Sunteți pe pagina 1din 74

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MARKETING

PROIECT LOGISTICA RELATIA DINTRE LOGISTICA SI FUNCTIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE


Autori : Seria D , Grupa Prof.coordonator : Liliana Neacsu

BUCURESTI 2010

CUPRINS
I. Continutul Functiunii de Cercetare Dezvoltare . 3
1. Continutul Functiunii de Cercetare Dezvoltare . 3 1.1. Activitatile de conceptie . 3 1.1.1. Date generale privind functiunile intreprinderii (Radu Mihaela Alexandra) ... 3 1.1.2 Aspecte generale privind cercetarea stiintifica si inovarea (Radu Alexandra Mihaela) . 5 1.1.3. Structuri organizatorice ale compartimentului de cercetare dezvoltare (Radu AnaMaria - Catalina) . 6 1.1.4. Strategii de dezvoltare ale intreprinderii (Popescu Ionela Valeria) ..... 9 1.1.5. Categorii de activitati de cercetare inovare (Radu AnaMaria - Catalina) 12 1.1.6. Riscul in activitatea de cercetare inovare (Popescu Semida Gratiela) 18 1.1.7. Determinarea eficientei activitatii de cercetare inovare (Radu AnaMaria Catalina) .. 21 1.1.8. Rolul brevetelor in dezvoltarea activitatii intreprinderilor (Popescu Ionela Valeria) 32 1.1.9. Date privind activitatea de cercetare dezvoltare in Romania si in UE (Radu Mihaela Alexandra) . 36 1.2. Activitatile de investitii constructii ... 40 1.2.1.Construirea de noi capacitati de productie (Radu Mihaela Alexandra si Radu AnaMaria Catalina) . 40 1.2.2.Extinderea si modernizarea celor existente (Popescu Semida si Popescu Ionela Valeria) 43 1.2.3.Introducerea de noi instalatii ,echipamente si utilaje de inalta performanta (Popescu Semida si Popescu Ionela Valeria) .. 46 1.2.3.1. Progresul tehnic cel ce determina realizarea unor utilaje, instalatii si echipamente de inalta performanta .. 46 1.2.3.2. O noua tehnologie sistemul flexibil de fabricatie (SFF) . 47 1.2.3.3. Dezvoltarea productiei asistate de calculator . 47 1.2.3.4. Modul de introducere al noilor instalatii , echipamente si utilaje de inalta performanta in cadrul firmelor .... 49 2. Interfata dintre Logistica si Functiunea de Cercetare Dezvoltare (Popescu Ionela Valeria si Radu AnaMaria - Catalina) . 50

II. Studii de caz exemple de cooperare si /sau de conflict intre cele doua functiuni .... 56
Popescu Semida Gratiela .. 56 Popescu Ionela Valeria .... 57 Radu Mihaela Alexandra .. 60 Radu AnaMaria Catalina ... 63

III. Recomandari pentru organizatii (intreaga echipa) .. 69 IV. Bibliografie ... 72


3

RELATIA DINTRE LOGISTICA SI FUNCTIUNEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE


I. CONTINUTUL SI IMPORTANTA FUNCTIUNII DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ACTIVITATEA UNEI ORGANIZATII
1. Continutul Functiunii de Cercetare Dezvoltare 1.1. Activitatile de conceptie 1.1.1. Date generale privind functiunile intreprinderii Mecanismul de functionare al economiei capitaliste se bazeaza pe proprietatea private asupra mijloacelor de productie, concurenta si libertatea agentilor economici, practica demonstreaza ca o asemenea combinare poate adduce abundenta de bunuri si servicii pe piete. Intr-un sens general acceptat, concurenta inseamna rivalitatea intre intreprinderi, lupta, competitive. Mecanismul concurentei ii sunt associate o serie de avantaje economice. Principalul avantaj al situatiei de concurenta pe piata este acela ca intreprinderile eficiente, inovatoare, cu costuri de productie si distributie mai scazute, se dezvolta si castiga teren in detrimental intreprinderilor ineficiente, sclerozate, cu costuri ridicate, ajungandu-se chiar la eliminarea acestora din urma. Concurenta se dovesdeste a fi un proces de stimulare a inovarii. Ea determina aparitia continua de noi informatii, produse, tehnologii, procedee, conducand, in acelasi timp, la o economisire a factorilor de productie. 1 Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a intreprinderii Intreprinderea isi desfasoara activitatea productiva intr-un anumit cadru organizatoric. Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe, ce se pot grupa pe anumit functiuni, care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite acesteia sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa se dezvolte continu. Initiatorul conceptului de functiune a fost Henry Fayol, care a realizat pentru prima oara, pe baza unei analize a intregului complex de activitati din cadrul intreprinderii, comportamentare, o grupare rationala a tuturor activitatilor in sase functiuni: tehnica, comerciala, financiara, contabila, de securitate, administrativa. Conceptul de functiune a constituit ulterior subiectul a numeroase studii si cercetari initiate de specialisti, suferind repetate modificari. Evolutia acestui concept a fost influentata in principal de doi factori: Progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii intreprinderii; Sistemul socio-economic, in cadrul caruia a fost definit si aplicat. Functiunea poate fi definita prin ansamblul activitatiilor orientate spre realizarea unor obiective derivate, rezultate din obiectivele generale ale intreprinderii. O anumita functiune se prezinta in practica ca o grupare concreta de activitati omogene, specializate.2 Principalele clasificari ale functiilor
1

Iacob Kerbalek coordinator Economia Intreprinderii, editura TIBO, 2002, Bucuresti, pag. 108

In principal, conceptul de functie a fost influentat de doi factori, dupa cum am mai spus: progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii intreprinderii si sistemul socio-economic, in cadrul caruia a fost definit si aplicat. De-a lungul timpului, in functie de criteriile de grupare a activitatilor, in literatura economica s-au distins mai multe variante de clasificare a functiilor, dintre care mentionam: Gruparea functiilor dupa ciclul de exploatare: Functiile unei intreprinderi presupun, pe de o parte repetarea unor operatii similare, ca de exemplu productia si, pe de alta parte, neregulate, precum recrutarea personalului sau investitiile. In acest sens se pot distinge doua categorii de functii: Functii legate de derularea ciclului de exploatare: productie, aprovizionare, vanzare. Functii care modifica ciclul de exploatare: cercetare, previziune pe termen lung. Clasificarea lui H. Fayol. In domeniul abordat, aportul lui H. Fayol este fundamental, inca din 1916 el punand in lumina existenta 6 functii comune pentru toate intreprinderile: - Functia tehnica: productie, transformare - Functia comerciala: cumparari, vanzari - Functia financiara: cautare si administrare a capitalurilor - Functia de securitate: protectia bunurilor si a persoanelor - Functia de contabilitate: inventar, bilant, pret de cost - Functia administratica Corespunzator clasificarii lui B. Evgrafoff in cadrul intreprinderii se pot identifica urmatoarele functii de baza: a) Functii de directive, care include activitatile al caror rol il constituie conducerea intreprinderii b) Functii de distributie, ce cuprind activitatile menite sa puna la dispozitia clientilor bunurile sau serviciile produse de catre intreprindere c) Functii de productie inglobeaza activitatiile al caror rol este de a crea bunurile sau serviciile pe care intreprinderea le-a ales in vederea comercializarii pe piata d) Functii logistice regrupeaza activitatile desfasurate in scopul punerii la dispozitia intreprinderii a mijloacelor necesare funtionarii sale. Indiferent de criteriul de grupare a activitatilor pentru identificarea functiilor firmei, se impune a fi precizat faptul ca tratarea separata a functiilor intreprinderii se efectueaza prin ratiuni pedagogice. Astfel, majoritatea specialistilor romani opteaza catre gruparea activitatilor proprii fiecarei intreprinderi, indiferent de domeniul de activitatea al acesteia, in sase functii: - Functia de productie - Functia de marketing - Functia comerciala - Functia financiar-contabila - Functia de personal - Functia de cercetare-dezvolare Deoarece la nivelul oricarui organism economic independent, indiferent de specificul acestuia, regasim efectele tuturor functiilor intreprinderii (chiar daca ele se manifesta cu
2

Constantin Barbulescu, Tatiana Gavrila, Viorel Lefter , Florin Parvu, Florica Badea, - Economia si gestiunea intreprinderii,editia a II-a , imbunatatita si adaugita, Ed Economica , 1999 Bucuresti, pag. 83

intensitati diferite), tratarea functiilor intreprinderii prin absolutizarea uneia dintre acestea si eliminarea celorlalte este improprie. De astfel, relatia de interdependenta dintre functiile intreprinderii se concretizeaza in efectul sinergic exprimat prin potentialul intreprinderii. Fiecare dintre functiile enumerate include un ansamblu de activitati interconectate dinamic ce permit adaptarea intreprinderii la mediul sau.3 1.1.2 Aspecte generale privind cercetarea stiintifica si inovarea fiecare organizatie trebuie sa invete cum sa inoveze si sa invete ca invovatia poate si trebuie organizata ca un produs sistematic. Peter Drcker Ceea ce este specific, ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de innoire, de schimbare. Pe masura ce creste varsta omenirii, se reduce continu, intr-un ritm exponential, durata de viata a produselor, categoriile si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor ceruta de piata. In planul actiunii, agentii economici aloca un volum tot mai mare de resurse banesti, materiale si umane pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, pentru producerea de idei, de noi produse, noi tehnologii, pentru elaborarea si aplicarea unor metode adecvate de gestiune.4 Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitati care se desfasoara in cadrul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor in domeniul obtinerii de produse noi si a transformarii conceptelor stiintifice in produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea viitoare. Functiunea de cercetare-dezvoltare se regaseste in activitatile de elaborare a planului strategic, activitati de conceptie (proiectare si cercetare a produselor, inclusiv punerea la punct a tehnologiei pentru produsele noi, verificarea in laborator a comportarii lor si experimentarea diverselor solutii constructive in atelierele de prototipuri sau in statiile pilot). Din acelasi domeniu fac parte si activitatile care se refera la controlul tehnic de calitate al produselor care poate si trebuie sa aiba o influenta activa asupra conceptiei de viitor privitoare la produse. Tot din domeniul acestei functiuni fac parte si actiunile privind organizarea productiei si a muncii, dezvoltarea de ansamblu a intreprinderii, cresterea capacitatii de productie, utilarea intreprinderii corespunzator necesitatilor de fabricatie a noilor produse etc. Organizarea stiintifica a productiei si a muncii permite o pregatire corespunzatoare a fabricatiei si imbunatatirea permanenta a acesteia prin mai buna organizare a conducerii (elaborarea structurilor organizatorice, proiectarea sistemului informational, elaborarea regulamentului de organizare si functionare), organizarea productiei (determinarea si valorificarea capacitatilor de productie, organizarea rationala a pregatirii tehnice a productiei, studii privind metodele de organizare a productiei, miscarea si manipularea materialelor, semifabricatelor si produselor), organizarea muncii (diviziunea muncii, organizarea rationala a proceselor de munca si in cadrul acestora a locurilor de munca etc.), normarea muncii (elaborarea de norme unificate, normative, metodologii specifice etc.). Sintetic spus, aceasta functiune cuprinde totalitatea activitatilor ce preced inceperea fabricatiei si care constituie pregatirea fabricatiei sau a lucrului. Dezvoltarea de ansamblu a activitatii intreprinderilor este conditionata in mare masura de rolul si pozitia pe care o are cercetarea stiintifica. De altfel, printre factorii care evidentiaza cresterea economica a intreprinderilor se situeaza si volumul cheltuielilor pentru cercetare3 4

Iacob Kerbalek (coordinator) Economia intreprinderii, editura TIBO, Bucuresti, 2002, pag. 143-145 Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - ,, Managementul general al firmei , editura Economica, Editia a II-a Bucuresti 2004, pag. 163

dezvoltare, precum si numarul persoanelor antrenate in activitatea de cercetare att in intreprinderi, cat si in celelalte unitati de cercetare. Se manifesta tot mai mult in intreprinderi tendinta concentrarii cadrelor cu cea mai ridicata calificare in serviciile de conceptie. Aceasta concentrare ofera posibilitatea ca in problemele dezvoltarii capacitatilor de productie, ale perfectionarii si crearii de noi produse si tehnologii sa se realizeze un volum corespunzator de productie, pentru ca prin noutatea si performantele produselor si tehnologiilor realizate sa se mentina competitivitatea ntreprinderilor pe plan mondial. Functiunea de cercetare-dezvoltare are un caracter complex, prin faptul ca se manifesta in toate domeniile. Intre principalele activitati si domenii pot fi enumerate: a) cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si introducerea progresului tehnicostiintific; b) investitii si constructii, prin care se asigura transformarea resurselor materiale, financiare si de munca n capaital fix, prin realizarea de noi capacitati de productie, modernizare, retehnologizare; c) organizarea productiei si a muncii, ca ansamblu de atributii n domeniul introducerii unor noi metode, tehnici, si instrumente de organizare a activitatii productive; d) elaborarea politicilor si a strategiilor economice ale ntreprinderii.5 Cadrul juridic legat stabileste ca forme de manifestare a creativitatii descoperirea, inventia si inovatia.Descoperirea priveste domeniul stiintific si defineste procesul prin care constata existent unor legi, insusiri sau fenomene necunoscute pana atunci, ale lumii material, obiectiv existente.Inventia presupune rezolvarea tehnica a unei probleme din orice ramura a economiei, culturii, ocrotirii sociale sau apararii tarii, care prezinta noutati si progress fata de stadiul cunoscut al tehnicii din tara si strainatate. Deci, inventia nu poate sa desemneze decat noutati tehnice absolute ope plan intern sau mondial. Inventia este considerate ca forma superioara de materializare a gandirii stiintifice si tehnice. Inovatia este conceputa ca fiind realizarea tehnica prezentand noutate, progress, avantaje economice, sociale, care nu a fost aplicata pe teritoriul national si rezolva o problema in industries au in orice domeniu al economiei, stiintei, culturii, ocrotirii sanatatii si apararii tarii.La nivelul intreprinderii forma principal de manifestare a creativitatii este inovarea, iar in cadrul acesteia inovarea tehnologica orientate spre innoirea proceselor si produselor care sa asigure functionarea si dezvoltarea eficienta a intreprinderii. Aceste obiective de baza motiveaza dirijarea resurselor financiare catre cercetare-dezvoltare din care inovarea face parte.Inovarea tehnologica se poate manifesta printr-o varietate de forme, ceea ce determina ca luarea deciziei sa se faca cu dificultate si cu riscuri mari pentru intreprindere. De cele mai multe roi, o inovare tehnologica de amploare, care ar adduce un profit mai mare pentru intreprindere, presupune un grad mai mare de rist, decat o imbunatatire minora cu un profit mai mic. Ca atare, apare problema nu numai a inovarii, ci si aceea a managementului inovarii tehnologiei in scopul obtinerii de profit.6 1.1.3. Structuri organizatorice ale compartimentului de cercetare - dezvoltare Procesul creativ fiind deosebit de complex este dificil sa se prescrie un mediu organizatoric care sa il favorizeze . Procesul creativ, continuat cu un proiect se finalizeaza printr-un proces sau produs care, distribuit pe piata, aduce un profit intreprinderii. De aceea, etapele procesului creativ intereseaza nu numai compartimentul de cercetare dezvoltare , ci se compartimentele de marketing , productie , finante si management de ,,varf ".Avand in
5 6

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4 Dumitru Constantinescu,Constantin Tumbar,Tudor Nistorescu,Gheorghe Meghisan ,Coordonator Dan Popescu - ,,Economia intreprinderii , Bucuresti 2000, pag. 175

vedere extinderea procesului creativ in mai multe compartimente din ntreprindere, rezulta ca orice forma de structura organizatorica s-ar adapta trebuie sa permita interactiunea functiunilor intreprinderii. In practica intreprinderilor pot fi examinate mai multe tipuri de structuri organizatorice : pe discipline stiintifice , pe linii de produse , matriceale. Structura organizatorica pe discipline stiintifice se foloseste mai mult in universitati sau in laboratoare industriale. De obicei compartimentele de cercetare- dezvoltare structurate in acest mod se ocupa de cercetarea fundamentala , considerand ca dobandirea de noi cunostinte intr-un domeniu este obiectivul cel mai important.
Manager cercetare -dezvoltare Compartiment C-D

Compartiment disciplina A

Compartiment disciplina B

Compartiment disciplina C

Structura disciplinara a compartimentului de cercetare dezvoltare Structura organizatorica pe linii de produse se intalneste in acele intreprinderi care practica descompunerea activitatii gnerale in activitati derivate , fiecare ocupandu-se de vanzarea unor produse similare sau de aceeasi clienti. Acest specific impune organizarea pe sectii sau pe linii de fabricatie a unor produse, situatii in care importanta orientarii dupa discipline scade, deci acest tip de structura se mai intalneste la unele laboratoare industriale.Structura organizatorica pe linii de produse se poate prezenta in doua variante : cercetare dezvoltare centralizata si cercetare dezvoltare structurata pe sectii.
Manager cercetare -dezvoltare Compartiment C-D

Compartimentul 1 Proiect 1 Proiect 2 etc

Compartimentul 2 Proiect 1 Proiect 2 etc

Compartimentul 3 Proiect 1 Proiect 2 etc

Sectie de fabricatie 1

Sectie de fabricatie 2

Sectie de fabricatie 3

Cercetare dezvoltare centralizata

Manager de productie

Compartiment C-D

Sectia de fabricatie 1

Sectia de fabricatie 2

Sectia de fabricatie 3

Cercetare dezvoltare structurata pe sectii Structura organizatorica matriceala se caracterizeaza prin separarea responsabilitatilor profesionale de cele manageriale.Acest tip de structura impune cercetatorului sa raspunda in fata conducatorului de proiect pentru activitate, cat si in fata sefului sau de disciplina , pentru nivelul profesional al muncii sale .Tipul de structura organizatorica matriceala dezvolta responsabilitatea manageriala a conducatorului de proiect , pune accent atat pe nevoile de conducere , cat si pe cele prfesionale , urmarind atingerea obiectivelor proiectului.
Manager cercetare- dezvoltare Compartiment C-D

Seful disciplinei A

Seful disciplinei B

Seful disciplinei C

Responsabilitate profesionala

Conducatorul proiectului 1

Conducatorul proiectului 2

Responsabilitate conducere proiecte

Structura organizatorica matriceala In practica nu exista o structura unica , aplicabila tuturor intreprinderilor , ci mai degraba structura trebuie sa tina cont de cadrul particular al intreprinderii , de factorii care influenteaza activitatile de cercetare- dezvoltare , sa raspunda cerintelor prioritare dintr-un anumit moment.7 1.1.4. Strategii de dezvoltare ale intreprinderii
7

Dumitru Constantinescu,Constantin Tumbar,Tudor Nistorescu,Gheorghe Meghisan ,Coordonator Dan Popescu - ,,Economia intreprinderii , Bucuresti 2000 ,pag. 186- 189

Dezvoltarea intreprinderii presupune dezvoltarea unor noi atuuri concurentiale sau fortificarea celor existente, toate in raport cu oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza mediul ambient. Astfel, asigurarea dezvoltarii unei intreprinderi se bazeaza pe identificarea oportunitatilor pe piata, respective stabilirea modalitatilor de actiuneprin care sa se valorifice aceste oportunitati, in functie de atuurile proprii. Intreprinderea desfasoara astfel: 1. Planificarea strategica o activitate de planificare pe termen lung. Aceasta activitate va trebui sa se refere atat la mediul intern, dar mai ales extern si se va concretiza in fundamentarea unor strategii de dezvoltare. 2. Planificarea propriu-zisa o activitate pe termen scurt. Activitatea de planificare de termen scurt se va concretiza in planuri si programe . indiferent de orizontul de timp, dezvoltarea intreprinderii presupune dezvoltarea propriilor atuuri, dintre care cele de natura tehnica si de productie sunt esentiale. Din punctul de vedere al relatiilor cu mediul, dezvoltarea intreprinderii se concretizeaza in strategii si planuri de dezvoltare de ansamblu, in timp ce dezvoltarea din punct de vedere al potentialului intern se va concretiza in strategii si planuri de potentare a atuurilor proprii: noi produse, noi tehnologii, noi metode de organizare.8 Strategiile de dezvoltare ale intreprinderii Strategia de dezvoltare reprezinta o succesiune de decizii prin care intreprinderea isi fundamenteaza obiectivele, resursele si mijloacele de actiune pentru a atinge anumite niveluri de dezvoltare. Obiectivul defineste un nivel de activitate care trebuie realizat. Obiectivele pot fi cuantificabile (ex: profit, vanzari) sau necuantificabile (ex: cresterea calitatii, reducerea costurilor) in sensul de performanta sau in raport cu concurentii. Resursele definesc nevoile care sunt necesare a fi satisfacute, pentru a fi posibila realizarea obiectivelor. Resursele pot sa fie: financiare, de forta de munca, tehnice, materiale, dar si informationale. Mijloacele de actiune reprezinta moduri de combinare a resurselor, astfel incat, prin utilizarea acestora, sa se atinga obiectivele, in conditii de eficienta si eficacitate. Observam astfel ca strategia de dezvoltarea contine componente interdependente, in sensul ca avem nevoie sa respectam pasii importanti in elaborarea strategiei si astfel ne vom putea atinge scopul si anume, cel de dezvoltare a intreprinderii. Continutul unei strategii de dezvoltare In cazul oricarei firme, trebuie ca prin metode si tehnici specifice sa se asigure o reducere a incertitudinii pe termen mediu si lung. Acest obiectiv se realizeaza prin fundamentarea unor strategii de dezvoltare, ce se concretizeaza in: o Fundamentarea misiunii Misiunea trebuie sa raspunda la intrebarile: - ce vrem sa facem?
8

Gheorghe Carstea ,Florea Parvu - ,,Economia si gestiunea intreprinderiiEditura Economica , Bucuresti 1999, pag 151-152

10

- ce stim sa facem foarte bine? o Fundamentarea portofoliului de activitate - care sunt produsele noastre pe piata? - ce facem? o Stabilirea efectelor de sinergie asteptate o Care sunt mijloacele necesare? -umane; -financiare; -materiale. o Care sunt modalitatile de dezvoltare: diversificare, expansiune, specializare o Care sunt prioritatile? Definirea unei strategii va fi realizata tocmai prin raspunsul la aceste intrebari si va contine: 1) Alegerea domeniului de activitate; 2) Alegerea formulei de distributie; 3) Definirea obiectivelor financiare; 4) Stabilirea modalitatilor de valorificare a oportunitatilor; 5) Alegerea, pentru fiecare formula de distributie a zonei geografice de distributie; 6) Afectarea resurselor intre diferitele formule de distributie alese. Etapele elaborarii unei strategii de dezvoltare Pentru a elabora o strategie de dezvoltare temeinica este necesara parcurgerea mai multor etape:9 a) Analiza diagnostic a activitatii bazata pe o auditare (urmarire) permanenta si complexa. b) Segmentarea activitatii intreprinderii, care trebuie facuta din cel putin 2 puncte de vedere: - al pietelor pe care se desfasoara activitatea de desfacere; - al activitatii (produselor). c) Analiza mediului economic ca sistem. d) Alegerea unei metode de diagnostic strategic si, pe aceasta baza, identificarea si selectionarea, pe de o parte, a oportunitatilor si amenintarilor, iar pe de alta parte, a punctelor tari si slabe. e) Identificarea unor posibilitati strategice de actiune, corespunzatoare diferitelor cupluri produs-client-piata, concretizate in planuri strategice ce trebuie sa se refere la: - Politica de dezvoltare; - Stilul de management; - Pozitionarea pe piata; - Sortiment; - Pret; - Service; - Personal; - Comunicatii (mix-marketing);
9

Gheorghe Carstea ,Florea Parvu - ,,Economia si gestiunea intreprinderiiEditura Economica , Bucuresti 1999, pag 154

11

Tehnologii de vanzare.

Strategii de dezvoltare Strategiile de dezvoltare, prin scopurile urmarit, pot fi foarte diverse. Astfel, le vom clasifica in functie de mai multe criterii: a) Dupa nivel: - strategii generale; - strategii departamentale. b) Dupa dinamica obiectivelor: - strategii de redresare; - strategii de consolidare; - strategii de dezvoltare. c) Dupa scop: - strategii informationale; - strategii de produs; - strategii de piata. In continuare ne vom referi la o prezentare a strategiilor posibile de adoptat dupa cum intreprinderea doreste sa isi fructifice avantajele/actiunile in raport cu partenerii: A. Dominantul domina caz in care avem de a face cu strategiile concurentiale sau B. Impreuna cu alt/i partener/i cand vorbim despre strategiile de alianta strategica. A. Strategiile concurentiale Tehnologii Piata Aceeasi tehnologie Acelasi proces tehnologic Aceeasi piata Piata diferita Specializare Proces tehnologic diferit Acelasi proces tehnologic Dezvoltarea tehnica Diversificarea tehnica Tehnologii diferite Proces tehnologic diferit Dezvoltarea tehnica si a productiei Diversificarea pietei si a productiei

Dezvoltarea productiei Diversificarea Diversificarea pietei productiei

In general, relatiile cu mediul ambiant concurential se analizeaza potrivit conceptului productie-piata. Acest mod de abordare presupune ca o tehnologie realizeaza un bun economic pentru o anumita clientela. Din tabelil anterior rezulta urmatoarele cai de actiune posibile, respectiv dezvoltari ale relatiilor concurentiale: Specializarea consta in reducerea numarului tipurilor de produse, concomitent cu dezvoltarea competentei in realizarea acestora. Diversificarea pietei consta in gasirea de noi piete, care sa determine reducerea dependentei de o singura piata.

