itatii. E'olutia re#ta2ilitatii %ur%elor "e &i#a#tare %i a acti'elor imo2oli0ate ( (e#umirea enta6ilitatea 0inanciara a ca$italului enta6ilitatea economica a ca$italului Formula "e calcul 1rezultatul net : ca$ital $ro$riu3I1'' 1rezultat 6rut : acti)e imo6ilizate3I1'' )**: 92..7 /9.C3 A#ul )*+* /3../ /2.9/ )*++ C7./3 /1.33

Rata rentabilitii financiare m#soar# $er0orman%ele resurselor $ro$rii angaAate 2n $rocesul de e?$loatare* %in+nd cont de in0luen%a $oliticii de 0inan%are a 0irmei. ")olutia acestei rate este descrescatoare din cauza constituirii unei rezer)e din $ro0it. Rata rentabilitii economice m#soar# $er0orman%ele resurselor angaAate 2n $rocesul de e?$loatare 0#r# a lua 2n considerare mecanismul de 0inan%are 1$ro)enien%a surselor de 0inan%are3* rezultatul e?ce$%ional -i inciden%a 0iscal# 1im$ozitul $e $ro0it3. Si aceastea cunoaste o scadere in $erioada analizata cauzata de cresterea acti)elor imo6ilizate $rin desc4iderea unor magazine de des0acere.

@ENCT"L" 5O T" AL" DO!"NIELEI 5INANCIA Cresterea autonomiei 0inanciare glo6ale din 2'1' are ca rezultat aducerea la )alori $oziti)e a 0ondului de rulment. Datorita scaderii duratei unei rotatii a stocurilor si im$licit a ci0rei de 0aceri a scazut ne)oia de 0ond de rulment.

@ENCT"L" SLA8" AL" DO!"NIELEI 5INANCIA

13

;aloarea acti)elor imo6ilizate scade in 2'11 cauzata de scoaterea din 0unctiune a unui a6ator. In $rimii 2 ani de analiza 0ondul de rulment inregistreaza )alori negati)e 0a$t ce conduce la situatia ca societatea sa a$eleze la un im$rumut.

CAPITOLUL ) ).+ A#ali0a "iag#o%tic a "ome#iului comercial ).) Piata

@uternic atomizata* $iata este dominata de $roducatorii auto4toni si caracterizata de e?istenta multor 6randuri. @iata romaneasca de carne nu a aAuns inca la maturitate si se dez)olta continuu. De asemenea* $roducatorii auto4toni sunt in $lina dez)oltare* in)estesc $entru aBsi mari ca$acitatea de $roductie. Structura $ietei $re$aratelor din carne este dinamica* aceasta modi0icanduBse 2n 0iecare an* desi $uterea de cum$arare a consumatorilor este relati) scazuta. La ora actuala* in omania acti)eaza a$ro?imati) .'' de $roducatori $e o $iata a mezelurilor care a atins circa .'' milioane euro anul trecut con0orm Asociatiei omane a Carnii . In 2''9* $e reteaua de retail sBau )andut 1'3.''' tone de mezeluri si $roduse din carne* cu o )aloare de $iata de circa 1*3 miliarde lei* res$ecti) C'' milioane euro con0orm studiilor de $iata realizate de com$ania Nielsen. Du$a cum se o6ser)a e?ista o di0erenta de )aloare de 3'' milioane euro intre cele doua studii de $iata *iar e?$licatiile le gasim in, atomizarea $ieteiM numarul mare de unitati de )anzare $ro$rii* desc4ise de $roducatoriM 0a$tul ca in cercetarea Nielsen nu sBau luat in calcul alte nise de distri6utie 1retelele cas4O carrP* locatiile GO "CA* s$italele* unitatile militare etc.3* $recum si )olumele e?$ortate. Se estimeaza ca $iata )a aAunge la a$ro?imati) &/' milioane euro la 0inele acestui an. @iata are $otential mare de crestere consumul anual de carne $e ca$ de locuitor* este de C'BC/ >g* $e cand in E" se consuma intre 7' si 12' >g anual* $e ca$ de locuitor. Cresterea consumului de carne $e anul 2''. intrBo $ondere de minimum /(* se datoreaza cresterii generalizate a )eniturilor si* im$licit* a cosului zilnic al cum$araturilor. Consumul de carne $entru acest an este estimat la circa 1.'.''' de tone* din care mai mult de ./( re$rezinta consumul de $roduse ie0tine din gama salamurilor* $arizerului si carnatilor. Piata me0elurilor 5 cotele "e piata ale li"erilor

1C

@iata salamurilor este dominata de a0aceri de 0amilie* singurele com$anii multinationale $rezente 0iind Ta6coBCam$o0rio si Smit40ield* care au cum$arat 0a6rici* res$ecti) acti)e* de la stat. In ultimii doi ani sBa inregistrat o crestere constanta a $ietei mezelurilor din omania* cu un ritm de a$ro?imati) 2'( $e an* trend care se )a mentine si in 2''.. Consumul de mezeluri din omania este de a$ro?imati) 1' >ilograme $e ca$ de locuitor. Zilnic in omania sunt )andute in Aur de 3'' de tone de carne $re$arata si mezeluri. @rimele cinci com$anii in anul 2''. detin a$ro?imati) C/( din cota de $iata )alorica si circa C2( din cota de $iata )olumica. Liderul $e $iata mezelurilor este com$ania CrisBTim* cu o cota de $iata de 1&(* com$anie urmata de Ta6co Cam$o0rio* Aldis* CaroliOGourmet si Angst* care detin cote cu$rinse intre 1'B 12(. Salamurile sunt cel mai 6ine )andute $roduse $e $iata $re$aratelor din carne* in 2''9 a)and o cota de 2/(. *iar )anzarile de salam in unitatile de retail 14i$er:su$ermar>eturi* magazine alimentare si magazine de cartier3 au 0ost de C2.21. tone* cu o )aloare de $iata de a$ro?imati) 1./ milioane euro. Cotele "e piata ale %alamurilor 1. salamul de )ara* are o cota de 2'*3( din $iataM 2. salamul ;ictoria* cu o cota de 1'*&(M 3. salamul taranesc cu o cota de 9*C(M C. salamul cu sunca cu o cota de 9( M /. salamul italian* care are o $ondere de /*9( din $iataM 9. celelalte ti$uri de salam au* im$reuna* /'*&( din $iata. (i%tri2utia pe piata "e retail a me0elurilor @rinci$alul canal de distri6utie $e $iata de retail a mezelurilor in general si a salamurilor in $articular* in 2'12* au 0ost alimentarele. @entru mezeluri* magazinele alimentare au o cota de $iata de 9&*&( la )olume si de 9C*&( din $unctul de )edere al ci0rei de a0aceri dez)oltate. @ro$ortii asemanatoare se regasesc si in cazul celui mai 6ine )andut mezel* salamul. @rin magazinele alimentare sBau )andut )olume de mar0a re$rezentand 9.*.( din total* cu )alori ce re$rezinta 92*&( din totalul $ietei. Si intrBun caz si in celalalt* 4i$er:su$ermar>eturile sunt a doua $oarta de des0acere $e lantul de retail* atat )aloric* cat si )olumic* care au 29*C( din $iata mezelurilor si 3'( din $iata salamului. De su6liniat ca in 2'12* 0ata de 2'11* a crescut cantitatea de mar0a )anduta $rin retelele de 4i$er:su$ermar>eturi* cu a$ro?imati) .(* atat la salam* cat si la ni)elul intregii game de mezeluri. Cotele "e piata pe %egme#te "e pro"u%e

