Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Specializare: Ingineria și Managementul Afacerilor

PROIECT
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU
MASĂ CU EXTENSIE PLIANTĂ
COD 604.231.05

Cadru didactic îndrumător: Studenți:

Asist. Drd. Ing. Iustina Costea-Marcu Ancu Alina Elena

Bivolaru Nicoleta Denisa

Din Irina Maria

Pițigoi Maria Monica

Anul: IV
Grupă: 1541
CUPRINS

CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE..................................................................1

1.1. Definirea conceptelor.....................................................................................................1
1.1.1. Definirea conceptului de SISTEM............................................................................1
1.1.2. Definirea conceptului de PROCES..........................................................................3
1.1.3. Definirea conceptului de PRODUCȚIE....................................................................5
1.2. Contextul organizării.......................................................................................................7

Referințe Bibliografice...................................................................................................19
CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE
1.1. Definirea conceptelor
1.1.1. Definirea conceptului de SISTEM
Sistemul este folosit în mod frecvent în diferite domenii de activitate existând astfel:
sisteme de afaceri, sisteme politice, sisteme informatice, sisteme de producie, sisteme biologice,
sisteme educaționale etc. Toate sistemele au în comun faptul că sunt alăctuite dintr-un număr
de elemente ce interacționează atât între ele cât și cu mediul înconjurător în vederea realizării
unui obiectiv.
Prima definiție riguroasă a conceptului de sistem aparține fondatorului TGS, Ludwig von
Berthalanffy, care consideră că sistemul este o mulțime de elemente între care există relații sau
raporturi neîntâmplătoare care interacționează în vederea realizării unui obiectiv comun, care
poate fi o lege a naturii sau un obiectiv stabilit de către om.
Elementele unui sistem sunt entități de diferite tipuri și cu caracteristici diferite, cum ar fi
oameni, echipamente, procese de producție, tehnologii, organizare etc., implicate într-o mulțime
de activitiăți specifice sistemului. Entitatea este un element de abstractizare a realiției
caracterizat prin atribute care o descriu și o definesc funcțional.[CITATION Mih08 \l 1048 ]
Un sistem alcătuit din unul sau mai multe elemente îl putem considera ca subsistem al
unui sistem mai complex (hipersistem).
În funcție de complexitatea structural-funcțional a sistemelor și de modul în care
reacționeaz la influența factorilor de mediu, se pot defini următoarele tipuri de arhitecturi: simple,
cibernetice, cu învațare, cu structuri stratificate.

MEDIU
Interpretarea acțiunii

Reacție Buclă primară Acțiune

SISTEM
Execută o acțiune

Fig.1.1.1. Sistem cu arhitectură simplă

O întreprindere productiv, considerată ca sistem în cadrul analizei, poate fi descompusă
din punct de vedere structural în subsisteme care să reprezinte secții, ateliere, locuri de muncă,
procese, activități, operații, iar din punct de vedere funcțional, în subsisteme care să reprezinte
funcțiile de bază ale acesteia cum ar fi: studiul pieței, aprovizionare, producție, desfacere,
financiar-contabil, gestiunea calității, revizii-reparații etc.
 Relațiile dintre elemente influențează scopurile sistemului și restricționează
comportamentul lor în realizarea obiectivului, precum și comportamentul sistemului în raport cu
mediul.
Legătura (conexiunea) reprezintă interacțiunea dintre două componente, evoluția uneia
depinzând de stările celeilalte.[ CITATION Mih08 \l 1048 ]
În cadrul unui sistem pot sa existe atât conexiuni cu caracter intern între subsisteme,
care sa reliefeze aspecte tehnologice, informațional-decizionale, financiar-contabile etc., cât și
conexiuni cu caracter extern care se manifesta între subsisteme și mediul sistemului.
Pentru un sistem productiv conexiunile între subsisteme trebuie analizate în funcție de:
- modul de interconectare a compartimentelor/subsistemelor;
- perioadele în care au loc schimburile de informații între subsisteme;
- gradul de subordonare și modul de coordonare a subsistemelor;
- existența unor decizii flexibile în conducerea și funcționarea sistemului.

Fig. 1.1.2. Interconexiunile dintre subistemele unei unități productive

Cunoașterea proprietăților generale și specifice ale sistemelor este deosebit de util în
analiza sistemelor în fazele de investigare, analiză, modelare și proiectare a noului sistem.
Următoarele proprietăți caracterizează majoritatea sistemelor:[ CITATION Mih08 \l 1048 ]
1. Proprietățile externe sunt generate de relațiile sistemului cu mediul având în vedere caracterul
netrivial al intrărilor și ieșirilor.
2. Dinamicitatea sistemelor este o proprietate general a sistemelor în care timpul reprezintă
un parametru de bază care surprinde transformările ce au loc în interiorul sistemului precum
și pe cele care au loc între sistem și mediul său.
Orice sistem pentru a funcționa în sensul atingerii obiectivelor sale are nevoie de
anumite resurse. Distribuția acestor resurse în cadrul sistemelor, în general nepredictibil, poate fi
unificată sau neunificată, iar resursele pot fi proprii sau atrase, completabile sau necompletabile
din afara sistemului.
1.1.2. Definirea conceptului de PROCES
Procesul reprezintă succesiunea de activități care contribuie la generarea unui rezultat
prestabilit. Activitatea utilizează resurse pentru a furniza un rezultat final specific.[ CITATION
Mar15 \l 1048 ]
Un element fundamental al conducerii întreprinderii în vederea obținerii calității este
gândirea în termeni de proces. Conducerea prin procese reprezintă o abordare care redefinește
întreprinderea, nu în unitatea sa structurală, ci în unitatea sa funcțională. Rezultatele
întreprinderii se obțin în urma unor procese de transformare.
Obţinerea bunurilor materiale, ca rezultat al desfăşurării procesului de producţie
industrial, constituie activitatea principală a întreprinderilor industriale. Activitatea de obţinere a
bunurilor materiale presupune existenţa unui ansamblu de materii prime şi materiale, numite şi
obiecte ale muncii, preluate din natură sau reprezentând rezultatul altor activităţi. Prin
prelucrarea lor cu ajutorul mijloacelor de muncă acţionate sau supravegheate de om, acestea
devin bunuri economice destinate satisfacerii nevoilor de consum ale societăţii.
Sub raport tehnico-material, prin proces de producţie se înţelege totalitatea proceselor
tehnologice, a proceselor de muncă şi a proceselor naturale ce concură la obţinerea produselor
sau la executarea lucrărilor şi serviciilor ce reprezintă obiectul de activitate al întreprinderii.
Rezultă că, în funcţie de modul în care omul acţionează asupra obiectelor muncii, în cadrul
procesului de producţie se disting următoarele tipuri de procese:
• procese tehnologice;
• procese de muncă;
• procese naturale.
Procesul tehnologic este format din ansamblul operaţiilor tehnologice prin care se
realizează un produs sau repere componenţe ale acestuia. Procesul tehnologic modifică atât
forma, cât şi structura şi compoziţia chimică a materiilor prime pe care le prelucrează. Procesul
de muncă este procesul prin care factorul uman acţionează asupra obiectelor muncii cu ajutorul
mijloacelor de muncă, în vederea transformării lor în bunuri materiale. Procesul natural
reprezintă acel proces în decursul căruia se produc modificări fizice, chimice, biologice ale
materiilor prime, sub acţiunea factorilor naturali. Procesele naturale sunt specifice anumitor
ramuri industriale, precum industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului, industria
chimică, industria farmaceutică.[ CITATION Mar15 \l 1048 ]
Pentru încadrarea unei firme într-o ramură de activitate industrială sau non-industrială,
se aplică principiul preponderenţei volumului activităţii. În vederea clasificării bunurilor, a
serviciilor şi a activităţilor din care acestea provin, se iau în considerare trei caracteristici: -
natura bunurilor produse şi a serviciilor prestate; - modul de folosire a bunurilor şi a serviciilor; -
materia primă utilizată, procesele tehnologice folosite, modul de organizare a activităţii. Potrivit
acestor caracteristici, procesele desfăşurate în cadrul firmelor sunt:
• procese industriale;
 • procese non-industriale.
Procesele industrial: Conform clasificării activităţilor din economia naţională (CAEN),
industria poate fi de mai multe tipuri: extractivă, prelucrătoare, a energiei electrice şi termice.
Procesele industriale au ca rezultat producţia industrială. Producţia industrială este
rezultatul direct şi util al activităţii industriale a agenţilor economici, fără a se lua în considerare
rezultatele indirecte, cum sunt materialele refolosibile, resturile de materii prime, rebuturile. Fiind
un rezultat al activităţii proprii a agenţilor economici, nu se includ bunurile achiziţionate din afara
unităţii şi livrate ca atare, fără nici o prelucrare, şi nici rezultatele din alte activităţi (agricole, de
comerţ, construcţii etc.) desfăşurate ca extra-profil.
Procesele non-industriale: Sunt procesele desfăşurate în următoarele ramuri de
activitate: agricultură, construcţii, transportul de mărfuri, transportul de călători, comerţul interior
şi alimentaţia publică, comerţul exterior, turismul, sectorul bancar etc.
Procesele de producţie se clasifică după mai multe criterii, precum:

Procesele de muncă de bază

Modul de participare la executarea diferitelor produse,

Procesele auxliare
lucrări sau servici

Procesele de muncă de servire

Procese manuale

Modul în care se execută Procese manual mecanice

Procese de aparatură

Procese directe

Modul de obținere a produselor finite din materii prime Procese sintetice

Procese analitice

Procese chimice

Procese de schimare a
configurației sau formei

Natura tehnologică a operațiilor efctuate

Procese asamblare

Procese de transport

Procese de producție

Natura activității desfășurate Procese de transport

Procese de depozitare

Fig 1.1.3 Clasificarea proceselor de productie

1.1.3. Definirea conceptului de PRODUCȚIE
Producţia este activitatea socială în care oamenii cu ajutorul mijloacelor de producţie,
exploatează şi modifică elemente din natură în vederea realizării de bunuri materiale destinate
nevoilor.[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
Obiectivele sistemului de producţie determină comportamentul, structura şi relaţiile cu
mediul înconjurător astfel încât sistemul social evoluează.
Conceptul de producţie este complex, ceea ce necesită o abordare după diferite criterii:
[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
A) după natura producţiei se deosebesc:
- Întreprinderi care furnizează servicii.
- Întreprinderi care îşi realizează producţia prin montaj.
- Întreprinderi care fabrică produse prin transformarea materiilor prime şi a materialelor.
În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin intelectual care nu se
concretizează într-un produs material.
În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai operaţiuni de montaj
pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziţionează de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intră întreprinderile care obţin produse prin transformarea materiilor
prime şi a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaţii.
Conceptul de proces de producţie poate fi definit prin totalitatea acţiunilor conştiente ale
angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii asupra
materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse,
lucrări sau servicii cu anumită valoare de piaţă.[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
În cadrul unui proces de producţie componenta principală o constituie procesele de
muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă şi anumite procese industriale.
Ţinând seama de aceste componente, conceptul de proces de producţie mai poate fi definit prin
totalitatea proceselor de muncă şi a proceselor naturale ce concură la obţinerea produselor sau
la execuţia diferitelor lucrări sau servicii.
Procesul de producţie poate fi abordat şi sub raport cibernetic, ca un proces destinat să
transforme un set de elemente denumite ieşiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producţie poate fi definit prin trei
componente:
- Intrări
- Ieşiri
- Realizarea procesului de producţie.
Componenta principală a procesului de muncă poate fi definit prin acţiunea muncitorilor
cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în
vederea transformării lor în bunuri economice.
 Conform celor spuse mai sus, conceptul de producție cuprinde următoarele componente:

Proces
Proces
Linia de
Linia de
Fabricare
Fabricare asamblare
asamblare

Locuri
Locuri de
de Just
Just in
in
muncă
muncă time
time

Operații
Operații Fabrică
Fabrică

PRODUCȚIE

Cercetare
Cercetare Costuri
Costuri

Planificare
Planificare Roboți
Roboți

Mărimea
Mărimea Industrie
Industrie
lotului
lotului

Fig.1.1.4. Conceptul de producție

Prin tipuri de productie se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii,
determinate de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare
pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, sectiilor si lucrarilor de munca,
modul de deplasare a diferitelor materii prime, semifabricate, de la un loc de munca la altul.
[CITATION Scr \l 1048 ]
In practica se disting trei tipuri de productie:
- tipul de productie in serie;
- tipul de productie in masa;
- tipul de productie individual.
FORME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI DE BAZĂ:
1. producţie în flux; elemente de calcul ale unei linii de producţie în flux.
2. structura ciclului de producţie; ciclul duratei ciclului de producţie.
Durata ciclului de producţie reprezintă intervalul de timp necesar obţinerii unui produs
finit, din momentul intrării în fabricaţie a materiei prime şi până la efectuarea controlului final de
calitate şi depozitarea produsului.
Gestiunea producției reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităţilor
efectuate de o întreprindere din momentul identificării unei cerinţe de piaţă până în momentul
distribuirii către beneficiari a bunurilor solicitate. Metode folosite: programarea liniară, medoda
PERT, metoda Just in time.[ CITATION Bad05 \l 1048 ].
1.2. Contextul organizării
Denumirea companiei producătoare: S.C. IKEA România S.R.L.
Descrirea companiei
IKEA este o companie privată care comercializează mobilier casnic. Compania a fost
fondată în Suedia, dar este deținută de către o fundație olandeză, controlată de către familia
Kamprad. Inter IKEA Systems B.V. este proprietarul și francizorul mărcii comerciale IKEA. Este
o companie suedeză cu birouri în Olanda, Suedia și Belgia.
Primul magazin IKEA din România a fost inaugurat pe 21 martie 2007. Magazinul Ikea
din Băneasa fiind al 253-lea deschis în a 35-a țară.
Obiectul de activitate declarat al companiei este conform cod CAEN 5244 ,respectiv
comerţ cu amănuntul prin magazine specializate ale mobilei, ale articolelor de iluminat, ale
articolelor de menaj diverse (toate tipurile de cuţite, tacâmuri, veselă dinlut, sticla, porţelan,
ceramică şi metal, ale perdelelor, draperiilor şi ale altor obiecte din materiale textile pentru
întrebuinţare curentă, ale produselor din lemn, plută şi ale produselor împletite, ale articolelor
casnice neelectrice, neincluse în alte categorii).[ CITATION Wik19 \l 1048 ]
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui
exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.
Cifra de afaceri a companiei S.C. IKEA România S.R.L.:
Tabel 1.2.1. Evoluția cifrei de afacere timp de 5 ani (IKEA România S.R.L.)

AN CA

-lei-

2014 394 478 089

2015 462 438 614

2016 556 060 865

2017 632 038 554

2018 679 884 786
Poziția în piață
• la nivel mondial
IKEA, companie nelistata la bursa, cunoscuta pentru discretie, s-ar plasa astfel undeva
intre locul 31 si pozitia 89 in diverse topuri ale celor mai valoroase branduri din lume.
Pe plan mondial IKEA numără 301 de magazine deschise in 37 de ţări, operate in sistem
de franciză, prezentand următoarea dispersie geografică: Australia, Austria, Belgia, Canada,
China, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Israel,
Italia, Japonia, Kuweit, Malaezia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Arabia
Saudită, Slovacia, Spania, Suedia, Elveţia, Taiwan, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale
Americii.