12

Dezvoltarea si diversificarea productiei consta in cresterea volumului de productie si/sau in diversificarea tipurilor de produse oferite pe piata. Dezvoltarea si diversificarea tehnica consta in perfectionarea tehnologiilor existente si/sau in achizitionarea de alte tehnologii. Dezvoltarea si diversificarea totala consta in dezvoltarea atuurilor concurentiale din toate punctele de vedere. In acest caz, efectul de sinergie asteptat este dependent de existenta unui atu foarte important si anume competenta manageriala. B. Strategii de alianta sau complementaritate Relatiile de complementaritate se bazeaza pe dorinta fructificarii unor avantaje concurentiale prin punerea de acord pe anumite piete, pentru anumite produse, pentru anumite perioade de timp si in anumite conditii ale strategiilor proprii. Relatiile de alianta (complementaritatea) pot fi grupate : a) Relatii de alianta concurentiala ce constau in punerea de acord a anumitor interese pentru a suprima sau restrange concurenta din anumite domenii si, deci, cresterea autonomiei decizionale in domeniul economic sau financiar. b) Relatiile de segmentare profesionala constau in impartirea, in functie de atuurile detinute de fiecare partener, a filierei tehnologice de obtinere a unui proces finit. 1.1.5. Categorii de activitati de cercetare inovare In masura in care fiecare intreprindere doreste sa atinga anumite obiective in vederea ameliorarii competitivitatii si pozitiei pe piata, este normal ca acestea sa cerceteze pentru dscoperirea de noi tehnici si produse. Cercetarea stiintifica si inovarea reprezinta parghii esentiale pentru ridicarea nivelului economic al fiecarei natiuni si influenteaza hotarator adaptarea intreprinderilor dintr-o tara la modificarile care au loc pe plan mondial. Cercetarea stiintifica se concretizeaza de fapt in doua elemente : Descoperirea de tehnici , care consta in introducerea de noi metode de productie si de noi echipamente ,masini ,etc. Acest tip de descoperire permite ameliorarea productivitatii factorilor de productie si reducerea costului de productie al bunurilor ,paralel cu imbunatatirea caracteristicilor lor; Descoperirea de noi produse si dezvoltarea, perfectionarea celor existente. In cadrul procesului inovational intreprinderile pun la punct o serie de tehnici , combinate cu studiul de piata , in vederea realizarii de produse sau tehnologii pentru piata. Functiunea de cercetare dezvolare cuprinde activitati prin care se studiaza, se concepe, se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic, tehnologic si organizatoric al intreprinderii .Astazi aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atat teoretice cat si practice ,ea integrand activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate in : - activitati de conceptie , care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor a serviciilor, a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora; - activitati de organizare a conducerii, productiei si municii. In realizarea functiunii de cercetare dezvoltare , se deosebesc mai multe optiuni (activitati) ale firmei: - firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru as-I spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie;

13

firma poate aborda o cercetare strategica , cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetare- dezvoltare aplicabile, compatibile cu activitatea sa , pentru a impulsiona cercetarea aplicativa; - firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate; - firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know- how , prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica; - firma poate investi in echipament de proces sau alte input-uri intermediare ,care incorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme.10 In sens larg , scopul functiei de cercetare inovare este de detinere, si prelucrare a informatiilor stiintifice necesare adaptarii subsistemelor intreprinderii la cerintele mediului aflat in continua schimbare. In cazul intreprinderilor comerciale ,functia de cercetare inovare are ca obiective perfectionarea continua a tehnologiilor comerciale si a metodelor de vanzare. Corespunzator tipurilor de activitati incluse in functia de cercetare dezvoltare : cercetare(investitii, studii , rationalizare), procnoza si dezvoltare.(investitii) , la nivelul intreprinderilor comerciale distingem urmatoarele activitati : Cercetarea metodelor si tehnicilor antrenate in prelucrarea , transformarea si transferarea unor produse si servicii catre consumatori ; Cercetarea fenomenelor economice, sociale, politice, culturale, ce-si pun amprenta asupra pietelor si tehnologiilor comerciale ; Documentarea si informarea cu privire la realizarile de varf din domeniile conexe activitatii comerciale; Dimensionarea, amplasarea si profilarea retelei comerciale; Analiza oportunitatilor si eficientei introducerii unei noi forme de vanzare; Cercetarea modalitatilor de crestere a valorii indicatorilor de eficienta economica; Stabilirea necesarului de utilaje comerciale in concordanta cu tipurile de marfuri comercializate; Cercetarea modalitatilor de extindere a spatiilor de vanzare; Adaptarea asortimentului de produse la cerintele consumatorilor; Elaborarea regulamentului de organizare si functionare; Organizarea rationala a proceselor de munca in magazine si depozite; Activitatile specifice functiei de cercetare-dezvol,tare se interfereaza in multiple cazuri cu activitatile cef fac obiectul de manifestare al unor functii.Elaborarea studiilor de fezabilitate ,de restructurare sau a planului de afaceri , constituie cateva exemple in acest sens deoarece fundamentarea lor necesita conjugarea actiunilor din cadrul tuturor functiilor.Aceasta functie are o valoare strategica obtinand rezultate pe termen lung.Deoarece procnoza si planificarea au un grad ridicat de relativitate in conditiile economice actuale si ale unor evolutii tehnico stiintifice extrem de rapide , functia de cercetare dezvolatre implica o doza mare de risc.11 Dezvoltarea si descoperirea de tehnici si de produse comporta mai multe faze .Acestea sunt prezentate sintetic in urmatoarea figura , din care reies si activitatile specifice cercetarii si inovarii :

10

Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - ,, Managementul general al firmei , editura Economica, Editia a II-a Bucuresti 2004,pg 77 11 Iacob Kerbalek coordonator -Economia intreprinderii,Editura TIBO, Bucuresti 2002,pg.256-258

14

Cercetare
Aplicativa

Are in vedere o aplicare imediata .Defineste noi tehnici si noi produse Determina largirea orizontului de cunoastere.Are sau nu aplicare previzibila.Are in vedere aplicare in perspectiva.

Fundamentala

Activitati conexe
Dezvoltare stiintifica

Dezvoltare si descoperirea de tehnici de produse

Inovare

Dezvoltare experimentala Studiul pietei Activitati conexe

Dezvoltare tehnologica

Dezvoltare simpla

Difuzarea

Cand firmele concurente adopta sau imita noile tehnici sau produse

Principalele categorii de cercetare Dezvoltarea experimentala are ca scop utilizarea rezultatelor cercetarii aplicative . ea este specifica unitatilor productive si se concretizeaza intr-un sistem de lucrari de natura tehnica si organizatorica , care au ca scop in final sa obtina noi tehologii , noi produse , noi materiale, etc si sa le imbunatateasca pe cele existente. Dezvoltarea stiintifica consta in activitatea de exploatare a progresului obtinut de stiinta . In cazul acesteia trebuie ca intreprinderile sau organizatiile de cercetare sa dispuna de specialisti foarte buni. Dezvoltarea tehnologica are ca scop crearea instrumentului material si elaborarea procedeelor legate de utilizarea acestuia. Dezvoltarea simpla se bazeaza pe cunostintele si calificarea salariatilor , fara sa presupuna o pregatire stiintifica si tehnica deosebita. Pentru ca aceasta sa se dezvolte , este necesara motivarea salariatilor.Activitatile conexe nu creaza noutati , dar ajuta pentru ca ele creaza bunuri si servicii necesare celorlalte activitati de cercetare si inovare , constructii de aparate si instrumente si asigura formarea cercetarilor pe un anumit domeniu.Trebuie mentionat ca activitatile mentionate au efecte economice pozitive daca sunt bine ancorate in realitatea economica , sociala si politica a tarii.Pentru a functiona corespunzator aceste activitati, se pune problema constituirii de mijloace pentru fiecare dintre ele , iar costul noilor tehnici si produse sa fie acceptabil pentru viitorii beneficiari.Din cele prezentate reiese ca activitatile de cercetare si inovare trebuie sa raspunda unor obiective printre care :

15

Sa reprezinte o forta motrice a natiunii respective; Sa asigure marirea venitului national ; Sa mareasca stocul de rezerve de cercetare si de resurse materiale in tara; Sa sprijine cresterea nivelului de trai si protectia mediului; Sa duca la progres tehnic in economie; Sa perfectioneze metodele de management; Sa mareasca posibilitatea participarii tarii la cooperarea internationala pe plan stiintific;

Cercetarea si inovarea reprezinta activitati complexe si din aceasta cauza trebuie analizate in legatura lor cu alte domenii de activitate din economie.In urmatoarea figura se prezinta sintetic principalele legaturi cu invatamantul si cu productia industriala si de constructii :

Legaturile cercetarii cu alte domenii Pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatilor din acest domeniu , trebuie sa existe un sistem organizatoric adecvat , care sa corespunda cerintelor economiei.Reteaua de cercetare poate cuprinde diferite categorii de unitati , asa cum reiese din urmatoarea figura :

16

Institute centrale de cercetare

Institute de cercetare stiintifica specializate

Institute de cercetare si proiectare la nivelul unor ministere Reteaua unitatilor de cercetare stiintifica Centre de cercetare si proiectare la nivelul unor ministere Laboratoare de cercetare uzinale Unitati de microproductie Cercetare stiintifica in invatamant Alte forme de organizare (asociatii, academii etc.)

Reteaua unitatilor de cercetare stiintifica Pentru perfectionarea cadrului organizatoric si a relatiilor activitatii de cercetare stiintifica cu alte domenii se impun cateva solutii : - asigurarea potentialului de cercetare si stabilirea unor dimensiuni optime pentru unitatile de cercetare ; - abordarea si valorificarea unor teme de cercetare de mare importanta pentru economie; - stimularea corespunzatoare a personalului de cercetare; - stimularea agentilor economici pentru efectuarea cercetarii si inovarii. Intre solutiile mentionate ,perfectionarea sistemului informational la orice nivel , este foarte importanta. Din urmatoarea figura reiese legatura activitatii de cercetare stiintifica si de inovare cu alte domenii de activitate ale firmei si cu rezultatele obtinute de aceasta.In aceeasi maniera se pune problema si la un nivel mai inalt(subramura, ramura)etc.12

12

Silvia Olaru - ,,Managementul intreprinderii" ,Editura Luminalex ,Bucuresti 2006, pag 65

17

Cerere fundamentala Metode,teorii si rezultate experimentale

Cerere aplicativa

Noi probleme rezultate

Solutionarea problemelor (Studii de aplicare si studii privind posibilitatile de realizare)

Analiza rezultatelor

Studii de aplicare in productie

Cerintele firmei

Statii pilot prototipuri Noi probleme Noi probleme

Sistemul informational al cercetarii stiintifice la nivelul unei firme productive Trafic L.A. In acest studiu de caz vor fi evidentiate beneficiile pe care le aduc anumite investitii realizate in noua tehnologie.Amploarea traficului de pe drumurule nationale din L.A. , este o probleme actuala , care ia proportii pe zi ce trece. Actualmente ingineria sistemelor de transport este in continua schimbare , aceasta promitand sa ajute traficul prin senzori rutieri precum si prin dispozitive GSP in masini, cele mai multe insa nu pot oferi decat ajustari automate ale semafoarelor ,sau mesaje electronice prin intermediul semnalelor rutiere precum si raporturi din trafic ce reflecta starea acestuia pentru jumatatea de ora anterioara. Tot ce lipseste ,pentru ca traficul sa se desfasoare in liniste ,este un sistem care sa anunte dinainte situatia traficului , sa ofere anumite solutii pentru soferii aflati in trafic, sa previzioneze pe o anumita perioada de timp ceea ce se va intampla pe acel drum , precum si sa ofere rute ocolitoare pe care soferii le pot lua pentru a ocoli aglomeratia. Profesorul Moshe Ben-Akiva de la departamentul Civil si Ingineria Mediului a fost cel care s-a gandit pentru prima oara la implementarea unui astfel de sistem pentru fluidizarea traficului. Astfel el a creat un sistem care previzioneaza situatia traficului si ofera solutii ocolitoare soferilor. Acesta, se bazeaza pe anticiparea comportamentului conducatorilor auto,insa ia in calcul si alti factori ce pot interveni in perturbarea traficului. Dupa realizarea acestui sistem , a urmat si testarea , pentru a se observa cat de eficient este in trafic. Acesta a fost testat intr-o zona aglomerata din L.A. , iar rezultatele au fost uimitoare. Se poate considera ca DynaMit a fost un succes , el putand estima traficul la fiecare cinci minute , si foarte importan este faptul ca poate previziona ceea ce se va inmpla la 30 de minute. Pentru a observa si mai bine cat de eficient este , s-au comparat raspunsurile date de sistem cu conditiile actuale din trafic.Urmatorul pas a fost sa anticipeze rutele posibile pe care soferii aflati in trafic le pot utiliza pentru a scapa de aglomeratie.

18

Acest sistem a avut un impact foarte bun asupra circulatiei in L.A., acesta ajutand soferii , ghidandu-i in locurile cele mai accesibile , si dandu-le informatii cu privire la situatia drumurilor . Acest sistem poate fi utilizat si pentru situatii exceptionale de evacuare si planificare de urgenta. Ca o concluzie putem mentiona faptul ca toate aceste sisteme adoptate in trafic, care ajuta la fluidizarea acestuia si ofera solutii soferilor pentru identificarea rutei optime pe care o pot alege, au o implicatie directa asupra logisticii. Traficul este cel care influenteaza transportul. Majoritatea firmelor au intarzieri de livrare, sau isi primesc mai tarziu materialele necesare(in cadrul procesului de aprovizionare) tocmai datorita situatiei actuale a traficului. Acest sistem vine in ajutorul firmelor, dandu-le posibilitatea sa isi respecte promisiunile facute clientilor (deoarece marfa poate ajunge mai rapid in proprietatea clientului). 13(RADU ANAMARIA - CATALINA) d) Incitatia la cercetare si inovare In conditiile economiei de piata firmele productive sunt incitate sa faca cercetare .Pentru situatia de monopol se prezinta urmatoarea situatie :

Presupunem ca anumite cheltuieli de cercetare si dezvoltare (R )permit sa se imbunatateasca anumite tehnici si sa se reduca costul de productie al unui produs , fara sa se modifice caracteristicile sale. In acest caz curba costului se deplasaeaza de la C1 la C2.Cererea nu se modifica (DD), deoarece produsul nu s-a imbunatatit.In acest caz cantitatea ceruta depinde numai de pretul produsului respectiv. In cazul unei intreprinderi monopoliste daca se reduce prin inovare costul de la C1 la C2 , atunci punctul de echilibru se deplaseaza de la R la S.In consecinta pretul scade la la p1 la p2 si cantitatea de produse vandute va creste de la q1 la q2. Profitul initial este reprezentat de suprafata p1HRK, iar profitul dupa inovare este p2JSL.Pentru situatia de oligopol trebuie luate in considerare si interdependentele de pe piata care pot deturna intreprinderile de la pretul lor.In acest caz cheltuielile de cercetare si dezvoltre constituie o strategie alternativa de competitie. 14 1.1.6. Riscul in activitatea de cercetare inovare Cercetarea stiintific ai inovarea au o serie de particularitti care le deosebesc de alte activitti. Principalele particularitti sunt urmatoarele: Apare o anumit nedeterminare(o probabilitate)n realizarea rezultatelor finale.
13 14

http://cee.mit.edu/onbalance/2007/july-august Gheorge Carstea,Florea Parvu -,,Economia si gestiunea intreprinderii ,Editua Economica ,Bucuresti 1999, Pag.159-161

19

Aceast probabilitate este determinat de o serie de elemente ca: o Sunt situatii cnd la anumite teme nu se obtin solutii; o Uneori se lungeste timpul de solutionare sau se fac cheltuieli mai mari pentru anumite solutii(n cercetarea fundamental atingerea unor solutii viabile are loc n proportie de 5-10%, n cercetrile de tip prospectiv, de 50-60%, n cercetrile aplicative, de 80-100%, n contracte experimentale 90-95%); o Are loc o influent a factorului timp. Astfel, durata nouttilor este de 3-5 ani, in majoritatea domeniilor cu exceptia industriei extractive, energiei electrice, alimentare si confectiilor; o Exist situatii cnd se ofer solutii depsite n urma cercetrilor; o Sunt situatii cnd efectele obtinute sunt mai mici dect cele stabilite initial; o Uneori cheltuielile fcute sunt mai mari fat de cele stabilite initial; o Cercetrile nu au caracter repetitiv.15 Avnd n vedere cele artate, reiese ca n activitatea de cercetare stiintific si inovare exist anumite riscuri care trebuie luate in calcul.In urmatoarea figura sunt prezentate principalele riscuri.Toate formele de risc prezentate determin cheltuieli suplimentare.Pentru a reduce riscurile trebuie s se actioneze n principal pentru scurtarea ciclului de cercetareproductie(Ccp). Ccp=DA+DE+DP+DC+Da In care : DA=timp de cercetare aplicativ; DE=timpul necesar realizrii unor constructii,experiente; DP=timpul pentru proiectare a unor linii tehnologice si pentru pregtirea personalului; DC=timpul necesar pentru construirea unui nou obiectiv industrial; Da=timpul pentru asimilarea n productie a efectelor oferite de cercetare.

15

Florea Parvu, Silvia Olaru - Managementul ntreprinderii ,Editura LUMINA LEX, Bucuresti,2006,pg.66- 68

20

Tema nu se preteaz la o rezolvare stiintific RISCUL STIINTIFIC

Solutia oferit nu corespunde exigentelor

RISCUL ECONOMIC

Solutia reclam cheltuieli mai mari dect cele preconizate

Efectul economic este mai mic dect cel estimat

Riscul n activitatea de cercetare si inovare

RISCUL TEHNIC

Tema cercetat nu permite solutionarea tehnic sau include nesigurant n exploatare

Apar avarii deosebite RISCUL DE PRODUCTIE

Rezultate neverificate

Nefinisri RISCUL DE BREVETARE Solutia este bun dar a fost brevetat mai repede de alte firme

Riscuri in activitatea de cercetare Reducerea duratei ciclului de cercetare-productie este necesar si datorit faptului c riscurile mentionate sunt determinate n principal de urmtoarele elemente: Existenta unui decalaj ntre nivelul present si cel proiectat al dezvoltrii n domeniul respectiv; Existenta unui decalaj determinat de modificrile de preturi; Conditiile de productie, de difuzare a rezultatelor cercetrii si nivelul de pregtire profesional a partenerilor care particip la cercetarea respectiv;16 Luarea in considerare a riscurilor nseamn, de fapt, cresterea cheltuielilor cu o cot care exprim probabilitatea riscului. Mrimea riscului (R) se poate stabili cu relatia: R = I (I-p), in care: p= probabilitatea de succes q= probabilitatea de esec
16

sau

R = E (I-p)

Gheorghe Crstea, Florea Prvu - Economia si gestiunea intreprinderii- Ed.Economic ,Bucuresti,1999, pg.166-168

21

I= mijloace financiare, materiale supuse pierderii E= efecte supuse pierderii p +q =1 si q= 1-p Trebuie ca p >q, iar valorile pentru p si q sa fie determinate tinnd cont de conditiile existente n anumite domenii de activitate. 1.1.7. Determinarea eficientei activitatii de cercetare -inovare Stabilirea eficientei activitatii de cercetare - inovare se face de obicei mai greu si cu o precizie mai mica . Aceasta datorita particularitatilor aratate , precum si urmatoarelor elemente ; Pot fi considerate ca eficiente nu numai descoperirile sau inventiile care duc imediat la cresterea eficientei economice , ci si cele cu efecte favorabile in perspectiva. Eficienta se calculeaza pe planul probabilitatii, si nu al certitudinii; Exista o anumita rezistenta la nou, si , din aceasta cauza punerea in practica a unei descoperiri sau inventii are un caracter aleator; Trebuie sa imbine optimul la nivel micro cu cel la nivel macroeconomic; Trebuie sa imbine optimul din punct de vedere social cu cel din punct de vedere economic ; Este necesara o imbinare a cerintelor actuale cu cele de perspectiva; Modul de alegere a bazei de comparatie ; Cercetarea si inovarea reprezinta prima veriga dintr-un lant de activitati care duc la cresterea eficientei si , deci, efectul acesteia nu poate fi determinat imediat; Cercetarea si inovarea reprezinta o succesiune de etape distincte , care necesita un timp destul de lung. Un rol important in cresterea eficientei economice a cercetarii si inovarii o are activitatea de selectionare a temelor de cercetare stiintifica. Aceasta selectie se poate face prin mai multe metode , cum sunt : 1) Metoda listelor de verificare; 2) Metoda numerelor de index sau cifrei de merit ; 3) Metoda de programare matematica; Metoda listelor de verificare urmareste aprecierea de catre un grup de experti a avantajelor de cercetare tinand cont de urmatorii factori: Posibilitatile de cercetare- dezvoltare Capacitatile de productie ; Obiectivele ce trebuie atinse; Posibilitatile de desfacere , cererea pe piata si competitivitatea produselor; Strategia stabilita in domeniul respectiv; Pe baza aprecierilor se acorda un calificativ (insuficient, suficient , bine, foarte bine ). Metoda numerelor de index (cifra de merit) In cazul acestei metode , temele sunt selectate in functie de valoarea unui indicator (cifra de merit) care se stabileste cu ajutorul relatiei : =(B* p *q) / (Cc + Ca) in care, B= profitul estimat ; 22

p= probabilitatea de succes a cercetarii (deci, de atingere a parametrilor prevazuti); q = probabilitatea de succes in aplicarea cercetarii; Cc = costul cercetarii; Ca = costul aplicarii rezultatelor cercetarii. Metoda de programare matematica au ca scop alocarea resurselor unor alternative din cadrul proiectului de cercetare inovare , in asa fel incat sa se incadreze in limitele privind resursele si sa obtina o maximizare a rezultatelor. Aceste metode se pot aplica cand sunt mai multe alternative posibile , iar verificarea acestora se poate face simultan , in conditiile determinarii costurilor si investitiilor. Efectele economice ale cercetarii stiintifice si inovarii pot fi estimate cu precizie mai mare sau mai mica. Sunt mai multe categorii de efecte : Efecte insumabile ca acumulari suplimentare , care sunt de doua feluri : Efecte care se obtin o singura data ca de exemplu: reducerea cheltuielilor de investitii , economii de reducere a duratei ciclului de asimilare etc. Efecte care se obtin pe o perioada lunga de timp , ca de exemplu : profitul aferent noilor produse, reduceri de costuri , modificarea preturilor de productie , ca urmare a imbunatatirii calitatii s.a. ; Efecte insumabile ca aport valutar : De moment : evitarea importului ,licentelor, brevetelor; De durata : spor de valuta prin cresterea exportului si evitarea importului de materii prime; Efecte insumabile ca spor de productie , care se concretizeaza in sporirea rezultatelor activitatii existente si in obtinerea de produse noi. Eficienta economica a unei teme de cercetare inovare se calculeaza in functie de principalele faze ale ciclului prezentat. Apar , astfel mai multe categorii de eficienta economica. a) Eficienta economica estimata. Aceasta se determina pentru perioada de la inscrierea temei in program si pana la incheierea cercetarii .Pentru determinarea eficientei in acest caz se folosesc aproximari. Principalul indicator utilizat este coeficientul conventional al eficientei economice (Ke) Ke = Ea + Av * Crb + Q (1- ( / 1000)) in care : Ea = efectul economic annual (cresterea beneficiilor sau reducerea costurilor), obtinut fara marirea volumului de productie ; Av = aportul net valutar; Q = cresterea volumului de productie marfa; A = cheltuiala la 1000 lei productie marfa. b) Eficienta economica potentiala se calculeaza pentru perioade dintre momentul finalizarii temei si pana la valorificarea rezultatelor in productie . Pentru stabilirea acesteia se folosesc date si informatii referitoare la aplicabilitatea in practica. Principalii indicatori utilizati sunt : 1. Coeficientul eficientei economice nete (Ken)

23

Ke = Ea / (Cc + Ca) 2. Termenul de recuperare al cheltuielilor (Tr) Tr = (Cc + Ca) / Ea 3. Efecte nete obtinute (e) e = Ea (Cc + Ca) In calculul celor trei indicatori Ea reprezinta efectul pe durata de viata a cercetarii. c) Eficienta economica efectiva Aceasta se determina in momentul aplicarii in practica . In acest caz se lucreaza cu date reale.Principalii indicatori folositi sunt : 1. Sporul de profit ca urmare a cresterii productiei fizice (P1) P1 = (q1 q0) (pv - C) in care : q0 ;q1 = productia inainte si dupa aplicarea cercetarii; pv = pretul de vanzare ; C = costul de productie. 2. Sporul de profit ca urmare a reducerii costului unitar (P2) P2 = (C0 C1) * q1 3. Sporul de profit obtinut ca urmare a modificarii pretului de vanzare (P3) P3 = (pv1 pv0) * q1 Eficienta economica a cercetarii inovarii se poate determina si pe ansamblul activitatii de cercetare . In acest scop se determina indicatorii prezentati mai sus, dar acestia se calculeaza ca medie pe totalul temelor de cercetare. In afara acestor indicatori se mai pot utiliza si altii , ca de exemplu : 1. Cheltuieli medii anuale pe un cercetator (C med ) C med = (Cc + Ca) / N in care N = numarul de cercetatori. 2. Profitul si profitul suplimentar pe un cercetator(P med) P med = P / N 3. Sporul de productie ca urmare a cercetarii , pe un cercetator (q) q = Q / N in care : Q = spor de productie ca urmare a aplicarii cercetarii . La nivelul unei ramuri ,subramuri se pot utiliza , pentru aprecierea eficientei cercetarii pe o perioada mai lunga , urmatorii indicatori: 1. E1 = (Cc + Ca) / Vn 2. E2 = (Cc + Ca) / M 3. E3 = (Cc + Ca) / I in care: Vn = sporul de venit net sau venit national; M = sporul de resurse materiale obtinute ca urmare a cercetarii si inovarii ; I = sporul de investitii; Deoarece eficienta economica a cercetarii si inovarii se calculeaza pe o perioada lunga de timp , in functie de durata de viata a cercetarii , se impune introducerea in calcule de eficienta a efectelor factorului timp .Acest lucru se realizeaza folosind actualizarile. Influenta factorului timp se determina atat asupra efectelor , cat si asupra cheltuielilor. Pentru perioade mai scurte se foloseste un coeficient de actualizare de forma : K= (1+e) * t

24

in care : e= este o constanta de actualizare t= timpul . Pentru perioade mai lungi se foloseste un coeficient de actualizare de forma : K= (1+e)t Exemplu : Indicatori Cheltuieli de cercetare Efectele totale ale cercetarii si inovarii Anul 1 500 2 2500 3 1000 4 1800 99 5 198 6 145

Aplicarea se face incepand cu anul 4. Deci : cheltuielile actualizate pentru anul 4 (C4) C4 = 500(1+0.20)3 + 2500 (1+0.20)2 + 1000(1+0.2)1 +1800 Efectele actualizate pentru anul 4 (E4) E4 = 99+ 198 /(1+0.20)1 + 145 (1+0.20)2 Reiese ca pentru determinarea eficientei nete trebuie stabilite nu numai efectele , ci si cheltuielile cu cercetarea si inovarea. Cheltuielile toate sunt formate din urmatoarele : a) Cheltuieli de cercetare propriu zisa , in care intra : - cheltuieli cu salariile personalului de cercetare ; - cheltuieli pentru baza tehnica si materiala a cercetarii ; - cheltuieli cu proiectarea si executarea modelelor; - cheltuieli de conducere- organizare; b) Cheltuieli pentru aplicarea cercetarii , in care intra : - cheltuieli la producatori , care constau in : cheltuieli pentru instalatii, utilaje , instrumente ,etc .necesare aplicarii. - Cheltuieli la beneficiari , care se concretizeaza in cele necesare valorificarii rezultatelor cercetarii de firmele care aplica indirect rezultatele cercetarii.17 Eficienta economica a proiectelor de cercetare dezvoltare Proiectele de cercetare- dezvoltare ,fie ca se refera la asimilari de produse, fie ca vizeaza tehnologii noi, implica eforturi financiare. Asimilarea de produse si tehnologii performante se constituie intr-o activitate sistemica si continua , desfasurata de fiecare firma , aplificata permanent de exigentele economiei concurentiale.Pregatirea productiei noilor produse este un proces complex care parcurge mai multe etape , asa cum este evidentiat si in figura urmatoare:

17

Gheorge Carstea ,Florea Parvu - ,,Economia si gestiunea intreprinderii , Editua Economica , 1999, Pag. 168172

25

Evaluarea proiectului de asimilare a unui nou produs poate furniza o serie de informatii : - daca produsul va fi util din punct de vedere comercial ; - daca materialele necesare pot fi disponibile in cantitatile necesare si la un pret accesibil; -daca necesitatile tehnologice sunt realizabile; -daca produsul poate fi fabricat la un pret accesibil; -daca marimea potentiala a pietei , gama probabila a pretului de vanzare si sistemului de distributie nu sunt opuse; -daca posibilitatile de desfacere sunt corelate cu resursele si obiectivele firmei; In urmatoarea figura se pot observa etapele pregatirii si asimilarii de noi produse : 18

Alocarea eforturilor financiare in afaceri ,de orice fel sunt analizate intotdeauna in stransa conexiune cu efectele obtinute. Rezultatul dintre efectul economic rezultat si efortul economic efectuat , sau invers, defineste categoria de eficienta economica.