1/

 Salamurile re$rezinta C1*.( din )olumul total al $roduselor de $e $iata mezelurilor si au o cota )alorica de C9*.(. Carnatii si crem<urstii sunt al doilea segment ca im$ortanta $e aceasta $iata* atat )olumic* cat si )aloric, 3/*3(* res$ecti) 3C*3(. Carnatii 6olognezi au o cota )olumica de 19*9(* cores$unzatoare unei cote )alorice de 11*2(. ;arietatile de sunca au o $ondere de /*2( la )olumele din $iata si 9*&( din $unctul de )edere al ci0rei de a0aceri dez)oltate. Cote mici au $ateurile si s$ecialitatile mortadella* care detin im$reuna 1*1( din totalul )olumelor si 1( din $unctul de )edere al ci0rei de a0aceri. Distri6utia cotelor de $iata $e segmentele de $roduse arata ca )anzarile in omania sunt orientate cu $redilectie catre salamuri* crem<ursti si carnati* $roduse care sunt* in maAoritate* mai ie0tine com$arati) cu celelalte $roduse e?istente $e $iata care se incadreaza in sectiunea s$ecialitati. Aceasta concluzie re0lecta* in cele din urma* ni)elul de trai din omania* in s$ecial )eniturile inca modeste realizate la ni)elul economiei nationale. @rodusele din carne 0a6ricate la SC. QAgroalimentaraK SA sunt destinate cu $re$onderenta consumului zilnic al $o$ulatiei Audetului Il0o) si $ortiuni ale !unici$iului 8ucuresti. @roductia initiala a societatii a 0ost de 9 tone $e zi* iar in $rezent inregistreaza o $roductie de 1& tone $e zi si are o ca$acitatea ma?ima de 2' tone $e zi. @utem trage concluzia ca societatea )alori0ica intrBun $rocent de 7'( ca$acitatea acesteia de $roductie. ;aloarea ridicata a acestui $rocent e)idetiaza o calitate deose6ita a $roduselor 0a6ricate in ra$ort cu $retul la care se comercializeaza de unde rezulta un ni)el ridicat al cererii consumatorilor $entru aceste $roduse.

)., Pro"u%ele
Datorita in)estitiilor care sBau realizat in decursul tim$ului* societatea comerciala QAgroalimentaraK *6ene0iciaza de o gama )ariata de $roduse 0ata de actualii sai com$etitori care se incadreaza in acelasi $ro0il de acti)itate. Nomenclatorul societatii cu$rinde 1/& de $roduse* cele mai im$ortante 0iind, B salam ;ictoria B carnati de 6ere B cea0a a0umata B oase gar0 B cordon 6leu B $asta de mici B salam de )ara B ca6anos B crem<ust B musc4i 0ile B calta6os B salam cu sunca 19

B B

s$ecialitati mortadella

5a$tul ca societatea di$une de un numar mare de magazine de des0acere a $roduselor constituie un du6lu a)antaA* $e de o $arte 0irma 0urnizeaza $e $iata un )olum ridicat de $roduse* iar $e de alta $arte isi $romo)eaza $rodusele.

).. Pretul
Consumatorii romani de mezeluri $re0era $rodusele )andute su6 0orma )rac* s$ecialitatile 0iind cum$arate destul de $utin . Aceasta doatrita 0a$tului ca $rodusele )andute su6 0orma de )rac* in $rimul rand au un $ret scazut* iar $entru maAoritatea romanilor* $retul* este $rinci$alul criteriu de ac4izitie si in al doilea rand $entru ca $ot 0i cum$arate in cantitatile dorite1Qla 0elieK3. En roman consuma anual in Aur de zece >ilograme de mezeluri. @roductia li)rata anul trecut a atins )aloarea de /'' de milioane de euro* ceea ce inseamna ca romanul c4eltuieste $e mezeluri cam doi euro $e luna* la care se adauga T;A si adaosul comercial. SC. Agroalimentara SA 0a6rica $roduse de calitate la $returi accesi6ile. Aceasta isi li)reaza $rodusele $e $iata 0ara aAutorul distri6uitorilor* care ridica $retul de comercializare al $rodusului. Societatea $ractica urmatoarele $returi, B salam )ictoria 1& lei:>gM B carnati 19*/ lei:>gM B cea0a a0umata 1& lei:>gM B $asta de mici 12 lei:>gM B salam de )ara 1C lei:>gM B ca6anos 19 lei:>gM B crem<ursti 1C lei:>gM B musc4i 0ile 21 lei:>gM B salam cu sunca 1& lei:>gM B calta6os 11 lei:>gM B mortadella 12*/ lei:>gM B s$ecialitati 2' lei:>gM B oase gar0 9 lei:>g.

)./ Fur#i0orii1 2e#e&iciarii %i co#cure#tii

Fur#i0orii @entru 0a6ricarea $roduselor societatea are ne)oie zilnic de 1/ tone de carcase din $orc. Se $relucreaza 1''B12' de carcase din $orc si 2'B3' de carcase din )ita. 5urnizorii societatii JAgroalimentaraK sunt, 1. A6atorul din @eris care 0urnizeaza 12 tone de carcase din $orc

1.

2. A6atoarul din Glina 3. A6atorul din 5ier6inti. Eltimele doua a6atoare 0urnizeaza 3 tone de carcase.

Be#e&iciarii Consumatorii 0inali ai $roduselor 0a6ricate de SC. Agroalimentara SA 0ac $arte din toate categoriile $o$ulatiei. @entru a asigura o )alori0icare cores$unzatoare a $roductiei realizate* 0irma utilizeaza mai multe 0orme de des0acere, 1. li)rarea $roduselor in magazinele $ro$rii de des0acere ale societatiiM 2. )anzarea in su$ermar>etBuri* retele de magazine* magazine mici si 4i$ermar>etB uri in numar total de 19.. !area maAoritate a des0acerilor este realizata in magazine alimentare mici. Trans$ortul $rin miAloacele $ro$rii societatii se e0ectueaza cu cele / masini care au o ca$acitate te4nica de 1*2 tone* iar trans$ortul intern se realizeaza cu carucioare de /' >g. Co#cure#tii @rinci$alii concurenti* care sunt si lideri $e $iata* sunt, +. CRIS5TI! eteaua de magazine C ISBTI! este dez)oltata in $rinci$al in 8ucuresti unde aco$era toate zonele im$ortante* dar si in $ro)incie. Acum se a0la in $lin $roces de e?tindere la ni)el national. ecent* magazinele au ado$tat conce$tul de 0res4 mar>et o0erind $roduse necesare cosumului zilnic la calitate ire$rosa6ila. !aga0i#e$ 8ucurestii Noi Colentina Drumul Ta6erei @aAura Domenii !atac4e 8erceni @loiestiBGala Retea "e "i%tri2utie "irecta 5 CRIS5TI! CAS3 @ CARRA$ 1. Ante0rig B 8ucuresti 2. !alim$ B 8ucuresti 3. @G8 B 8ucuresti C. DoralP B A0umati /. Ante0rig B @loiesti 9. amnicu ;alcea 1&

