Liceul Tehnologic Victor Mihăilescu Craiu Belcești

Filieră: Tehnologică
Calificare: Tehnician în administrație

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ
Nivel de calificare 4

Profesor coordonator: Elev:

Florariu Marina Leonte Andreea-Florina

Belcești
2020

1
Liceul Tehnologic Victor Mihăilescu Craiu
Filieră: Tehnologică
Calificare: Tehnician în administrație

TEMA LUCRĂRII:
ANALIZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN AL
UNEI SOCIETĂȚI COMERCIALE
PRODUCĂTOARE DE PRODUSE DE
PANIFICAȚIE

Belcești
2020

2
 CUPRINS
Argument...................................................................................................................5

CAPITOLUL I. MEDIULUI INTERN AL FIRMEI. ACCEPTIUNI GENERALE

1.1.Caracteristica micromediului întreprinderii.........................................................6

1.2.Macromediul-caracteristica generală...................................................................6

1.3.Factorii mediului intern........................................................................................8

CAPITOLUL II. MEDIUL EXTERN AL FIRMEI. ACCEPȚIUNI GENERALE

2.1.Înțelegerea și complexitatea mediului extern......................................................11

2.2.Factorii mediului extern......................................................................................12

2.3.Factorii STEP......................................................................................................14

2.4.Componentele mediului extern al organizației...................................................16

CAPITOLUL III. S.C VEL PITAR S.A. ACCEPŢIUNI GENERALE

3.1.Nume şi localizare..............................................................................................17

3.2.Forma juridică de constituire şi capitalul social.................................................17

3.3.Conducerea şi personalul firmei.........................................................................18

3.4.Oferta..................................................................................................................20

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

4.1.Mediul intern al societăţii SC.VEL PITAR.SA..................................................22

4.1.1.Politica de produs.............................................................................................22

4.1.2.Politica de preţ..................................................................................................23

4.1.3.Politica de distribuţie........................................................................................24

4.1.4.Politica de promovare/comunicare...................................................................25

3
4.2.Mediul extern al societăţii SC.VEL PITAR.SA................................................26

4.2.1.Furnizorii........................................................................................................27

4.2.2.Clienţii............................................................................................................27

4.2.3.Cote de piaţă...................................................................................................28

4.2.4. Elementele de macromediu,de marketing cu influentă asupra activității

firmei.......................................................................................................................29

4.2.5. Analiza SWOT a firmei SC VEL PITAR SA...............................................33

WEBOGRAFIE......................................................................................................34

4
 Argument

Am ales această temă deoarece este necesar ca orice întreprindere să îşi cunoască capacităţile
interne si avantajele sau pericolele din mediul extern pentru a progresa şi pentru a avansa pe
piaţă. Serviciile informaţionale operează în contextul a două medii: intern si extern. Amândouă
afectează modul în care serviciile informaţionale sunt conduse în scopul furnizării de servicii
către clienţii lor. Dacă managerul şi personalul nu au o viziune clară asupra acestor medii şi
asupra impactului pe care îl au asupra operatiilor lor, munca le este în zadar.Mediul extern
cuprinde conditiile exterioare în care serviciile informationale operează. Cele mai multe
organizatii operează în medii complexe, în schimbare, care în mod continuu creează noi
provocări care trebuie controlate pentru a asigura supravietuirea si succesul. Mediul intern al
organizaţiei cere aceeasi atentie în conducere ca cel extern. Mediul intern cuprinde factorii din
interiorul organizaţiei care îi influentează activitatea. Factori precum: structura, cultura, valorile,
stilurile manageriale, comunicarea, tehnologia constituie mediul intern. De asemenea factorii
mediului intern sunt influentati de mediul extern. O sarcină principală a managementului este să
se asigure că serviciul informational este performant si se adaptează la schimbările interne si
externe. Acest lucru poate fi realizat prin câteva procese. Informatia initială din mediul intern si
extern trebuie să fie culeasă, asimilată si evaluată. Câteva metode de evaluare care pot fi folosite
sunt: analiza SWOT, identificarea factorilor critici de succes si profilul de capabilitate
(capacitate).

În primul capitol am prezentat noțiuni privind conținutul și structura mediului intern al

întreprinderii.