18

Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - ,,Managementul general al firmei , Editura Economica, Bucuresti 2004, pag 175-176.

26

In urmatorul studiu de caz va fi evidentiata o companie (OSEO), ce ofera sprijin tuturor companiilor ce au nevoie de propiecte de investitii. Ajutor in cercetare dezvoltare (OSEO) OSEO este o companie ce ofer asisten i sprijin financiar pentru IMM-uri franceze. A fost infiintata in 2005 si avea drept scop o misiune de sprijinire a politicilor generale si regionale. Astazi compania ofera sprijin celor ce vor sa beneficieze de proiecte de cercetare ,dezvoltare si inovare . Beneficiarii acestor proiecte sunt IMM urile si firmele cu mai putin de 2000 de angajati.. Obiectivele acestei companii sunt : dezvoltarea de noi produse , procese sau servicii care sunt inovatoare pe plan tehnologic si care au implicatii si in activitatea de marketing. Compania OSEO realizeaza mai multe categorii de proiecte : proiecte de inovare si organizare a procesului de risc tehnico-economic in domeniul serviciilor, proiecte de cercetare dezvoltare cu riscuri tehnico - economice ridicate, caracterizate printr-o descoperire tehnologic, o inovaie, precum si dorinta crearii unei intreprinderi inovatoare; proiecte de cercetare dezvoltare axate in special pe polii de competitivitate. Toate aceste companii ce ofera proiecte de dezvoltare firmelor care au nevoie, au drept scop ,impulsionarea acestora precum si implementarea in cadrul lor a unui sistem care sa aduca beneficii ulterioare companiei.19(RADU ANAMARIA -CATALINA) Abordarea deciziei de asimilare a unui produs nou Eficienta asimilarii de produse poate fi apreciata prin rata eficientei economice (),calculata conform relatiei : =E / I, in care, E reprezinta efectul economic anual ; I reprezinta efortul investitional. Daca se analizeaza i = efortul investitional. Daca se analizeaza i = 1,n variante de asimilare de produse noi ,pentru fiecare varianta i se va calcula rata eficientei economice (i ).Varianta optima (V0) va fi aceea care asigura conditia : V0 = max{ i } i Un reper important in aprecierea eficientei asimilarii de produse noi este dobanda la capital , iar conditia pe care trebuie sa o indeplineasca varianta optima de asimilare este : (i)max r, in care, r reprezinta dobanda la capital. Dupa realizarea eforturilor de asimilare a noilor produse ,eficienta asimilarii a noilor produse poate fi exprimata prin rata profitului (rp), calculata cu una din relatiile : rp = p / C , rp = p / V, rp = p / A,
19

http://www.oseo.fr/votre_projet/innovation/aides_et_financements/aides/aide_au_projet_de_recherche_develo ppement_et_innovation

27

in care, p reprezinta masa profitului; C reprezinta costurile totale de productie; V reprezinta cifra de afaceri (valoarea vanzarilor); A reprezinta valoarea activelor folosite in executarea produsului. Relatia rp = p / C, evidentiaza rationalitatea cheltuielilor cu resursele materiale si umane. Intre doua produse care folosesc aceleasi resurse este mai viabil produsul caruia ii corespunde o rata a profitului mai mare. Relatia rp = p / V, ia in considerare si cheltuielile din sfera circulatiei (taxa pe valoare adaugata , cheltuieli de distributie ,cheltuieli pentru promovare etc.).Si in acest caz, intre doua productii egale din punct de vedere fizic ,cu o identitate a cheltuielilor de productie si a pretului de vanzare este de preferat varianta care asigura o rata a profitului fata de vanzari mai mare. Rezulta ca se prefera varianta de asimilare cu cheltuieli in afara intreprinderii mai mici, care garanteaza un profit mai mare. Rata profitului calculata in raport de valoarea activelor ,relatia r p = p / A este similara cu eficienta investitiei initiale .Aceasta rata ,in cazul unor intreprinderi cu active egale ,evidentiaza posibilitatile de valorificare a patrimoniului. Rata eficientei economice ,conform relatiei =E / I , poate fi utilizata si sub o forma inversa : =I / E , caz in care exprima timpul de recuperare a investitiei, adica a cheltuielilor de asimilare. Preferinta utilizarii relatiei anterioare, decurge din rolul pe care il detine factorul de timp in evolutia progresului tehnologic. Intreprinderea care reuseste sa recupereze intr-un interval de timp cat mai scurt banii cheltuiti cu asimilarea produselor are capacitatea de a intretine o cursa dinamica a innoirilor. Una dintre preocuparile de baza in pregatirea productiei este realizarea tuturor etapelor intr-un timp cat mai scurt .Cu cat durata de pregatire a productiei este mai mica , cu atat produsul este mai competitiv ,iar pericolul uzurii morale prtemature este mai redus. Reducerea duratei ciclului cercetare- dezvoltare productie se poate asigura pe mai multe cai cum sunt : utilizarea de proiecte tip, tipizate proceselor tehnologice , utilizarea de piese, subansambluri ; ansamble tipizate ,standarlizate sau normalizate ; ridicarea pregatirii profesionale a proiectantilor si tehnologiilor , in scopul realizarii unor lucrari de proiectare cu competenta si intr-o durata de timp minima; reducerea perioadei de asimilare ,prin generalizarea metodelor si tehnicilor moderne de proiectare , cum ar fi analiza morfologica sau combinatorie ,executarea paralela a diferitelor faze de pregatire a productiei ,folosirea modelelor bazate pe teoria grafelor(cum sunt metodele PRET,CMP); perfectionarea sistemului de informare-documentare pentru a se asigura o insusire operativa si completa a rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan mondial si in tara , actualizarea informatiilor ,a statisticilor si datelor comparative ; folosirea calculatorului in munca de proiectare concomitent cu organizarea rationala a muncii etc. Sporirea eficientei pregatirii fabricatiei de noi produse se poate realiza atat prin reducerea duratei de pregatire, cat si prin calitatea produsului de pregatire ,prin ridicarea continua a performantelor tehnico functionale ale produsului asimilat . Experienta demonstreaza ca, intr-o pregatire minutioasa si completa a asimilarii , insotita de o munca de conceptie si de experimentare(inclusiv aceea de asigurare a unei succesiuni perfect coordonate 28

a fazelor procesului de asimilare ), se pot realiza produsele necesare unei economii moderne ,cu un grad ridicat de competitivitate.20 Abordarea deciziei de asimilare a unei tehnologii noi Alegerea unei tehnologii noi din mai multe variante se incadreaza in cazul de fundamentare a deciziilor luate in conditii de certitudine si se poate baza pe folosirea unuia dintre urmatoarele criterii : costul de productie , profitul ,efortul investitional, etc. Dac se opteaza pentru utilizarea costului de productie , decizia de alegere a unei tehnologii poate fi justificata in raport cu costul de productie total sau unitar. In acest caz va fi adoptata varianta tehnologica pentru care se inregistreaza cel mai mic cost de productie total sau unitar. In ambele situatii trebuie determinate ecuatiile costurilor de productie pentru fiecare varianta tehnologica, astfel : Ci = Cfi + q * cvi ; in care, Ci reprezinta costul total de productie in cazul variantei tehnologice i ; Cfi reprezinta cheltuielile fixe corespunzatoare variantei tehnologice i; q reprezinta volumul fizc al productiei ce poate fi executat cu tehnologia i ; cvi reprezinta cheltuielile variabile pe produs corespunzatoare variantei tehnologice i. Din relatia anterioara rezulta un cost de productie unitar (ci) egal cu : ci = cvi + (Cfi /q), Varianta tehnologica optima (T0) va fi aceea pentru care se inregistreaza conditia : T0 = min { Ci }, Sau i T0 = min { ci }, i Daca alegerea variantei tehnologice consta in compararea a doua variante tehnologice , in functie de costul de productie total , problema are sens numai in urmatorul caz : Cfi > Cf2 , iar : cv1 < cv2 La o astfel de problema se poate raspunde si pe baza diagramei variatiei costului de productie total in raport de volumul fizic al productiei , redata in figura urmatoare :

20

Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - ,,Managementul general al firmei , Editura Economica, Bucuresti 2004, pag 183-184

29

Variatia costului total de productie in functie de volumul fizic al productiei , in cazul tehnologiilor T1 si T2 Proiectia pe axa absciselor a intersectie celor doua drepte T 1 si T2 , care reprezinta costurile totale de productie ale celor doua variante tehnologice , determina volumul critic al productiei (qcr), care se poate stabili cu exactitate conform relatiei : qcr * cv1 + Cf1 = qcr * cv2 + Cf2, de unde , qcr = (Cf2 - Cf1) / (cv1 cv2) , Volumul critic al productiei are urmatoarea semnificatie : In cazul unui volum fizic anual (q) egal cu volumul critic (q cr) , costul de productie total va fi acelasi, indiferent de varianta tehnologica adoptata ; Pentru un volum fizic anual (q) mai mic decat volumul critic (q cr) , trebuie asimilata varianta tehnologica T2 ,deoarece ii corespunde un cost de productie mai mic; Pentru un volum fizic anual (q) mai mare decat volumul critic (q cr) , trebuie asimilata varianta tehnologica T1 , deoarece ii corespunde un cost de productie mai mic. Rezulta ca volumul fizic al productiei (q) este un factor determinant in alegerea tehnologiei de fabricatie. Aceasta explica eforturile ce se fac in industrie pentru cresterea seriei de fabricatie.21 Costul inovatiei Costul inovatiei sunt acele costuri asociate cantitatii de inovatii stocate.Ele sunt alcatuite dintr-un numar diferit de componente ale costului si in general reprezinta unele dintre cele mai mari costuri logistice. Magnitudinea acestor costuri si faptul ca nivelurile inovatiilorr sunt direct afectate de configuratia sistemului logistic arata nevoia unor date precise despre aceste costuri. Din cauza faptului ca fiecare companie are un mediu operational unic fiecare ar trebui sa-si determine propriile costuri logistice si sa lupte pentru a minimiza totalul acestor costuri , date de obiectivele servirii clientilor. Costul inovatiei ar trebui sa
21

Dumitru Constantinescu ,Constantin Tumbar, Tudor Nistorescu, Gheorghe Meghisan, Coordonator Dan Popescu - ,, Economia intreprinderii, Editura Economica 2000, pag. 189 194.

30

includa numai acele costuri care variaza cu cantitatea inventiei si care poate fi impartita in urmatoarele grupuri : costuri de capital,costurile serviciilor de inovatie, costurile privind spatiile de stocare si costurile riscului inovatiei.22
Costuri de capital Costurile serviciilor de inovatie Investitia in inovatie

Asigurare Taxe Plant depozit

Costurile inovatiei

Costul spatiului de

depozitare

Depozit public Inchiriere depozit Depozit detinut Uzura morala

Costurile de risc

Daune Scorojire

Costuri de relocare Modelul normativ al costurilor inovarii Investitii in cercetare dezvoltare si inovare (Programul operational ,,Cresterea competitivitatii Economice) Practica a reliefat ca activitatea de cercetare- dezvoltare si inovare are un rol hotarator in cresterea competitivitatii economice ,motiv pentru care pe langa alte masuri luate in aceasta activitate de catre factorii decidenti centrali se numara si emiterea unui ordin care avea drept scop un ajutor de stat regional ,, Finantarea proiectelor de investitii initiale in cercetare- dezvoltare si inovare. Aceasta schema avea drept obiective : dezvoltarea capacitatii de cercetare a intreprinderilor prin imbunatatirea infrastructurii de cercetare- dezvoltare, promovarea inovarii in cadrul firmelor, accesul intreprinderilor la activitati de cercetare-dezvoltare si inovare precum si cresterea competitivitatii economice. Statul ajuta astflel firmele sa isi dezvolte acest departament de cercetare- dezvoltare, indiferent de domeniul de activitate al firmei. Din cadrul acestui proiect au fost cateva
22

David B.Grant, Douglas M.Lambert, James R.Stock, Lisa M.Ellram- ,,Fundamentals of Logistics Management"(European Edition),McGraw-Hill Education,Londra 2006,pag 1422-143;

31

domenii care erau excluse si anume: pescuitul si acvacultura, constructii navale, industria carbunelui etc. Beneficiarii acestui ajutor de stat , prin care firmele urmaresc sa isi dezvolte departamentul de cercetare- dezvoltare sunt intreprinderile care urmaresc dezvoltarea infrastructurii C-D in intreprinderi, si crearea de noi locuri de munca in cercetare , sunt acele firme care urmaresc sa promoveze inovarea in cadrul firmei .Firmele care vor putea beneficia de acest ajutor in cercetare nu trebuie sa aiba dificultati financiare, deoarece statul urmareste sa investeasca in acele companii care au o structura bine pusa la punct. Ca o concluzie a celor mentionate mai sus , putem spune ca in ultima perioada de timp se fac eforturi financiare destul de ridicate atat din partea statului (pentru a ajuta firmele sa se dezvolte pe aceata parte a cercetarii si dezvoltarii) cat si din partea companiilor mari , pentru a reusi sa-si creeze un departament specializat , de cercetare- dezvoltare si inovare care sa le aduca beneficii ulterioare.23 (RADU ANAMARIA CATALINA) 50 de miliarde de euro pentru proiecte de cercetare dezvoltare ,,Cel de-al saptelea Program cadru pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica , pune la dispozitia IMM-urilor si asociatilor sau grupurilor de IMM-uri, companiilor care inoveaza dar si cercetatorilor si universitatilor peste 50 de miliarde de euro.Acest proiect de numeste PC 7 , si are un buget proiectat pentru o perioada de 7 ani (2007-2013) de 50 de miliarde de euro.Acesti bani vor fi cheltuiti (in cea mai mare parte) pentru subventii acordate persoanelor implicate in cercetare din intreaga Europa si din afara acesteia ,pentru cofinantarea cercetarii ,dezvoltarii tehnologice si proiectelor demonstrative . Pentru a fi complementare cu programele de cercetare nationale ,activitatile finantate de PC7 trebuie sa aiba o ,,valoare adaugata europeana.Un aspect cheie al valorii adaugate europene il reprezinta caracterul transnational al mai multor actiuni :proiectele de cercetare sunt desfasurate de consortii cu participanti din diverse tari europene . Programele specifice formeaza cele 5 blocuri majore ale PC7 :cooperare(finanteaza proiecte din domeniul sanatatii,alimentatiei, pescuitului,securitatii etc) ,idei(cercetarea poate fi realizata in orice domeniul al stiintei sau tehnologiei ,inclusiv ingineria ,stiintele socio-economice si umaniste),oameni(asigura sustinerea in ceea ce priveste mobilitatea cercetatorilor si dezvoltarea carierei ,atat pentru cercetatorii din UE,cat si pentru cei de pe plan extern), capacitati(acopera infrastructurile de cercetare ,cercetarea in beneficiul IMM-urilor ,stiinta in societate, etc.) si cercetare nucleara(cuprinde activitati de cercetare, dezvoltare tehnologica ,cooperare internationala, diseminare a informatiilor tehnice si exploatare ,dar si instruire in domeniu).Planurile concrete pentru implementarea programelor solicitate specifice sunt anuntate de Comisia Europeana in ,,programele de lucru.Acestea cuprind ,,solicitari ce urmeaza sa fie publicate in decursul anului.De obicei fiecare solicitare acopera domenii specifice de cercetare.24 Prin aceste proiecte lansate la nivel European se doreste scoaterea in evidenta a unui element foarte important in ziua de astazi, si anume ca orice institutie, companie are nevoie in ziua de astazi de un departament de cercetare- dezvoltare care sa ii furnizeze in timp toate informatiile de care are nevoie pe parcursul anilor pentru a se putea dezvolta in conditii normale pe piata. (RADU ANAMARIA - CATALINA)

1.1.8. Rolul brevetelor in dezvoltarea activitatii intreprinderilor


23 24

Tribuna Economica, Vol.19, nr.27, pag. 22-26, Iulie 2008 Tribuna Economica, vol.19, nr.41, pg.26-28, Octombrie 2008

32

Inventia 1. Trasatura dominanta pentru Homo Sapiens este activitatea inventiva: Suntem numiti Homo Sapiens Sapiens, omul rational, capabil de vorbire fluenta, capabil de anticipare si de a formula argumente bine intemeiate. Suntem in posesia unei curiozitati neobosite si suntem straluciti inovatori, rareori multumiti de un anumit status quo. Am putea astfel pretinde ca activitatea inventiva isi are originile in chiar Instinctul de Conservare. 2. Primele inventii: Cu cel putin 2,5 milioane de ani in urma, predecesorii nostri supravietuiau cu succes, folosindu-se doar de tehnica prelucrarii pietrei brute si a lemnului, utilizand putin mai tarziu si o serie de alte inventii printre care si calirea in foc a varfurilor sulitelor din lemn, cioplirea si ascutirea pietrelor si imblanzirea focului. 3. Definitia inventiei asa cum o recunoastem astazi: INVNIA, cu pluralul invenii, este conform DEX in sensul principal al termenului, o Rezolvare sau realizare tehnic dintr-un domeniu al cunoaterii care prezint noutate i progres fa de stadiul tehnicii cunoscut pn atunci. 4. Rolul inventiilor: Ritmul inventiilor s-a accelerat o data cu aparitia oamenilor moderni. Istoria ultimelor 50 de milenii este pavata cu inventii remarcabile, dintre care unele fundamentale, cum ar fi metalurgia, iar altele greu de observat si totusi de o importanta uluitoare. O astfel de inventie este banalul ac. Acul a facut posibila croirea hainelor arctice de exemplu. Deci, inventiile generate initial de dorinta de supravietuire au avut rol primordial intr-un proces amplu si complex numit progres. Brevetele de inventie 1. Primele brevete de inventie: Evolutia inventiilor in Romania si pretutindeni a fost marcata de istoria legilor care au protejat si protejeaza proprietatea industriala. O scurta trecere in revista, istorica, a legilor importante in acest domeniu ar fi: 1474 Statutul inventatorilor din Venetia 1624 Legea engleza asupra monopolului 1790 Prima lege americana, asupra brevetelor 1791 Prima lege franceza, asupra brevetelor 1800-1882 Adoptarea, n cea mai mare parte, n tarile europene, a legilor brevetelor 1860 Primul proiect de lege asupra brevetelor de inventiuni, n Romnia 1879 Prima lege a marcilor, n Romnia 1883 Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale 1884 Prima lege a nscrierii firmelor din Romnia 1891 Aranjamentul de la Madrid, privind nregistrarea internationala a marcilor 1891 Aranjamentul de la Madrid privind combaterea folosirii reproduse si a indicatiilor de provenienta , false sau nselatoare 1906 Prima Lege asupra brevetelor de inventie, n Romnia (16 Ianuarie 1906) In Romania si inainte de 1906 au existat inventii si brevete. La vremea respectiva, insa, inventiile se numeau nascociri iar brevetele privilegii, acordate de domnitori autorilor in baza Regulamentelor Organice legi ce functionau din1831 T.R. si din 1832 Md.In elaborarea proiectelor de lege privind protectia inventiilor s-a implicat si Petrache Poenaru , deja posesorul unui brevet de inventie francez, din 1827 , pentru condeiul portret fr sfrsit 33

, alimentndu-se el nsusi , adic stiloul de astzi. In lipsa unei legiferri generale privind inventiile, au fost satisfcute unele solicitri particulare cum este cazul brevetului de inventie acordat lui Paul Iacovenco - la 11 octombrie 1865, printr-un decret lege - privind un "rezervor de exploatarea si conservarea pcurei".Se poate trage deci concluzia ca primul brevet romnesc a fost acordat n 1865. Prima lege n domeniul brevetelor a fost aplicat pn n 1967.Este adevrat c ntre timp s-au adoptat si alte acte normative, iat cteva date: 1920 Romnia adera la Conventia de la Paris si la Aranjamentul de la Madrid 1922 Publicarea, n Romnia, a primului proiect de lege asupra desenelor si modelelor industriale 1932 Prima lege pentru reprimarea concurentei neloiale, din Romnia 1968 Romnia ratific Conventia pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Propriet tii Intelectuale (OMPI) nfiintat cu numai un an nainte , adic n 1967 , fiind unul dintre cele 16 organisme ONU. 1991 Este promulgat Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie n Romnia. 2. Necesitatea brevetelor de inventie: Brevetele de Inventie sunt acele documente emise de organismele abilitate si care protejeaza in favoarea autorilor dreptul de exploatare pe o perioada bine determinata (in Romania de 20 ani). Brevetele de Inventie cu toate ca ofera autorilor un oarecare monopol pe creatiile lor, insasi prin acest fapt dau valoare lucrarilor tehnico-stiintifice respective si ofera posibilitatea valorificarii lor, pe baze contractuale, cu potentialii investitori firme sau persoane fizice. 3. Numarul de brevete de inventie singurul barometru al activitatii creative ?!: Activitatea inventiva fiind fara doar si poate creatie, numarul de brevete poate sugera o idee despre inclinatiile unui anumit colectiv, grup de oameni, popor, etc.. Din fericire insa creatiile ca si categorie nu se limiteaza doar la inventii. 4. Tari record ca numar de brevete: Exista tari, cum ar fi Japonia (indice creativitate 294), Coreea de Sud (indice creativitate 190) sau S.U.A.(indice creativitate 66), care in primul rand pretuiesc foarte mult prin traditie si educatie proprietatea intelectuala si in plus au si o politica de taxe in acest domeniu favorabila autorilor. Trebuie sa va ganditi ca exista japonezi, de exemplu, care sunt contemporani cu noi si care detin 2-3000 de brevete. 5. Romania cereri de brevet, brevete eliberate, brevete aplicate: Pe plan mondial, intre 50% si 70% din cererile de brevet ajung inventii. Dintre acestea, 10-15% sunt aplicate. Pentru a le pune in aplicare, trebuie bani, de aceea, cele 15% care se aplica sunt ale firmelor. Cele care au primit brevet, dar nu sunt aplicate, raman la dosar. Ele sunt bune, insa apartin viitorului. (Nu vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla cu LUMEA noastra daca aceste lucrari n-ar mai ramane in sertar ..). Dintre acestea, mai sunt citeva, cumparate de firme mari, la sume de milioane de dolari, pentru a le pastra neaplicate. Odata lansate pe piata, ele ar putea determina prabusirea unei industrii intregi. Altele, care nu sunt neaparat niste inventii grozave, sunt tinute la biblioteca de brevete pentru a fi folosite ca surse de documentare in stabilirea stadiului mondial al tehnicii. In Romania (indice creativitate 5.8) in ultimii ani s-au inregistrat anual in medie 1200 de cereri de brevete. Prin urmare, respectand proportia rezulta un numar de 6-7 brevete aplicate cu succes de pe urma acestor cereri. 6. Romania consumatoare sau generatoare de inteligenta:

34

Printre numele inventive romanesti nu se numara numai ingineri talentati. La sfirsitul secolului al XIX-lea, Victor Babes a inventat o metoda noua de imunizare antirabica si tot el a introdus testul antibiotic pentru prima data in lume. Tot in acea vreme, Grigore Antipa a descoperit mai multe specii de fauna marina, fiind precursorul hidrobiologiei. Peste 50 de ani, Ana Aslan a preparat vitamina H3, cunoscuta sub numele de Gerovital, un produs farmaceutic pentru prevenirea bolilor provocate de imbatrinire, fiind patentat in peste 30 de tari si privit, la acea vreme, ca un medicament-minune. Tot romanii s-au preocupat si de perfectionarea sondelor, Ion Basgan aducind metode noi de sondare, preluate si de marile companii de petrol din Statele Unite. Gheorghe Botezatu a inventat si a construit un elicopter original, care a zburat in 1922 timp de doua minute, iar fiul scriitorului Ion Agarbiceanu a obtinut primul gaz laser cu radiatie in infrarosu. Preocuparile autohtone s-au concentrat si asupra releelor radio, rachetelor, tratamentelor pentru bolile de inima, microfonului sau curentului alternativ. In ultimii ani, inventivitatea romaneasca s-a produs mai ales in domeniul IT-ului, antivirusul RAV, cumparat de Microsoft, fiind cel mai cunoscut exemplu. 25 Rolul brevetelor in dezvoltarea activitatii intreprinderilor O clasificare a brevetelor arata ca brevetele de inventive, in funtie de fezabilitatea lor, pot fi: Rentabile economic ce caracterizeaza situatia in care veniturile prin aplicarea brevetului sunt mai mari decat costurile totale de inregistrare, mentinere si exploatare, caz in care brevetul poate fi considerat un active necorporal;
Nerentabile economic veniturile sunt mai mici decat costurile, si in consecinta brevetul nu va fi considerat un active necorporal.