.. 8uzau &. @itesti 7. !agazin 8uzau

). AN ST !aga0i#e$ @iata Amzei 8rezoianu Sala @alatului Domenii Gara de Nord 8asara6iei Colentina Iancului Lacul Tei O6or @antelimon Academiei 8erceni "lisa6eta Crangasi Cea4lau Drumul Ta6erei 8u0tea Studio 8u0tea Centru Sinaia Retea "e "i%tri2utie "irecta$ 1. Constanta si Tulcea B SC Inter S L 2. @loiesti B SC Duo Com$act 3. 8raso) B SC Tra)imar C. Targo)iste B SC Coc>tailO;ise /. Caras Se)erin* Timis* !e4edinti B SC 8ruder>ra0 SupermarBet5uri 1. !etro B Constanta* Galati* 8acau* Iasi* CluA* Oradea* 8aia !are* Timisoara* Craio)a* @loiesti* Si6iu* 8raso)* 8ucuresti 1Oto$eni* !ilitari* ;oluntari3 2. Selgros B 8raso)* Targu !ures* 8ucuresti 18aneasa* @antelimon* 8erceni3 3. Carre0our B 1!ilitari N Groza)esti3 C. FFL B Targo)iste* 8uzau* Si6iu* 8ucuresti 1@antelimon3 Alaturi de aceste societati se regasesc $e $iata $roduselor din carne, Ta6co Cam$o0rio* Aldis* CaroliOGourmet* 5o?* StenPon etc. 17

Acti'itatea promotio#ala
Cele mai im$ortante actiuni de $romo)are utilizate de SC. Agroalimentara SA sunt, 1. Sigla si adresa 0irmei im$rimata $e etic4etele si am6alaAele $roduselor* $recum si $e su$ra0etele e?terioare ale auto)e4iculelor ce $artici$a la $rocesul de distri6utie. 2. eclame tele)izate si la radio 3. Cataloage si $liante cu descrierea $roduselor* $returile $racticate si $rodusele care se a0la la $romotie.

Pu#cte &orte %i pu#cte %la2e ale "ome#iului comercial

Pu#cte &orte 5a6rica se a0la in a$ro$ierea 8ucurestiului* $ermitand o a$ro)izionare 6una a acestei $iete 0ata de com$etitoriM Tim$ul necesar trans$ortarii $roduselor este mult diminuat datorita distantei miciM Costurile trans$ortului sunt im$licit miciM Numarul mare al magazinelor $ro$riiM a$ortul calitate D $ret este 0oarte 6un 0a$t aratat $rin cererea ridicata $entru $roduseM Calitatea su$erioara a $roduselorM 5a6rica societatii lucreaza la o ca$acitate de 7'( din $uterea ma?ima de $roductie asigurand )enituri sta6ileM Gama di)ersi0icata de $roduseM Dis$oni6ilitatea societatii de a in)esti in desc4iderea altor magazineM In)estitia in modernizarea te4nologiilor de $roductieM Ine?istenta intermediarilor care sa ridice $retul de comercializare al $roduselorM ;iteza mare de rotatie a stocurilorM

Pu#cte %la2e Societatea nu lucreaza cu 0irme de distri6utie* 0a$t ce are un im$act negati) asu$ra cantitatii de $roduse li)rateM Numarul mare de $ersonal in ra$ort cu $roductiaM Ca$acitatea de $roductie mica in ra$ort cu in)estitia in utilaAe te4nologiceM C4eltuieli ridicate cu salariile $ersonalului de conducereM

2'

CAPITOLUL ,

,.+ANALIZA (IA NOSTIC A (O!ENIULUI TE3NIC SI TE3NOLO IC

,.)Ampla%ame#tul (.C. Agroalime#tara S.A.
Sediul central al 0irmei este situat in orasul 8u0tea* Audetul Il0o). Acesta are o su$ra0ata totala de 3'''' m2 si cu$rinde intreaga structura de $roductie* de$ozitele de materii $rime si $roduse 0inite* garaAul $arcului auto* cladirea administrati)a si alte structuri ane?e. Cladirile detinute de societate sunt* in a0ara sediului central din 8u0tea 1in0iintat in anul 17733* 12 magazine de des0acere in care sBa in)estit o suma de a$ro?imati) '*/ milioane de dolari. Acestea re$rezinta o modalitate alternati)a de des0acere teritoriala a $roduselor $ro$rii* $e langa li)rarea cu miAloace $ro$rii $ana la magazinele clientilor si res$ecta in totalitate cerintele de comercializare in conditii de siguranta alimentara, Au autorizatia Autoritatii Sanitare ;eterinare si $entru Siguranta Alimentelor* con0ormanduBse intocmai $re)ederilor din Normele sanitarB )eterinare in )igoareM S$atiile de comercializare a $roduselor sunt su0icient de mari $entru des0asurarea acti)itatii in conditii igienice adec)ate si se su$un regulilor generale de igiena din Normele sanitarB)eterinareM Curatarea si dezin0ecarea sunt e0ectuate 0rec)ent si $rin $roceduri care se alinieaza $rinci$iilor din sistemele GACC@ si G!@sM @rodusele $entru intretinere* curatare* deratizare* dezinsectizare si dezin0ectare sunt $astrate su6 c4eie in s$atii s$ecial destinate* de$arte de zonele de comercializareM @rodusele neam6alate sunt e?$use se$arat de cele am6alate $entru a inlatura orice risc de contaminareM Starea de curatenie a s$atiilor* a ec4i$amentului si a $ersonalului nu $rezinta necon0ormitatiM Toate $rodusele comercializate au marca de sanatateM @entru toate $rodusele se res$ecta cu rigurozitate cerintele de $astrare* regimul de re0rigerare* data ma?ima a termenului de )ala6ilitate si* in cazul $roduselor $erisa6ile micro6iologic* data e?$irariiM Toate $rodusele comercializate res$ecta cele mai noi standarde de etic4etareM

21

Organizarea teritoriala a acti)itatii societatii este restransa $e raza Audetului Il0o) si a !unici$iului 8ucuresti* insa se doreste desc4iderea a cat mai multor magazine $e )iitor* 0a$t ce )a determina si o marire a ariei de comercializare a intre$rinderii.

Caile "e acce% %i miCloacele "e tra#%port

Accesul in cadrul sediului central al S.C. Agroalimentara S.A. se e0ectueaza ast0el, @e cale rutiera 1acces la DN13M @e cale 0ero)iara* $rin racordarea la liniile de cale 0erata care tra)erseaza zona industriala. La s0arsitul anului curent* societatea a)ea un $arc acti) de miAloace de trans$ort alcatuit din, / auto)e4icule marca =) Lt 3/ cu o ca$acitate te4nica de 1*2 t si cu un grad mediu de uzura de 1'(M Trans$ortul intern este asigurat cu aAutorul unor carucioare cu o ca$acitate de /' >g 0iecare. Intretinerea si re$ararea miAloacelor de trans$ort se e0ectueaza in cadrul atelierului auto* care este dotat cu un utilaA de $olizare* un a$arat de sudura autogen si un com$resor $entru )o$sit masini.