În al doilea capitol am abordat modul de analiza a mediului extern al firmei.

Urmând ca, în ultima parte a lucrării să prezint un studiu de caz reprezentat de analiza
mediului intern și extern a firmei de panificație S.C VEL PITAR S.A.

5
 Capitolul I. Mediul intern al firmei.Accepțiuni generale.

Realizarea strategiei unei firme presupune si analiza detaliata a mediului intern al

firmei sub toate aspectele: comercial, productiv, inovativ, financiar, organizatoric, uman. Firma
trebuie sa-si evalueze resursele pentru a putea elabora o strategie care sa-i asigure
competitivitatea o perioada cat mai mare de timp.

Mediul intern al organizatiei cuprinde totalitatea elementelor asupra carora acesta are
o influenta determinanta si teoretic, un control total.

Resursele pe care se poate baza firma sunt tangibile: financiare, tehnice, revet l etc.
si intangibile: revet si licente, aptitudinile angajatilor, manageri talentati, curba de invatare si
de experienta etc.

1.1.Caracteristica micromediului întreprinderii

Mediul intern al întreprinderii este constituit din agenţii economici cu care întreprinderea intră de
obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezetând în fapt un ansamblu
de condiţii, activităţi şi relaţii specifice. Ele asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica
de marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Deşi cu privire la
componetele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere,
considerăm că în perioada actuală nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri,
prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermdhlrii, clienţii, concurenţii, conducerea şi
organizarea internă, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit
asupra întreprinderii.

1.2.Macromediul-caracteristica generală
Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o influenţă
indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla, dar pe care, cunoscîndu-
i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceştia. Macromediul deţine
locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile
societăţii, el influenţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente:

6
comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel
guvernamental. Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în
activitatea întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu multiple
implicaţii, în funcţie de mărimea şi profilul activităţii, dar şi de zone în care ea
actionează.J.Stoner menţiona că interacţiunea mediu-întreprindere se poate sintetiza sub forma
celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbător şi turbulent.

Mediul stabil este un moment de scurtă durată se caracterizează prin modificări la intervale
mari, cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de prevăzut, de aceea pune
puţine probleme de adaptare a întreprinderii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea
întreprinderii, dar nu este un tip caracteristic, se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.

Mediul scimbător – se caracterizează prin permanente modificări care sunt uşor de prevăzut
Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii, ceea ce-i dă posibilitatea să-şi
stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi
economici este tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.
Mediul turbulent- este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în direcţii
imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite,
punîndu-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat. Pentru a face faţă acestui tip
de mediu, întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, supleţe, elasticitate a
structurilor, în vederea adoptării rapide la un nou mod de acţiune, la noi metode.

Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii, prin intermediul unui
complex de factori care, de altfel, constituie componetele lui, care trebuie abordate într-o strânsă
interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă: economică, demografică, tehnică,
politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională, ecologică etc. Mulţi autori menţionează
că nu trebuie luat în cosideraţie doar părţile pozitive pe care le oferă mediul dar şi cele negative
prezente sub forma de riscuri. Astfel, Mathe desemnează cinci tipuri de risc pe care le generează
mediul, riscul: politic, economic, juridic, tehnologic, financiar pe care întreprinderea trebuie să le
aibă în vedere în alegerea variantei optime a strategiei. Astfel mai mulţi autori analizînd mediul
extern consideră că cei mai importanţi factori exogeni care influenţează activitatea întreprinderii
sunt cei care compun mediul: economic, politic, social-cultural, demografic, tehnico-ştiinţific,
natural şi juridic.

7
1.3.Factorii mediului intern

Succesul unei organizatii într-un mediu cu o puternică competitie este dependent într-un grad
ridicat de contributia angajatilor săi. Acesta este influenţat de percepţiile şi sentimentele lor fată
de organizatie. Nevoile si asteptările oamenilor pot fi sporite sau frustrate de unele aspecte din
organizatie. Interacţiunea oamenilor si structura influentează procesele comportamentale cum ar
fi stilul managerial, planificarea, comunicarea, managementul conflictului, procesul decizional,
celelalte comportamente inter-personale. Toate acestea influenţează output-urile muncii şi
nivelul atasamentului faţă de organizaţie.