Tabel 1.2.2. Industria de mobilier la nivel global

• la nivel național
Cota de piață exprimată de ponderea cifrei de afaceri în totalul vânzărilor sectorului de
activitate (cod caen) în anul 2016 pentru IKEA ROMÂNIA S.R.L este de 14,98% compania
situându-se pe locul 1.
Grafic 1.2.1. Top firme din sectorul de activitate CAEN 4759 pe țară
Tabel 1.2.3. Top firme din sectorul de activitate CAEN 4759 pe țară

*https://termene.ro

În anul de catalog 2015 (1 septembrie 2014 – 31 august 2015), magazinul IKEA din
România a înregistrat vânzări în valoare de 424.479.000 lei (fără TVA), în creștere cu 12,37%
față de anul de catalog anterior.
Numărul total de produse cumpărate a fost de 14.167.573 (cu 900.000 mai multe
produse față de anul de catalog 2014). 3.248.974 de persoane au trecut pragul magazinului.
[ CITATION IKE19 \l 1048 ]
Mediul
• Ce reprezintă mediul de afaceri?
Mediul de afaceri se referă la condițiile sub care operează fiecare companie din fiecare
țară, acesta presupune un număr de forțe care dau contur acestui sistem și pe baza cărora
companiile își bazează strategiile, tacticile și activitățile zilnice. Așadar, mediul poate fi mediu
intern (Porter) care include aspecte legate de furnizori, clienți, concurenți și mediul extern
(PESTLE) care se referă la mediu politic, economic, socio-cultural, tehnologic, legislativ și
ecologic.[ CITATION Dra13 \l 1048 ]
• Mediul de afaceri al companiei producătoare
Analiza PESTLE a firmei IKEA
Mediul politic: Ca urmare a trendului de globalizare, IKEA este un succes atât pe plan
naţional, cât şi internaţional. Vânzătorul suedez de mobilă a găsit ca fiind folositor stilul
scandinav, alăturat caracteristicii mobilierului de a putea fi montat singur, care a devenit popular
în întreaga lume.
Mediul economic: Compania, datorită trendurilor şi modificărilor la nivel economic,
adoptă diferite strategii cu care să câştige loialitatea clienţilor. Firma a adoptat şi diferite stiluri,
cum ar fi mobilier pentru pentru cinat, iluminat şi chiar covoare. Însă condiţiile economice au
afectat performanţa economică a firmei şi a încetinit producţia datorită lipsei de direcţie
strategică. Pentru a putea genera performanţa ridicată a afacerii, IKEA ar trebui să fie atentă în
analiza şi considerarea problemelor cheie implicate în fiecare aspect al afacerii şi să răspundă
ca atare.
Mediul social: IKEA a ajutat societatea prin crearea de locuri de muncă şi crearea de
oportunităţi pentru angajaţi, iar angajaţii au dreptul la diferite beneficii, precum asigurare de
sănătate şi pensie. De asemenea, firma promite să asigure mobilier de calitate superioară care
se pliază pe conceptul original – mobilier stilat la preţuri mici.
Mediul tehnologic: IKEA a folosit tehnologie de calitate şi sisteme care să reducă cozile,
programare excelentă, modele de localizare şi comercializare şi personal. Caută să devină mai
productivă şi să stabilească preferinţele angajaţilor. Sistemul a făcut ca IKEA să poată să
asigure numărul corect de personal într-un anumit loc. Opinia companiei în a optimiza totul de la
lanţul de aprovizionare este de asemenea o optimizare a forţei de muncă pentru a crea un
mediu eficient şi pentru a menţine clienţii fericiţi.
Mediul natural: Cu referire la factorii mediului înconjurător, cum ar fi aerul, zgomotul şi
apa, inspecţii sunt implementate pentru a asigura că firma implementează deciziile necesare.
Aceste inspecţii fac parte dintr-o documentaţie legală, iar autorităţile de mediu, ca şi operaţiunile
de afaceri, menţin competenţele necesare.
Mediul juridic: Conformitatea legală a firmei IKEA este strict implementată cu legile
relevante şi aplicabile, care privesc mediul înconjurător, mediul social şi condiţiile de muncă.
Compania a programat, de asemenea, cerinţele cele mai importante pentru a putea avea liste cu
legi şi reglementări, respectiv cu proceduri.[CITATION Bib19 \l 1048 ]
Concurenții
• Ce reprezintă concurenții
Concurenta este o forma specifica a relatiilor dintre agentii economici care actioneaza pe
aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese, in conditii de libertate economica.
Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre agentii economici in
calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei de piata. In conditiile
concurentei creste eficienta economica a producatorului (maximizarea profitului) si a
consumatorului (maximizarea satisfactiei).
• Tipuri de concurență – clasificări
Concurenţa imperfectă este situaţia de pe piaţă în care condiţiile necesare pentru
existenţa concurenţei perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurenţă imperfectă:
Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic.
Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic.
Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri total
diferite.
Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic.
Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun
economic.
 Concurenţa imperfectă poate apărea pe anumite pieţe din cauza lipsei de informare a
cumpărătorilor si vânzătorilor despre preţuri şi despre bunurile de pe piaţă.