Re%ur%ele e#ergetice %i utilitatile

@entru realizarea o6iectului sau de acti)itate S.C. Agroalimentara S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat $rin amenaAari $ro$rii* cat si $rin cum$ararea de la alte unitati economice. Sursele de energie si utilitati a0late la dis$ozitia societatii sunt urmatoarele, Consumul de energie electrica 1a)and o )aloare medie lunara de 11C !=:43M Necesarul de gaze naturale 1estimat la cca. 2''''' m3 N:luna3M esursele de a$a $ro)in atat din reteaua de distri6utie a S.C. A$a No)a S.A.* cat si din straturile de a$a 0reatica* $rin aductiunea a$ei $rintrBun $ut de mare adancime 12''m3. @entru realizarea acestei alternati)e societatea dis$une de o $om$a su6mersi6ilaM

22

 ezer)a de a$a este stocata intrBun rezer)or cu o ca$acitate de C'' m 3 si este trans$ortata la destinatiile $re)azute cu aAutorul unui sistem de 4idro0oare dotate cu $om$eM Dedurizarea a$ei se e0ectueaza in statia $ro$rie de dedurizareM "nergia termica este 0urnizata de cele doua centrale termice a0late in dotareM Incalzirea cladirilor se realizeaza $rin 0unctionarea unei centrale termice automatizateM Necesarul de a6ur si a$a $entru sco$uri te4nologice este 0urnizat de o centrala dotatacu doua cazane Q omstalK* cu o ca$acitate de 1C' m3:4 0iecare. Aceasta centrala $roduce C t de a6ur $e ora si alimenteaza $rocesul de $roductie in 0azele de 0ier6ere a mezelurilor. Com6usti6ilul necesar de$lasarii miAloacelor de trans$ort 1a$ro?imati) 7 t lunar3 este ac4izitionat de la S.C. om$etrol S.A. si de$ozitat in rezer)orul $ro$riu cu o ca$acitate de 19 m3M Societatea dis$une de o centrala tele0onica $ro$rie racordata la reteaua S.C. omtelecom S.A. si de conectare la reteaua de InternetM idicarea deseurilor rezultate din acti)itatea de $roductie* $recum si celelalte acti)itati de salu6rizare sunt ser)icii $restate de catre S.C. osal Ser)is S.A.

(e%crierea proce%ului "e pro"uctie

A. Orga#i0area pro"uctiei Desi initial S.C. Agroalimentara S.A. a 0ost $roiectata ca o $lat0orma industriala de 0a6ricare a $roduselor din carne* $lat0orma in care 0ie integrate toate )erigile a0late in a)al de 0aza de rece$tie a animalelor destinate sacri0icarii* nu toate o6iecti)ele a0late in $roiect au 0ost $use in 0unctiune. Verigile %i%temului "e pro"uctie pre'a0ut i# proiectul i#itial "e co#%tructie a S.C. Agroalime#tara S.A.

23

Receptie a#imale

Sectia "e tra#%are

@orcine 8o)ine Carcase

Sectie de micro$roductie Sectia de s$ecialitati

A2ator 5a6rica de salamuri 0ierte:a0umate 5a6rica de salamuri crude

Ast0el* 0a6rica de salamuri crude a ramas in stadiul de e?ecutie* iar a6atorul* $us in 0unctiune in anul 177C* a 0ost o$rit in anul 2''' in urma unor restructurari $entru e0icientizarea acti)itatii intre$rinderii. Verigile %i%temului "e pro"uctie e?i%te#t i# pre0e#t i# ca"rul S.C. Agroalime#tara S.A.

2C

@roduse din carne

Cumparatori

Receptie carca%e

Sectia "e tra#%are

Carcase

Sectie de micro$roductie Sectia de s$ecialitati 5a6rica de salamuri 0ierte:a0umate

Dre$t urmare* in )ederea continuarii realizarii celorlalte o6iecte de acti)itate* societatea a renuntat la una din )erigile $rocesului integrat de $roductie D sacri0icarea animalelor D si sBa orientat s$re a$ro)izionarea cu carcase de la alti $roducatori e?istenti $e $iata. Organizarea $roductiei societatii $e com$artimente este urmatoarea, 1. Com$artimente $rinci$iul o6iectului de 0a6ricatie, a. Sectia de transare 6. c. Sectia de s$ecialitati d. 2. o$erationale* organizate du$a

Sectia de micro$roductie Sectia de 0a6ricare a salamurilor 0ierte:a0umate

Com$artimente au?iliare,

a. Atelierul mecanic 6. Atelierul electric de 6o6inaA c.De$ozitul de materii $rime 1carcase3 d. De$ozitul de $roduse 0inite e.La6oratorul C.T.C. B. Ec6ipame#tele %i proce%ele te6#ologice

2/

@roduse din carne

Cumparatori

S$eci0icul $rocesului te4nologic este cel caarcteristic industriei alimentare* con0orm standardelor in )igoare* 0lu?ul materiilor $rime neinter?ectand $e cel al $roduselor 0inite. @roductia este mica* cu un nomenclator mare de 0a6ricatie 11/& de $roduse* $rintre care se numara, salamul Q;ictoriaK* carnatii de 6ere* cea0a a0umata* oasele gar0* gordo4n 6leu* $asta de mici* salamul de )ara* ca6anosul* crem<urstii* musc4iul 0ile* calta6osul* salamul cu sunca* mortadela si alte s$ecialitati3. De asemenea* se 0oloseste si un stoc tam$on de materii $rime care desi im$lica niste costuri mai ridicate* $rezinta a)antaAe $recum, inlaturarea $ertur6arilor de $roductie 1$recum li$sa materiilor $rime* loturi care $rezinta necon0ormitati etc3* asigurarea unei continuitati mai 6une ale $rocesului de 0a6ricatie si atenuarea 0luctuatiilor de $iata 1datorate cresterii $returilor materiilor $rime3. @rocesele te4nologice du$a care se des0asoara acti)itatea de $roductie a S.C. Agroalimentara S.A. $resu$un trans0ormarea materiilor $rime $rin $arcurgerea mai multor 0aze atat in cadrul sectiilor 1organizate du$a $rinci$iul o6iectului de 0a6ricatie3* cat si in a0ara acestora. @rima 0aza a acti)itatii de $roductie o constituie rece$tia cantitati)a si calitati)a a materiilor $rime. ece$tia cantitati)a a carcaselor se realizeaza $rin cantarirea 0iecarui sortiment in $arte* con0orm retetelor. Cantarele 0olosite sunt )eri0icate 0rec)ent $entru a se inlatura erorile de cantarire. ece$tia calitati)a se 0ace $rin e0ectuarea* in la6oratorul C.T.C.* a unor teste $rin care are loc o$eratia de clasi0icare a carcaselor 1se $rimesc zilnic 1''B12' carcase $orc si 2'B3' carcase de )ita3. La 6o)ine* $rin e)aluarea con0ormatiei carcasei* se 0ormeaza 8 clase, S1u$erioara3* E1?celenta3* U15oarte 6una3* R18una3* O1Su0icient de 6una3* P1Acce$ta6ila3* iar $rin e)aluarea starii de ingrasare se o6tin / clase, Foarte slaba* Slaba* Medie* Grasa* Foarte grasa. In clasele S si " carcasa nu tre6uie sa ai6a nicun 0el de de0ect in $ortiunile esentiale 1coa$sa* musculatura dorsoBlom6ara si s$ata3. Carcasele de con0ormatie E* * O* @ tre6uie sa $rezinte un caracter uni0orm la ni)elul celor 3 $ortiuni esentiale sau con0ormatia )a 0i e)aluata luand in considerare doua din cele 3 $ortiuni esentiale. @entru $orcine* se 0oloseste grila de clasi0icare a carcaselor QS"E O@K* care este o6ligatorie* din anul 17&7* $entru toate tarile E.". Grila consta in estimarea continutului de carne macra din carcasa du$a cantarirea acesteia* $e 6aza unor masuratori o6iecti)e* din C $ortiuni $rinci$ale, Aam6on* cotlet* $ie$t si s$ata. Ast0el* in clasa S $este 9'( din greutatea carcasei este carne macraM $entru clasa E $rocentul e de //B9'(M $entru U /B /'(M $entru R C/B/'(M $entru O C'BC/( iar $entru P $rocentul este de su6 C'(. Aceste masuratori se 0ac $rin metoda 5atBOB!eter in care se utilizeaza a$aratul cu acelasi nume. Desi aceste clasi0icari se $ot 0ace si in la6oratorul $ro$riu* ele sunt de o6icei e0ectuate in maAoritatea a6atoarelor care 0urnizeaza carcasele, a6atorul din @eris 1care 0urnizeaza 12 t din necesarul zilnic de 1/ t3* a6atorul din Glina si cel din 5ier6inti. Aditi)ii alimentari 1coloranti* emulsi0icatori* $otentatori de aroma s.a.3* sarea* a$a* adaosurile de origine )egetala 1izolat $roteic din soia* concentrat $roteic din soia si te?turat de soia3 si de origine animala 1emulsie de sorici* su6$roduse de a6ator* carne dezosata mecanic3* materiile secundare care sunt s$eci0ice unor $roduse 1ar$acas* orez* $esmet* untura* ulei* su$a* sange3* materiile au?iliare $entru um$lere 1s0oara* cli$suri* mem6rane naturale:arti0iciale* 0olii de staniol* celo0an s.a.3 si celelalte materii $rime sunt