Rentabilitatea sau nerentabilitatea brevetului poate fi uneori relativa, fiind raportata la nivelul de dezvoltare tehnologica a societatii. Sunt situatii in care o inventie nascuta prea devreme sau prea tarziu poate deveni rentabila sau nerentabila, in functie de aceasta raportare la mediul economic si tehnologic. Evaluarea aconomica a brevetelor de inventii are ca principal obiectiv determinarea rentabilitatii (fezabilitatii) brevetelor in activitatea firmei si contributia lor trecuta, prezenta si de perspectiva la realizarea de profit si crearea de plus valoare. Rentabilitatea brevetelor poate fi demonstrata de: contributia brevetului la obtinerea profitului net al firmei, contributia brevetului la imaginea de marca si goodwillul firmei , capacitatea brevetului de a fi analizat separat (separabilitatea) fata de alte categorii de active corporale si necorporale. Analiza rentabilitatii previzionate a brevetelor se poate face avand in vedere un orizont de timp de 6 luni (termen scurt), 2 ani (termen mediu) sau mai mult de 2 ani (termen lung). Orizontul de timp pentru care se face analiza trebuie sa fie mai mic decat durata legala ramasa de protectie pana la expirare. In activitatea de evaluare a brevetelor de inventii se au in vedere urmatoarele: 1. Indicatorii de analiza; 2. Grupele de metode de analiza; 3. Abordarile de evaluare. Indicatori de analiza Indicatorii de analiza care se iau in calcul la evaluarea brevetelor pot fi grupati in 5 categorii principale: Indicatori de evaluare a profitului obtinut sau sperat prin aplicarea brevetului se refera la: contributia la profit (marja de profit) realizata prin aplicarea brevetului,
25

Motion Vision Communication www.mvcom.ro

35

contributia la profit previzionata prin aplicarea brevetului, cash-flow-ul previzionat, rata redeventei realizate, rata redeventei anticipate. Indicatori de evaluare a costurilor cu brevetul de la inregistrare pana la mentinere, expirare, abandon: costurile realizate cu inregistrarea nationala si internationala a cererii de brevet, costul mentinerii in perioada de valabilitate legala, costurile previzionate, cheltuielile neprevazute (litigii privind incalcarea drepturilor de brevet), investitia specifica in brevetare, economia din costuri. Indicatori de evaluare a veniturilor rezultate din activitatea de brevetare: veniturile realizate, veniturile previzionate, pierderea economica in cazul neutilizarii sau slabei utilizari. Indicatori de analiza a duratei de viata a brevetului: durata de viata legala, durata de viata economica, durata de viata utila (functionala), durata de recuperare a investitiei in brevet, durata de viata ramasa din punct de vedere legal, durata de viata utila ramasa, durata de viata contractuala (pentru contractele ce impun licentierea brevetului de inventie), durata de viata fizica. Indicatori de evaluare a pietei: numarul de utilizatori reali, numarul de utilizatori potentiali, numarul utilizatorilor rau platnici sau neplatnici, numarul de concurenti reali, numarul de concurenti potentiali. Grupe de metode de analiza In uilizarea datelor pentru determinarea valorii brevetelor de inventii, identificam trei grupe de

date: a) Grupa datelor istorice a costurilor, veniturilor, contributiei la profit, a comparatiilor de piata privind brevetul; b) Grupa datelor instant sau imediate metoda comparatiilor de piata; c) Grupa datelor utile metodelor previzionare a fluxului de numerar actualizat sau a profitului sperat, metoda reziduala sau a rentabilitatii, a pietei previzionate. Abordari in evaluare Inainte de a descrie metodele de evaluare din grupa metodelor datelor istorice, sunt Necesare cateva precizari cu privire la conceptul de durata de viata legala si la cel de durata de viata economica a brevetului. Prin durata de viata legala intelegem durata stabilita prin lege. In Romania, durata de viata legala a brevetelor de inventie este, conform Legii nr. 64/1991, de 20 de ani pentru inventiile initiale si de 10 ani pentru modelele de utilitate si inventiile de perfectionare . Durata de viata legala este recunoscuta in limita impusa de lege, atata timp cat se platesc taxele de mentinere in functiune. Un brevet pentru care nu se mai platesc taxele de mentinere se considera abandonat si decazut din drepturi. In acest caz, orice persoane fizica sau juridica poate sa benesicieze de produsul, metoda sau procedeul protejat prin brevet fara a mai plati nici un fel de redevente inventatorului, titularului de brevet sau reprezentantului sau in drepturi. Brevetul de inventie devine de domeniul public.26 Durata de viata economica reprezinta durata pentru care un brevet pentru un produs,
26

Tribuna economica, nr. 26, 2007, pag. 74-75, Banacu Cristian Silviu

36

procedeu sau metoda are cerere pe piata. Durata de viata economica trebuie sa fie mai mica sau cel putin egala cu durata de viata legala a brevetului. In multe situatii, datorita progresului tehnologic rapid in unele domenii (informatica, telecomunicatii, biotehnologii, etc.) durata de viata economica a brevetului este mult mai mica decat durata de viata legala. Spre exemplu, in industria informaticii sau a telecomunicatiilor rata medie a schimbarii tehnologice este foarte mare, intrucat apar noi solutii cu grad mare de noutate intr-o perioada de 6 luni, rezultand o devalorizare morala si economica rapida a solutiilor (produse, metode, procese) aflate in acel moment de utilizare. Putem spune ca durata de viata economica este mai importanta pentru evaluator decat durata de viata legala, intrucat un brevet care nu mai prezinta interes pe piata devine prin plata redeventelor (cazul licentiatului) sau a taxelor (cazul licentiatorului) pentru titularul sau utilizatorul brevetului un factor de cost in loc de unul de venit, constiuindu-se intr-o sursa de pierderi, indiferent de perioada legal de protectie. 1.1.9. Date privind activitatea de cercetare dezvoltare in Romania si in UE Activitatea de cercetare dezvoltare este o activitate care costa foarte multi bani. Mai mult, de la an la an, sumele investita aici cresc neintrerupt. De exemplu, sumele investite in acest domeniu de catre UE in anul 1991 au fost de 2,0% din PIB, iar in anul 1999 de 1,8% din PIB ( dar acest lucru nu inseamna ca investitiile in cercetare ar fi scazut, ci doar au crescut mai incet decat a crescut PIB-ul). In UE, totalul investit in anul 2005 in C-D a fost de 200 miliarde euro, (292 euro/ locuitor/ an), din care: 55% de catre firme = de catre firme (64% in SUA, 75% in Japonia, 66% in China). In aceasta statistica, Romania, alaturi de Cipru, sta cel mai prost, cu 0,4% din PIB in timp ce pe primele locuri se situeaza Suedia (3,86% din PIB) si Finlanda (3,48%).27 Cercetarea si dezvoltarea in inteprinderile romanesti Inteprinderile mari romanesti au dispus de compartimente de cercetare si dezvoltare in cadrul carora au lucrat sute de ingineri. Rezultatele obtinute de acestia au fost insa minimale deoarece: - In timpul studiilor, viitorii ingineri nu au primit antrenamentul necesar pentru a le stimula capacitatea creativa si de a deveni cercetatori. Daca ei au realizat totusi cate ceva, aceasta se datoreaza inteligentei native si nu pregatirii sistematice in aceste sens; - Personalul de cercetare si dezvoltare a fost insuficient calificat: numarul profesorilor si al doctorilor care au lucrat in aceste servicii a fost insignifiant; - Sarcinile pe care le-au primit salariatii in cadrul serviciilor de cercetare si dezvoltare au fost legate mai ales de adaptarea conceptiilor unor produse straine la posibilitatile de fabricare existente in Romania. Sarcina de a produce un produs nou a fost data foarte rar; - Un proces de instruire permanenta in vederea mentinerii cunostintelor de specialitate la nivelul in continua crestere pe plan international nu a fost realizat. Nivelul de cunostinte capatat in timpul studiului a devenit cu timpul complet insuficient pentru a face fata pe plan international. Mai mult, accesul la literatura straina de specialitate a fost limitat intr-un mod dramatic. - Trecerea de la conceptul analog in rezolvarea problemelor ingineresti la conceptul digital, sprijinit de introducerea calculatoarelor de mare capacitate, a fost intarziat din cauza lipsei posibilitatilor de finantare a investitiilor;
27

Prof.univ.dr.Liviu Mihail Baloiu, Corina Frasineanu, Ioan Frasineanu - ,,Management inovational", Bucuresti 2008,pg 389-391

37

Nivelul de salarizare nu a asigurat linistea necesara concentrarii asupra problemelor legate de cercetare dezvotare. Cea mai mare parte a capacitatii creative a fost folosita de cercetatori pentru asigurarea existentei proprii; Asa se explica de ce industria romaneasca mai fabrica in anul 2001 automobile concepute in anul 1967, locomotive concepute in anul 1960, camioane concepute in 1980 s.a.m.d. O piedica importanta in dezvoltarea capacitatii de dezvoltare din cadrul intreprinderilor a fost generata de modul de organizare a economiei nationale: vanzarea produselor nu a fost nici un moment sarcina intreprinderilor producatoare, ci a unor organizatii de distributie - nu de vzanre - , controlate de stat. Necesitatile si dorintele exprimate de cumparatori nu au fost transmise producatorilor si nu au ajuns la personalul insarcinat cu dezvoltarea produselor. Nu a existat nici o emulatie pentru acesta de a dopta produsele la cerintele pietei, legatura cu aceasta fiind intrerupta. Inainte de 1989, conceptul de dezvolatre a industriei romanesti a fost bazat pe cumpararea atat a licentelor de produs, cat si a tehnologiei si a liniilor de fabricare, sarcina inginerilor romani fiind aceea de a adapta o parte din cerintele la posibilitatile industriei romanesti si de a inlocui o parte din masinile ce trebuiau importate cu masini din fabricatie autohtona. Aceasta activitate duce la desfasurarea unor activitati de cercetare si de dezvoltare semnificative. Dupa 1989 nu a mai fost formulat nici un concept de dezvoltare a industriei romanesti, asa ca s-a renuntat si la un mare numar de ingineri din cercetare si din proiectare. O experienta bogata, chiar daca aceasta a fost obtinuta in cea mai mare parte numai la nivelul de adaptare a produselor existente si nu la nivelul de dezvoltare a produselor noi, s-a pierdut. Activitatea institutelor nationale de cercetare In Romania au fost infiintate, de-a lungul timpului, numeroase institute de cercetare in care au lucrat mii de cercetatori. Problemele de care s-au lovit acestea sunt: lipsa calificarii corespunzatoare a personalului, lipsa de contact cu cercetarea din lume, lipsa de competitie interna, lipsa conditiilor materiale si a investitiilor. Rezultatele sunt similare: cercetarea romaneasca nu a descoperit nici un fenomen, dezvoltarea romaneasca nu a realizat nici un produs care sa atraga atentia internationala. Lipsa de legatura cu piata, mai tarziu lipsa unei piete, a dus la rezultate prezentate in volume intregi de piblicatii, care insa nu au gasit nici o aplicare practica. Activitatea Ministerului Educatiei si Cercetarii Este laudabil ca exista un for romanesc de stat pentru coordonarea si stimularea activitatii de cercetare. Nu este de contestat faptul ca acesta pune la dispozitia celor interesati fonduri insemnate. Numai ca persoanele care poarta raspunderea in minister nu au lucrat nici o data in cercetare sau in administrarea cercetarii asa cum aceasta se intelege in tarile dezvoltate. Ceea ce ministerul realizeaza in prezent este acea forma de organizare birocratica, care este neaparat necesara pentru a coresponda cu organele de resort ale Uniunii Europene.28 Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale principalelor companii ale lumii Stiti care este, in lume, domeniul industrial cu intensitatea cea mai mare de cheltuieli de cercetare stiintifica? Este cel al farmaceuticii si biotehnicii. Ar fi o buna directiva si pentru dezvoltarea viitoare a Romaniei probabil. Principalele companii ale lumii din acest domeniu investesc in cercetare-dezvoltare 13% din cifra lor de afaceri. In 2001, aceasta a insemnat 46,6 miliarde dolari, dintr-o cifra de afaceri de 375 miliarde dolari. Companiile din toate domeniile
28

Inventica si economie Cercetarea si dezvoltarea in Romania, nr.5 (77) pag. 23-28, autor Mprof. Dr. Radu Mihalcea

38

mondiale investesc in cercetarea stiintifica pentru ca ea le asigura viitorul. Pe ansamblu, principalele 300 companii au investit in cercetare-dezvoltare 4,8% din cifra de afaceri de 5,6 trilioane dolari in 2001. Ca sa se alinieze la aceasta tendinta, companiile din Romania ar trebui sa investeasca in cercetare-dezvoltare circa 2 miliarde dolari pe an. Uriasa pentru Romania, aceasta cifra n-ar micsora deloc decalajul ce ne desparte de elitele economiei mondiale. Surmontare decalajului are nevoie de o cifra mult, mult mai mare. Pentru a usura orientarea Romaniei spre o astfel de eventualitate, sa vedem, pe scurt, cat investeste fiecare industrie in parte si care este greutatea specifica a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. DainlrChrysler corporatia cu cele mai mari investitii in domeniul cercetarii-dezvoltarii Un studiu recent a aratat faptul ca producatorul european de automobile DaimlerChrysler cheltuieste mai multi bani in R&D decat oricare alta companie din lume. Din pacate, nu multe companii europene urmareasc aceste exemplu. In anul 2005 Tabloul investitiilor in domeniul Cercetarii-Dezvoltarii arata o redresate a cheltuielilor de companii europene, cu o investitie in crestere cu 0,7%, comparative cu o scadere de doua procente in anul 2004. Dar companiile europene sunt inca in spatele companiilor de top din afara UE, care in aceste an au inregistrat o crestere de 7% din domeniul cercetarii-dezvoltarii.Oficialii UE au subliniat de mult nevoia investitiilor in acest domeniu, iar intre timp s-a inregistrat o crestere a investiilor pentru imbunatatirea retelelor de transport europene si pentru consolidarea competitivitatii economice pe pietele globale de transport. DaimlerChrysler a investit 5,66 miliarde euro in cercetare-dezvoltare in ultimul an, putin mai mult decat U.S.- gigantul farmceutic Pfizer Inc si alti doi giganti din domeniul transporturilor: Compania Ford Motor si Toyota din Japonia.Editia 2005 a tabloului de bord ofer spaiu pentru optimism, dar arat de asemenea sarcin enorm nc n faa noastr, dac vrem ca UE s devin o economie a cunoaterii adevrate", a declarat comisarul UE Comisarul pentru Cercetare, Janez Potonik. "Avem unele companii performante excelente UE, dar avem nevoie de o mai mare coeren i ambiie n stabilirea condiiilor potrivite pentru C & D i inovare n toate statele membre, astfel nct s avem mai multe dintre ele. Mesajul este foarte simplu: Situaia este grav. Guvernele UE au promis deja pentru a impulsiona cercetarea dezvoltarea cresterea investitiilor la 3% pana in 2010. Bugetul alocat C&D in Europa se situeaza sub cel al Japoniei de 3,15% si al Statelor Unite de 2,59% si foarte putin sub Chinei, 1,31%. In Europa, investitiile din sectorul privat sunt mult mai mici decat media din Japonia si Statle Unite. Este chiar mai mic decat China, a spus Potonik, comisarul european. Doar 54,3% din investitiile in C&D vine din partea intreprinderilor, fata de Japonia 74,5%, Statele Unite 63,1% si China 60,1%. Un raport sanatos este de doua treimi de finantare din sectorul de afaceri privat si o treime din sectorul public.(RADU MIHAELA ALEXANDRA) Europa in lume 9 dintre primele 25 de investitori din intreaga lume sunt localizati in UE, si 45% din primele companii in UE si-au crescut investitiile in domeniul C&D cu mai mult de 5% anul acesta. Cu toate acestea, topul chestulielor cu adevarat mari sunt detinute de jucatori foarte puternici. In domeniul IT hardware, de exemplu, Nokia, Ericsson, Alcatel, Infineon Technologies si ASML Holding sunt responsabile pentru 86% din toate activitatile de cercetare sid ezvoltare de finaintare in acest sector. Oficialii UE spun companiile europene sunt mai puin prezente la nivel mondial n sectoare industriale care investesc mai mult de 5% din vnzrile lor n cercetare i dezvoltare, cum ar fi biotehnologia, sntate i tehnologia informaiei.

39

Aceasta a fost a doua ediie a tabloului de bord, i a fost elaborat n comun de catre Comisia de Cercetare DG i DG Centrul Comun de Cercetare. Acesta prezint date privind 1400 de societi: 700 de companii de top din UE, si top 700 companii din afara UE. Precum am mentionate mai sus, firmele din Europa nu acorda o atentie sporita domeniului cercetare-dezvoltare, fiind cu mult depasite de firmele care nu sunt din acest teritoriu. Se observa o necesitate de investitii in acest domeniu, in special pe partea de logistica, a transporturilor. Firma DainlrChrysler a demonstrat faptul ca adevaratele beneficii vin in urma investitiilor aduse in domeniul cercetarii-dezvoltarii, inovarii. 29 (RADU MIHAELA ALEXANDRA) Tendinte si diferentieri in cercetarea stiintifica mondiala Companiile lumii au grija sa pastreze ritmul cercetarii stiintifice cat mai putin afectat de deteriorarea conjuncturii economiei mondiale. In jargonul economic, cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt cunoscute sub sigla englezeasca R & D (research & development). Potrivit raportului R & D Scoreboard pe 2002, principalele 600 companii ale lumii si-au sporit cheltuielile de R & D cu 4 % in 2001, desi vanzarile lor totale au sporit doar cu 2%, iar profitul lor operational a scazut cu 52%. Chiar si industriile in care conjuncture a fost proasta, cum au fost tehnologia informatiei, telecomunicatiile sau serviciile de media au cautat sa-si sporeasca activitatea de R & D. in 2001, principalele 116 companii producatoare de echipamente de tehnologie a informatiei din lume au investit 75 miliarde dolari in R & D, desi au avut o pierdere operational combinata de 144 miliarde dolari. La fel, cele 70 companii principale de programe de computer si servicii de tehnologie a informatei au chestului pe R & D 20 miliarde dolari, desi au avut o pierdere operational combinata de 5 miliarde dolari. Intr-adevar, in 2001, companiile din farmaceutica si biotehnica au avut cea mai mare intensitate de chestuieli de R & D in 2001, de 13%, adica de 46,6 miliarde dolari din cifra lor de afaceri de 357 miliarde dolari. In acest domeniu, cele mai mari chestuieli R & D ale companiile individuale, in ordine, in miliarde dolari (vanzari totale), au fost facute de: Pfizer, SUA 4,8 (32, 3), Glaxo-SmithKline, Regatul Unit 3,8 (29,7), Johnson & Johnson, SUA 3,6 (33,0) si Avertis, Franta 3,1 (20,2). Dar, in structura, pe domenii industrial, a cheltuielilor de R & D ale primelor 300 de companii ale lumii, pe primul loc se afla producatorii de echipamente de tehnologie a informatiei, care in 2001 au investit in R & D aproape 70 miliarde dolari, dintr-o cifra de afaceri de 721 miliarde dolari. Cu cateva exceptii notabile, cea a petrolului si cea a farmaceuticii, structura pe domenii a cheltuielilor de R & D urmareste structura cifrei mondiale de afaceri. In cifra totala de afaceri a celor 300 de companii principale, de 5,6 trilioane dolari in 2001, pe primele locuri, se situau (in %) companiile din industriile de automobile (21,1), petrol (13,4) si echipamente electrice si electronice (9,7). In totalul investitiilor de R & D ale celor 300 de companii, cifrate la 267,6 miliarde dolari in 2001, ponderile cele mai mari le detineau (in %) companiile din industriile de echipamente de tehnologie a informatiei (26,0), automobile (17,9), farmaceutica si biotehnica (17,4) si echipamentele electrice si electronice (10,7). Ambele ierarhii sunt foarte importante pentru orientarea companiilor romanesti care vor sa aiba legaturi de afaceri sau sa colaboreze in cercetare stiintifica pe plan mondial. Companiile americane pun mai mare accent pe cercetarea stiintifica in extinderea activitatii lor decat companiile europene care se bazeaza mai mult pe fuziuni si achizitii. Companiile din SUA cheltuiesc pe fuziuni si achizitii echivalentul a 20%, iar cele britanice echivalentul a 150% din investitiile lor in R & D. achizitiile de companii nu sunt, intotdeauna, un lucru rau. Uneori, ele sunt esentiale pentru restructurarea unei ramuri industriala confruntata cu scaderea cererii pe termn lung, dar, pe ansamblu ele se compara defavorabil cu
29

http://ec.europa.eu/research/transport/news/article_3585_en.html

40

R & D, in strategia de management a companiilor. Pe ansamblul unei tari intregi, insa, intensitatea investitiilor de R & D este hotaratoare pentru cresterea productivitatii si pentru extinderea productiei ambele prea putin sau deloc imbunatatite prin fuzionarea cu sau achizitionarea altei companii.30 Chiar daca, de regula, nu se poate face o corelatie directa, la nivel de firma, intre banii investiti intr-un an in activitatile de cercetare-dezvoltare si profiturile din anul urmator, ramane cert faptul ca o activitate de cercetare bine organizata conduce pana la urma la profituri substantiale.31 1.2. Activitatile de investitii constructii 1.2.1. Construirea de noi capacitati de productie Capacitatea de productie reprezinta productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data, intr-o anumita calitate si structura sortimentala, in conditiile folosirii intensive si extensive a mijloacelor de productie si a celui mai eficient regim de lucru al acestora. 32 La nivelul firmei, inovatia joaca un rol determinant ca factor al competitivitatii si al cresterii economice. Printre multiplii factori care determina pozitia unei firme, inovatiei ii revine un rol decisiv. Daca firma inoveaza numai pentru a-si pastra o anumita pozitie pe piata, se spune ca ea practica o inovatie defensiva a produsului, iar daca ea incearca sa se desprinda din pluton oferind un produs mai avansat din punct de vedere tehnic, se spune ca practica o politica ofensiva de inovare. Rolls Royce Marca Rolls Royce (RR) este pe veci legata de legendarul Silver Ghost, pentru multi automobilul ideal al tuturor timpurilor. Incepand cu Primul Razboi Mondial, RR a realizat, la comanda Guvernului Majestatii Sale Britanice, motoare de avioane care au facut istorie, de la Hawker Hurricane si Spitfire la Harrier-ul cu decolare verticala.In 1998, cand a vandut germanilor atat uzina, cat si brandul pentru automobile, RR era deja consacrat ca al doilea mare producator mondial de motoare de avion si elicopter si lider pentru motoarele de propulsie navala. Acestea din urma echipeaza absolut toate tipurile de vase (inclusiv submarinele nucleare), printre clientii RR numarandu-se 2.000 de companii comerciale si forte navale din 50 de state.Dar domeniul de excelenta al RR este cel al aeronavelor, unde a reusit recent sa devanseze puternicul concurent american Pratt & Whitney pe segmentul clientilor civili. 55.000 de motoare cu reactie produse de RR echipeaza aeronavele din peste 150 de tari, printre clientii sai numarandu-se peste 2.400 de firme, 500 companii aeriene si 160 de forte aeriene nationale. Iar cele 18.000 de motoare de elicopter aflate in exploatare propulseaza doua treimi din aparatele civile, RR avand, totodata, o prezenta puternica pe piata elicopterelor militare (Comanche, Apache, Sea King, Tiger, Super Lynx 300 etc.). RR are vocatie pentru modelele care intra in istorie. Produsul, care domina azi piata constructiilor de aeronave civile prin cei doi giganti, Boeing si Airbus, este motorul Trent, in diverse variante: de la Trent 500, care echipeaza, din acest an, Airbus A340-500/600, la Trent 900, ales de trei dintre primele patru companii aeriene care au comandat deja superjumbo-jetul A380.
30 31

Inventica si economie Cercetarea si dezvoltarea in Romania, nr.5 (77) pag. 36-41, autor Marin Francu Prof.univ.dr.Liviu Mihail Baloiu, Corina Frasineanu, Ioan Frasineanu - ,,Management inovational", Bucuresti 2008,pg 390 32 http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/Managementul %20productiei/cap12.pdf

41

In acest an dezastruos pentru liniile aeriene si industria aeronautica, RR va avea o reducere de profit de numai 12% si va continua sa-si intareasca pozitia in piata. RR este creditata azi cu 32% din cele 2,5 miliarde USD, la cat este evaluata piata motoarelor de avion, avand o cota de 40% pe piata europeana si 25% pe piata mondiala a aparatelor militare, unde este lider pentru avioanele de transport, prin echiparea avioanelor produse de Lockheed Martin. In acest deceniu, prin realizarea proiectelor curente, RR va acapara 25% din piata nord-americana. In urmatorii 20 de ani, va fi nevoie de 31.000 de motoare de avion. Dupa ce, in urma cu cateva decenii, a adus si a impus pe piata motoarele cu reactie in varianta moderna, RR este acum implicata in cateva proiecte care reprezinta urmatoarea generatie de sisteme de propulsie, dintre care cele mai spectaculoase sunt: Motorul cu reactie pentru vehicule navale pe perna de aer. Motorul EJ200 pentru avionul de lupta Eurofighter Typhoon, care poate urca pana la 15.240 de metri si dezvolta o viteza de 2 Mach, cu o viteza de croaziera superioara aparatelor in uz. Piata pentru Typhoon este apreciata la circa 1.000 de bucati, pentru urmatorii zece ani. Componentele de propulsie verticala, domeniu in care RR este autoritatea necontestata, pentru avionul de lupta JSF (Joint Strike Fighter F135), realizat in cooperare cu Lockheed Martin si Pratt & Whitney. Modelul F135 are o piata estimata de 3.000 de bucati pentru SUA si Marea Britanie, plus alte 2.000 de bucati pentru export. Cu investitii de 3,376 miliarde USD in bunuri de capital si 9,976 miliarde USD in cercetare-dezvoltare, in ultimii 12 ani, RR si-a cvadruplat cota pe o piata care a crescut de trei ori. Pentru urmatorii 20 de ani, piata aeronavelor civile este evaluata la 14.330 de aparate, care vor avea nevoie de 31.000 de motoare. Pastrandu-si ritmul de dezvoltare si capacitatea de inovare tehnologica, Rolls Royce are cele mai mari sanse de a se instala, inainte de sfarsitul perioadei, in pozitia de lider absolut al producatorilor de motoare pentru aeronave. Conform celor mentionate mai sus, Rolls Royce a adus un mare aport functiei de cercetare-dezvoltare in domeniul logistic. Acesta a ajutat la o mai buna cale de transport, atat terestru cat si aerian, obiectivele lor fiind legate de interesele armatei. 33(RADU MIHAELA ALEXANDRA) Multe organizatii , mai ales cele mari , nu lasa la intamplare dezvoltarea de noi produse si servicii . Ele isi dedica eforturile spre crearea de noi produse si tehnologii , gasirea unor noi utilizari pentru cele existente si dezvoltarea de noi procese care vor reduce costurile de capital sau fabricatie . Acestea sunt obiectivele cercetarii si dezvoltarii. Elaborarea unui produs sau a unor noi capacitati de productie , necesita mai multe etape si implica talentul si cunostintele mai multor persoane. Se stie faptul ca noile tehnologii de productie nu sunt realitati fizice , pana cand nu sunt produse. Tehnologia de proces se refera la echipamentul, oamenii si sistemele folosite pentru realizarea acestora. Pe masura ce ideile noi sunt create, acestea sunt evaluate pentru fezabilitatea economica, potentialul de piata, testarea functionala, s.a.m.d. Dupa cum se stie , doar un mic procent din ideile de noi produse sau noi capacitati de productie , devin realitati comerciale, ilustrand motivul pentru care cercetarea si dezvoltarea sunt atat de costisitoare. Unele idei noi cu privire la acestea supravietuiesc diferitelor etape costisitoare de dezvoltare inainte de a fi date in folosinta . Aceste idei, prezinta costuri ridicate, care uneori pot sa nu fie recuperate niciodata. Aceste riscuri sunt compensate , totusi de o serie de noi tehnologii care genereaza indirect suficiente venituri pentru a face din cercetare dezvoltare o initiativa rentabila pe termen lung .
33

http://www.capital.ro/articol/rolls-royce-a-inventat-motorul-cresterii-afacerii-7349.html