Prezentăm în continuare o descriere a principalilor factori din interiorul organizatiei care

influentează rămânerea în competitie a acesteia.

Structura organizatorică

Complexitatea şi rapiditatea schimbărilor din mediul extern influenţează structura organizatorică

internă. Structurile organizatorice devin din ce în ce mai aplatizate, cu mai putine niveluri, pentru
a răspunde mai rapid schimbărilor mediului. Tendinţa este vizibilă mai ales în organizaţiile mici
unde structurile sunt mai flexibile. Aceasta permite organizaţiei să se adapteze mai usor
schimbării.

Cultura

Pentru angajaţii care operează într-un mediu în schimbare, comunicarea pe orizontală sau pe
verticală este absolut necesară. Accentul se pune mai mult pe furnizarea sfaturilor şi informaţiilor
relevante decât pe instrucţiuni şi decizii. Cultura influenţează luarea deciziilor în condiţii de risc
şi inovare. În orice organizaţie trebuie să existe respect pentru şi între oameni. Indivizii sunt
apreciaţi şi recompensati mai ales pentru performante şi inovare. Frecvent sunt oferite facilităti
de autoperfectionare. Importantă este şi capacitatea de a realiza expertize, contacte şi legături cu
exteriorul organizatiei.

Stilul managerial

Managerii cu cel mai mare succes în menţinerea competitivităţii în condiţii de schimbare sunt cei
care au o viziune clară asupra viitorului. Aceştia colaborează cu angajaţii şi se bucură de sprijinul
acestora. Acestea sunt caracteristicile stilului participativ. Adică luarea deciziilor în grup. În

8
această situaţie există o structură de control cu un înalt grad de comunicare în ambele sensuri.
Informaţia este liberă pentru toţi cei implicaţi în procesul decizional, iar accentul se pune pe
expertize personale.

Comunicarea

Comunicarea trebuie să fie deschisă şi liberă. Indivizii au acces la orice informaţii necesare luării
deciziilor. De asemenea, accesul la informaţie într-un mediu bazat pe încredere este permis şi
stakeholder-ilor.

Tehnologia

Tehnologia este privită ca un mecanism de sprijin al comunicării în organizaţie şi cu stakeholder-

ii. Ea este folosită pentru obţinerea avantajului competitiv prin câstigarea încrederii clienţilor,
prin abilitatea de a oferi beneficii şi servicii specifice pe care alţii nu le pot oferi. De asemenea,
tehnologia este suport pentru comunicarea deschisă şi acces la informaţii pentru angajaţi.
Tendinta de lucru în reţea si acces la informaţia electronică din afara organizaţiei este vizibilă şi
mult mai eficientă decât controlul centralizat într-o singură bază de date. Aplicaţiile sunt
realizate prin sisteme inter-organizationale si inter-compartimentale concentrate mai mult pe
diseminarea serviciilor şi integrare si mai putin pe proiectarea unor sisteme informationale
izolate.

Analiza mediului intern se face prin intermediul :

- Capabilităţii manageriale;

- Capabilităţii functionale;

- Capabilităţii de schimbarea;

- Tipologia culturii organizaţionale.

Capabilitatea manageriala, care este definită de numărul de manageri şi calitatea acestora,

asigură adaptarea organizaţiei la mediul din care acesta face parte. Se poate preciza că nivelul
capabilităţii manageriale este dată nu numai de managerii generali, dar şi de cei care fac parte din
celelalte zone ale piramidei manageriale

9
Capabilitatea functionala este data de articularea functiunilor organizatiei, care permite
atingerea scopurilor in mod efficient.

Capabilitatea de schimbare presupune identificarea tuturor starilor nefavorabile, a insatisfactiei

(A), a pasilor care trebuie urmati pentru eficientizarea actiunilor si atingerea scopurilor (B),
precum si comunicarea, aducerea la cunostinta oamenilor din organizatie a viziunii dorite (C);
toate aceste dimensiuni necesitind un cost, care intr-un sistem organizational capabil de
schimbare este “depasit” de “energia” necesara schimbarii : E > A x B x C.