Concurenţa perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă
ipotetică a pieţei în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influenţa
preţurile de pe piaţă. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ţinând cont de definiţia standard
a economiei. Analiza pieţelor perfect competitive asigură fundamental teoriei cererii si ofertei.
[ CITATION Ele18 \l 1048 ]
În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a
unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau
asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:
 Concurenţă directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:
- concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate
satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin
intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc.
- concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac
diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum, iar
competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria alimentară,
industria confecţiilor.
 Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:
- concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi
nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un
film sau participând la o excursie.
- concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt
venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.
• Concurenții firmei producătoare:
Mai jos vom enumera câțiva din principalii concurenți ai companiei IKEA România S.A:
1. MOBEXPERT - Se clasează intre primele 12 intreprinderi europene din industria
mobilei si are 5 hipermagazine in Romania şi 1 in Bulgaria (circa 10.000 mp), dar mai
comercializează produse şi prin 23 de unităţi mici, de sub 1.500 mp, care funcţionează in regim
de franciză.
2. ELVILA - Fondată in anul 1990 ea este in prezent una dintre principalele companii din
domeniul producerii şi comercializării mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni,
dar de caţiva ani a inceput să investească in suprafeţe medii spre mari (peste 5.000 mp)
3. STAER – Deţine in prezent o reţea de 26 de magazine, iar pentru anul in curs,
compania vizează mărirea reţelei de puncte de desfacere la 35.
4. CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, pană in
2006 cand a fost preluată de Camelia Şucu.
 • Tipul de concurență și tipul de concurenți
IKEA România S.A. activează pe piața cu concurență perfectă.
Concurenţa indirectă
- MOBEXPERT – Datorita celor cinci hypermagazine din romania si a altor 23 de unitati
mici ,sub 1500 mp ce functioneaza in regim de franciza.
- ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si
comercializarii mobilei
din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar de cativa ani a inceput sa investeasca in
suprafete mari.
- STAER – prin numarul mare de puncte de desfacere
- CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, până
în 2006 când a fost preluată de Camelia Şucu.
Concurenta directa
1. KIKA – Retailerul austriac de mobilă si decoratiuni interioare se pregăteşte să ridice
cortina pentru lansarea primului magazin în România. Pentru următorii cinci ani,
compania şi-a propus dezvoltarea unei reţele de opt magazine în România, devenid
asfel un important concurent pt IKEA
2. NEOSET - a intrat pe piaţa romana în anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabrică
Neoset din România s-a deschis în anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste
francize in15 magazine din Romanaia.
3. ALPROM – a estimat o crestere a vanzarilot cu 20% fata de anul trecut.
4. PARISOT – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industria mobilei
din România.
5. SORTILEMN - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţa locală,
estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel
raportat anul trecut. Reprezentanţii Sortilemn spun că in în viitor compania se va axa
exclusiv pe exporturi, renuntând să mai vândă produse pe piaţa internă.
Tipologia concurenților:
 Concurentii buni sunt considerati concurentii care respecta regulile jocului, isi
limiteaza actiunile la un anumit segment, evalueaza impactul acestora asupra pietei
etc. (Exemplu: MOBEXPER, ELVILA, STAER)
 Concurentii puternici sunt concurentii cu potential ridicat, capabili sa influenteze
evolutia pietei, sa riposteze violent atunci cand sunt atacati etc. (Exemplu: KIKA,
NOESET, PARISOT)
Clienții
• Ce reprezintă clientul?
 În sens restrâns, clientul reprezintă persoana care cumpără de la un magazin, consumă
ceva într-un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care
cumpără sau consumă.[ CITATION Dex19 \l 1048 ]
În sens larg, clientul poate fi definit ca orice persoana care sufera o influenta din partea
produsului sau a procesului, o persoana fizica sau juridica care, in mod constant cumpara
produsele/serviciile unei organizatii pentru satisfacerea unor nevoi, producand astfel efecte
economice la nivelul organizatiei. Pentru orice organizatie, clientii acesteia reprezinta publicul
care face ca ea sa functioneze eficient si de care ea trebuie sa se ocupe in mod prioritar.
• Clienții companiei:
Publicul țintă al produselor IKEA îl reprezintă consumatorii tineri deschişi spre
acceptarea ideii de schimbare a mobilei la intervale de timp relativ mici și adulții din mediul
urban, cu venit mediu spre superior, familiști, cu copii, orientați spre calitate si confort.
Tipuri de clienți
• Care sunt tipurile de clienți
Tipuri de clienți în funcție de localizare:
a) Clienți externi – aceștia sunt reprezentați de oamenii din afara companiei care plătesc
contravaloarea facturilor prin achiziția produsului sau serviciului oferit de o companie, dar și
persoanele care suferă influența produsului (publicul). În cazul în care o companie eșuează în a
le oferi un serviciu sau produs de calitate, aceștia își pot îndruma afacerile în altă direcție, la fel
cum pot rămâne și fideli companiei în condițiile în care aceasta le livrează un produs sau
serviciu de calitate, înțelegându-le nevoile. [ CITATION Rux17 \l 1048 ]
b) Clienții interni – suferă influența produsului si fac parte din interiorul organizației
(personalul), pot fi reprezentați de funcția internă care primește rezultatul, respectiv produsul sau
serviciul, unui proces.
c) Clienții reglementari – deși de obicei nu avem altceva de făcut decât să ne supunem
reglementărilor impuse, deseori interpretăm acest tip de reguli ca fiind mai restrictive decât par a
fi, și ca atare, vor fi implicate costuri inutile pentru asigurarea informațiilor cerute, a
documentelor și a altor conformități cerute [ CITATION Mar10 \l 1048 ]
Tipuri clienți în funcție de caracter:
 Dominantul/dificilul: este interesat intotdeauna de rezultatul final. Face presiuni pentru
obtinerea cat mai rapida a rezultatelor, este dificil de multumit in negocieri.
 Influentul: Simte nevoia de a interactiona cu oamenii, este entuziasmat, zambeste,
vulnerabil într-o negociere, acesta poate vorbii si de subiecte care nu au legătură cu
produsul.
 Stabilul: Accepta solutii verificate, evita riscurile, evita conflictele si reclamatiile. Client
fidel pe termen lung daca prestatorul de servicii nu gafeaza, are nevoie de timp pentru a
accepta lucruri noi.
  Meticulosul: Are nevoie de fapte, de date, ca sa fie multumit. Cere informatii precise.
Este interesat în politica firmei, standarde, norme interne, istoric.[ CITATION Car07 \l
1048 ]
Aceștia mai pot fi numiți ca loiali, impulsivi și ocazionali.
• Clientii companiei și tipul lor
Clienții primari IKEA se incadrează:
- din punct de vedere geografic: locuitorii municipiului Bucureşti şi ai judeţului Ilfov;
- din punct de vedere socio demografic: persoane de toate varstele, neexistand anumite
limite care să cuprindă o categorie anume de varstă. Dar vorbim in special de persoanele
conservatoare, persoanele receptive la nou, la lucruri inovative, dar totodată şi practice.
De asemenea, cei de varsta a doua, la fel ca şi tinerii, simt dorinţa de a achiziţiona lucruri ce au
o calitate superioară, sunt uşor de asamblat şi sunt la un preţ redus. De asemenea, tot din punct
de vedere sociodemografic, produsele comercializate de IKEA se adresează persoanelor de
ambele sexe, cu un nivel de pregătire atat ridicat, cat şi mediu, mai mult din mediul urban decat
din cel rural şi cu venituri mari şi medii.
- din punct de vedere psihologic: persoanele privilegiate atat de un venit considerabil, cat
şi de un stil de viaţă superior.
- din punct de vedere economic: persoane cu venituri medii şi mari
Clienții secundari IKEA:
In sfera ţintei secundare un rol principal il joacă persoanele cu venituri modice, venituri
modeste care se opresc la achiziţionarea unor produse de strictă necesitate, produse ce au un
preţ mai redus.
Persoanele fizice fac cumpărături o dată la cateva luni, de sărbători sau cu orice altă
ocazie, in timp ce persoanele juridice se aprovizionează mai des.
În categoria clienților loiali se încadrează: persoanele juridice (grupuri hoteliere,
companii).
În categoria clienților impulsivi se încadrează: studenții.
În categoria clienților ocazionali se încadrează: adulții, familiștii, persoanele juridice
(grupuri hoteliere, companii).
Canale de distribuție
• Ce este distribuția?
Distribuția reprezintă activitatea economică complex care se compune dintr-o serie de
activități si operațiuni care facilitează transferul mărfurilor de la producător la utilizatorul final.
[ CITATION Răs16 \l 1048 ]
• Ce este canalul de distribuție?
Canalul de distributie reprezintǎ o variantǎ a drumului pe care il parcurg produsele pentru
a ajunge de la producǎtor la consumatorul final. Aceastǎ notiune este adesea confundatǎ cu cea
de circuit de distributie care este format din ansamblul canalelor utilizate de producǎtor in
vederea asigurǎrii distributiei produselor oferite pe piatǎ. Acelasi produs poate fi distribuit prin
magazinele proprii (ale producǎtorului), prin intermediul unor detalisti, prin intermediul
angrosistilor sau prin intermediul exportatorilor ori importatorilor (pentru piete externe). Se
utilizeazǎ mai multe canale de distributie cu caracteristici diferite, care antreneazǎ probleme
diferite de organizare si gestionare a distributiei. Oricare ar fi canalul de distributie utilizat, in
mod obligatoriu cuprinde producǎtorul si consumatorul final, care reprezintǎ punctele extreme –
de intrare si de iesire. [ CITATION sti17 \l 1048 ]
• Tipuri de canale de distribuție
Canalul de distributie trebuie privit ca un sistem ale carui componente: producator,
consumator si intermediar se conditioneaza reciproc. De asemenea, canalul de distributie
vizeaza nu numai circuitul deplasarii, ruta pe care aceasta o urmeaza ci si succesiunea de
transferuri a titlului de proprietate între verigile componente ale lantului de distributie, extins
pâna la consumatorul final.
Orice canal de distributie se caracterizeaza prin trei dimensiuni:
1. lungimea - reprezinta numarul de etape, verigi intermediare prin care trece produsul
de la producator la consumator (nu distanta în spatiu). Din acest punct de vedere se pot delimita
câteva tipuri de canale:
a. canal direct - în care relatia producator - consumator este nemijlocita, deci nu apare
intermediarul (ex.- serviciul de reparat încaltaminte, cumpararea pâinii direct de la cuptor si în
mod frecvent la bunurile de investitii, de productie);
b. canal scurt - în care apare intermediarul. Este un canal indirect, cu un singur
intermediar - detailistul - considerat canal traditional. Se utilizeaza mai ales pentru produsele
agroalimentare perisabile, dar si pentru produse de valoare mare, de noutate, de moda sau
când piata este concentrata. În cazul mijloacelor de productie, depozitele specializate pun la
dispozitia consumatorului produsele, în general pe baza de comenzi.
În acest caz producatorul îsi asuma functia distributiei fizice, pâna la magazin. Avantajele
acestui tip de canal se reflecta în reducerea cheltuielilor, realizarea relatiei cu consumatorii sau
marirea vitezei de rotatie. Distribuitorul este cel care îsi asuma riscul comercial si functia de
promovare;
c. canalul lung - în care între producator si consumator, de obicei apar doi intermediari:
engrosistul si detailistul
2. latimea canalului - numarul unitatilor prin care se asigura desfacerea produsului în
cadrul fiecarei etape a circuitului. În cazul bunurilor de consum latimea creste pe masura
apropierii de consumatori, dar la bunurile de investitii ea este mai redusa. Latimea canalului de
distributie sta la baza selectivitatii distributiei, în functie de care se disting mai multe forme de
distributie:
a. distributie intensiva sau generala;
b. distributie selectiva;
 c. distributie exclusiva - presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un
contract prin care cumparatorul se obliga sa vânda numai comerciantului respectiv pe o anumita
piata. Vânzarea prin franchising - se utilizeaza în tarile dezvoltate pentru produsele de marca.
3. adâncimea canalului - reflecta gradul de dispersie în spatiu al punctelor de vânzare, al
apropierii de punctele de consum. La bunurile de productie adâncimea e redusa, distributia
având grad ridicat de concentrare teritoriala, la bunurile de consum adâncimea e mare, unele
fiind aduse la domiciliu (comanda, corespondenta, comis-voiajor). Canalul de distributie este
specific fiecarei categorii de produs, iar adesea acelasi produs se poate afla în canale de
dimensiuni diferite. Ca urmare la nivelul economiei nationale se creeaza o adevarata retea de
distributie, formata din persoane si organizatii.[CITATION scr15 \l 1048 ]
• Descrierea canalelor de distribuție ale companie
Canalul de distributie de la furnizor la client trebuie sa fie cat mai direct, cat mai eficient
si cat mai atractiv cu putinta. Modalitatea lor de ambalare, flat packages (care ofera posibilitatea
de a trnsporta produsele voluminoase pe componente) joaca un rol foarte important in
eficientizarea distributiei. IKEA dispune de 28 de canale de distributie repartizate in 16 tari.
Faptul ca produsele IKEA sunt vandute “packed flat” inseamna ca pot fi transportate mult mai
eficient, valorificand la maxim spatiul disponibil, astfel putand fi transportate un numar mai mare
de pachete si costul transportului se reduce.
 60% din produsele IKEA se transporta pe cale rutiera;
 20% din produsele IKEA se transporta pe cale ferata;
 20% pe cale maritima
 iar mai putin de 1% - transport aerian.
In viitor, obiectivul ar fi de a creste proportia produselor transportate pe cale ferata.
Distribuitori
 Ce reprezintă ditribuitorul?
Distribuitorul reprezintă o persoană (fizică sau juridică) care asigură distribuirea unor
produse sau a unor servicii contra cost. [ CITATION Dex19 \l 1048 ]