42

Dezvoltarea precum si construirea de noi capacitati de productie , reprezinta sarcini majore care au etape identificabile. Pe masura ce dezvoltarea progreseaza in fiecare faza , riscurile si potentialul sau sunt studiate , atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere al eficientei lui (in ce proportie noul utilaj ajuta produsul sa se evidentieze pe piata ). O prima etapa in construirea de noi capacitati de productie o constituie identificarea necesitatii . Dupa ce ideea cu privire la adoptarea unei noi tehnologii de productie iese la suprafata , trebuie sa se demonstreze ca aceasta indeplineste toate cerintele necesare in ntreprindere (aduce un plus produselor, le diferentiaza de cele ale concurentilor, ajuta intreprinderea sa aiba costuri mai mici etc.). Foarte important in cadrul unei intreprinderi este ca celelalte capacitati de productie din interiorul companiei sa nu indeplineasca aceeasi necesitate ca si cea nou realizata. Dupa ce idea unei noi tehnologii a fost identificata , urmeaza o alta etapa in care , are loc o analiza a intreprinderii(daca aceasta detine resursele necesare adoptarii unei noi idei ) , stabilirea unor criterii de proiectare si a prioritatilor acestora, precum si estimarea cerintelor logistice de productie . General Electric In ianuarie 1990 General Electric si-a anuntat planurile de a continua productia noului sau motor cu reactie GE90 cu raza lunga de actiune . Astfel compania a adoptat o noua tehnologie de productie prin care noile modele de motoare , se diferentiau de cele deja existente pe piata ,prin faptul ca reducea consumul de combustibil cu 10% , reducea amanatiile cu 30% , iar noile motoare erau mult mai silentioase. Motoarele au fost produse in Franta si SUA .Se poate considera ca acest proiect de adoptare a unei noi capacitati de productie care sa ajute la diferentierea pe o astfel de piata este unul riscant, chiar daca avem de aface cu o companie mare(ce detine venituri de 50 mld $ si active de 110 mld $ in 1988) si diversificata.Costul de dezvoltare corespunde intregii pozitii financiare a GE la sfarsitul anului 1988 (2,1 mld. $). Desi GE 90 este proiectat pentru avionul cu reactie Boeing 767X, GE are nevoie de alte piete pentru a contrui un motor rentabil. Daca GE isi poate respecta planurile , spera ca proiectul le va permite motoarelor cu reactie contruite cu noua tehnologie , produse de ei ce reprezinta 13% din veniturile GE si 17% din profiturile GE sa continua sa isi aduca o contributie semnificativa la succesul GE in 1995 si dupa. 34(RADU ANAMARIA -CATALINA) Dupa aceste etape , are loc o proiectare mai in detaliu a noii capacitati de productie , care consta intr-o serie de activitati de proiectare , in scopul elaborarii unei definitii detaliate a noii tehnologii , a materialelor, a formelor precum si a costurilor.Procesul de proiectare cuprinde de obicei analiza , experimentarea si gasirea acelor date care sa corespunda in cea mai mare parte cu dorintele celor care utilizeaza noua capacitatede productie. Dupa ce au fost creionate doleantele celor din companie cu privire la noua tehnologie adoptata , are loc o analiza computerizata a acesteia, simulari pentru a observa modul cum se comporta precum si testarea acesteia. Daca noul instrument realizat satisface in mare masura cerintele celor care lau constituit acesta va fi realizat in forma sa finala si va fi adoptat in cadrul intreprinderii. 1.2.2. Extinderea si modernizarea celor existente Utilajele unei intreprinderi, pe langa uzura fizica ce are loc, sufera si un proces de uzura morala ce poate fi atenuat prin modernizarea echipamentelor. Prin modernizarea utilajului se intelege procesul de aducere a unor perfectionari de ordin constructiv si tehnologic pentru a aduce utilajul in functiune la nivelul performantelor tehnico-economice a utilajelor noi, folosite in acelasi domeniu de activitate.
34

Adam Everett E., Jr. Ebert, Ronald J. - ,,Managementul productiei si al operatiunilor", Editura Teora, Bucuresti 2001, pag 128

43

Prin modernizarea utilajelor se obtine o crestere a randamentului acestuia intre 3050%. Ca urmare a cresterii randamentului obtinem, de asemenea, un efect similar punerii in functiune a unor utilaje noi la nivelul performanetelor modernizarii utilajelor. Imbunatatirea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor se poate realiza prin diferite cai: Automatizarea comenzilor si perfectionarea acelor mecanisme ce asigura efectuarea unor operatii cu caracter auxiliar si de servire. Din randul acestora amintim operatii de aducere a materiei prime la locul de prelucrare si operatii de pornire sau oprire a masinii modernizate. Cresterea randamentului utilajelor prin marirea vitezei de prelucrare a lor, prin cresterea puterii motoarelor lor si prin perfectionari aduse la celelalte mecanisme ale utilajului. Inlocuirea acelor mecanisme ce necesita un timp mare de prelucrare, reparare cu alte mecanisme ce asigura executarea acestor operatii intr-un timp mai redus. Amintim prelungirea duratei de functionare a diferitelor componente ale utilajelor prin placarea partilor acestora cu aliaje dure ce asigura functionarea acestora intr-un timp mai mare intre doua reparatii. Perfectionarea mecanismelor utilajelor respective prin marirea puterii motoarelor ce actioneaza utilajul prin mecanismele acestuia, operatii cu caracter auxiliar ce ajuta efectuarea operatiilor de baza. Aceasta cale presupune aducerea de perfectionari la acele mecanisme ce asigura aducerea materiei prime in situatia de a fi prelucrata, pozitionarea corecta a lor pentru prelucrare. Procesul de imbunatatire a echipamentelor unei intreprinderi se poate aprecia printro serie de indicatori: - Numarul de utilaje modernizate pe total si pe tipuri de utilaje, fata de totalul echipamentelor de care dispune intreprinderea; - Procentul instalatiilor modernizate pe total si pe tipuri de instalatii, fata de totalul echipamentelor de care dispune intrepinderea; - Eficienta economica pe care o prezinta modernizarea utilajului pentru fiecare echipament in parte. Pentru modernizarea utilajelor se intocmeste pe intreprindere un plan de modernizare prin care se prevad utilajele ce urmeaza a fi modernizate, specificandu-se pentru fiecare utilaj in parte eficienta economica pe care o prezinta modernizarea efectiva. Pentru a prevedea eficienta economica pentru echipamentele ce urmeaza a fi supuse modernizarii se intocmeste un studiu tehnico-economic prin care se arata felul modernizarii si eficienta economica ce urmeaza a fi realizata ca urmare a inlocuirii. Gospodarirea energetica a intreprinderii O intreprindere productiva foloseste cantitati mari de energie si combustibil pentru realizarea procesului de productie. Ea poate sa dispuna de o centrala electrica proprie, de spatii de transfer a energiei, de o statie de producere a apei calde sau abur, instalatie de producere a oxigenului, a aerului imprimat, instalatii de transport a tipurilor de energie la locurile de consum, instalatie de climatizare. Asigurarea acestor activitati revine in sarcina sectiei mecano-energetice din intreprindere sau la intreprinderi mai mari in sarcina sectiei

44

energetice ce cuprinde si coordonarea tuturor instalatiilor producatoare de energie si asigurarea combustibilului necesar functionarii intreprinderii. Buna functionare a acestor activitati asigura firmei o activitate continua, potrivit cerintelor realizarii procesului de productie. In industria chimica, de exemplu, cheltuielile necesare pentru diferite feluri de energie si combustibil reprezinta circa 9% din totalul cheltuielilor de productie ale intreprinderii. Instalatiile, masinile si echipamentele, reprezentand o pondere importanta in patrimoniul intreprinderilor industrial, trebuie sa fie evaluate in concordant cu cerintele unor standard moderne de evaluare si de catre evaluatori profesionisti, specializati in evaluarea acestei categorii de active corporale. Cerintele referitoare la procesul de evaluare a acestor active sunt continute in Standardul International de Practica in Evaluare nr.3 IVGN 3 Evaluarea instalatiilor, masinilor si echipamentelor si in IVGN 8 Costul de inlocuire net, care fac parte din Standardele Internationale de Evaluare, editia a sasea 2003, elaborate de Comitetul pentru Standardele Internationale (IVSC), traduse si editate de ANEVAR si in anul 2004. 35 De asemenea, o carte profesionala remarcabila, elaborata de American Society of Appraisers, tradusa si editata de ANEVAR, in anul 2004, cu titlul Evaluarea masinilor si echipamentelor, contine toate detaliile necesare unui evaluator profesionist de instalatii, masini si echipamente, pentru a realiza rapoarte de evaluare credibile si consecvente cu cerintele standardelor de evaluare larg recunoscute si aplicate. 1. Aspecte metodologice Cateva dintre aspectele metodologice esentiale pentru evaluarea instalatiilor, masinilor si echipamentelor (IME) sunt sintetizate in aspectele de mai jos: a. Tipurile de valoare pot fi diferite, ca de altfel si premisele valorii. b. Intocmirea situatiilor financiare ale IME aflate in exploatare; excedentare sau in surplus fata de necesitatile de exploatare normala a intreprinderii; investitii imobiliare (nu e cazul IME). c. Instructiuni date de client la inceputul misiunii de evaluare daca un evaluator accepta un angajament de evaluare, in care nu sunt date aceste instructiuni, atunci el va face investigatia si analiza necesara pentru a identifica tipurile de valoare. d. Metode si proceduri de evaluare recunoscute inscrise in abordarea prin cost, prin venit si prin comparatie directa, care sunt, de altfel, cele trei abordari traditionale pentru evaluarea oricarui tip de proprietate. e. Precizari clare referitoare la faptul ca IME au fost evaluate pe amplasamentul lor sau in afara acestuia. f. Evitarea unei confuzii curente intre costul de inlocuire net al IME, care este ata un tip de valoare nebazata pe piata, cat si o metoda de evaluare acceptabila, cu valoarea de piata a IME. 2. Concepte precise Conceptele precise sunt: Costul de inlocuire si costul de reproductie; Deteriorarea (uzura) fizica, deprecierea functionala si deprecierea economica (sau din cauze externe). Costul de inlocuire si costul de reproductie

35

Tribuna economica, nr.39, 2004, pag. 28-30, Sorin V. Stan

45

Costul de inlocuire reprezinta costul curent al unor instalatii, masini si echipamente moderne, care au cea mai apropiata utilitate echivalenta cu cea a IME evaluate, in timp ce costul de reproductie reprezinta costul curent de fabricare a unor copii identice ale IME evaluate si utilizand aceleasi sau aproape aceleasi materiale. Costul de inlocuire este punctul de plecare cel mai adecvat pentru calcularea costlui de inlocuire net, deoarece majoritatea IME nu sunt inlocuite cu IME cu aceleasi caracteristici tehnico-economice, ci cu unele de tip modern, pentru a satisface nevoile curente ale proprietarului. Substitutele moderne ale IME sunt mai atractive, deoarece sunt superioare IME evaluate prin generarea mai multor avantaje pentru proprietarul lor, respectiv fie au un cost de achizitionare mai redus (economie de cheltuieli de capital), fie functioneaza cu consumuri specifice mai reduse (avantajul cheltuielilor de exploatare), fie genereaza venituri mai mari (avantaj de venit). Costul de reconstructie brut se poate calcula prin doua metode, respectiv: Indexarea costului istoric costul IME in stare noua, la data constructiei si/sau punerii in functiune, cu un indice de pret sau de cost adecvat. Metoda devizului privind documetatia tehnico-economica. 3. Deprecierea instalatiilor, masinilor si echipamentelor Cauzele deprecierii IME: Uzura fizica Deprecierea functionala Deprecierea economica

Uzura fizica reprezinta pierderea in valoare sau in utilitatea initiala a IME cauzata de utilizare, expunere la diversi factori de mediu, constrangeri fizice si altel, asemanatoare. Aceasta se poate calcula prin diverse metode: Varsta efectiva (ani) Uzura fizica = x 100 Varsta efectiva (ani) + durata de viata utila ramasa (ani) sau Varsta efectiva (nr. ore de functionare efective) Uzura fizica = Varsta efectiva (nr. ore de functionare efective) + durata de viata utila ramasa (nr. ore de functionare ramase) Deprecierea functionala reprezinta pierderea de valoare sau utilitatea initiala a unei IME, cauzata de ineficiente si neadecvari cand sunt comparate cu IME mai eficiente sau cu unele inlocuitoare mai putin costisitoare si construite cu tehnologie moderna. Indiciile prezentei deprecierii functionale sunt: costurile de exploatare excedentare, supradimensionarea constructiei (costul de capital excedentar), inadecvarea, lipsa de utilitate sau alte conditii asemanatoare. Deprecierea economica numita si depreciere externa, reprezinta pierderea in valoare sau in utilitatea initiala a IME cauzata de factori externi fata de IME, cum ar fi costul majorat al materiilor prime, fortei de munca sau al utilitatilor; cerere scazuta inregistrata pentru produsele fabricate; concurenta sporita; politici de mediu sau alte masuri legislative; inflatia sau rate majorate ale dobanzii; alti factori similari. 4. Concluzie 46 x 100

Costul de inlocuire curent este punctul de plecare adecvat pentru formarea unei opinii asupra valorii, deoarece instalatiile masinile si echipamentele noi sunt cele care pot sa inlocuiasca serviciul oferit de IME supuse evaluarii. Cele trei tipuri de depreciere fizica, functionala si economica, se determina in mod secvential, respectiv in aceasta ordine fireasca in care ele apar, pe parcursul duratei de viata normala a echipamentelor unei intreprinderi. 1.2.3 Introducerea de noi instalatii ,echipamente si utilaje de inalta performanta 1.2.3.1. Progresul tehnic cel ce determina realizarea unor utilaje, instalatii si echipamente de inalta performanta Progresul tehnic desemneaz totalitatea realizarilor din cunoasterea umana prin care activitatea economica in ansamblul ei devine eficienta: innoirea, modernizarea si diversificarea produselor, perfectionarea echipamentelor si tehnologiilor de fabricatie, modificarile in natura si structura resurselor de materii prime si de energie, imbunatatirile in domeniul comercializarii bunurilor,al transportului si comunicatiilor, al metodelor de organizare a productiei, al activitatii manageriale, etc. Progresul tehnic se caracterizeaza atat prin acumulari curente de elemente pozitive, care maresc eficienta utilizarii resurselor, cat si prin schimbari ample, fundamentale, intemeiate pe noile descoperiri ale stiintei. Datorita amploarei deosebite si a profundelor implicatii economice si sociale, progresul tehnic contemporan este considerat ca fiind o veritabila revolutie in domeniile stiintei si tehnicii. Din acest motiv, progresul tehnic contemporan este cunoscut indeosebi sub denumirea de revolutie tehnico-stiintifica. Revolutia tehnico-stiintifica reprezinta procesul transformarilor calitative si structurale, extrem de rapide si simultane, in toate domeniile stiintei si tehnicii, cu implicatii profunde asupra progresului economico-social. Trasaturile revolutiei stiintifice si tehnice contemporane sunt numeroase si se afla in continua diversificare. Dintre acestea mentionam: 1) Revolutia tehnico-stiintifica are un caracter multilateral, universal, global, cuprinzand si influentand toate elementele factorilor de productie. Acest caracter este determinat de faptul ca progresele rapide si mutatiile revolutionare nu se limiteaza numai la sfera stiintei si tehnicii, ci afecteaza intreaga structura si stare a sistemelor sociale. Implicatiile sale determina schimbari importante in activitati si in constiinta oamenilor, influentand toate domeniile vietii. 2) S-au schimbat raporturile intre dezvoltarea stiintifica, dezvoltarea tehnica si dezvoltarea productiei. Stiinta cunoaste un ritm de dezvoltare mai ridicat decat tehnica, iar aceasta din urm devanseaza, la randul ei productia. 3) Prin aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice, revolutia tehnico-stiintifica a facut ca stiinta sa devina un important factor de productie, schimbandu-se astfel functia sa sociala. 4) S-a redus perioada care desparte descoperirea stiintifica de aplicarea ei in productie. 5) Progresul realizat intr-un domeniu al stiintei se extinde si in alte domenii. 6) Resursele materiale, energetice, financiare si umane destinate cercetarii sunt uriase. Caracterul complex al revolutiei tehnico-stiintifice conduce la implicatii multiple ale acesteia asupra procesului de productie: - un salt calitativ n domeniul echipamentelor de productie (trecerea de la mecanizarea complexa si automatizarea rigida la automatizarea supla si informatica, la folosirea robotilor si a micro-electronicii); -ameliorarea bazei de materii prime si energie, prin atragerea n activitatile economice a resurselor neconventionale;

47

- modifica locul si rolul factorului uman in cadrul proceselor de productie; - modifica radical tehnologiile de productie prin trecerea tot mai mult de la tehnologiile mecanice la cele chimice, mecanotronice (imbinarea tehnologiilor mecanice cu cele electronice), informatice si electronice, etc; - are loc o dinamica nemaiintalnita in ameliorarea calitativ a factorilor de productie si in sporirea eficientei economice a utilizarii acestora; - aparitia unui nou factor de productie- resursele informationale- si a unui nou domeniu al activittii umane - productia, depozitarea, utilizarea si comercializarea informatiei.36 1.2.3.2. O noua tehnologie sistemul flexibil de fabricatie (SFF) Un SFF este o tehnologie de process care poate produce o varietate moderata de produse in cantitati mici, si poate face acest lucru rapid si la o calitate ridicata. Costurile de operare pot fi si ele reduse cu un SFF; costurile cu forta de munca directa conduc la costuri mai mici de productie. Aceste beneficii, totusi, nu sunt gratuite; un SFF necesita investitii de capital foarte mari in echipament, sistemele de planificare si control si resurse umane. Un SFF este cel mai des folosit in productia de componente care necesita mai multe operatiuni ale masinilor. O statie de lucru este alcatuita dintr-o masina sau robot care realizeaza o anumita clasa de sarcini cum ar fi gaurirea, indoirea metalului in diferite directii,etc. Sunt disponible in permanenta scule specializate pentru o utilizare unica si acestea sunt modificate automat de computere in conformitate cu cerintele unice pentru fiecare componenta, pe masura ce aceasta avanseaza in sistem. Deoarece volumul investitiilor in masini si scule este mare, se poate intelege cu usurinta de ce proiectul produselor trebuie sa fie stabil si de ce produsele trebuie sa utilizeze aceeasi familie de componente. In caz contrar, vor fi necesare investitii si mai mari pentru noul echipament si computere. Costurile vor fi prohibitive. 1.2.3.3. Dezvoltarea productiei asistate de calculator Sisteme de informatii computerizate care utilizeaza o baza de date comuna pentru proiectare de produs, proiectare de process, productie de fabrica si managementul informatiilor.Desi tehnologia SFF este o realizare impresionanta, aceata este doar inceputul modificarilor anticipate ale tehnologiei si automatizarii cunoscute sub denumirea de fabrica viitorului. Forta conducatoare din spatele acestei fabrici va fi reprezentata de o serie de computere digitale. Unii specialisti in productie denumesc acest concept futurist de productie productie asistata de calculator(CIM).CIM se organizeaza in jurul unei baze de date pentru patru functii primare de productie: proiectare, proiectare de procese, productie de fabrica si managementul informatiilor .Baza de date comuna este elementul comun al celor patru functii, determinand deci castiguri de productivitate. Baza de date contine toate informatiile legate de produs si proces necesare pentru a produce o componenta sau un produs. Ea contine informatii legate de masini, scule, materiale, etape de productie, cantitai necesare, date scadente si vanzatori. Boeing 727 Unele dintre cele mai complexe produse fabricate azi sunt avioanele mari,ca Boeing 727 si 747 si Douglas DC10 SI MD80.Peste 200 000 componente trebuie asamblate pentru a produce un avion complet. In fiecare an se realizeaza cercetari care au menirea de a dezvolta si de a eficientiza procesele care au loc in momentul asamblarii avioanelor. Problemele tehnologice legate de aceasta productie sunt mari. In present nici o natiune din lume nu
36

http://www.scritube.com/economie/PRODUCTIA-Proiect55811611.php

48

abordeaza sofisticarea, fiabilitatea si randamentul producatorilor de avioane comerciale si militare din S.U.A.Productia asistata de calculator nu este inca o realitate, ci o viziune a lucrurilor care vor veni. Unele elemente ale CIM sunt operationale in multe companii de azi,iar accentual se pune pe un sistem bazat pe computer care integreaza mai complet intregul proces de dezvoltare a produsului de la concept la piata. (POPESCU SEMIDA GRATIELA) Proiectare asistata de calculator (CAD) CAD foloseste software de calcul si grafica si imbogateste substantial productivitatea proiectarii. Geometria unei componente poate fi prezentata grafic si manevrata cu usurinta pe monitoarele video. Proiectarile alternative pot fi realizate si evaluate mai rapid, iar o parte a timpului si cheltuielilor cu machetele fizice, modelele si prototipurile este eliminata. In plus, prin accesarea bazei de date, se poate gasi un proiect deja existent, eliminand astfel eforturile duble de proiectare. In general, productivitatea in realizarea schitelor se imbunatateste cu un factor de trei sau mai mare, iar durata timpului de proiectare se reduce. La General Motors, de exemplu, timpul de proiectare pentru un nou automobil a fost redus de la 24 de luni la 14. Un producator de matrite pentru piese de plastic a crescut productia anuala de la 30 de tipare la 140, doar din cauza eficientei crescute permise de CAD. Productia asistata de calculator Sistemele de productie asistata de calculator sunt alte tehnologii ce au fost dezvoltate in urma unor cercetari de mare amploare. Acestea controleaza masinile-unelte de la nivelul productiei. Masinile realizeaz in mod tipic mai multe operatiuni, nu numai una, iar masina primeste instructiuni de la computer cu privire la ordinea si specificatiile operatiunilor sale. O divizie de afaceri a Corporatiei Harris n Dayton, Ohio, foloseste software-ul UNIGRAPHICS CAD/CAM al McAuto pentru a produce prese. Prima retea de cinci terminale a fost instalata in 1976 si s-a amortizat printr-o productivitate crescuta, in 2,6 ani. O a doua retea de cinci terminale a fost instalata in 1978, amortizandu-se in 1,9 ani. Mike Kruntz, managerul grupului CAD/CAM de la Harris, a reflectat asupra instalarilor CAD/CAM: In activitatea de proiectare, cresterea generala a productivitatii datorata UNIGRAPHICS este de 3,5 la 1, desi unele aplicatii prezinta economii de 24 la 1. (POPESCU SEMIDA GRATIELA) Robotica o noua tehnologie adoptata de companii Un robot este o masina programabila, ceea ce inseamna ca o secventa de miscari poate fi programata pentru a fi repetata, apoi poate fi reprogramata pentru a realiza alt set de miscari. Robotii inlocuiesc oamenii in unele sarcini grele, murdare, periculoase, neplacute sau monotone. Stiinta de a selecta roboti pentru diferite utilizari si de a sti cand sa nu ii utilizezi este denumita robotica.Printre cele mai comune utilizari ale robotilor in SUA se numara incarcarea si descarcarea masinilor unelte, vopsirea si sudura prin puncte mai ales in industriile de automobile si aparatura electrocasnica. Principalul avantaj al robotilor fata de oameni consta in faptul ca performantele robotilor sunt aceleasi. Tehnologia de grup Tehnologia de grup este modul de organizare si folosire a datelor pentru componentele care au proprietati si cerinte de productie similare. Caracteristici ca lungimea, diametrul, tipul de material si densitatea sunt inregistrate pentru fiecare componenta din sistemul de productie. Computerul poate sorta toate componentele similare de exemplu, toate suruburile de titaniu mai mici de 1 inci lungime si inci diametru maxim. Un proiectant poate gasi un surub de titaniu util existent si evita costul proiectarii unuia nou. 49

Otis Engineering La Otis Engineering, o companie de proiectare si productie, tehnologia de grup a fost aplicata intr-un cadru cu peste 200.000 desene de cautat. In trecut, angajatii de la Otis au descoperit ca era de obicei mai rapida proiectarea unei noi componente decat cautarea uneia deja existente. In plus fata de economiile de proiectare, tehnologia de grup a ajutat si la economisirea costurilor cu operatiunile. Doar dupa zece luni, aproximativ 580 ore de timp de pregatire au fost economisite, rezultatul fiind in medie de 12 minute/componenta. Unele centre de lucru au prezentat o economie a capacittii de 55%. Programul a fost extins, rezultand aprox. 8.500 ore masina economisite, o economie a capacitatii de 45%, si o amortizare in 9 luni pentru formare si codare. Departamentul de programare a nregistrat rezultate pozitive similare. Componentele produse anterior de muncitori n 80 de zile au fost eliminate din productie in prezent in doar 38 de zile. Din experienta Otis Engineering observam ca tehnologia de grup poate trece dincolo de etapa de proiectare, repercutandu-se si in productie. 37(POPESCU SEMIDA GRATIELA) 1.2.3.4. Modul de introducere al noilor instalatii , echipamente si utilaje de inalta performanta in cadrul firmelor Introducerea de noi echipamente, masini si instalatii este inevitabila in conditiile actuale, cand abordarea strategica se impune cu necesitate, indeosebi pentru realizarea imperativelor care definesc inalta performanta in functionarea intreprinderii moderne. Privita in linii generale, importanta conceptiei strategice si introducerii de noi echpamente pot fi sintetizate pe trei directii principale: 1) Creeaza premisele necesare pentru o buna confruntare a intreprinderii cu competitorii sai, in conditiile unui mediu turbulent, in continua schimbare si imprevizibil, caracaterizat printr-o concurenta din ce in ce mai acerba; 2) Asigura satisfacerea intr-o masura sporita a nevoilor si cerintelor specifice ale diferitilor clineti, in contextul amplificarii, diversificarii si individualizarii acestora; 3) Impune conceperea modificarilor in organizarea structurala si procesuala a intreprinderii, in vederea adaptarii ei la exigentele actuale ale mediului si competitiei economice. Pe baza acestora, se asigura realizarea obiectivelor urmarite prin abordarea strategica a Intreprinderii, referitoare in principal la: cresteres eficientei economice si competitivitatii ei, detinerea unei imagini mai bune pe pietele si in domeniile sale de operare, obtinerea unor profituri ridicate pe termen lung, cu caracter de stabilitate. In esenta, acestea sunt caracteristicile unei intreprinderi de inalta performanta. In perioada scursa de la impunerea ei in cadrul preocuparilor economice (aproximativ, cel de-al saptelea deceniu al secolului anterior), abordarea strategica a cunoscut o continua evolutie ca urmare a schimbarilor care s-au produs in mediul de competitie si, implicit, la nivelul intreprinderilor, in tendinta lor de adaptare permanenta. Evolutia s-a materializat in aparitia unor noi concepte, metode si tehnici specifice abordarii strategice, precum si adoptarea unor modalitati adecvate de introducere a acestora in sistemele manageriale ale intreprinderilor. Intreprinderile moderne isi desfasoara activitatea intr-un mediu deosebit de turbulent, dinamic si imprevizibil, care suporta mutatii profunde la intervale de timp relativ scurte si impune exigente sporite sub raportul competitiei economice si al obiectivelor de performanta
37

Everett E. Adam, Jr., Ronald J. Ebert - ,,Managementul productiei si al operatiunilor", Ed. Teora, pag. 138145.