Tipologia culturii organizaţionale, care desemnează un ansamblu de idei, cunoştinţe, reguli,

valori, ce definesc modul in care se desfasoara munca precum si cel de tratare a oamenilor.

Capitolul II. Mediul extern al firmei. Accepțiuni generale.

Organizaţia în general şi întreprinderea productivă în special nu reprezintă un scop în sine, ci un
mijloc prin care se satisfac anumite nevoi ale societăţii, în primul rând ale pieţei interne şi
externe, ale mediului extern în cadrul căruia organizaţia sau întreprinderea se constituie şi se
dezvoltă. O puternică influenţă asupra rezultatelor activităţii întreprinderii – aşa cum am văzut –
o exercită mediul extern în care aceasta activează, fizionomia şi mecanismul lui de funcţionare
precum şi capacitatea întreprinderii de a fructifica oportunităţile şi a evita primejdiile pe care
acesta i le furnizează, prin sincronizarea acţiunilor ei cu schimbările din configuraţia mediului.
De aceea, se impune cu necesitate cunoaşterii conţinutului şi a cerinţelor mediului, precum şi a
modificărilor cantitative şi calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluţiei viitoare a
mediului, astfel încât întreprinderea să se poate adapta la noua lui structură.

Cunoaşterea caracteristicilor şi a mutaţiilor intervenite în structura mediului extern este o

condiţie fundamentală a satisfacerii cantitative şi calitative a unei anumite categorii de trebuinţe
de către întreprindere, necesităţi aflate în continuă creştere şi diversificare, care trebuie să stea la
baza elaborării unor strategii realiste, bine fundamentate ştiinţific.

Ca sistem dinamic, socio-economic, întreprinderea preia din mediul extern resursele de care are
nevoie le introduce în procese specifice, din care rezultă produse, servicii sau lucrări care vor fi
transferate aceluiaşi mediu ambiant. În acest sens, întreprinderea este o componentă de bază a

10
mediului extern, ca un sistem de intrări (din mediul extern), procese şi ieşiri (către mediul,
extern). Prin intrări, întreprinderea se adaptează la mediu, iar prin ieşiri aceasta va influenţa
mediul. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care işi desfăşoară activitatea
întreprinderea în literatura de specialitate exista încă numeroase puncte de vedere cu privire la
conceptul de mediu extern. Dacă avem în vedere locul şi rolul participanţilor la acest cadru de
desfăşurare a activităţii întreprinderii, interacţiunea şi intensitatea cu care acţionează forţele
constitutive, influenţele pe care le exercită, putem delimita două componente, mediul intern sau
micromediul şi mediul extern sau macro mediul. Micromediul este reprezentat de participanţii la
mediul cel mai apropiat al întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi de servi clienţii.
Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi
participanţii la micromediul întreprinderii.

2.1.Înțelegerea și complexitatea mediului extern

Înţelegerea mediului extern în care operează serviciul informaţional este fundamentală pentru
aşezarea acestuia astfel încât să beneficieze de schimbările tehnologice, obţinerea resurselor şi
furnizarea serviciilor dorite de clienţi. Mediul extern este dinamic şi este necesar să fie
permanent „scanat” pentru a identifica noile realităţi, provocări şi incertitudini. Evaluare
mediului extern este una din primele etape ale procesului de planificare strategică. Aceasta
permite managerilor să identifice schimbările, tendinţele, oportunităţile, ameninţările, şi oferă de
asemenea informaţii de bază pentru alte evaluări cum ar fi profilul de capacitate.

Prin scanarea numărului şi naturii factorilor (determinanţilor) mediului extern, managerul

descoperă dacă serviciul sau organizaţia superioară operează într-un mediu simplu sau complex,
stabil sau instabil. Complexitatea şi stabilitatea mediului extern afectează structura, stilul
managerial şi cultura organizaţională. Complexitatea mediului arată numărul de factori care
afectează organizaţia. Un mediu simplu este acela unde numărul factorilor este de 4 sau 5. Un
mediu complex este cel în care peste 10 factori au impact asupra organizaţiei. Stabilitatea arată
gradul şi frecvenţa schimbării factorilor. Dacă acestia îsi schimbă continuu intensitatea, iar
serviciul se schimbă, mediul poate fi considerat instabil.