Aceste este un intermediar care asigură legătura dintre producător și client în scopul
furnizării produselor sau a serviciilor.

• Distribuitorii firmei
Compania IKEA România S.A. deține propria rețea de distribuție, aceasta incluzând cele
2 magazine din România (în Băneasa și pe bulveardul Theodor Pallady – București)
Produse
Firma produce mobilă, articole de iluminat, articole de menaj diverse (toate tipurile de
cuţite, tacâmuri, veselă din lut, sticla, porţelan, ceramică şi metal, ale perdelelor, draperiilor şi ale
altor obiecte din materiale textile pentru întrebuinţare curentă, ale produselor din lemn, plută şi
ale produselor împletite, ale articolelor casnice neelectrice, neincluse în alte categorii) conform
codului CAEN 5244.
Cantitatea de produs – buc/an
În anul de catalog 2015 (1 septembrie 2014 – 31 august 2015), magazinul IKEA din
România a înregistrat vânzări în valoare de 424.479.000 lei (fără TVA), în creștere cu 12,37%
față de anul de catalog anterior.
Numărul total de produse cumpărate a fost de 14.167.573 (cu 900.000 mai multe
produse față de anul de catalog 2014). 3.248.974 de persoane au trecut pragul magazinului.
[ CITATION IKE19 \l 1048 ]
Accesorii
Accesoriile produsului nostru reprezintă extensiile pliante care permit reglarea
dimensiunii în funcție de nevoie, roțile care permit deplasarea facilă a produsului și sertarul care
permite depozitarea anumitor obiecte.
Segmentul de piață atins
• Ce reprezintă segementul de piață – max 100 caractere
Segmentarea pietei. Piata consta in mai multe tipuri de clienti, produse si nevoi.
Consumatorii pot fi grupati si serviti in moduri diferite, in functie de factori geografici,
demografici, psihografici si comportamentali. Procesul de impartire a pietei in grupuri diferite de
consumatori cu nevoi, caracteristici si comportamente diferite ce pot necesita produse sau
mixuri de marketing separate, se numeste segmentare a pietei.[CITATION Placeholder1 \l
1048 ]
Un segment de piata consta in consumatori care raspund la fel unui set dat de eforturi
de marketing.
• Segementul de piață atins de compania producătoare
În tabelul de mai jos vor fi reprezentate segmentele de piață atinse de IKEA:
Tabelul 1.2.3. Segmente de piață atinse de IKEA[ CITATION Joh17 \l 1048 ]
Tipul de segmentare Criteriu de segmentare Segmentul de piață atins de
IKEA
Europa, America, Asia, Australia,
regiuni
Geografic Rusia
densitate Urbană
vârstă 22 de ani sau mai mare
Demografic sex Masculin/Feminin
ocupatie Studenți, angajați, profesioniști
Comportament  loiali
După gradul de loialitate  Impulsivi
 ocazionali
 comozi
Personalitate
 determinați
Dupa statusul de utilizare  utilizatori potentiali
 utilizatori noi
 utilizatori obișnuiți
 Tipul de segmentare Criteriu de segmentare Segmentul de piață atins de
IKEA
 non-utilizatori
 clasa de jos
Psihografic După clasa socială  clasa de mijloc
 clasa muncitoare

Este de menționat că mobilierul modular comercializat de IKEA vine să rezolve cateva

din problemele consumatorilor romani. Pe de o parte, lipsa de spaţiu, iar pe de altă parte,
nevoile in creştere ale familiei, odată cu apariţia copiilor.
Strategiile de promovare
• Strategii de promvare de tip Push sau de tip Pull.
Strategia push (de împingere) presupune ca marketerul să promoveze produsul doar
către următorul participant la procesul de distribuție, care va continua această strategie cu
următorii membri ai canalului de distribuție pâna ce produsul va fi promovat direct potențialilor
clienți. Este strategia utilizată de producătorii care îsi trimit personalul de vânzare să descopere
noi puncte de desfacere și noi clienti.
Prin urmare, fiecare membru al canalului de distributie împinge produsul catre urmatorul
participant, pâna ce acesta ajunge la client.
Strategia pull (de tragere) implica activitati de marketing, mai ales publicitate si
promovare pe piata de consum, directionate catre utilizatorul final si menite sa-l faca pe acesta
sa solicite produse de la intermediari, determinându-i astfel pe acestia din urma sa comande
produsele la producatori.
• Care este strategia de promovare pentru produsul ales
În strategiile de promovare ale companiei IKEA este prezentă strategia de tip pull.
- lantul de produse IKEA este punctual de plecare al strategiei;
- prezentarea si promovarea lantului de produse si a preturilor foarte avantajoase se
face prin intermediul magazinului IKEA;
- catalogul de produse este principalul instrument de promovare pentru care se aloca
anual 70% din intregul buget. Este realizat in 38 de editii diferite si 17 limbi vizand 28
tari.
1.3. Materia primă utilizată pentru fabricare
1.3.A Materiale ce urmează a fi prelucrate
Tabel 1.x. Materiale achiziționate de la furnizori de materii prime
Caracteristici Dimensiuni Standard Standardul Aspect Sudură Secțiune
de materialului suprafață și
Material fabricație planeitate
Profil lat Lățime: EN 573- Presat T66 Suprafață Secțiune
aluminiu 10mm 3/755-1/- EN AW- netedă dreptunghiulară
AlMgSi0,5 Grosime: 2/-5 60603.3206 plană
5mm EN10204
Greutate:0,1
4