50

vizate. In acest sens, mediul contemporan se defineste printr-o serie de caracateristici care isi pun amprenta asupra abordarii intr-o conceptie strategica a intreprinderilor integrate in cadrul lui. Procesele, produsele si tehnologiile, intreprinderile, pietele si domeniile de afaceri in care ele sunt implicate se schimba mult mai repede, la perioade de timp reduse, generand efecte inovatoare asupra tuturor sectoarelor de activitate. In acelasi timp, se scuteaza semnificativ ciclurile de innoire a portofoliilor de produse si a proceselor care asigura valorificarea lor, ca urmare a reducerii perioadelor de trecere de la stadiul de cercetare la cel de comercializare. Ca urmare, intreprinderile pot obtine performante superioare numai prin introducerea unor echipamente mai performante, adaptate la conditiile actuale de evolutie, prin folosirea unor strategii de adaptare permanenta la schimbarile mediului si de actiune in contextul oportunitatilor si restrictiilor impuse de acesta. In caz contrar, pozitiile concurentiale favorabile detinute pe pietele diverselor domenii de afaceri nu pot fi mentinute pe o perioada indelungata. 2. Interfata dintre Logistica si Functiunea de Cercetare Dezvoltare

In contextul traditional , numerosi practicieni au considerat logistica drept o sursa de costuri. Au acceptat aceste costuri , deoarece activitatile de natura logistica erau absolut necesare pentru satisfacerea cerintelor clientilor si indeplinirea obiectivelor organizatiei. Perspectiva focalizata asupra costurilor a generat implicit preocuparea de reducere a costurilor logistice . In esenta practicienii au pus accentul pe cresterea eficientei activitatilor logistice, prin minimizarea resurselor implicate. Prioritatea acordata eficientei s-a concretizat in mai buna utilizare a mijloacelor de transport, reducerea duratei de pastrare a produselor in stoc ,procedee noi de manipulare a materialelor, etc. Reducerea costurilor pentru cresterea eficientei este necesara pentru sporirea profitabilitatii organizatiei.38 S-a observat faptul ca toate aceste prioritati pe care o intreprindere le detine pot fi realizate numai cu ajutorul unor cercetari amanuntite, ce pot da raspunsuri sigure cu privire la ce masuri trebuie adoptate in cadrul firmei pentru ca aceasta sa progreseze. Ramura logistica se interpune intr-o oarecare masura intre toate functiunile unei intreprinderi, fiind deoseit de importanta in desfasurarea normala si productive a unei intreprinderi. Intre logistica si functiunea de cercetare-dezvoltare exista numeroase punti de legatura ce le vom dezbate mai pe larg in cele ce urmeaza. Legatura puternica dintre aceasta functiune si logistica poate fi identificata in urmatoarele activitati : in stabilirea obiectivelor logistice ale intreprinderii (se fac cercetari pentru a determina principalele obiective logistice ce trebuie atinse de catre ntreprindere pentru ca aceasta sa se poata diferentia pe piata), in cadrul proiectarii produsului (cercetarile intreprinse in domeniul productiei au menirea de a identifica nevoile clientilor, precum si prin ce tehnici inovative pot fi satisfacute aceste nevoi), in cadrul localizarii depozitelor (se realizeaza cercetari fie pentru a determina cum trebuie amplasate spatiile de depozitare de tip traditional , fie referitor la amplasarea centrelor de distributie, deoarece acestea pot influenta capacitatea firmei de a oferi clientilor un serviciu logistic rapid , de a asigura disponibilitatea produselor intr-un interval de timp scurt), in domeniul managementului stocurilor (cercetarile din acest domeniu au menirea de a identifica noi sisteme informatice care sa ajute la minimizarea stocurilor si a costurilor de stocare ),in domeniul ambalarii produselor(se realizeaza cercetari ce au menirea inlaturarii deteriorarii marfurilor pe parcursul fluxurilor logistice) ,in transportul marfurilor (acesta este unul dintre cele mai importante domenii in cadrul careia se realizeaza cercetari, deoarece are o mare influenta asupra dezvoltarii logistice
38

Carmen Balan, Logistica, editia a III-a, Ed. Uranus, Buc. 2006, pag 38

51

a intreprinderii.Se fac cercetari pentru a determina ce tehnologii trebuie adoptate pentru a reduce costurile de transport , precum si ce echipamente trebuie adoptatate pentru a primi marfa de la furnizori mai rapid sau pentru a livra marfa clientilor intr-un timp cat mai scurt.)etc. Un lucru foarte important de care trebuie sa tinem cont este faptul ca functiunea de cercetare dezvoltare este intalnita in toate domeniile. Dupa cum am mentionat si anterior, toate companiile au nevoie de aceasta functiune pentru a progresa. Interfata dintre aceasta functiune si logistica poate fi identificata atat in domeniul medical , al transportului, al protectiei mediului,in domeniul farmaceutic, in domeniul constructiilor sau in domeniul IT. In urmatoarele randuri vor fi prezentate cateva studii de caz ce au menirea de a demonstra stransa legatura ce se afla intre functiunea cercetare dezvoltare si logistica. Tehnologii de neutralizare a deeurilor periculoase prin valorificarea lor n materiale vitroase i vitroceramice Cercetarea dezvoltarea poate fi aplicata in majoritatea domeniilor existente pe piata. In urmatoarele randuri va fi evidentiata legatura dintre logistica si functiunea cercetare dezvoltarea prin redarea catorva aspecte din domeniul protectiei mediului . Pentru acestea ne vom raporta la proiectul ,,Tehnologii de neutralizare a deeurilor periculoase prin valorificarea lor n materiale vitroase i vitroceramice, realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului Buuresti. Acest proiect i propune dezvoltarea tehnicilor de tratare / neutralizare prin imobilizarea metalelor coninute n deeurile periculoase, care provin din industriile siderurgic i metalurgic,n materiale vitroase i vitroceramice stabile chimic, utilizate n principal, la decoraiuni exterioare. Proiectul ia n considerare i cenuile rezultate din incinerarea deeurilor periculoase organice care conin compui metalici periculoi, acestea trebuind sa fie tratate n vederea depozitrii.Soluiile care au fost propuse in cadrul proiectului au vizat : neutralizarea / valorificarea deeurilor periculoase cu coninut de metale, evitnd astfel necesitatea eliminarii finale a acestora prin depozitare. Noutatea proiectului este dat de faptul c tehnologiile de neutralizare / valorificare a compuilor utili din deeurile periculoase, care vor fi realizate n cadrul proiectului vor contribui att la fundamentarea elaborrii Strategiei i Planului Naional de Gestionarea Deeurilor cu metode i tehnici de neutralizare / valorificare a deeurilor periculoase ct i la conservarea materiilor prime naturale, care vor fi nlocuite cu compui metalici recuperai, utilizai ca materii prime i/sau pigmeni n mozaicuri i placaje. Tehnologiile care vor fi elaborate vor avea caracter de noutate i n domeniul rezolvrii problemelor legate att de eliminarea final a deeurilor periculoase cu coninut de metale, n scopul asigurrii proteciei mediului nconjurtor, ct i a asigurrii unor surse suplimentare de materii prime. Din cele mentionate mai sus putem trage o concluzie si anume faptul ca logistica are implicatii in mai multe domenii, ea regasindu-se si in domeniul protectiei mediului. Investitiile realizate aici , sunt destul de ridicate , datorita faptului ca depozitele unde vor fi stocate deseurile trebuie sa aiba anumite masuri de siguranta iar masinile cu care se transporta deseurile trebuie sa indeplineasca anumite conditii.39 (RADU ANAMARIA CATALINA) Platforma logistica pentru transportul international multimodal n zona de concentraredistributie Bucuresti Nord Legatura dintre functiunea cercetare dezvoltare si logistica se poate observa in studiul de mai jos. Noile inovatii aduse in domeniul transportului pot fot aduce beneficii ulterioare foarte importante pe parcursul anilor. Acest lucru il putem observa si din
39

http://www.icim.ro/proiecte/prezentare/recwasro.html

52

proiecul"Platforma logistica pentru transportul international multimodal n zona de concentrare-distributie Bucuresti Nord",ce s-a desfasurat in perioada 2002 2005 si care a reprezentat obiectul contractului 2C04/2002 n cadrul Programului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare. ICI(Institutul National de cercetare Dezvoltare in Informatica), n calitate de partener al consortiului proiectului, a definit un model de platforma logistica moderna pentru TBNI prin tratarea aspectelor referitoare la structurile: functionala, organizationala si informationala ale platformei logistice a TBNI si a recomandat utilizarea unor produse software pentru eficientizarea fluxului informational propriu platformei. ICI a venit cu o contributie majora la acest proiect si anume a propus : definirea unui model de platforma logistica moderna pentru TBNI n zona de Nord a Municipiului Bucuresti prin intermediul careia se va realiza tranzitul marfurilor, containerizate sau nu, ntre diferite moduri de transport, n principal ntre modurile de transport rutier si feroviar. Au fost o serie de obiective urmarite in definirea modelului platformei , printre care mentionam cele mai importante si anume: eficientizarea schimbului de informatii precum si urmarirea activitatii de transport multimodal de marfa in care TBNI este implicat prin serviciile pe care le ofera. Au fost o serie de soft-uri recomandate pentru eficientizarea activitatii in cadrul platformei logistice, printre care amintim cateva : RIFCEA-EDIT Reingineria si institutionalizarea fluxului comercial Euro-Asiatic si Pan-European(care permitea urmatoarele servicii :inregistrarea in calitate de utilizator al sistemului, gestionarea accesului la serviciile oferite de sistem etc. ), SOMCET-Net - Sistem Electronic (Telematic Integrat) de Optimizare, Monitorizare si de Comert Electronic n domeniul Transportului Rutier(ce permitea administrarea cererilor de transport, a ofertelor de transport si procesului de negociere si contractare precum si optimizarea rutelor si monitorizarea vehiculelor ), MNS (Multimodal Network System) - Sistem de monitorizare avansata a mobilitatii mijloacelor de transport si marfurilor multimodal - suport pentru realizarea societatii nationale informationale mobile(nregistrarea datelor de identificare si de prezentare a agentilor economici, implicati n transportul multimodal al marfurilor, clienti ai serviciilor oferite de sistem), GeCoTram - Sistem electronic de gestionare a circulatiei containerelor n transportul multimodal n vederea integrarii europene pe coridoarele de transport care traverseaza Romnia(inregistrarea organizatiilor utilizatoare, managementul profilului de afaceri). Din cele de mai sus se poate observa legatura stransa ce se afla intre logistica si functiunea cercetare dezvoltare. Aceasta noua platforma logistica ajuta la rezolvarea prblemelor ce existau in domeniul transportului, la eficientizarea schimbului de informatii precum si la realizarea tranzitului marfurilor, containerizate sau nu, ntre diferite moduri de transport, n principal ntre modurile de transport rutier si feroviar. 40 (RADU ANAMARIA -CATALINA) IPCT Legatura dintre logistica si functiunea cercetare dezvoltare se poate observa foarte usor si in domeniul constructiilor . Investitiile realizate in acest domeniu sunt numeroase si foarte importante. Exista o serie de investitii realizate pe partea de aprovizionare a materiilor prime si materialelor necesare pentru realizarea lucrarilor, pe partea transportului (datorita faptului ca orice companie necesita masini si utilaje sigure care sa satisfaca in totalitate cerintele existente pe piata), precum si pe partea depozitelor, deoarece orice firma de constructii trebuie sa detina depozite care sa: mentina marfa in siguranta, sa fie incapatoare si sa fie adaptate materialelor pe care le adapostesc IPCT este una din firmele importante de proiectare si cercetare pentru constructii din Romania, avand o experienta de peste 40 de ani in domeniu. Aceasta companie elaboreaza o
40

http://www.rria.ici.ro/ria2005_3/art06.html

53

serie de proiecte tip, pe baza carora se executa mii de constructii industriale, de locuinte si social-culturale, atat in tara, cat si in strainatate. Aceasta ntreprindere realizeaza proiecte de investitii complexe pentru cladiri administrative, locuinte, cladiri industriale, constructii ingineresti si instalatii; expertize si proiecte de consolidare, reabilitare si reamenajare; activitati de consultanta (antreprenoriat) ; studii si cercetari de specialitate; reglementari tehnice in domeniul constructiilor; programe de calcul pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor pentru constructii; alte servicii informatice (realizare pagini de web, prezentari multimedia etc.), servicii de consultanta pentru realizarea integrala a unei investitii la cheie. Se stie faptul ca in domeniul constructiilor vloarea investitiilor este foarte ridicata ,iar riscul este foarte mare . De aceea noile tehnologii din domeniu, au menirea de a reduce acest risc, astfel incat companiile care ofera consultanta precum si proiecte complexe de investitii si aiba o siguranta cat mai mare atunci cand le lanseza pe piata . 41 (RADU ANAMARIA CATALINA) Beneficiile ulterioare aduse de catre aceasta functiune companiilor, pot fi observate si in domeniul logisticii. Cercetarile intreprinse in cadrul companiilor, au drept tina atat dezvoltarea transporturilor, sau a depozitelor precum si incercarea companiilor de as-i servi cat se poate de bine clientii pe care ii detine. Majoritatea companiilor incearca actualmente sa investeasca in aceasta functiune, deoarece au constientizat faptul ca dezvoltarea pe plan logistic se poate realiza numai daca faci anumite cheltuieli financiare. Trebuie mentionat faptul , ca o mare parte din cercetarile intreprinse de catre companii , se realizeaza atat pe partea de aprovizionare, firmele incercand sa descopere noi modalitati precum si noi tehnologii prin care pot aproviziona materiile prime si materialele mai rapid , in siguranta si la costuri mai reduse. Exista si o serie de cercetari ce sunt orientate si spre domeniul productiei. In acest context intreprinderea incearca sa descopere noi tehnologii si echipamente de productie cu ajutorul carora poate produce mai repede, la un cost mai mic precum si la aceeasi calitate. In urma cercetarilor intreprinse in ultimul timp s-a observat faptul ca , potentialii consumatori isi doresc sa primeasca marfa comandata mai repede , dar la acelasi pret. Astfel companiile mari realizeaza eforturi financiare uriase pentru a observa ce isi doresc intr-adevar clientii , precum si ce strategie de dezvoltare ar trebui adoptatata pentru ca acestia sa fie satisfacuti in mare parte. Pe plan international, una dintre preocuparile actuale ale organizatiilor, in special a celor de clasa mondiala, este dezvoltarea durabila. Cei trei piloni ai unei strategii de dezvoltare durabila sunt aspectele economice, sociale si de mediu. Un instrument de sustinere a strategiilor de dezvoltare durabila este responsabilitatea sociala a organizatiei. Conceptual de responsabilitate sociala corporative se refera la comportamentul organizatiilor in desfasurarea activitatii lor, la actiunile companiilor dincolo de cerintele specificate in cadrul legislativ. Operatorii din domeniul comertului cu amanuntul au inteles importanta strategiilor de dezvoltare durabila. Ei au avut numeroase initiative pentru a raspunde preocuparilor etice si celor legate de mediu. Exemple de astfel de initiative sunt urmatoarele: 42 Politica de transport o serie de mari detailisti din Europa au aplicat sisteme de management al transporturilor ce reduc livrarile zilnice si optimizeaza fluxurile, in vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Alte initiative sunt planificarea eficienta a rutelor si apelarea la GPL sau alti combustibili alternativi. Managementul deseurilor marii detailisti exercita presiuni asupra furnizorilor lor pentru a reduce deseurile constand in ambalaje sau pentru a se asigura ca deseurile sunt
41 42

http://www.ipct.ro/despre_noi.htm Carmen Balan, Logistica, editia a III-a, Ed. Uranus, Buc. 2006, pag 340

54

reutilizabile sau reciclabile. Unii detailisti dispun chiar de manuale de management al deseurilor sau de instructiuni de livrare a deseurilor. Efficient consumer response (ECR) perspectiva ECR s-a dezvoltat in anii 1990, sub impactul aparitiei noilor principii de management bazat pe colaborare, in cadrul lantului de aprovizionare-livrare, intre producatori si detailisti. Initiativa ECR permite un serviciu mai bun, mai rapid si cu costuri mai mici pentru consumatori. Aceasta orientare are un impact direct asupra costurilor de transport, optimizarii livrarilor, managementului deseurilor reprezentate de ambalaje. In urmatoarele randuri vor fi prezentate pe scurt doua companii ce au adoptat strategii de dezvoltare durabila: Coop Un exemplu de organizatie din Europa, care a adoptat strategii de dezvoltare durabile, este Coop din Elvetia. Coop este cel mai mare furnizor de produse alimentare in sistemul comertului corect, certificat de Fundatia Max Havelaar. Logo-ul Max Havelaar aplicat pe o serie de produse (cafea, ceai, miere, ciocolata, cacao, banane, suc de portocale, trandafiri si orez) ilustreaza un concept simplu: produsele respective sunt cumparate de la producatori din tarile dezvoltate, la preturi minime garantate. Ei ofera garantii importante, printre care: cantitatile cumparate sunt garantate, uneori fiind platite in avans; contractele sunt pe o perioada care nu este mai mica de un an, iar materiile prime provin de la grupuri de producatori selectati. Coop detine 1600 de magazine si o cota de piata de 14,6% in Elvetia. De asemenea, are un set de cerinte specifice fata de furnizorii de produse alimetare si nealimentare, pentru a ase asigura ca sunt responsabili sub aspect social si etic, precum si in privinta mediului.(POPESCU IONELA VALERIA) METRO Un alt exemplu de aplicare a unor concepte de dezvoltare durabila este gupul Metro, unul dintre liderii mondiali din domeniul comertului cu amanuntul si prezent in 26 de tari pe glob. Acestia au numeroase initiative in domeniul dezvoltarii durabile, printre care: sistemele de logistica inteligenta, managementul deseurilor si liniile directoare pentru cumpararea de pe plan mondial. Grupul Metro doreste si promovarea ambalajelor returnabile. Astfel, compania de servicii MDL furnizeaza hipermaketurilor Real si supermagazinelor Extra, containere returnabile cum sunt: cutii de lapte, cutii pentru echipamente frigorifice, containere pentru flori, containere pentru iaurt, butoaie pentru muraturi si varza acra, cartoane de oua si lazi pentru banane. Pentru fructe si legume sunt utilizate frecvent cutii pliabile din plastic, standardizate la nivel international. In fiecare an, MDL utilizeaza 10 milioane de unitati de ambalaje returnabile pentru livrarea produselor, cu exceptia paletelor. In acest fel sunt economisiti 9,6 milioane de metri de folie contractibila si aproximativ 10 mii metri cubi de deseuri constand in ambalaje.De asemenea, metro aplica reguli de conduita si in relatiile cu furnizorii, in privinta cumpararii marfurilor. Se urmareste garantarea respectarii unor standarde sociale la nivel mondial, pentru respectarea demnitatii umane, acordarea unor salarii corecte si imbunatatirea conditiilor sociale, ca baza a unei actiuni antreprenoriale de succes.43 (POPESCU IONELA VALERIA) Suntem pe drumul cel bun in ceea ce priveste aceasta zona de dezvoltare din punct de vedere logistic, deoarece strategiile de dezvoltare durabila au inceput sa devina o componenta a planurilor organizatiilor din Europa si sa influenteze domeniul logistic. In acest sens, distributia cu amanuntul include numeroase exemple referitoare la relatiile cu furnizorii si clientii, gestiunea deseurilor, managementul transportului si alte aspecte care se alatura
43

Carmen Balan, Logistica, editia a III-a, Ed. Uranus, Buc. 2006,pg.342

55

preocuparilor referitoare la promovarea unor noi linii de produse si marci, care sa aiba un impact favorabil asupra mediului inconjurator.

II.

STUDII DE CAZ
POPESCU SEMIDA GRATIELA

Tehnologia 4G va ajuta operatorii sa faca fata cresterii traficului mobil si sa scada costurile
Long Term Evolution este o tehnologie de comunicatii wireless din ultima generatie, capabila sa asigure viteze de conectare la internet si descarcare de peste 170 Mbps, de zece ori mai mult decat in retelele 3G. In Europa, LTE se afla acum in probe la operatori mobili din Finlanda, Germania, Norvegia, Spania, Suedia si Marea Britanie si urmeaza sa devina comerciala in Suedia si Norvegia in prima jumatate a anului 2010. Introducerea serviciilor de comunicatii 4G ar putea condece la aparitia unui nou operator de telecomunicatii pe piata romaneasca ti a estimat ca este posibil ca tehnologia LTE sa fie utilizata comercial de un operator local in cursul anului 2011.

56

Introducerea tehnologiei de comunicatii din generatia a patra (4G) va permite operatorilor sa faca faa cresterii exponentiale a traficului de date mobile in urmatorii ani si sa scada costurile operationale.44

Afacerile cresc in urma dezvoltarii si achizitiei de noi linii de productie


Pentru a-si imbunatati activitatile de productie si distributie, companiile cauta sa-si dezvolte si sa achizitioneze noi linii de productie, ca cea mai buna alternativa. In general, economia este cel mai mare risc in imbunatatirea afacerii. Competitia domestica ramane cea mai mare amenintare, urmata indeaproape de competitia afacerilor externe, in special din China si alte piete din Asia. Studiul a fost condus de Manufacturing and Distribution Group of Rubin, Brown, Gornstein & Co. LLP (RBG) si Departamentul Financiar al A.G. Edwards & Sons. Inc. RBG este cel mai mare grup de consultanta si contabilitate din St. Louis. In studiu sunt incluse raspunsurile a 83 de producatori si distribuitori de-a lungul Vestului Mijlociu cu venituri intre 10 si 250 milioane dolari. Alte rezultate arata ca 85% din repondenti planuiesc sa investeasca in proprietati, plante si echipamente in cursul anului, si desi 76% asteapta cresterea in vanzari, doar 51% intentioneaza sa angajeze personal nou pentru a face fata comenzilor.45

Argos
Cu o continua presiune de a imbunatati operatiunile si de a reduce costurile, Argos a ales sa reproiecteze linia de aprovizionare a produselor importate direct si a articolelor mai mici. O parte cheie in implementarea solutiei, un centru de distributie in Midlands (UK), automatizat la un nivel ridicat, planificat sa fie terminat in 2003, va completa centrele de distributie regionale si va asigura un sistem de andocare in cruce livrri gata s sprijine magazine din Marea Britanie i n Republica Irlanda. De aproximativ doi ani, Argos a fost sustinuta de THE LOGISTICS BUSINESS, in acest proiect major. Initial, a lucrat centrat pe analiza cerintelor, incluzand utilizarea modelului i-flow dezvoltat de THE LOGISTICS BUSINESS. Aceasta a dus la proiectarea unui nou Centru de Distributie Central, iar rolul consultantilor de laTHE LOGISTICS BUSINESS se extinde acum la administrarea contractelor pentru echipamentul de manipulare a materialelor si implementarea detaliata, contracte in valoare de milioane de lire.46

Furnizorii de internet vor fi conectati printr-o platforma a Romtelecom


Romtelecom, cel mai mare operator national de telefonie fixa, a lansat pe 13 aprilie 2009 prima platforma de Internet Exchange cu acoperire nationala din Romania. Platforma are rolul de a asigura solutii de interconectare si transport de date pentru firmele furnizoare de internet. Balcan-IX este dedicata furnizorilor de servicii de Internet si asigura interconectarea neutra a retelelor acestora prin servicii de peering public sau interconectari private virtuale. "Lansarea platformei de Internet Exchange face parte din strategia companiei de diversificare a portofoliului de servicii si de sustinere a dezvoltarii durabile a pietei regionale de Internet, prin incurajarea schimbului liber de trafic intre furnizorii de servicii si accesul usor si diversificat la contentul gazduit de retelele IP", a declarat directorul Directiei Transformare&Relatii Operatori din cadrul Romtelecom, Harm Aben, precizand ca "mai noi,
44

http://www.newschannel.ro/stiri/tehnologia-4g-va-ajuta-operatorii-sa-faca-fata-cresterii-traficului-mobil-si-sascada-costurile
45 46

http://logisticstoday.com/global_markets/outlog_story_6675/index.html http://www.logistics.co.uk/argos-taps-into-logistics-expertise-for-major-supply-chain-revamp/102

57

clientii pot opta pentru peering public local, schimbul de trafic fiind permis intre clientii aceluiasi punct de acces, sau peering public national, cand traficul este permis intre clientii aflati in puncte de acces diferite. Clientii platformei beneficiaza de accesibilitate geografica, confidentialitatea datelor, suport tehnic 24/7 si acces la alte servicii wholesale. Romtelecom face parte din grupul elen de telecomunicatii OTE. Acesta mai detine, in Romania, operatorul de telefonie mobila Cosmote si retailerul IT&C Germanos.47 POPESCU IONELA VALERIA