11
2.2.Factorii mediului extern

Principalii factori care influentează serviciile informationale si organizatiile superioare acestora

sunt:

Condiţiile economice

Condiţiile economice reflectă sănătatea generală a economiei ţării şi sectorului în care serviciul
informaţional operează. Condiţiile economice pot influenţa atât cererea şi utilizarea serviciilor de
către clienti cât şi aprovizionarea şi cererea de resurse. De exemplu, în cazul unui somaj ridicat,
cererea pentru servicii informationale libere, cum ar fi cele care operează în afara bibliotecilor
publice, creşte. Şomajul ridicat poate de asemenea să ducă la o mare ofertă pe piaţa muncii, ceea
ce permite un grad mai ridicat de selecţie. Puterea de cumpărare a serviciului în privinţa
echipamentului, serviciilor informaţionale electronice sau a stocului de carte poate fi afectată de
schimbări în rata de schimb, rata inflaţiei sau de criza aprovizionării cu echipament.
Caracteristicile în schimbare ale economiei în privinţa inflaţiei, pieţei muncii, pieţei financiare şi
ratei de schimb ar trebui monitorizate.

Situatia geografică

Mediul geografic are în vedere atât nivelul de bogăţie al clientilor cât şi distribuţia geografică a
operaţiilor (filialelor). Aceste elemente pot să faciliteze sau, dimpotrivă, nivelul serviciului de
informaţii. Dar, pentru că cele mai multe servicii sunt furnizate în formă electronică, factorul
distanţă devine nesemnificativ, totusi aspecte precum viteza fluxului de date sau suveranitatea
natională trebuie avute în vedere dacă serviciul operează în mediul international. Aceasta
înseamnă că utilizatorul nu trebuie să meargă prea mult pentru a obtine informaţii, altfel clientul
trebuie să dispună de canale de telecomunicaţii şi de echipamente adecvate pentru a obţine
servicii. De exemplu, clienţii care doresc acces la documentele multimedia au nevoie de canale
de telecomunicaţii care să permită un flux mare de date, spre deosebire de cei care doresc numai
informaţii de tip text.

Gradul de integrare tehnologică şi de inovare

Tehnologia poate fi definită ca acele cunostinte şi tehnici disponibile pentru a produce bunuri si
servicii. Complexitatea tehnologiei influenţează abilităţile şi competenţele angajaţilor şi clientilor

12
serviciilor informationale. Ea, de asemenea, poate spori sau inhiba abilitatea serviciului de
adaptare rapidă la schimbare. Avantajul competitiv poate fi obţinut fie fiind primul pe piaţă, fie
având abilitatea de a ajunge în vârf printr-o aplicatie unică a tehnologiei în furnizarea serviciilor
informationale specializate pentru clienţi. Serviciul informaţional poate oferi alte servicii care să
îl situeze într-o poziţie strategică în competitia pe piată. Schimbările tehnologice sunt atât de
rapide încât ceea ce astăzi este nou mâine poate fi vechi. Tehnologia depăsită poate fi costisitoare
pentru organizatie şi inutilă pentru clienţi.

Clientii si pieţele

Ca să furnizeze servicii eficiente, managerul trebuie să cunoască piaţa, adică utilizatorii actuali şi
potenţiali precum şi statutul acestora. Nevoile clienţilor potenţiali ar trebui luate în considerare
deoarece serviciile informaţionale nu pot acoperi întreaga piaţă. Aceasta înseamnă că unele
servicii mai puţin cerute vor fi reduse sau anulate pentru a oferi altele într-o zonă cu cerere
crescută. Schimbările de pe piată cuprind atât schimbări fundamentale ale pieţei cât şi schimbări
ale nevoilor într-o piaţă existentă. Pentru analiza pieţei cercetătorii pot folosi studii, chestionare,
interviuri în grup sau individuale, discuţii.

Factorul demografic

Cercetarea pieţei cuprinde şi analiza demografică a clienţilor actuali şi potenţiali. Limba, cultura,
veniturile, puterea de cumpărare, vârsta, distribuţia şi mobilitatea populaţiei sunt elemente care
pot influenţa furnizarea de servicii informaţionale. Serviciile informaţionale specializate oferă
informaţii despre angajat sau despre profilele organizaţionale cum ar fi aria de expertiză, poziţii,
responsabilităţi, informaţii utile procesului de planificare sau cercetării pieţei.