29

si ele )eri0icate la rece$tie din $unct de )edere al calitatilor organole$tice sau al starii de $ros$etime. Carcasele sunt de$ozitate in camere cu regim de 0rig controlat unde sunt $astrate la tem$eraturi si )entilatie in con0ormitate cu natura si categoria lor 0iind 0erite de orice sursa de contaminare. Sarea* li)rata in saci de 4artie* e asezata in sti)e $e loturi de rece$tie* in inca$eri uscate. Aditi)ii alimentari sunt $astrati in inca$eri curate si uscate in am6alaAele originale. Condimentele* a)and o incarcatura mare de microorganisme* sunt $astrate in inca$eri curate* racoroase* uscate si destinate e?clusi) acestora. e$artizarea inegala atat a )olumului* cat si a structurii $roductiei intre sectii are urmatoarele cauze, In sectia de 0a6ricare a salamurilor 0ierte:a0umate se urmareste o6tinerea unui )olum cat mai mare al $roductiei* in de0a)oarea )arietatii sortimentale* datorita ni)elului crescut al cererii $entru aceste $roduseM In sectia de s$ecialitati* $rocesul de 0a6ricatie este ada$tat )arietatii sortimentelor si* datorita gradului mai ridicat de )aloare $e care acestea o incor$oreaza* $resu$une e?ecutarea unor o$eratii mult mai numeroase* s$eci0ice 0iecarei retete in $arte. 5ondul mare de tim$ necesar realizarii tuturor ti$urilor de s$ecialitati* corelat cu cererea mai redusa din $unct de )edere cantitati) $entru acestea* determina un )olum mai mic al $roductieiM Sectia de de micro$roductie 0unctioneaza du$a aceleasi conditii ca si cea de s$ecialitati* insa se di0erentiaza $rin a$aritia sezonalitatii $roduselor 0a6ricate aici. Datorita o6iecti)elor di0erite $e care tre6uie sa le inde$lineasca 0iecare sectie* dotarea cu utilaAe a acestora di0era la randul ei atat din $unct de )edere al ca$acitatilor de $relucrare a materiilor $rime si a $roduselor intermediare* cat si din $ers$ecti)a regasirii acelorasi ti$uri de utilaAe. Datorita e?istentei unei $onderi mai ridicate a )olumului de $roduse ce se e?ecuta in cadrul sectiei de 0a6ricare a salamurilor 0ierte:a0umate in com$aratie cu cantitatile totale $roduse de S.C. Agroalimentara S.A.11C t:zi din totalul de 1& t:zi3* urmarirea 0azelor $rocesului de 0a6ricatie si descrierea ec4i$amentelor se )a e0ectua mai detaliat $entru aceasta unitate $roducti)a. Sectia de 0a6ricare a salamurilor 0ierte:a0umate este dotata cu sase linii de 0a6ricatie, $atru linii de 0a6ricatie cu o ca$acitate de $roductie de & t:ziM doua linii de 0a6ricatie cu o ca$acitate de $roductie de 9 t:zi. Carnea si restul ingredientelor se $relucreaza la di0erite masini* in 0unctie de te4nologia s$eci0ica a sortimentelor. @relucrarea mecanica se re0era la, tocarea carnii* amestecarea cu restul ingredientelor si omogenizarea com$ozitiei. @entru tocare se 0olosesc, )ol0uri* cutere* microcutere* mori coloidale si masini de taiat slanina.

2.