MTN
MTN Satellite Communications (MTN), o companie globala din domeniul comunicatiilor ce este conectata si dispune de servicii in cele mai indepartate locuri din lumea intreaga, a inceput sa procure servicii prin satelit si in zona maritime pentru Singapore Goodwood Ship Management, o firma de mica amploare, operator rapid ce detine rute bine stabilite in cateva zone din lume. Este o decizie de bun augur, adoptata cu scopul de a-si dezvolta sistemul logistic, dar si de a face activitatea lor sa se desfasoare cu o viteza mai mare, in raport cu schimbarile acestor vremuri. Initial, MTN instaleaza antene C-band sip e puntea de dedesubt echipamente Goodwood care sa ghideze nava din trei zone Ore/Bulk/Oil (OBO) Minereu/Incarcatura/Ulei sis a orienteze incarcatura dintr-o singura zona a vaporului. Mai mult de 600 de vapoare si zone strategice pe uscat contin astfel de terminale deschise catre lume (worldwide), inlcuzand nave comerciale ce au legatura cu spatiile de la tarm in ceea ce priveste instructajul si productia efectiva a serviciilor de comunicatii prin satelit. Include de asemenea: vase comerciale, nave militare si ale autoritatilor, yachturi private, ce folosesc serviciile MTN prin statie sau prin retele pe internet. Serviciile premium includ acces la Internet pentru zone indepartate, telefonie fixa si mobile, fax, televizor, ziare la bordul navei, servicii bancare, plata directa pentru echipajul vasului, dar si alte solutii antreprenoriale inovatoare.48

Bugetul pentru cercetare-dezvoltare primul taiat in contextul crizei financiare


In contextul crizei economice actuale, pe care o resimtim si in Romania destul de pregnat in ultima perioada se observa interesul tot mai scazut pentru dezvoltarea unor noi concepte inovatoare, dar si a unui model logistic al firmelor mai actual ce ar putea salva in special mediul public puternic afectat de situatia actuala, dar si pe cel privat care ar putea adopta noi solutii pentru iesirea din criza. Country managerul Siemens Romania, actual manager al Depenbrock Romania este de parere ca actuala criza financiara se va agrava. Acesta sustine ca este absolut previzibil ca intreprinderile, asemeni statului sa taie inainte de orice din bugetele pentru cercetaredezvoltare sau sa se inghete fondurile pentru acest domeniu. In clipa in care statul nu va mai avea bani la buget si va fi nevoit sa dea salariile bugetarilor va apela fara indoiala la acest buget, si-asa destul de redus, pentru a acoperi anumite restante. Acesta sustine de asemenea ca cercetarea este esentiala pentru Romania pentru a ne pozitiona cat mai clar in actuala competitie a natiunilor, deoarece in caz contrar vom ramane la coada tarilor civilizate. Opinia managerului Siemens o putem privi ca pe un semnal din mediul privat care a sustinut

47
48

http://www.newschannel.ro/stiri/furnizorii-de-internet-vor-fi-conectati-printr-o-platforma-a-romtelecom/ http://logisticstoday.com/global_markets/fleet-operator-satellite-services-improve-communications-0506/

58

mediul public in ultima perioada si a oferit numeroase locuri de munca celor disponibilizati in urma aparitiei crizei financiare. Este o atitudine realista daca ne gandim la faptul ca motorul unei tari este productia proprie, sunt esporturile si investitiile, iar fara acestea nu vom reusi in primul rand sa depasim criza, care ne afecteaza pe toti insa se manifesta in mod diferit in toata lumea, dar si sa ne acoperim datoriile externe pentru a ne putea reveni din punct de vedere economic.49

Investiia mediului privat n R&D


Principalele modaliti de sprijin i motivare a ntreprinztorilor. Cheltuielile totale ale ntreprinderilor cu activiti de cercetaredezvoltare au fost de 0,22% din PIB, arat ultimul raport al Institutului Naional de Statistic, realizat n 2006. De asemenea, doar 19,9% din ntreprinderile din industrie i servicii sunt inovative, n condiiile n care media european depete 50%, iar inovarea reprezint motorul creterii economice i al supravieuirii pe o pia concurenial. Investiia mediului privat n cercetare se afl la un nivel sczut, dei n ultimii ani un mix de politici (politica industrial, politica de concuren, stimulentele financiare) susin creterea investiiei n R&D. Tipologia instrumentelor de tip programatic, modalitile de sprijin acordate agenilor economici, ne-au fost prezentate de doamna Rolanda Predescu, Director al Direciei Politici i Strategii R&D din cadrul ANCS. n contextul general al programului naional de reforme, Autoritatea Naionala pentru Cercetare tiinific (ANCS) urmrete realizarea obiectivelor strategiei Lisabona, care prevede investitiii n cercetare din partea mediului economic de 2 % din PIB pn n 2010. Preedintele ANCS, prof.univ.dr Anton Anton, apreciaz c de abia n intervalul 20132015 se va atinge 1,5% din PIB din fonduri private. inta nu mai este fix nici la nivelul UE. La Bruxelles se vorbete acum de apropierea de 2 %, ns prin Lisabona revizuit eforturile statelor se intensific, n sensul apropierii de aceast int prin ntreaga gam de politici de cercetare, de dezvoltare i inovare. Modalitile de sprijin ANCS se mpart n 2 categorii: funcionale i structurale SPRIJIN FUNCIONAL Sprijinul funcional se realizeaz prin participarea agenilor economici la proiecte sau prin faciliti de natur fiscal. Acest tip de sprijin se desfoar pe 3 coordonate principale. Prima direcie urmrete susinerea activitilor de cercetare-dezvoltare ale firmelor prin proiecte de cercetare de tip colaborativ, ncheiate ntre entiti de cercetare i parteneri din mediul economic. Cofinanarea (finanarea din fonduri ale statului a unor proiecte de cercetare de interes pentru agenii economici) reprezint esena acestui tip de suport. Aceste proiecte sunt susinute prin Planul Naional de Cercetare-Dezvoltare 2 (PNCD2), n mod special prin Programul Parteneriate, ca i prin programul Cercetare de Excelen, la modulul pentru proiecte complexe. SPRIJIN STRUCTURAL Dezvoltarea de infrastructur n instituiile de cercetare a presupus att achiziia de echipamente i instalaii complexe, ct i dezvoltarea unui personal competent pentru utilizarea aparaturii. Mai mult, a determinat extinderea gamei de servicii tiinifice i tehnologice, la care au acum acces agenii economici. Dimensiunea structural se refer la dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformitii (infrastructura calitii: laboratoarele de testare, organisme de certificare i evaluare specializat), susinut n principal prin modulul 4 din Planul Naional de Cercetare de Excelen, infrastructur ce va fi preluat tot de programul Inovare. Supravieuirea pe piaa UE depinde de produse sau tehnologii conforme cu
49

http://www.standard.money.ro/articol_81376/bugetul_pentru_cercetare_dezvoltare__primul_taiat_in_contextul _crizei_financiare.html#

59

cerinele UE. Exist foarte multe instituii cu profil de cercetare care i-au acreditat uniti de certificare n interior, au acreditat anumite laboratoare pentru teste i msurtori de un anumit tip, dar i agenii economici pot nfiina astfel de uniti, cu condiia s dispun de personal i de echipamentele necesare unor astfel de msurtori i testri de foarte mare acuratee. Acest tip de infrastructur urmrete, de asemenea, extinderea ofertei de servicii tiinifice i tehnologice ctre firmele private. Un exemplu care demonstreaz necesitatea dezvoltrii sale: nu putem exporta laptele n UE pentru c nu corespunde normelor ecologice, iar productorii sunt limitai astfel la piaa local. Oportunitile create agenilor economici prin programele de cercetare, n mod special prin programul INOVARE, dublate de noile faciliti fiscale, ar trebui s conduc la o investiie susinut a mediului economic n R&D, activitile inovatoare i dezvoltrile tehnologice fiind cheia atingerii unei dezvoltri durabile. Viteza cu care se propag inovarea n economie este crucial pentru productivitate i cretere. nelegerea acestui principiu de baz e vital s se regseasc n mentalitatea fiecrui ntreprinztor care i dorete un business pe termen lung. n acest moment cadrul de dezvoltare i suport pentru investiia n cercetare exist. Insuficient este implicarea concret a agenilor economici, iniiativ ce echivaleaz ns cu trecerea unui examen de maturitate n afaceri.50

In curand FEADR - Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) reprezinta o oportunitare de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Similar cu Programul SAPARD, si FEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private. Industria alimentara va beneficia in aceasta perioada de sprijin financiar de 27% din FEADR, respectiv 856.939.385 Euro. Obiectivul general al acestei masuri este imbunatatirea conditiilor economice ale intreprinderilor de procesare din domeniul sectoarelor alimentar si forestier prin mai buna utilizare a factorilor de productie, incluzand introducerea de noi produse si tehnologii menite sa imbunatateasca siguranta, calitatea alimentara si sa protejeze mediul. Obiectivele specifice sunt: imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectoarele de procesare si marketing, a produselor agricole si forestiere; dezvoltarea de noi produse si tehnologii, procedee si tehnologii conexe produselor agricole si forestiere; imbunatatirea aplicarii si respectarii standardelor de siguranta alimentara, prin introducerea cerintelor comunitare si respectarea de catre intrerprinderile din sectoarele de procesare si marketing a standardelor comunitare in toate etapele de productie, de procesare si de distributie a produselor. Beneficiarii programului vor fi persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice inregistrate in baza legislatiei din Romania ca microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii sau alte intreprinderi care au mai putin de 750 de angajati sau cu o cifra de afaceri care nu depaseste 200 milioane de euro.51 RADU MIHAELA ALEXANDRA

Comat Cluj
50

http://www.marketwatch.ro/articol/3809/Investitia_mediului_privat_in_RD_examen_de_maturitate_cu_partici pare_redusa/ 51 http://euroconsultanta.finantare.ro/in-curind-feadr-masura-123-cresterea-valorii-adaugate-a-produseloragricole-si-forestiere/

60

Retailerul de materiale de constructii si produse metalurgice Comat Cluj va investi 20 mil. euro pentru construirea unor noi depozite, dar si pentru modernizarea celor existente deja in cadrul parcului logistic detinut de Comat in zona de est a municipiului Cluj-Napoca. Suprafata totala a spatiilor detinute de compania clujeana in acest parc logistic este de 9,5 hectare. In parcul logistic Comat functioneaza doua depozite, iar potrivit reprezentantilor companiei pana spre finele anului 2011 in cadrul parcului vor fi construite inca 12 cladiri. Conform informatiilor furnizate de oficialii companiei, lucrarile de constructie vor fi demarate spre sfarsitul anului 2008, inceputul anului 2009. "Am luat decizia de a investi 20 de milioane de euro in dezvoltarea propriului parc logistic, tinand cont de cererea mare pe piata pentru spatiile de depozitare, banii pentru acest proiect urmand sa provina atat din fonduri proprii si imprumuturi bancare, cat si din aportul unor investitori'', spune Carmen Miclea, director general in cadrul companiei Comat Cluj. Chiriile percepute de companie sunt intre 4 si 6 euro pe metrul patrat, valoarea acestora fiind stabilita in functie de dotarile spatiului, dar si in functie de suprafata inchiriata. Compania estimeaza ca va realiza in acest an o cifra de afaceri de aproximativ 3 mil. euro, ceea ce reprezinta o crestere a indicatorilor financiari fata de anul 2007 de peste 15% in euro si aproximativ 20% in lei. Anul trecut firma clujeana a obtinut un profit de peste 430.000 lei si vanzari totale de aproximativ 2,6 mil. euro, in crestere cu 14% fata de anul precedent. Consider ca decizia luata de compania de materiale de constructii si produse metalurgice Comat Cluj de a investii in parcul logistic este una foarte buna, deoarece aceasta va contribui la dezvoltarea legaturii dintre sistemul de depozitare si cel de inovare, de creare si modernizare a noi metode mai eficiente de depozitare. Investita va imbunatatii sistemul logistic existent si va contribui la o mai buna gestionare a depozitelor detinute de companie.52

Johns Manville
Johns Manville, un producator de multi-miliarde de dolari de materiale de constructii si alte produse de inginerie, a realizat imbunatatiri substantiale ale costurilor si de servicii de la un numar de initiative de transport inter-conectate.Compania Denver si-a revizuit metodele de transport in urma participarii la un sumit al transporturilor sponsorizat de catre compania Sgippes Commonwealth.La fel ca multe alte companii, John Manville a avut un program traditional de transport foarte descentralizat, in cele patru divizii si zeci de site-uri. Acest lucru inseamna o facilitate de control al transportului la nivel local, existand putine oportunitati de a-si largii aria de acoperire, colaborari si miscari continue chiar si cu sistemul de aprovizionare-livrare propriu. Potrivit Charbonneau, Johns Manville stia ca exista multe oportunitati de schimbare al sistemului de transport, si de asemea al service-ului. Prin centralizarea transportului, folosirea unui program mai agresiv operator de transport de baza precum si selectarea modului optim de transport specific, compania se astepta ca aceasta ar putea ajunge la fel de mult ca 5 milionale de dolari anual. Centralizarea i procesul de re-inginerie ar permite metode mult mai eficiente de administrare, de economisire de aproximativ 500.000 dolari anual. Pentru a-si imbunatatii conditiile de transport si pentru a utilize noile tehnologii, Johns Manville a adoptat o noul Sistem de Management al Transportului (TMS), solutie venita din partea companiilor RedPrairie si Shippers Commonwealth. In prima faza, TMS a fost utilizat pentru a aduce urmatoarele beneficii: - optimizarea automata a incarcaturilor si determinarea celei mai bune metode
52

http://www.zf.ro/companii/comat-cluj-investeste-20-de-milioane-de-euro-in-extinderea-parcului-logistic3094684/

61

pentru planificarea rutelor navelor, contabilizate in cost, timp, echipament, performata si si niveluri cerute. - gestionarea ceasi si a ratelor de operator de transport de marfa, precum si sarcinile contractelor. - operatorii de transport prefer in acelasi timp gasirea de camioane performante cat mai repede - prevenirea cumpararii Maverick prin utilizarea celor mai bune practice pentru a selecta transportatorii in conformitate cu normele societatii de afacei si clauzele contractual - miscari continue In faza urmatoare, procesul in desfacere in acest moment, Johns Manville implementeaza o functie de consolidare de sarcina pentru a optimiza transporturile LTL in camionane multistop, cu care vor efectua reduceri de transport semnificative. In paralel, Johns Manville este de asemenea un sponsor cheie pentru un Program de Transport de Colaborare numit Caravana, dezvoltata de catre Shippers Commonwealth. Cu un numar din ce in ce mai mari de expeditori care participa, se poate face intereactiunea cu site-ul Caravana pentru a vedea transporturile planificate / miscari ale altor participant, precum si posibilitati de miscari continue. Desi la inceput nu a fost privit cu ochi buni aceasta schimbare si inovare a transportului abordata de catre firma Johns Manville, benefiicile nu au intarziat sa apara si astfel s-a facut inca o data dovada ca cercetarea-dezvoltarea in domeniul logisticii este o metoda foarte importanta ce trebuie avuta in vedere in momentul in care ne dorim extinderea intreprinderii. Investitia a avut efecte pozitive asupra sistemului logistic al companiei, aceasta imbunatatindu-si lantul de transport si de aprovizionare-livrare.53

Microsoft
Microsoft Corp va cheltui mai mult de 1 miliard de dolari in China in urmatorii trei ani pentru cercetare si dezvoltare, au anuntat executivii companiei. Cheltuielile din cercetare nu includ si cele 300 milioane dolari pe care compania deja i-a incredintat pentru a construi noile facilitati de cercetare si dezvoltare in Beijing, a declarat Zhang Yaquin, director al China Research si Development, scrie presa internationala. Vom cheltui mai mult de 1 miliard dolari in urmatorii trei ani in cercetare si dezvoltare in China, a declarat Zhang. Aceste cheltuieli sunt destinate in special pentru personalul si resursele pentru cercetare si dezvoltare, si nu includ fuziuni si achizitii, a mai declarat Zhang. Chiar inainte de noua investitie, China a reprezentat una dintre cele mai mari arii de dezvoltare si cercetare ale Microsoft, fiind insa depasita doar de Statele Unite. Anterior, Microsoft a anuntat ca doreste sa investeasca 100 de milioane dolari in companiile software din China si ofera alte 100 milioane dolari in dezvoltarea de soft-uri, servicii si proiecte. Conform celor mentionate mai sus, investitia facuta de catre Microsoft va ajuta la dezvoltarea companiei in China, si a sistemului logistic. Cu cat se acorda o atentie sporita functiei de cercetare-dezvoltare, beneficiile se vor reflecta si in sistemul logistic al companiei.54

Policolor

53

http://www.scdigest.com/assets/NewsViews/06-08-03-2.cfm?cid=818&ctype=content

54

http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/53182/In-ciuda-crizei-Microsoft-investeste-1-mld-dolari-incercetare-si-dezvoltare.html

62

Policolor, cel mai mare producator de lacuri si vopsele din Romania, investit in 2009 peste 4 milioane de euro in activitatile de cercetare-dezvoltare si in productie, aceeasi suma fiind bugetata si pentru anul in curs, a anuntat miercuri compania. Totodata, compania a anuntat ca a lansat primul produs dintr-o noua generatie de vopsele lavabile pentru interior, denumit Spor cu ioni de argint. Aceasta vopsea are efect antibacterian, este rezistenta la murdarire si nu are miros. Produsul este inclus in categoria de pret medium-high. Noul produs este comercializat, din aceasta luna, in toate magazinele si retelele partenere ale Policolor. In intervalul aprilie-septembrie 2009, Policolor a fost cel mai bine plasat jucator, cu o cota de 23,4% din piata locala de vopsele, potrivit datelor MEMRB, citate de companie. Pe segmentul vopselelor lavabile, conform acelorasi date, Policolor a avut o cota de piata de 21,6%. In acelasi interval, Gama Spor a fost lider pe segmentul vopselelor lavabile pentru interior , cu o cota de peste 17% in valoare.Cu o experienta de peste 40 de ani pe piata lacurilor si vopselelor din Romania, Policolor este in prezent cel mai mare producator roman de profil. Policolor face parte din grupul Policolor-Orgachim, controlat de Romanian Investment Fund, RC2 si Romanian Reconstruction Ltd. Conform celor spuse mai sus, firma Policolor acorda o atentie sporita domeniului sau de activitate si produselor sale, dorind ca mereu sa fie lider pe piata vopselelor si lacurior din Romania. Acest lucru ii va garanta o atentie sporita din partea clientilor, si va determina o atractie mai mare pentru acestia. Functia logistica ca fi mult imbunatatita datorita metodelor evoluate de productie, si a viitoarelor posibile noi depozite si magazine de desfacere.55

Samsung
Samsung Electronics, cel mai mare producator de microprocesoare din lume, a prezentat un program de investitii pe sapte ani, in valoare totala de 33 de miliarde de dolari. Compania sud-coreeana a anuntat ca va introduce opt noi linii de fabricatie si un centru de cercetare/dezvoltare la o fabrica de semiconductori pana in 2012. In urma acestor investitii consistente, Samsung se asteapta ca vanzarile de microprocesoare sa creasca la o valoare de 61 de miliarde de dolari pana in 2012, mai mult decat triplul actualelor 17,5 miliarde (vanzari in 2004). Producatorii de chip-uri de memorie au cheltuieli uriase, determinate de exigentele pietei care cere produse noi intr-un interval foarte scurt de timp. Samsung este cea mai valoroasa companie de IT din afara Statelor Unite si un rival de temut pe piata extrem de concurentiala a semiconductorilor. Investia de 33 de miliarde de dolari facuta de Samsung Electronics in linii noi de productie va duce la o legatura mai stransa intre functia de cercetare-dezvoltare si productie, de asemenea si cu functia logistica a companiei.56 RADU ANAMARIA CATALINA

Kber
In prezent, firma Kber detine 28% din piata lacurilor si vopselelor din Romania (estimata la 110 120 milioane euro/an), principalii concurenti fiind Policolor (fabrica cu cel putin de 10 ori mai multi angajati decat are Kber si care ocupa de peste 10 ori mai mult spatiu), Dufa Romania si Fabryo , ultimele doua apartinand unor fonduri de investitii foarte puternice (Advent ,respectiv Oresa ventures). In total Kber (care intre timp s-a difersificat si
55

http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/policolor-investeste-peste-4-mil-euro-in-cercetare-dezvoltare-siproductie-in-2010-41212 56 http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/6864/Samsung-investeste-33-de-miliarde-de-dolari-in-liniinoi-de-productie.html

63

produce si centrale termice) are 341 de angajati . are insa ca obiectiv imediat atingerea unei cote de piata de 30 %. Investitiile pe care firma Kber le-a realizat pana acum au fost de circa 26 milioane euro , iar alte 8 milioane s-au indreptat catre serviciul de cercetare dezvoltare de acolo.Firma a declansat si o puternica actiune media , pentru a impune sloganul Kber , puterea culorii (actiune care a costat circa 3 milioane Euro). Kber , un inginer cu diploma in constructii navale , s-a lansat in afaceri in 1990 construind la Tartaresti (Piatra Neamt),pe green field (la propriu), o fabrica de lacuri si vopsele ,dotata cu cele mai performante tehnologii. A produs initial cateva tipuri de vopsele pe tehnologii cumparate pe licenta. Dupa cativa ani , firma a obtinut de TUV prima certificare ISO 9000 din Romania in domeniul lacurilor si vopselelor .Tot atunci a creat un serviciu de cercetare dezvoltare , constituit din primii sapte absolventi ai Facultatii de Chimie din Iasi , colectiv condus de un lector de la Catedra de Chimie Organica.Intre timp colectivul a ajuns la 12 cercetatori. Rezultatul este ca in prezent se produc trei branduri de vopsele , Kber, Aqualux si Emalux (de unde prin 1993 se produceau aproape 3tipuri din brandul Kber). In 2004 firma a lansat pentru prima data in Romania , vopselele lucioase pe baza de apa si primele lacuri pentru lemn pe baza de apa (mult mai putin toxice decat cele pe baza de solventi organici.) Ca o concluzie asupra celor mentionate mai sus, putem observa faptul ca de-a lungul timpului firma a reusit sa iasa in evidenta prin produsele noi si inovatoare pe care aceasta le scoatea pe piata. Toate acestea au fost posibile cu ajutorul unei echipe de cercetare bine pusa la punct , care stia menirea ei in acea firma si care realizase ca firma are nevoie de ei pentru a iesi in evidenta pe o piata cu concurenta foarte puternica. Din acest studiu de caz se observa importanta departamentului de cercetare dezvoltare in cadrul unei intreprinderi , acesta avand un rol foarte important in satisfacerea cat mai buna a clientilor precum si in fidelizarea acestora.57

DEZVOLTAREA PERSONALULUI (CEDES Cercetare Dezvoltare)


CEDES Cercetare Dezvoltare este un furnizor autorizat CNFPA de programe de formare profesional. Actualmente acest nume este foarte cunoscut pe aceasta piata ,mai ales in domeniul turismului si cel medico social. Multi isi pun intrebarea cum de a fost infiintat un astfel de centru. Se pare ca specialistii care lucreaza aici, si au dat seama de nevoia permanenta a oamenilor de formare, specializare precum si de perfectionare in domeniul economico-social. Identificarea acestei nevoi precum si dorinta de a veni in intampinarea celor ce au nevoie de astfel de cursuri a fost punctul de plecare in realizarea acestui proiect. Se pare ca acesta a fost punctul de plecare al celor de la CEDES. In timp , ei s-au gandit sa vina si in ajutorul organizatiilor, oferind consultanta pentru constituirea si dezvoltarea acestora. De asemenea , acestia creeaza si implementeaza proiecte cu surse de finantare interne si externe. In anul 2008, a fost atestat Centru de Cercetare, Dezvoltare i Inovare, fiind evaluat de Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare i Inovare. CEDES CD desfoar urmtoarele activiti n domeniul cercetrii-dezvoltrii: proiecte de valorificare a potenialului turistic n teritoriu i de dezvoltare turistic a zonelor cu potenial studii i analize periodice privind conjunctura pieei interne i externe a serviciilor n turism, pe ri i zone geografice de interes prognoze, strategii i politici de marketing pentru serviciile de turism

57

Prof.univ.dr.Liviu Mihail Baloiu, Corina Frasineanu, Ioan Frasineanu - ,,Management inovational", Bucuresti 2008,pg 377-378

64

studii i aplicaii pentru evaluarea i eficientizarea performanelor serviciilor de sntate sau a altor documentri asigurarea de asisten tehnic de profil, n vederea experimentrii i aplicrii tehnicilor i studiilor elaborate i formarea prin cursuri corespunztoare n domeniul asistenei medicale comunitare studii de evaluare a calitii serviciilor medico-sociale (asisten medical comunitar, asisten social comunitar, sntatea reproducerii, etc.); studii de evaluare a programelor medico sociale la nivel populaional i furnizorilor de servicii publicarea de articole n reviste de specialitate Toate cele de mai sus ne transmit un lucru foarte important :cercetarea dezvoltarea este foarte importanta si trebuie aplicata si utilizata in toate domeniile, deoarece chiar daca nu aduce beneficii imediate, cele ulterioare sunt sigure. Multi isi pun intrebarea de ce era nevoie de CEDES ?Raspunsul este simplu : datorita faptului ca oamenii si companiile trebuie sa se dezvolte. Pe o piata in continua schimbare este nevoie de un personal calificat si de idei inovative. Tocmai acesta este si scopul CEDES , sa scoata firmele din impas si sa le acorde ajutor si idei inovative atunci cand au nevoie. Obiectivele acestora sunt : calificarea, specializarea, perfecionarea personalului, prin dezvoltarea i implementarea proiectelor, precum i prin acordarea de consultan contribuim la dezvoltarea tuturor sectoarelor, acordnd n acelai timp o permanent atenie calitii serviciilor.58