Piata muncii si relatiile concurentiale

Relaţiile concurenţiale sau condiţiile de muncă oferite pot afecta capacitatea serviciilor
informaţionale de a atrage oameni importanţi. Acestea pot afecta bugetul, avansările, clasificarea
angajaţilor şi condiţiile de muncă. Legislaţia, de asemenea, poate influenţa procedurile de
selecţie a personalului. Serviciile informaţionale, ca toate organizaţiile de altfel, pun accentul pe
o fortă de muncă competenţă.

13
Disponibilitatea resurselor

Functionarea serviciilor informationale necesită acces la resurse din mediul extern. Cărtile,
revistele, documentele multimedia, statiile de lucru, hard-ul, soft-ul, informatiile electronice,
toate îsi au originea în mediul extern. Schimbările influentează capacitatea de aprovizionare cu
astfel de bunuri care în timp poate afecta furnizarea serviciilor informationale. Aceste schimbări
pot duce la dispute concurentiale, crize în productie, cresterea costurilor, discontinuităti în
aprovizionarea cu produse sau servicii.

Stratificarea concurentială

Concurenta poate fi definită ca acei competitori sau potentiali competitori implicati în acelasi tip
de afaceri. Concurenţii pot fi grupaţi în funcţie de caracteristicile proprietăţii, serviciilor sau
pieţelor. În orice domeniu există lideri şi „outsideri”. Pentru asigurarea unei baze comune si a
unei măsuri în controlul calitătii, în diferitele tipuri de servicii informationale trebuie să existe
standarde minime.

Conditiile cultural-sociale

Climatul social si cultural din mediul extern în care operează serviciul informational afectează
activitatea acestuia. Valorile sociale reflectă conţinutul, serviciile şi atitudinile angajaţilor în
muncă.

Climatul politic

Climatul politic are o influenţă majoră asupra managementului serviciilor informaţionale, mai
ales în privinţa modului în care angajaţii şi clienţii sunt priviţi şi asupra tipurilor de servicii
furnizate. De exemplu, concepţiile politice asupra testării pieţei sau asupra încheierii contractelor
au impact puternic asupra rolului şi obiectivelor managementului, care mai departe influenţează
furnizarea serviciilor, contractul de management sau cumpărarea serviciilor.

2.3. Factorii STEP

Mediul extern prezintă importanţă prin impactul pe care acesta îl are asupra organizaţiei şi care
se traduce în ameninţări şi oportunităţi. Analiza mediului exterior se desfăşoară pe mai multe
componenete: social, tehnic, economic, politic, care pot fi definite ca factorii STEP. La aceasta

14
se pot adauga şi elementele care derivă din aceştia, şi anume infrastructura, sistemul legal,
structura demografică, la care trebuie adăugat sistemul concurenţial alcătuit din concurenţa şi
piaţa.

Componenta “S” sau factorul social poate avea un efect enorm asupra organizaţiei. Aceşti
factori pot cuprinde, de exemplu, atitudinea socială, mărimea familiei. Structura populaţiei
ocupate este in schimbare, in unele zone creste numarul celor in varsta şi se reduce numarul celor
tineri, ceea ce impune modificarea politicilor de recrutare si instruire. De asemenea, cresterea
numarului de salariati femei impune noi politici de personal pentru selectie,recrutare si
promovare.

Cel de al doilea factor este tehnologic. Adesea, acest factor are o mare forta asupra vietii
oamenilor si asigura adevarate minuni sau orori. Ritmul de dezvoltare sociala este de cele mai
multe ori in functie de numarul descoperirilor tehnologice. Acest factor este sub impactul
tehnologiei informationale, care a transformat toate palierele vietii actuale: organizatia lucrative
sau cea de servicii, compartimentul functional, subunitatea structurala de procesare, casa-familia,
comertul.