1.3.B Subansamble achiziționate

Denumire – dimensiune, material, standard
Denumire
Dimensiune Material Standard Altele
subansamblu
Diametru: 4.5mm Adâncime totală: 45-
Șină glisare Lățime: 45mm 350 mm
GTV PK-
sertar cu bilă Oțel Capacitate încărcare:
OH4535OGX
(glisieră) 30 kg
Finisaj lucios zincat
Suprafață: fosfat
Șuruburi Formă cap: trompetă
Diametru:3,9mm
autofiletante Oțel A7Z6CZHJ57TY Tip filet: complet
Lungime: 45mm
profile lemn Cantitate:60 lei-1000
buc
Lungime: 100m Plastic
Cant de Sistem fixare lipire
Înălțime: 23mm (termoplas 8105521
margine încleiere mecanizat
Grosime: 2mm t Rehou)
Rolă cu frână Diametru: 50mm Silicon KM-BH50MM Finisaj: crom
Set protecție Culoare: maro
Diametru: 12mm Silicon EAN2000001306093
mobilă Cantitate: 18 buc

1.3.C Accesori
Masa cu extensie pliantă nu este prevăzută cu accesorii
1.3.D Furnizorii

CAPITOLUL II. ANALIZA SUBANSAMBLELOR PRODUSULUI ȘI

OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE
SCOP
 2.1. Listă repere sau subansamble componente ale produsului
SCOP

Legendă:
Fig.2.1. Schemă produs masă cu extensie pliantă

CONCLUZII

2.2. Listarea operațiilor necesare – FISĂ TEHNOLOGICĂ

SCOP

Fig. 2.2. Fișă tehnologică masă cu extensie pliantă

Mașini și
Nr.crt Operații SDV-uri Observații
utilaje
Blat x7
Componente sertar
1. Măsurare Măsurare placaj Riglă de măsurat - x5
Placă susținere x2

2. Trasare Trasare elemente creion de trasat - 3 dreptunghiuri, 2

componente lemn egale, 1 mai mare
X5 componente
sertar
 Balamale x2
Colțare de susținere
Creion industrial
- x4
trasare metal
Mâner sertar
Placă susținere x2
Blaturi masă x7,
componente sertare
x5, colțare de
3. Control Verificare dimensiuni ruletă - susținere, balamale,
mâner
Picioare x4
Placă susținere x2
Mașină Blaturi x7
Retezare/secționare
combinată Picioare x4
(Tăiere după contur a Pânză circulară
fierăstrău Placă susținere x2
părților componente)
circular
4. Debitare Mașină de
Colțare susținere x4
tăiat metal
Balamale x2
Tăiere metal Laser fiber cu laser
Mâner x1
fiber SPT-
1530DT
Mașină
Picioare x4
abric
5. Rindelurie Rindeluire la grosime - Blaturi x7
Cormak MB
Placă susținere x2
503
Picioare x4
Remediere greșeli și Pilă fină mică și
6. Fasonare - Blaturi x7
îndepărtare bavuri hârtie abrazivă
Placă susținere x2
Colțare susținere x4
Balamale x2
7. Control Verificare aspect Șubler analog - Mâner x1
Picioare x4
Placă susținere x2
Strung pentru Mașină
Picioare x4
8. Strunjire Modelare aspect lemn Holzmann strunjire
D300F lemn
Mașină de
Găurire metal Balamale x2
burghiu găurit SF
(pentru prindere)
BT
Șurub
9. Găurire L = 25mm
Șurubelniță
Găurire lemn Diametru = 3,9 Picioare x4
SD 5000-
Șurubelniță
A22
Acumulator 22V
5000 rpm
Toate
Pompă de
10. Vopsire Vopsire suprafață - componentele din
vopsire
lemn + balamale
Toate
Pistol de
11. Lăcuire Lacuire suprafață lac componentele din
lăcuire
lemn
Toate elementele
Verificare suprafete
12. Control lupa - din lemn +
vopsite și lăcuite
balamale
Suport pentru
Uscarea Toate elementele
uscare elemente Instalație
13. Uscare componentelor din lemn
vopsite uscare
vopsite si lăcuite + balamale
Toate elementele
Verificare suprafețe
14. Control ???? - din lemn
uscate
+ balamale
 Unire/prindere Toate elementele
15. Asamblare Ciocan
elemente - din lemn
finală Șuruburi
componente și metal
CONCLUZII

2.2.A. Descriere pentru desfăşurarea optimă a procesului tehnologic

Tabel 2.2. Descrierea detaliată a operațiilor pentru fiecare reper

Nr. Reper/ SDV-uri Observații

Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

1 Panou din lemn Măsurarea Riglă de - Panoul din lemn brut se

nefinisat(brut) măsurat poziționează pe bancul
placaj
de lucru și se trasează
dimensiunile necesare
1 pentru obținerea celor 7
blaturi

2 Panou din lemn Control 1 Ruletă - Se realizează verificarea

marcat dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete

3 Panou din lemn Debitare 1 Pânză Mașină Din panoul din lemn se
marcat și circulară combinată debitează 3 bucăți din
verificat fierăstrău panou de următoarele
circular dimensiuni:

-blat principal: 65cm x

78cm

-blaturi extensibile: 29
cm x 78 cm (x 2)

4 Bucăți din Rindeluire 1 - Mașină abric Fiecare blat se

lemn poziționează în mașina
Cormak MB
abric și se realizează
503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a blatului de 3
cm.

5 Bucăți de blat Fasonare 1 Pilă fină mică - Se ia fiecare blat și se

Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

de dimensiuni și hârtie pilește în vederea

și grosimi abrazivă remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor

Blaturi din Vopsire 1 - Pompă de Fiecare blat este vopsit

lemn fasonate vopsire cu ajutorul pompei
6 speciale de nuanță ocru
luminos

Blaturi din Control 2 Lupă - Se realizează o

lemn vopsite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
7
vopsite în vederea
vopsirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Blaturi din Uscare 1 uscare Instalație de Fiecare blat vopsit este
lemn vopsite și elemente uscare lăsat să se usuce între 2-
8 verificate vopsite/lăcuite 3 ore

Blaturi din Lăcuire 1 Lac Pistol de Se realizează operația

lemn vopsite și lăcuire de lăcuire a blaturilor cu
9
uscate ajutorul unui pistol
specializat

Blaturi din Control 3 Lupă - Se realizează o

lemn lăcuite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
10
lăcuite în vederea
lăcuirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Blaturi din Uscare 2 uscare Instalație de Fiecare blat lăcuit este
lemn lăcuite și elemente uscare lăsat să se usuce între 1-
11 verificate lăcuite/vopsite 2 ore
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

-
Blaturi finisate - - Blat pregătit pentru
12 asamblare

Panou din lemn Măsurarea Riglă de - Panoul din lemn brut se

nefinisat(brut) măsurat poziționează pe bancul
placaj
de lucru și se trasează
dimensiunile necesare
2 pentru obținerea celor 5
13
componente sertar

14 Panou din lemn Control 4 Ruletă - Se realizează verificarea

marcat dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete

Panou din lemn Debitare 2 Pânză Mașină Din panoul din lemn se
marcat și circulară combinată debitează 5 bucăți din
verificat fierăstrău panou de următoarele
circular dimensiuni:

-blat lateral: 35cm x

5cm, grosime 0,5 cm(x
3)
15
-blat principal : 40 cm x
8cm (x 2), grosime 0,5
cm

-placaj fund sertar 35cm

x 0,5 cm(grosime)

Bucăți din Vopsire 2 - Pompă de Fiecare blat este vopsit

lemn vopsire cu ajutorul pompei
16
speciale de nuanță ocru
luminos

17 Blaturi din Control 5 Lupă - Se realizează o

lemn vopsite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
vopsite în vederea
vopsirii suprafețelor
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

neacoperite
Suport pentru
Blaturi din Uscare 3 uscare Instalație de Fiecare blat vopsit este
lemn vopsite și elemente uscare lăsat să se usuce între 2-
18 verificate vopsite/lăcuite 3 ore

Lac
Blaturi din Lăcuire 2 Pistol de Se realizează operația
lemn vopsite și lăcuire de lăcuire a blaturilor cu
19
uscate ajutorul unui pistol
specializat
Lupă
Blaturi din Control 6 - Se realizează o
lemn lăcuite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
20
lăcuite în vederea
lăcuirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Blaturi din Uscare 4 uscare Instalație de Fiecare blat lăcuit este
lemn lăcuite și elemente uscare lăsat să se usuce între 1-
21 verificate lăcuite/vopsite 2 ore

-
Componente - - Componente pregătite
22 sertar finisate pentru asamblare

Riglă de
Panou din lemn Măsurarea măsurat - Panoul din lemn brut se
nefinisat(brut) poziționează pe bancul
placaj
de lucru și se trasează
dimensiunile necesare
3 pentru obținerea celor 2
23
plăci de susținere

Ruletă
Panou din lemn Control 7 - Se realizează verificarea
24 marcat dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete
Pânză
Panou din lemn Debitare 3 circulară Mașină Din panoul din lemn se
26 marcat și combinată debitează 2 bucăți din
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

verificat fierăstrău panou de următoarele

circular dimensiuni:

-placă susținere 25cm x

2 cm (Lx l)
-
Bucăți din Rindeluire 2 Mașină abric Fiecare placă se
lemn poziționează în mașina
Cormak MB
abric și se realizează
27 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a plăcii de 1
cm.
Pilă fină mică
Plăci de Fasonare 2 și hârtie - Se ia fiecare placă și se
susținere de abrazivă pilește în vederea
28 dimensiuni și remedierii greșelilor și
grosimi îndepărtării bavurilor
specificate
-
Plăci de Vopsire 3 Pompă de Fiecare placă este
susținere vopsită cu ajutorul
29 vopsire
fasonate pompei speciale de
nuanță ocru luminos
Lupă
Plăci de Control 8 - Se realizează o
susținere verificare amănunțită a
vopsite suprafețelor proaspăt
30
vopsite în vederea
vopsirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Plăci din lemn Uscare 5 uscare Instalație de Fiecare placă vopsită
vopsite și elemente este lăsată să se usuce
31 uscare
verificate vopsite/lăcuite între 2-3 ore

Lac
Plăci din lemn Lăcuire 3 Pistol de Se realizează operația
vopsite și de lăcuire a plăcilor cu
32 lăcuire
uscate ajutorul unui pistol
specializat
Lupă
33 Plăci din lemn Control 9 - Se realizează o
lăcuite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
lăcuite în vederea
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

lăcuirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Plăci din lemn Uscare 6 uscare Instalație de Fiecare placă lăcuită
lăcuite și elemente este lăsată să se usuce
34 uscare
verificate lăcuite/vopsite între 1-2 ore

-
Plăci de - - Plăci de susținere
35 susținere pregătite pentru
finisate asamblare
Riglă de
Grinzi din Măsurarea măsurat - Grinda din lemn bruă se
lemn brute poziționează pe bancul
grindă
nefinisate de lucru și se trasează
dimensiunile necesare
4 pentru obținerea celor 4
36
picioare

Ruletă
Grindă din Control 10 - Se realizează verificarea
37 lemn marcată dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete
Pânză
Grindă din Debitare 4 circulară Mașină Din grinda din lemn se
lemn marcată debitează 4 bucăți de
combinată
și verificat următoarele dimensiuni:
fierăstrău
-picior lemn: 70 cm x 6
38 circular cm(h x l)

-
Bucăți din Rindeluire 3 Mașină abric Fiecare grindă se
lemn din poziționează în mașina
Cormak MB
grindă abric și se realizează
39 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a blatului de 6
cm.
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

Pilă fină mică

Grinzi de Fasonare 3 și hârtie - Se ia fiecare grindă și se
dimensiuni și abrazivă pilește în vederea
40
grosimi remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor
-
Grinzi din Vopsire 4 Pompă de Fiecare grindă este
lemn fasonate vopsită cu ajutorul
41 vopsire
pompei speciale de
nuanță ocru luminos
Lupă
Grinzi din Control 11 - Se realizează o
lemn vopsite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
42
vopsite în vederea
vopsirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Grinzi din Uscare 7 uscare Instalație de Fiecare grindă vopsită
lemn vopsite și elemente este lăsată să se usuce
43 uscare
verificate vopsite/lăcuite între 2-3 ore

Lac
Grinzi din Lăcuire 4 Pistol de Se realizează operația
lemn vopsite și de lăcuire a grinzilor cu
44 lăcuire
uscate ajutorul unui pistol
specializat
Lupă
Grinzi din Control 12 - Se realizează o
lemn lăcuite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
45
lăcuite în vederea
lăcuirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Grinzi din Uscare 8 uscare Instalație de Fiecare grindă lăcuită
lemn lăcuite și elemente este lăsată să se usuce
46 uscare
verificate lăcuite/vopsite între 1-2 ore

-
Picioare din - - Picoare din lemn
47 lemn finisate pregătite pentru
asamblare
Riglă de
Panou din lemn Măsurarea măsurat - Panoul din lemn brut se
48 nefinisat(brut) poziționează pe bancul
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

placaj de lucru și se trasează

dimensiunile necesare
5 pentru obținerea celor 4
blaturi

Ruletă
Panou din lemn Control 13 - Se realizează verificarea
49 marcat dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete
Pânză
Panou din lemn Debitare 5 circulară Mașină Din panoul din lemn se
marcat și debitează 4 bucăți din
combinată
verificat panou de următoarele
50 fierăstrău dimensiuni:
circular -blat: 65 x 10 (L x l) (x
4)
-
Bucăți din Rindeluire 3 Mașină abric Fiecare blat se
lemn poziționează în mașina
Cormak MB
abric și se realizează
51 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a blatului de 3
cm.
Pilă fină mică
Bucăți de blat Fasonare 3 și hârtie - Se ia fiecare blat și se
de dimensiuni abrazivă pilește în vederea
52
și grosimi remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor
-
Blaturi din Vopsire 5 Pompă de Fiecare blat este vopsit
lemn fasonate cu ajutorul pompei
53 vopsire
speciale de nuanță ocru
luminos
Lupă
Blaturi din Control 14 - Se realizează o
lemn vopsite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
54
vopsite în vederea
vopsirii suprafețelor
neacoperite
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

Suport pentru
Blaturi din Uscare 9 uscare Instalație de Fiecare blat vopsit este
lemn vopsite și elemente lăsat să se usuce între 2-
55 uscare
verificate vopsite/lăcuite 3 ore

Lac
Blaturi din Lăcuire 5 Pistol de Se realizează operația
lemn vopsite și de lăcuire a blaturilor cu
56 lăcuire
uscate ajutorul unui pistol
specializat
Lupă
Blaturi din Control 15 - Se realizează o
lemn lăcuite verificare amănunțită a
suprafețelor proaspăt
57
lăcuite în vederea
lăcuirii suprafețelor
neacoperite
Suport pentru
Blaturi din Uscare 10 uscare Instalație de Fiecare blat lăcuit este
lemn lăcuite și elemente lăsat să se usuce între 1-
58 uscare
verificate lăcuite/vopsite 2 ore