Sectia e dotata cu doua volfuri marca QSte$4anK cu o ca$acitate totala de /'' >g:4 0iecare. Acestea se 0olosesc la tocarea gorsiera a carnii destinata srotului sau 6radtului. @rima tocare se 0ace in 6ucati mai mari cu un cutit s$ecial 1$retaietor3* tocaturile ulterioare 0iind mai mici* in 0unctie de reteta $re$arata. De asemenea* sectia are in dotare doua cutere si un microcuter marca Q8anssK destinate tocarii 0ine a carnii su6 0orma de $asta. Aceasta este mai a$oi 0olosita in com$ozitia unor sortimente $recum, crem<ursti* $arizer* le6er<urst sau calta6os. Moara coloidala din dotare 1marca Ste$4an3 $oate realiza maruntirea 0ina a $rodusului $ana la dimensiuni de 3' microni* cu singura conditie ca in $reala6il ingredientele sa 0ie tocate $rin )ol0 $rin sita de 2B3 mm. Eltima instalatie de tocare utilizata este masina de taiat slanina care e 0olosita $entru 0ragmentarea slaninii in cu6uri ce se )or 0olosi $entru sortimente $recum, $arizer* salam Q@redealK s.a. In continuare* $entru utilizarea condimentelor acestea tre6uiesc trecute $rin moara de condimente $entru a $utea 0i macinate 0in. Ermatoarea eta$a este introducerea ingredientelor in cele $atru mala?oare cu o ca$acitate ma?ima de incarcare de 3'' >g 0iecare. Acestea se 0olosesc la omogenizarea com$ozitiei $re$aratelor. Durata mala?arii di0era in 0unctie de natura com$ozitiei utilizate. En alt $as im$ortant este um$lerea mem6ranelor. @entru $rodusele intre$rinderii se 0olosesc in s$ecial mem6ranele naturale* insa atunci cand aceasta o$eratie este im$osi6ila* sunt utilizate si mem6rane arti0iciale. Acestea sunt $regatite $entru um$lere $rin inmuiere* dezin0ectie si clatire. !ai a$oi* um$lerea se 0ace cu aAutorul masinilor de um$lut automate 1s$rituri* marca 8anss3 cu actiune continua* densitatea com$ozitiei 0iind reglata in 0unctie de ti$ul $rodusuliu. Du$a um$lerea mem6ranelor se 0ormeaza 6atoane de di0erite cali6re si lungimi. Legarea acestora se 0ace cu s0oara si cu cli$suri metalice ino?ida6ile. Deoarece maAoritatea mem6ranelor sunt naturale* s0oara )egetala se utilizeaza uda $entru a $ermite o legare mai 6una. I cazul crem<urstilor si a $roduselor similare se utilizeaza rasucirea mem6ranelor la distante egale* rezultand 6ucati in sirag. Du$a legare* $rodusele cu mem6rane naturale se stu0uiesc cu aAutorul unui stu0ar. Eltimul $as il constituie agatarea $e 6ete si aranAarea $e rame metalice a $roduselor la o distanta de /B. cm $entru a se e)ita contactul intre 6atoanele de salam sau intre 6ucatile altor gru$e de sortimente. @entru conser)are se 0olosesc atat aditi)ii alimentari cat si metoda a0umarii. Aceasta din urma se 0ace in tunul de a0umare ti$ Q$aterBnosterK al sectiei. Deoarece intre$rinderea nu 6ene0icieaza si de o sectie de salamuri crude* maAoritatea $roduselor sale sunt 0ierte. Aceasta o$eratie are loc la tem$eraturi cu$rinse intre .2B7/ oC* in cazanul cu a$a sau in cele doua celule cu a6uri detinute. Durata 0ier6erii )ariaza in 0unctie de grosimea $rodusului. Du$a 0ier6ere* $rodusele din carne sunt su$use imediat unui $roces de racire in 6azinele cu a$a rece din dotare tim$ de 1/B3' minute* in 0unctie de cali6rul $rodusului. Aceasta are rolul de a im$iedica dez)oltarea germenilor si incretirea mem6ranei. !ezelurile racite se de$oziteaza in s$atiile 0rigori0ice la 2B12 oC* du$a caz* uscate si 6ine )entiate* $ana in momentul li)rarii.

2&

Deseurile rezultate in urma $rocesului de $roductie sunt constituite in mare $arte din oase si grasimi. C. Capacitatea "e pro"uctie Ca$acitatile de $roductie $re)azute in $roiectul de constructie al celor trei sectii a0late in stare de 0unctionare 1sectia de transare se e?clude deoarece 0urnizeaza $roduse intermediare destinate $roductiei din celelalte trei sectii3 sunt de 1/ t:zi $entru 0a6rica de salamuri 0ierte:a0umate* C t:zi $entru sectia de s$ecialitati si 1 t:zi $entru sectia de micro$roductie* insumand in total 2' t:zi de $roductie totala. Ca$acitatile anuale de $roductie realiza6ile con0orm $rogramuli de lucru ado$tat se calculeaza du$a 0ormula,

C#Da > CD0 E FGN%%apt E "%H I N6%aptJ E T E B

U#"e$

C#Da > ca$acitatea anuala de $roductie realiza6ila 1recalculata3 $entru anul nM CD0 > ca$acitatea zilnica $re)azuta in $roiectul de constructieM N%%apt > numarul de sc4im6uri sa$tamanaleM "% > durata unui sc4im6M N6%apt > numarul de ore dintrBo sa$tamanaM T > numarul de zile dintrBun anM B > coe0icientul intreru$erilor $entru re$aratii.
Ast0el* $entru sectia de salamuri 0ierte:a0umate* ca$acitatea recalculata de $roductie anuala e de a$ro?imati), 3C9.*/ t:an. In ceea ce $ri)este sectia de $roductie a s$ecialitatilor* aceasta are o ca$acitate recalculata de $roductie anuala de a$roa$e, 72/ t:an. Iar $entru sectia de micro$roductie* care are o acti)itate sezoniera* in restul anului 0unctionand ca la6orator de cercetareBdez)oltare* ca$acitatea recalculata de $roductie anuala e de, /. t:an. (. Calitatea pro"u%elor Calitatea su$erioara este o caracteristica esentiala in $roductia $re$aratelor din carne* deoarece e?istenta acesteia este unul din elementele determinante $entru do6andirea recunoasterii 0irmei si asigurarea com$etiti)itatii $roduselor. @entru asigurarea unei calitati su$erioare in momentul li)rarii $roduselor catre consumatorii 0inali* in cadrul unitatilor de de$ozitare* $roductie si am6alare ale 0irmei Agroalimentara S.A. sunt a$licate o serie de masuri menite sa mentina $arametrii de 27

calitate ai materiilor $rime* semi0a6ricatelor si $roduselor 0inite la ni)elurile o$time recomandate de normele in )igoare. De asemenea* toate ingredientele 0olosite sunt de calitate su$erioara la 0el ca si a$aratura care se inscrie in linile de to$ ale 0irmelor care leB au 0urniat. @rinci$alele o$eratii e0ectuate in )ederea )eri0icarii si $astrarii calitatii $roduselor sunt, La rece$tia materiilor $rime se $rele)a mostre* care sunt su$use testelor in cadrul la6oratorului C.T.C. $rin aceste teste se determina $ro$rietatile organole$tice ale materiilor* granulatia condimentelor* aditi)ilor si a sarii* in0estarea cu $araziti* $uritatea etc. Aceste teste sunt, e?amenul organole$tic* c4imic si micro6iologicM In toatele de$ozitele se asigura conditii o$time de tem$eratura* )entilatie* umiditate si iluminare $entru e)itarea contaminarii si alterarii materiilor $rime si a celor 0inite. De asemenea se iau masuri im$otri)a a$aritiei daunatorilorM @ersonalul muncitor $oarta ec4i$amente de $rotectie sanitara a alimentelorM Se iau masuri $entru utilizarea numai a ingredientelor de o calitate su$erioara* 0a$t ce con0era $roduselor 0inale $ro$rietati organole$tice su$erioare si un continut $roteic* de su6stante minerale si de )itamine ridicat* adica $ro$rietati nutritionale de e?ce$tie. @rin ado$tarea masurilor de crestere a calitatii* S.C. Agroalimentara S.A. a urmarit si a realizat diminuarea costurilor de $roductie* datorita reducerii $ierderilor de materii $rime si a cresterii )itezei $rocesului te4nologic. E. I#treti#erea %i repararea utilaCelor Acti)itatea de intretinere se e0ectuaza de catre $ersonalul ser)iciului mecanoB energetic $rin re)izii si curatari zilnice ale instalatiilor si ale utilaAelor din sectiile de $roductie. Sarcina de su$re)eg4ere a acestei acti)itati ii re)ine inginerului se0 $entru ser)iciul mecanoBenergetic. Gradul ridicat de automatizare al maAoritatii utilaAelor $resu$une e0ectuarea unor o$eratii de intretinere atenta. e$aratiile ec4i$amentelor de lucru si ale $ieselor utilaAelor se e0ectueaza de $ersonalul atelierului mecanic* care are in dotare, En strung QSN 31/K O 0reza )erticalaM O masina de roluit 1indoire ta6la cu grosime su6 2 mm3M O masina de indoit ta6la QA$cantKM A$arate de suduraM