Centrul logistic de cercetare


Universitatea Heriot-Watt a fost implicata in cercetare logistica precum si in predare de la mijlocul anilor 1980. Centru de cercetare logistica a inceput sa activeze inca din anul 1997. Din acel moment s-au intreprins cercetari privind diferite aspecte ale logisticii, pentru numeroase organizatii, inclusiv pentru Comisia Europeana , departamentele si agentiile guvernului britanic,consilii de cercetare , asociatii profesionale precum si autoritati locale si companii private. Acest Centru Logistic de Cercetare executa mai multe tipuri de cercetari ce pot fi grupate in 10 rubrici : relatia dintre logistica / tendintele lantului de aprovizionare si tranportul marfurilor ;scaderea emisiilor de carbon in logistica; sustinerea mediului in operatiunile logistice ;masurarea performantelor, analiza comparativa precum si colectarea datelor in logistica; transportul marfurilor politice ; Transportul maritim si dezvoltarea porturilor; logistica comertului cu amanuntul; imbracamintea si lantul de aprovizionare al textilelor; efectele IT si comertul online in logistica; impactul dezvoltarii infrastructurii precum si congestia traficului in logistica. Aceasta a jucat un rol important in trei proiecte majore ale Uniunii Europene ,ce a explorat efectele tendintelor din logistica privind transportul marfurilor. A lucrat indeaproape cu guvernul si industria in dezvoltarea transportului , a contribuit la dezbateri publice pe teme controversate, cum ar fi utilizarea tarifelor pentru anumite drumuri precum si propuneri pentru a spori dimensiunea maxima si greutatea camioanelor. Multe din cercetarile logistice ale centrului au fost concentrate pe efectele mediului in activitatea logistica , precum si masurile pe care companiile le pot lua pentru a le minimiza. Centru de cercetare logistica se afla in fruntea cercetarii privind masurarea si gestionarea emisiilor de carbon din lanturile de aprovizionare. Acest centru s-a dezvoltat ulterior si pe alte arii printre care amintim : transportul maritim si dezvoltarea porturilor, managementul lantului de aprovizionare in sectorul de imbracaminte precum si logistica de retail online.59
58 59

http://www.cedes-cd.ro/start/Cedes-Centru-Cercetare.html http://www.sml.hw.ac.uk/logistics/centre/index.html

65

CERCETARI REALIZATE IN MAI MULTE DOMENII


Operatiuni de Cercetare NATS (Sistemul National de transport aerian )( Professor Cynthia Barnhart*) Buna functionare si fiabilitatea Sistemului National de transport aerian este vitala pentru economia oricarei tari. Acesta genereaza aproximativ 150 de miliarde in venituri si transporta circa 700 de milioane de oameni anual.Cu toate acestea tulburarile induse de probleme, de obicei cauzate de vremea nefavorabila , creaza dificultati atat in randul consumatorilor cat si in randul companiilor, ce pierd anual miliarde de dolari. Un atu foarte importan ar fi reconfigurarea acestui sistem , astfel incat acesta sa raspunda la orice perturbare din mediu. Dupa identificarea acestei probleme s-a decis luarea unor decizii care sa imbunatateasca acest sistem. Astfel in cercetarea intreprinsa au fost stabilite urmatoarele scopuri : investigarea modului n care interveniile locale poate fi fcute pentru a funciona autonom, robust i sinergic, ce medii de operare , ce preturi si stimulente ar putea determina o astfel de schimbare de paradigma in NATS, precum si ce beneficii potentiale ar aduce o astfel de abordare integrata in ceea ce priveste reducerea intarzierilor zborurilor, cresterii fiabilitatii precum si a micsorarii costurilor. DATA MINING (Professor Cynthia Barnhart) Scopul proiectului realizat de Professor Cynthia Barnhart, este de a dezvolta noi metode de optimizare bazate pe data mining , care pot fi aplicate la o gama larga de probleme de interes pentru societate. Proiectul va avea la baza optimizarea combinatiei de droguri in tratamentul cancerului. Obiectivul urmarit il constituie construirea de modele ce utilizeaza toate informatiile disponibile referitoare la toate tipurile de cancer. Acesta are la baza identificarea combinatiilor de droguri care par foarte promitatoare si de aceea vor fi propuse studii pentru a observa eficienta lor. In urma cercetarii se urmareste construirea unui sistem care cuprinde informatii despre studiile clinice existente , despre cele ce au fost desfasurate, aceste fiind de fapt baza noilor studii.Aceste cercetari realizate inainte si in mod progresiv sunt deosebit de importante , deoarece pacientii cu cancer , eu nevoie urgenta de tratamente sigure. Alte domenii in care pot fi utilizate avem : managementul senzorial , inteligenta, supraveghere, recunoastere, precum si in domeniul logisticii si gestionarii traficului.60

Danone Romania
Danone Romania a realizat investitii in ultimii ani de aproximativ 4,5 milioane de euro , pentru a realiza modernizarea a 79 de ferme, furnizori direci ai productorului de lactate. Modernizarea fermelor a constat n dotarea acestora cu instalaii noi si sofisticate de muls, rcire i stocare a laptelui. Acum patru ani Danone avea 130 de furnizori disipai i foarte mici, care implicau costuri destul de mari. In urma cercetarilor realizate cei de la conducerea companiei Danone, si-au dat seama cat de importanti sunt acesti furnizori pentru ei , si au hotarat sustinerea firmelor partenere, investind n animale de ras precum i instalaii de muls i rcire a laptelui. Aceste cercetari care au menirea optimizarii costurilor continua in fiecare an , cei de la Danone investind tot timpul pentru a identifica nevoile existente in piata. Danone a facut investitii majore si in alte domenii . Astfel compania a investit aproximativ cinci milioane de euro n creterea capacitii de producie i logistic, n modernizarea i eficientizarea operaiunilor. i n acest an se continua investiiile pentru segmentele de logistic, transport i depozitare.
60

http://cee.mit.edu/research

66

In ultimii ani ,in urma unor cercetari realizate , cei de la compania Danone , si-au dat seama ca transportul si depozitarea joaca un esential in dezvoltarea lor. Ultimele investitii realizate in aceste domenii au adus profituri considerabile companiei.61

Cei mai importanti jucatori de pe piata si strategiile lor de dezvoltare WDP


Cei mai mari jucatori de pe piata de spatii logistice si industriale, Cefin Real Estate (Italia), ProLogis (Statele Unite) sau Portland Trust (Belgia) si-au continuat investitiilei incepute in zona de vest a Capitalei, de-a lungul autostrazii Bucuresti-Pitesti, insa au aparut si investitori noi precum Eyemaxx (Austria), CTP Invest (Cehia), belgienii de la Warehouse de Pauw (WDP) sau European Future Group (Marea Britanie), care au atacat si orasele din provincie, mai ales cele din vest.Acestea au avut la baza proiecte ample, care au dus la cresterea cifrei de afaceriToate aceste companii au la baza investitiilor realizate proiecte ample de cercetare dezvoltare , ce au dus la incasari de mare amploare.In urmatoarele randuri vor fi prezentate marile companii de pe piata de spatii logistice si industriale. Compania belgiana de investitii imobiliare Warehouses DePauw (WDP) a intrat pe piata locala imobiliara in 2007 cu investitii initiale care s-au ridicat la peste 20 de milioane de euro, ceea ce a presupus achizitia de terenuri de aproximativ un milion de metri patrati, iar in 2008 investitiile companiei s-au dublat, la aproape 50 de milioane de euro, fiind anuntate dezvoltari de depozite, centre de distributie si spatii industriale in suprafata totala de peste un milion de metri patrati. WDP, dezvoltator imobiliar logistic din Belgia, anunta in urmatorii 5-10 ani investitii totale de circa 500 mil. euro, orientate atat spre achizitia de terenuri, cat si spre constructia de depozite si centre de distributie sau spatii industriale.WDP va dezvolta proiecte care presupun construirea de spatii de logistica in Romania, piata selectata drept noua locatie pentru cresterea strategica a afacerilor. Printre clientii traditionali ai grupului belgian WDP se numara companii ca Ferrero, Carrefour, Mazda, Renault, InterBrew sau DHL.Compania deserveste de asemenea zona de centru si de vest a tarii prin spatiile detinute in Brasov, iar sudul tarii este deservit de spatiile logistice din Pitesti, Ploiesti si Bucuresti. S-a estimat ca impactul crizei economice asupra finantarii proiectelor de dezvoltare imobiliara va reduce livrarea de spatii logistice la jumatate. Astfel, daca primele estimari apreciau pentru acest an livrari de 180.000 de metri patrati, la sfarsitul anului acesta 2009 sunt asteptari pana la 100.000 de metri patrati de spatii de depozitare si centre de distributie clasa A.Compania isi propune sa livreze primele spatii logistice, pana la sfrsitul acestui an, cel mai tarziu la inceputul lui 2010, cu o suprafata de circa 40.000 de metri patrati, investitii care se ridica la aproximativ 100 de milioane de euro. Catalyst Capital - Grupul britanic de investitii Catalyst Capital a achizitionat spatii de distributie si logistica in cadrul a doua parcuri industriale dezvoltate de compania italiana Incontro Prefabbricati n Arad si Timisoara, printr-o tranzactie in valoare de 25 mil. euro. Spatiile achizitionate reprezinta noua unitati de distributie si logistica, totalizand 52.400 de metri patrati. Spatiile sunt nchiriate mai multor companii internationale importante precum Pepsi, grupul de logistica francez FM Logistics sau companiile din domeniul aluminiului Alcoa si Vitafoam din grupul Vita. Valoarea totala a tranzactiei este de circa 25 de milioane de euro. Randamentul investitiei a fost de circa 8%. Spatiile genereaza venituri din chirii nete de doua milioane de euro pe an. Prin aceasta achizitie Catalyst a ajuns sa administreze active n Europa Centrala si de Est - n Polonia, Ungaria si Romnia - de peste 120 de milioane de euro. La sfarsitul anului trecut, grupul administra active evaluate la 4,1 miliarde de euro, cele mai multe localizate in Marea Britanie, respectiv 43% din total.
61

http://gazetarul.ro/danone-romania-a-investit-45-milioane-de-euro-in-modernizarea-a-79-de-ferme/

67

Dezvoltatorul imobiliar de origine austriaca UBM Development a investit in constructia Parcului Logistic Chitila. Acest proiect are o valoare totala de aproximativ 30 de milioane de euro si presupune o suprafata totala de 45.000 de metri patrati cu spatii industriale si de birouri. Proiectul este localizat in nord-vestul soselei de Centura a Bucurestiului, aproape atat de DN1A, cat si de Autostrada Bucuresti-Pitesti. Acesta este primul centru logistic si de industrie usoara din Romnia al UBM. Compania este prezenta mai ales in Europa Centrala si de Est si este activa in domenii de dezvoltare si consultanta imobiliara, atat ca dezvoltator, cat si drept contractor general. OTZ Logistics Group, companie care ofera solutii integrate de logistica, a inchiriat o suprafata de 5000 de metri patrati de spatii logistice in Log Center Timisoara (furnizor de spatii industriale din Timisoara), proiect dezvoltat de Eyemaxx Real Estate. Suprafata cumulata a proiectelor de profil pentru firma ce vor fi dezvoltate pana in 2010 se ridica la aproximativ 500.000 de metri patrati. Daca pana acum dezvoltarea parcurilor logistice a fost concentrata pe Bucuresti, incepand de anul trecut tot mai multi investitori si-au indreptat atentia catre alte orase din tara, cum ar fi Arad, Timisoara, Oradea, Cluj, Brasov, Pitesti, Ploiesti si Constanta.62

DHL
DHL ofera clienilor sai expertiza internationala in curierat expres aerian, rutier si maritim si in logistica contractuala. Reteaua global DHL acopera peste 220 de tari si teritorii si cu cei peste 300.000 de angajati in intreaga lume este in masura sa va ofere servicii de calitate si expertiza locala pentru a satisface cerintele tuturor clientilor. In urma unor studii realizate, DHL, a hotarat sa realizeze investitii de mare amploare in reteaua proprie de consolidare globala. Noul hub introdus(in America Centrala) de cei de la DHL , avea menirea de a depasi asteptarile clientilor sai. Aceste investitii au vizat imbunatatirea timpului de raspuns in procesul de manipulare si transport. Strategic situat la Aeroportul Internaional Tocumen in Panama, noul nod DHL are infrastructura si capacitatea necesara pentru a raspunde eficient la cresterea accelerata in comertul international, in special intre SUA si America Centrala, care rezulta din libera circulatie a acordurilor comerciale. Hub-ul a fost proiectat pentru a optimiza spatiul , acesta permitand depozitari de mare amploare. Noile investitii includ inovaii intr-o camera frigorifica pentru depozitarea pachetelor care necesita controlul temperaturii, sisteme de manipulare a materialelor si o zon de re-ambalare. Centru operaional include, de asemenea, masurile de securitate ridicate, cum ar fi o camera privata pentru a stoca valoarea transferurilor de mare valoare, rampe care sa permita pachetelor sa fie descarcate direct de la avion si camere de securitate monitorizate in timp real prin intermediul internetului. Actualmente DHL , face cercetari pentru as-i putea consolida si reteaua de aviatie, oferind astfel o conectivitate mai buna clientilor sai . Incercand sa se diferentieze de competitori, DHL a investit foarte mult in procesul de cercetare, vrand astfel sa optima informatii cat mai concrete cu privire la cerintele clientilor sai. Investitiile in aceste hub-uri le permit celor de la DHL , sa isi satisfaca cat mai bine clientela , sa reduca timpul de tranzit intre regiuni si vizeaza o crestere a comertului international. Aceste investitii realizate de cei de la DHL , au in spate o serie de analize realizate de cei din departamentul de cercetare inovare , care stiu cel mai bine de ce are nevoie intreprinderea pentru a se dezvolta pe o astfel de piata .63

COSTURI CERCETARE DEZVOLTARE


62 63

http://www.management.ase.ro/reveconomia/2009-2s/17.pdf http://logisticstoday.com/news/outlog_story_9389/index.html

68

Costurile in cercetare dezvoltare sunt foarte variante, ele osciland intre sume minimale si sume foarte mari , in functe de tipul afacerii care este analizata. Daca in cadrul unei companii , exista anumite costuri ce nu pot fi influentate, in cadrul costurilor pntru cercetare- dezvoltare este diferit. Astfel , aici cei de la conducerea companiei pot hotara suma ce va fi distribuita in fiecare an pentru , acest sector. In anul 2001, Eli Lilly unul dintre cele mai mari companii farmaceutice, a taiat aproape 26 % din profitul alocat cercetarii dezvoltarii. Multi isi pun itrebarea ce suma ar trebui sa cheltuie in cercetare dezvoltare pentru as-i creste veniturile . Aceasta este o intrebare retorica, deoarece acest lucru depinde intr-o foarte mare masura de capacitatea intreprinderii si de cat este dispusa ea sa investeasca. Daca Eli Lilly a stopat finantarea sa spre acest sector ,s-ar putea ca rentabilitatea sa viitoare sa aiba de suferit , iar castigurile sale sa scada. Se pare ca cel mai bine este ca atunci cand iti stabilieste bugetul alocat acestui sector sa ai in vedere atat profitabilitatea pe care ti-a adus-o in timp, precum si procentul din profitul brut pe care concurenta il acorda acestui sector.64 Nu numai companiile mari investesc si cheltuiesc mari sume de bani in cercetare dezvoltare . Statul are si el un rol central , incercand ca cu ajutorul acestor analize sa rezolve probleme actuale cu care se confrunta. Astfel el investeste in cercetare dezvolatare, pentru a descoperii noi tehnologii care sa ii dea posibilitatea de a rezolva probleme din domeniul transportului, al depozitarii precum si in protectiei mediului mai precis in reducerea emisiilor de carbon. Un exemplu elocvent in acest sens ar fi si cel din marea Britanie unde a are loc o competitie in cercetare dezvoltare de circa 19 milioane , care vizeaza reducerile de carbon la autovehicule. Statul a fost cel care a sprijinit aceasta actiune de cercetare, deoarece obiectivul sau principal era sa gaseasca o noua tehnologie care sa reduca emisiile de carbon ale autovehiculelor,prin acest lucru reducand poluarea . Din cele de mai sus putem trage o concluzie clara, oricine are nevoie de un departament de cercetare dezvoltare , care sa ii furnizeze informatii importante care sa il ajute sa descopere noi tehnologii , care ulterior ii poate furniza venituri suplimentare , atat materiale cat si sociale.65

III.

RECOMANDARI pentru organizatii

Asa cum reiese in mod evident din prezentarea anterioara cu privire la functiunea de Cercetare-Dezvoltare a unei intreprinderi, aceasta este esentiala pentru progresul efectiv al firmei, obtinerea unui profit care sa ii permita sa fie competitiva pe piata, dar si extinderea prin crearea de noi capacitate de productie. Cercetarea presupune identificarea celor mai bune solutii pe care intreprinderea le poate implementa, in timp ce dezvoltarea aplica efectiv aceste solutii stimuland produsul finit: progresul tehnic prin introducerea unor echiapmente de inalta performanta si inovatia in ceea ce priveste domeniul de activitate al firmei. In contextul economiei globale actuale, afectate de criza financiara extinsa la toate ramurile economiei, accesul la credite fiind mult mai dificil si cu un cost mai ridicat, companiile au devenit mai prudente, iar ca o masura de adaptare la realitatea pietei, majoritatea clientilor cu nevoi de extindere sau relocare ,prefera din ce n ce mai mult varianta inchirierii spatiilor decat cea a achizitiei si a dezvoltarii proprii. 66
64 65

http://beginnersinvest.about.com/od/incomestatementanalysis/a/research-and-development.htm http://logistics.about.com/b/2009/12/16/uk-competition-for-low-carbon-vehicle-supply-chain.htm 66 http://www.management.ase.ro/reveconomia/2009-2s/17.pdf

69

In ultimul timp s-a observat faptul ca firmele nu mai investesc in cercetare dezvoltare , fapt ce determina o scadere accelarata a incasarilor. Ele nu fac eforturi sa se extinda , sau sa investeasca in noua tehnologie , ci incearca sa si pastreze in limite minime costurile pe care le realizeaza. Acest lucru nu aduce nici un beneficiu companiilor care fac acest lucru. Chiar daca pe termen scurt ,ele isi limiteaza costurile, reducand investitiile in cercetare dezvoltare , pe termen lung efectul este foarte vizibil. Faptul ca actualmente firmele nu investesc in noi tehnologii, in noi capacitati de productie sau nu incearca sa isi satisfaca si sa isi fidelizeze cat de mult se poate clientii este reflectat si in situatia actuala a economiei. De aceea companiile ar trebui sa reflecteze foarte mult asupra starii in care se afla , si sa isi dea seama ca daca nu faci anumite eforturi financiare , nu ai cum sa te dezvolti , si nu ai cum sa te diferentiezi pe o anumita nisa de piata. In urma unor cercetari realizate de firme ce activeaza in domeniul logisticii de pe teritoriul tarii noastre , s-a observat faptul ca solutia externalizarii unei parti din activitatea logistica creeaza posibilitati de dezvoltare a companiilor care ofera servicii logistice de transport si depozitare precum si conexe, mai ales ca piata romaneasca reprezinta o piata emergenta, necesarul de spatii logistice la nivel national nefiind inca satisfacut. Cercetarile intreprinse pe teritoriul Romaniei , au aratat faptul ca ,Constanta nu dispune de suficiente spatii logistice, iar din punctul de vedere al dezvoltarii este un important centru strategic, in special datorita porturilor maritime, cat si celor fluviale, dar si aeroportului de la Mihail Kogalniceanu. Avand in vedere locatia geografica, la Marea Neagra, Romania reprezinta un posibil port de acces logistic spre Europa, de aceasta data din est spre porturile din vestul continentului. Daca s-ar realiza investii in dezvoltarea unei infrastructuri logistice bine gandite in Constanta, acest lucru ar putea aduce profituri atat firmelor autohtone care vor beneficia de reduceri de costuri prin externalizarea activitatii logistice, cat si companiilor care dezvolta parcuri logistice care pot constitui puncte de depozitare (cu servicii logistice conexe disponibile) pentru livrari internationale care tranziteaza Romania, fie spre Est, fie spre Vest. Daca ar fi sa ne referim la situatia actuala a companiilor ce isi desfasoara activitatea in Uniunea Europeana, acestea par mult mai interesate sa investeasca in domeniul cercetarii , dezvoltarii si inovarii pentru a se extinde si pentru a iesi in evidenta pe piata. Multe dintre aceste firme detin compartimente separate care fac cercetari zilnic pentru a observa ce este nou pe piata sau ce strategie de dezvoltare ar trebui sa adopte firma pentru a se dezvolta in siguranta. Marile companii din Uniunea Europeana, atat din domeniu logisticii cat si din alte domenii fac eforturi financiare foarte mari pentru as-i dezvolta acest departament (cercetare, dezvoltare si inovare) ,acestea bazandu-se pe faptul ca numai prin munca si investitii poti fi lider pe un anumit segment de piata. Daca ar fi sa tragem o concluzie asupra celor mentionate mai sus , putem spune ca , firmele din Romania ar trebui sa reflecteze mai mult asupra situatiei actuale in care se afla economia, si ar trebui sa priveasca la companiile mari ce se afla pe piata externa, pentru care profitul nu este obiectivul principal. Companiile ar trebui sa investeasca mult mai mult in noile tehnologii obtinute in urma cercetarilor, deoarece acestea le aduc un beneficiu foarte important numit ,,reducerea timpului. Cand vorbim despre timp nu ne referim doar la minute si secunde, ci ne uitam ce inseamna aceste minute pentru compania noastra .Trebuie sa privim la valoarea adusa de acestea. De multe ori companiile se gandesc cum sa produca mai mult.Solutia perfecta consta in realizarea unor cercetari si identificarea unor noi tehnologii care sa o ajute sa produca mai mult intr-un timp mai scurt. 67Este necesar ca aceste companii sa invete faptul ca trebui sa faci anumite investitii financiare(atat in domeniul transporturilor, al depozitelor sau al stocurilor cat si in domeniul servirii clientilor) , pentru a progresa, deoarece fara munca , fara inovatie,
67

http://www.forbes.com/2010/02/12/saving-time-technology-entrepreneurs-technology-mckinney.html

70

dezvoltarea nu este posibila. Acestea ar trebui sa isi construiasca departamente de cercetare care sa observe schimbarile ce se realizeaza pe piata , sa incerce sa faca investitii care sa le diferentieze , sau sa implementeze noi tehnologii care sa le ajute sa reduca costurile si sa isi satisfaca cat mai bine clientii actuali precum si pe cei potentiali. Aceste tehnologii noi descoperite in urma unor cercetari pot fi adoptate in cadrul procesului de productie (pentru ca firma sa produca mai repede si la costuri mai mici), sau in domeniul transportului( firma sa achizitioneze tehnologii noi care sa ii faciliteze procesele care au loc in cadrul lantului de aprovizionare - livrare) sau in alte domenii implementand astfel sisteme informatice , care sa ii ajute sa observe unde se afla marfa pe traseul ei in cadrul procesului de aprovizionare livrare, sau sa identifice unde se afla marfa in cazul depozitelor,etc. Daca ar fi sa ne referim la cei care isi doresc sa realizeze activitati de cercetare dezvoltare in cadrul firmei, acestia ar trebui sa cunoasca foarte bine faptul ca dezvoltarea tehnologica si de inovare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare se bazeaza pe un ansamblu de principii morale si proceduri destinate respectarii acestora. Astfel, propunem organizatiilor care isi doresc sa exercite astfel de activitati urmatoarele recomandari de care trebuie sa tina cont pentru un rezultat de calitate:68 Activitatea de cercetare-dezvoltare trebuie sa se desfasoare in respect fata de fiinta si demnitatea umana, precum si fata de suferinta animalelor, care trebuie prevenita sau redusa la minim; Ocrotirea si refacerea mediului natural si a echilibrului ecologic, asigurandu-se protectia acestora fata de eventualele agresiuni produse de stiinta si tehnologie. Buna conduita in cercetare-dezvoltare exclude: Ascunderea sau inlaturarea rezultatelor nedorite; Confectionarea de rezultate; Inlocuirea rezultatelor cu date fictive; Interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor; Plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori; Prezentarea deliberat deformata a rezultatelor altor cercetatori; Introducerea de informatii false in solicitarile de finantare; Deturnarea fondurilor de cercetare; Neinregistrarea sau nestocarea rezultatelor, precum si inregistrarea sau stocarea eronata a acestora; Lipsa de informare a echipei de cercetare, inaintea inceperii proiectului, cu privire la: drepturi salariale, raspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercetarii, surse de finantare si asocieri; Lipsa de obiectivitate in evaluari si nerespectarea conditiilor de confidentialitate; Publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica.

68

Monitorul Oficial, Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare

71

BIBLIOGRAFIE
Iacob Kerbalek coordonator Economia Intreprinderii, editura TIBO, Bucuresti 2002 Constantin Barbulescu, Tatiana Gavrila, Viorel Lefter , Florin Parvu, Florica Badea, Economia si gestiunea intreprinderii,editia a II-a , imbunatatita si adaugita, Ed Economica , Bucuresti1999 Tatiana Gavrila, Viorel Lefter - ,, Managementul general al firmei , editura Economica, Editia a II-a Bucuresti 2004 Dumitru Constantinescu,Constantin Tumbar,Tudor Nistorescu,Gheorghe Meghisan , Coordonator Dan Popescu - ,,Economia intreprinderii , Bucuresti 2000

72

Gheorghe Carstea ,Florea Parvu - ,,Economia si gestiunea intreprinderiiEditura Economica , Bucuresti 1999 Silvia Olaru - ,,Managementul intreprinderii" ,Editura Luminalex ,Bucuresti 2006 David B.Grant, Douglas M.Lambert, James R.Stock, Lisa M.Ellram- ,,Fundamentals of Logistics Management"(European Edition),McGraw-Hill Education,Londra 2006 Adam Everett E., Jr. Ebert, Ronald J. - ,,Managementul productiei si al operatiunilor", Editura Teora, Bucuresti 2001 Carmen Balan - Logistica, editia a III-a, Ed. Uranus, Bucuresti 2006 Liviu Mihail Baloiu, Corina Frasineanu, Ioan Frasineanu - ,,Management inovational", Bucuresti 2008 Revista ,,Inventica si economie Revista ,,Tribuna economica Motion Vision Communication www.mvcom.ro Monitorul Oficial, Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare www. logistics.about.com www. logisticstoday.com www.logistics.co.uk www.scritube.com www.oseo.fr www.forbes.com http://cee.mit.edu/onbalance/2007/july-august www.scdigest.com ec.europa.eu http://www.sml.hw.ac.uk/logistics/centre/index.html http://beginnersinvest.about.com/od/incomestatementanalysis/a/research-anddevelopment.htm www.standard.money.ro www.marketwatch.ro www.finantare.ro www.management.ase.ro www.capital.ro www.zf.ro www.wall-street.ro www.dailybusiness.ro www.biblioteca-digitala.ase.ro www.contabilizat.ro www.newschannel.ro http://www.icim.ro/proiecte/prezentare/recwasro.html http://www.rria.ici.ro/ria2005_3/art06.html 73

http://www.ipct.ro/despre_noi.htm www.gazetarul.ro www.cedes-cd.ro

74