-
Blaturi de - - Blaturi de susținere din
59 susținere lemn pregătite pentru
finisate asamblare
Riglă de
Panou din lemn Măsurarea măsurat - Panoul din lemn brut se
nefinisat(brut) poziționează pe bancul
placaj
de lucru și se trasează
dimensiunile necesare
6 pentru obținerea celor 2
60
scânduri de susținere

Ruletă
Panou din lemn Control 16 - Se realizează verificarea
61 marcat dimensiunilor cu
ajutorul unei rulete
Pânză
62 Panou din lemn Debitare 6 circulară Mașină Din panoul din lemn se
marcat și debitează 2 bucăți din
combinată
verificat panou de următoarele
fierăstrău dimensiuni:
Nr. Reper/ SDV-uri Observații
Crt. subansamblu Denumirea Mașini și
operației utilaje

circular -scândură susținere:

36cm x 1 cm (L x l)

-
Scânduri de - - Scânduri de susținere
63 susținere sertar sertar din lemn pregătite
finisate pentru asamblare

Tabel elemente metal

Mașini
Nr. Reper/ Denumirea
SDV-uri și Observații
Crt. subansamblu operației
utilaje

Profilul se poziționează pe
masa de lucru și se măsoară
Profil lat Măsurare Riglă de dimensiunile necesare pentru
1. -
aluminiu profilului măsurat obținerea celor 2 balamale
pentru blaturile extensibile

Pe profilul măsurat se
Profil aluminiu Trasarea Creion
2. - trasează 4 forme
măsurat conturului trasare metal
dreptunghiulare

Mașină
de tăiat
metal cu
Profil aluminiu Debitarea pe laser Pe profilul trasat se taie cele
3. Laser fiber
trasat contur fiber 4 forme dreptunghiulare
SPT-
1530DT
 Verificarea aspectului
Formele de
Controlul Șubler dimensiunilor, dacă acestea
4. aluminiu -
formei analog corespund măsurătorilor
debitate
aferente

Formele de Mașină Realizarea a 2 găuri pentru

Găurirea
5. aluminiu burghiu de găurit fiecare formă
balamalelor
verificate SF BT dreptunghiulară

Pompă
Balamale Vopsire Schimbarea nuanței în negru
6. - de
găurite suprafață mat
vopsire

Balamale Lăcuire Pistol de Realizarea unui strat

7. lac
vopsite suprafață lăcuire protectiv și luminos

Balamale
8. Control lupa - Verificarea suprafetei
lăcuite

Suport
Balamale Instalați Durată timp uscare
9. Uscare pentru
verificate e uscare 5-10 ore
uscare

Balamale
10. control lupa - Verificare aspect
uscate

11. Balamale finite - - - Depozitare pentru asamblare

Cornierul se poziționează pe
masa de lucru și se măsoară
Cornier Măsurare Riglă de dimensiunile necesare pentru
12. -
aluminiu cornier măsurat obținerea celor 4
balamale/colțare de susținere

Cornier Pe cornierul măsurat se

Trasarea Creion
13. aluminiu - trasează 4 secțiuni dupa
conturului trasare metal
măsurat forma colțuroasă

14. Cornier Debitarea pe Laser fiber Mașină Pe profilul trasat se taie cele
aluminiu trasat contur de tăiat 4 secțiuni
metal cu
laser
fiber
SPT-
 1530DT

Verificarea aspectului
Formele de
Controlul Șubler dimensiunilor, dacă acestea
15. aluminiu -
formei analog corespund măsurătorilor
debitate
aferente

Formele de Găurirea Mașină

Realizarea a 2 găuri pentru
16. aluminiu colțarelor de burghiu de găurit
fiecare formă
verificate susținere SF BT

Colțare de
17. Control lupa - Verificarea aspect
susțineregăurite

Colțare de
18. - - - Depozitare pentru asamblare
susținere finite

Profilul se poziționează pe
Profil lat Măsurare Riglă de masa de lucru și se măsoară
19. -
aluminiu profilului măsurat dimensiunile necesare pentru
manerul sertarului
Pe profilul măsurat se
Profil aluminiu Trasarea Creion
20. - trasează o forma
măsurat conturului trasare metal
dreptunghiulara

Mașină
de tăiat
metal cu
Pe profilul trasat se taie
Profil aluminiu Debitarea pe laser
21. Laser fiber forma dreptunghiulara,
trasat contur fiber
96/134 mm
SPT-
1530DT

Verificarea aspectului
Forma de
Controlul Șubler dimensiunilor, dacă acestea
22. aluminiu -
formei analog corespund măsurătorilor
debitata
aferente
Forma de Strung
aluminiu universa
Cuțit de
23. verificata Strunjire l Realizarea formei manerului
strung
Multitec
h 800

Mașină
Gaurire Realizarea a 2 gauri la
24. Manerul format burghiu de găurit
capete maner capetele manerului
SF BT

Lăcuire Pistol de Realizarea unui strat

25. Maner vopsit lac
suprafață lăcuire protectiv și luminos
 25 Maner lăcuite Control lupa - Verificarea suprafetei

Suport
Instalați Durată timp uscare
26. Maner verificat Uscare pentru
e uscare 5-10 ore
uscare

27. Maner uscat control lupa - Verificare aspect

Depozitare pentru
28. Maner final - - -
asamblarea finala

Referințe Bibliografice

[1] Badea, F., 2005. Managementul Producției. București: s.n.

[2] Dexonline, 2019. Dexonline. [Online]

Available at: https://dexonline.ro
[Accessed 10 10 2019].

[3] Dinulescu, R., 2017. Academia Comercială. [Online]

Available at: http://conferinta.academiacomerciala.ro
[Accessed 19 10 2019].

[4] Dudovskiy, J., 2017. Research Methodology. [Online]

Available at: https://research-methodology.net
[Accessed 19 10 2019].

[5] Elearning, 2018. Elearning. [Online]

Available at: http://elearning.masterprof.ro
[Accessed 19 10 2019].

[6] George, M. O., 2010. The Lean Six Sigma Guide to Doing More With Less_ Cut Costs,
Reduce. New Jersey: John Wiley&Sons.
[7] IKEA, 2019. Ikea. [Online]
Available at: https://www.ikea.com
[Accessed 19 10 2019].

[8] MECU, D. G., 2013. Revista Română de Statistică. [Online]

Available at: http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2013/3_2013/srrs3_2013a34.pdf
[Accessed 19 10 2019].

[9] Păun, M., 2010. Bazele Analizei de Sistem, s.l.: s.n.

[10] Răsfoiesc.com, 2016. Răsfoiesc.com. [Online]

Available at: http://www.rasfoiesc.com
[Accessed 19 10 2019].

[11] RegieLive, B., 2017. Biblioteca RegieLive. [Online]

Available at: https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/ikea-marketing-international-
275550.html
[Accessed 19 10 2019].

[12] Scrigroup, 2019. scrigroup.com. [Online]

Available at: http://www.scrigroup.com/management/DEFINIREA-CONCEPTULUI-DE-
PROCE95678.php

[13] Scritub, 2015. Scritub. [Online]

Available at: http://www.scritub.com
[Accessed 19 10 2019].

[14] Spiruharet, 2016. Spiruharet. [Online]

Available at: spiruharet.ro
[Accessed 19 10 2019].

[15] stiucum.com, 2017. știucum.com. [Online]

Available at: http://www.stiucum.com
[Accessed 19 10 2019].

[16] TOPALĂ, C.-L., 2007. Economia seria Management. s.l.:s.n.

[17] Ungureanu, M., 2015. Curs de Planificare și Organizare a producției, s.l.: s.n.

[18] Wikipedia, 2019. Wikipedia. [Online]

Available at: https://ro.wikipedia.org