3'

 Trei $olizoare. e$aratiile motoarelor electrice* care au $uteri cu$rinse intre '*1/B// R=:4* se e0ectueaza in cadrul atelierului electric de 6o6inaA* celelalte se )or duce la ser)iceBuri s$ecializate. F. Igie#a %i protectia mu#cii @entru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si $rotectie in cadrul societatii sunt $re)azute urmatoarele masuri, !edicul )eterinar controleaza starea de igiena atat inaintea ince$erii $rocesului de $roductie* cat si in tim$ul $rocesarii carniiM Carnea se $astreaza* $ana la $relucrare* in camere de de$ozitare de ma?imum NC oC* se$arat $e s$ecii si $e loturi de $ro)enientaM Controlul 0lu?ului te4nologic se e0ectueaza continuu* $e toate 0azele* de la sala de transare* $ana la de$ozitele cu $roduse 0initeM De asmenea* se 0ac recoltari $eriodice de $ro6e $entru e?amenele de la6oratorM @rodusele de carne se trans$orta numai cu miAloace de trans$ort 0rigori0ice sau izoterme* du$a cazM !uncitorii care mani$uleaza $rodusele din carne sunt instruiti si ec4i$ati con0orm normelor sanitare si )eterinareM Tunelele de congelare se igienizeaza de doua ori $e luna* du$a decongelareM Tunelele de re0rigerare se igienizeaza zilnic* du$a golirea de $roduseM Du$a igienizare* $eretii si $a)imentele s$atiilor de congelare se stro$esc cu solutie de sul0at 0eros /( $entru $re)enirea si com6aterea mucegaiuluiM !edicul )eterinar )eri0ica daca etic4etarea a a)ut loc corectM @rodusele sunt ast0el de$ozitate incat 0aciliteaza li)rarea lor in ordinea )ec4imii de$ozitarii.

Pu#cte &orte %i pu#cte %la2e pe#tru "ome#iul te6#ic %i te6#ologic

A. Pu#cte &orte$ @osi6ilitate de a$ro)izionare cu cantitati mari de materii $rime datorata, racordarii la reteaua 0ero)iara* ca$acitatii mari de stocare* am$lasamentului la o distanta relati) mica de $rinci$alul 0urnizor 1a6atorul din @eris3M Sta6ilitate in realizarea $roductiei curente datorata, asigurarii a$ei si a a6urului din resurse $ro$rii* e?istenta in cadrul sectiei de 0a6ricare a

31

salamurilor 0ierte:a0umate a sase linii de $roductie inde$endente intre ele* e?istenta unui stoc tam$on de materii $rime si crearea unor conditii 6une de munca. Ast0el* se remarca e0ecte $recum, $osi6ilitatea onorarii comenzilor* mentinerea cotei de $iata* asigurarea $remiselor o6tinerii unor )enituri sigure si sta6ileM 5le?i6ilitate mare a liniilor de 0a6ricatie datorata, detinerii unui numar mare de utilaAe di)ersi0icate si a o$tiunilor de reglare a acestora. @rin aceasta se asigura, diminuarea riscului de a realiza $roduse ne)anda6ile* corelarea o0ertei cu cererea de $e $iataM @rocese te4nologice corect $roiectate $rin, $roiectarea liniilor incadrul unui sistem integrat de $roductie* automatizarea a$roa$e integrala a liniilor de $roductie* 6una s$ecializare a $ersonalului care lucreaza in $roductie* a$aratura moderna. Ast0el* se realizeaza, diminuarea considera6ila a materialelor si a energiei* 0unctionarea 0ara intreru$eri ne$re)azute* )eri0icarea calitatii $e toate 0azele $rocesului te4nologicM Acti)itate organizata de intretinere a ec4i$amentelor de lucru datorata, $reocu$arii $rioritare a conducerii societatii de a mentine in stare 6una de 0unctionare a utilaAelor detinute* de$endenta 0irmei de acti)itatea de $roductie. Ast0el* se o6tin, conditii igienice si sigure de munca si consumuri de energie si materiale mai reduseM Calitate su$erioara a $roduselor 0a6ricate datorata, modernizarii utilaAelor* conditiilor o$time de de$ozitare* continutului 6ogat in elemente nutriti)e al $roduselor* testarea materiilor $rime si a $roduselor 0inite in cadrul la6oratorului C.T.C.* 0olosirii numai a ingredientelor de calitate su$erioara. De aceea se remaca, o crestere a $restigiului* cresterea comenzilor si a )eniturilor si cresterea cotei de $iata. B. Pu#cte %la2e$ C4eltuieli ridicate cu miAloacele de trans$ort din cauza, consumului mare de com6usti6il si scum$irea accelerata a acestuia* ta?elor de drum* aglomeratiei in tra0ic. Toate aceste duc la o scaderea a $ro0itului si o accentuare a uzurii auto)e4iculelor detinuteM Inc4iderea a6atorului din cauza, $ierderilor generate de 0unctionarea ine0icienta* costurilor mari de intretinere* noilor reglementari care interzic 0unctionarea sa in $ro$rietatea intre$rinderii. Ast0el* com$ania $ierde a)antaAul autonomiei in asigurarea materiei $rimeM

32

 @roductie mica dar 0oarte di)ersi0icata care are dre$ e0ect, im$osi6ilitatea satis0acerii integrale a cererii $entru anumite $roduse* costuri mari cu ac4izitia unei game de utilaAe cat mai di)ersi0icate. emarcam ast0el a$aritia unui cost de o$ortunitateM Am6alaAe cu un grad mai redus de atracti)itate a)and dre$ cauza in)estirea 0ondurilor intre$rinderii mai mult in calitatea $rodusului decat in as$ectul acestuia. "0ectul negati) se materializeaza in, orientarea unui anumit segment de consumatori s$re $rodusele altor 0irme* $recum si o6tinerea unui ni)el mai scazut al )eniturilorM Acti)itatea de $romo)are insu0icient dez)oltata din cauza, e0ectuarii de in)estitii in alte acti)itati considerate $rioritare* amanarea acestei in)estitii $ana in momentul atingerii calitatii dorite $entru $rodusele 0a6ricate. Ast0el se remarca o li$sa de $o$ularitate a marcii in zonele mai inde$artate si deza)antaAul in 0ata marcilor concurente mai cunoscute.

3.3 Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

Analiza diagnostic a resurselor umane )izeaza as$ecte $ri)ind e)olutia numarului total si $e categorii a $ersonalului*moti)area $ersonalului*dinamica $roducti)itatii muncii si conditiile de munca.

33

AGA

Consiliul de Administratie

!anagerul general

Director economic

Director de $roductie

Director comercial

Director te4nic

Structura si dinamica $ersonalului

Denumirea De$artament te4nic De$artament economic De$artament Auridic De$artament 6iologic Total Denumirea De$artament te4nic De$artament economic Alte s$ecialitati Studii su$erioare 7 13 1 1 2C Studii medii 3/ 21 C

@ersonal cu cultura 73 generala Total 1./

3C

enumerarea si moti)area $ersonalului

In cadrul societatii S.C. QAgroalimentaraK S.A *$ersonalul are urmatoarele a)antaAe, Bmicul deAun si deAunul gratiutM Bec4i$amente de $rotectie gratiutM Basigurarea 0iecarui angaAat im$otri)a accidentelorM B$osi6ilitatea de acordare a creditelor 0ara $erce$area do6anzii care se restituie $rin retinerea lunara a unei anumite sume din salariu. Calculul re#umerarii 2rute a per%o#alului S.C. KAgroalime#taraL S.A pe#tru a#ul )*++ i# comparatie cu a#ul )*+*

Denumirea Nr de salariati C4 salariale C4 anuale cu asigurarile si $rotectia sociala

Anul 2'11 272 2*'3'

2'11:2'1' 2'1' 1C& 9*./9 1*7.2 '*3''

@roducti)itatea muncii
"?ista mai multe moduri de determinare a $roducti)itatii muncii*insa toate e?$rima ra$ortul dintre )olumul rezultatelor create $rin 0olosirea unei unitati de resursa. In cazul determinarii $roducti)itatii muncii*una din modalitati o constituie ra$ortarea $roducti)itatii anuale de $re$arate din carne1e?$rimate in tone3 la numarul de salariati ai societatii. E'olutia pro"ucti'itatii mu#cii i# perioa"a )**:5)*++ Denumirea E! Anul 2''7 &7''*/&/C 7& 7'&22*3 2'1' 2..//*C'.1 1C7 1&92..*7 2'11 /C9&/*9.21 272 1&.2.7*.

@roductia de tone $re$arate din carne Nr de salariati $ersoane @roducti)itatea Tone:$ersoane muncii

Conditiile de munca

3/

@entru incadrarea muncii din sectiile de $roductie ale societatii in conditii normale de igiena si $rotectie*sunt $re)azute urmatoarele masuri, Bsectiile de $roductie sunt $re)azute cu )estiare si gru$uri sanitareM Bin cadrul sediului central e?ista un ca6inet medical dotat cu miAloace de acordate a $rimului aAutor in caz de accidenteM B egulamentul de Ordine Interioara 1inclusi) o6ligatiile de a cunoaste si res$ecta deciziile de securitate si sanatatea muncii3

@uncte 0orte si $uncte sla6e $entru domeniul resurselor umane

@uncte 0orte Bgrad ridicat de mecanizare automatizare a $rocesului te4nologic Bonorarea la tim$ a comenzilor Bconditii 6une de munca Bcresterea $roducti)itatii muncii Bcresterea salariilor Bcresterea ci0rei de a0aceri @uncte sla6e si B

. Analiza diagnostic domeniului managementul

Analiza domeniului managementului are dre$t sco$ determinarea masurii -i a e0icientei cu care conducerea societatii $re)izioneaza* organizeaza* coordoneaza* antreneaza* controleaza -i e)alueaza acti)itatile 0irmei. In S.C. Agroalimentara S.A. se im6ina doua ti$uri de management, cel care se e)identiaza este cel strategic si se des0asoara la ni)elul su$erior al 0irmei iar celalat ti$ de management* cel $artici$ati)* care este intalnit doar la de$artamentele de mar>eting si cercetare dez)oltare. Orga#igrama

39

AGA

Consiliul de Administratie

!anagerul general

Director economic

Director de $roductie

Director comercial

Director te4nic

A"u#area ge#erala a a%ociatilor = compo#e#ta %i atri2utii Adunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei. "a este alcatuita din asociatii societatii* managerul general si ai directorii de$artamentelor. Adunarea Generala a Asociatilor are urmatoarele atri6utii , sta6ilirea strategiei si a o6iecti)elor generale ale societatii M a$ro6area 6ugetului de )enituri si c4eltuieli si a 6ilantului conta6il M alegerea si re)ocarea mem6rilor Consiliului Director M in0iintarea de 0iliale M modi0icarea actului constituti) si a statutului M dizol)area si lic4idarea societatii* $recum si sta6ilirea destinatiei 6unurilor ramase du$a lic4idare.

Co#%iliul "irector D compo#e#ta %i atri2utii Consiliului Director este organul e?ecuti) al societatii si asigura $unerea 2n e?ecutare a 4otararilor Adunarii generale a asociatilor. Consiliul Director este alcatuit din / mem6rii alesi de Adunara Generala $entru o $erioada de 2 ani. Consiliul Director se $reocu$a sa mentina un contact continuu cu mem6ii societatii* sa ia initiati)e si sa stimuleze munca acti)a in cadrul S.C. Agroalimetara S.A.

3.

In e?ercitarea com$etentei sale* Consiliul Director , $rezinta Adunarii Generale ra$ortul de acti)itate $e $erioada anterioara* e?ecutarea 6ugetului de )enituri si c4eltuieli* 6ilantul conta6il* $roiectul 6ugetului de )enituri si c4eltuieli si $roiectele $rogramelor societatiiM a$ro6a organigrama si $olitica de $ersonal ale societatiiM 4otaraste asu$ra sc4im6arii sediuluiM se $reocu$a de gasirea surselor de 0inantareM decide asu$ra modului de utilizare a 0ondurilor in ra$ort de o6iecti)ele sta6ilite de Adunarea GeneralaM

@uncte 0orte, structura organizatorica 6ine de0inita datorita structurii de ti$ ierar4ic D 0unctional a)and ca e0ect un ni)el 6un al $roducti)itatii muncii si res$ectarea $rinci$iului unitatii de de cizie si actiuneM sistem in0ormational 6ine organizat datorita utilizarii calculatorului $entru $relucrarea datelor* stilului de conducere $artici$ati) in unele de$artamente si a centralei interne de tele0oanie* ast0el se o6tine o $relucrare ra$ida a datelor* un acces ra$id la in0ormatii si ra$oarte si o ado$tare ra$ida a deciziilorM e0icienta sistemului decizional este datorata utilizarii comunicarii )er6ale si structurii organizatorice de ti$ ierar4ic 0unctional si a stilului de management $artici$ati) in unele com$artimente ast0el remarcam o ado$tare ra$ida a deciziilor* o crestere a ci0rei de a0aceri* sati0acerea comenzilor la tim$ si asigurarea a$ro)izionarii continue cu materii $rime si mar0uriM 0olosirea e0icienta a 0unctiei de control e)aluare multumita in0luentei deose6ite a calitatii $roduselor asu$ra ni)elului )anzarilor si $reocu$arii conducerii $entru renta6ilizarea acti)itatii. Se o6ser)a o crestere a ci0rei de a0aceri* satis0acerea cererii clientilor si asigurare unor conditii cores$unzatoare de munca. @uncte sla6e, li$sa autonomiei in o6tinerea in0ormatiilor des$re $iata din cauza unui com$artiment de mar>eting sla6 dez)oltat si a unei distri6uiri de 0onduri in alte domenii $rioritare. Ast0el se remarca un deza)antaA concurential si o reducere a tim$ului de ado$tare a deciziilorM Li$sa de $reocu$are $entru $romo)area $roduselor cauzata de dez)oltarea insu0icienta a com$artimentului de mar>eting si de distri6uirea 0ondurilor in alte domenii $rioritare. In acest caz se o6tine un de)anataA concurentialM Nea$licarea managementului $artici$ati) la ni)elul tuturor com$artimentelor din cauza li$sei de $reocu$are a conducerii 0ata de acest as$ect. In consecinta are loc o crestere a tim$ului de ado$tare a deciziilor si o moti)are insu0icienta a $ersonalului in realizarea deciziilor.

3&

37