Cel de al treilea factor este cel economic, care poate fi conturat prin:

 nivelul si structura produsului intern brut;

 -modificarile in nivelul cererii;
 -numarul de salariati, someri si structura acestora;
 -schimbari in nivelul preturilor;
 -scena economica internationala

Factorul economic are un impact foarte important in etapa de tranzitie a tarilor din estul Europei.
Astfel, nivelul si structura produsului intern brut actioneaza asupra cheltuielilor de bunuri si
servicii, cererea pentru unele bunuri si servicii creste, pentru altele se reduce, somajul oscileaza
permanent, preturile de asemenea, iar problemele economice au un caracter global.

Ultimul factor, dar nu cel mai putin important, este cel politic. Investigarea acestui factor
presupune analiza legilor, a organismelor guvernamentale, grupurilor de presiune care
influenteaza si limiteaza actiunile organizatiilor. Tendintele politice actuale sunt cresterea

15
numarului de reglementari din sfera afacerilor si cea publica, sporirea grupurilor de interes public
etc. Acest factor are in prezent o importanta tot mai mare asupra organizatiilor si o importanta
covarsitoare asupra organizatiilor din sectorul public.

2.4. Componentele mediului extern al organizaţiei

Mediul extern al organizaţiei se constituie din persoane, grupuri, organizaţii, condiţii, tendinţe şi
orice alt element din afara acesteia, care îi afectează activitatea. Mediul extern al întreprinderii
este complex şi turbulent. A conduce o organizaţie poate fi o ocupaţie de înalt risc, care
presupune multe abilităţi şi cunoştinţe şi în care succesul nu este niciodată garantat.

Un mediu complex include foarte multe elemente aflate în relaţii strînse unele cu celelalte.

Un mediu turbulent este acela în care schimbările sînt rapide şi uneori dramatice.

16
CAPITOLUL III. S.C VEL PITAR S.A. ACCEPŢIUNI
GENERALE

3.1.Nume şi localizare

Grupul Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi un jucător
important în domeniul producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi
patiserie. Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor tradiţionale, Vel Pitar
foloseşte materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi
păstrării prospeţimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialişti calificaţi la standarde
europene, controlul strict al calităţii producţiei – toate pentru a oferi delicatese potrivite
gusturilor oricărui consumator. Dovadă o fac repetatele premii câştigate la diverse concursuri de
panificaţie şi patiserie de către echipele de specialişti Vel Pitar. De exemplu, în cadrul ediţiei
2010/2011 a Programului Superbrands, competiţie care răsplăteşte performanţa excepţionala în
branding, Vel Pitar a primit trofeul Superbrands.

Sediul societăţii este în România, judeţul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiş, nr.
22. În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe din
România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi

de morărit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.

3.2. Forma juridica de constituire si capitalul social

Denumirea societăţii este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană juridică
română, având forma juridică de societate deschisă pe acţiuni şi s-a constituit în baza Hotărârii
Adunării Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziuneaurmătoarelor
societăţi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea (societate absorbantă), S.C.Berceni S.A.Bucureşti şi
S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societăţi absorbite). A fost înregistrată în RegistrulComerţului
J38/96/1991 şi işi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi actul constitutiv.
Societatea a fost constituită pe durată de timp nelimitată.

Capitalul social este în valoare de 7045255.10 RON, divizat în 70452551 acţiuni cu valoarea de
0.10 RON pe acţiune.

17
3.3. Conducerea si personalul firmei

Structura funcţională a S.C.Vel Pitar S.A. este prevăzută în organigrama aprobată de AGA şi este
formată din :

Comisia de cenzori

Gestiunea societăţii este controlată de acţionari, prin deciziile Adunării Generale şi de către
Comisia de cenzori formată din trei membrii care trebuie să fie acţionari ai S.C.Vel Pitar S.A. cu
excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii verifică, în cursul exerciţiului financiar gestionarea
activelor fixe şi a activelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele societăţii şi
informează Consiliul de Administraţie asupra neregulilor constatate, iar la închiderea exerciţiului
financiar controlează exactitatea inventarului, verifică bilanţul, contul de profit şi pierdere.

Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA). Adunările Generale ale Acţionarilor sunt

ordinare şi extrordinare.

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor se întruneşte cel puţin o dată pe an, în maximum trei
luni de la închiderea exerciţiului financiar precedent. În cadrul ei se discută, aprobă sau modifică
bilanţul după ascultarea raportului administratorilor sau cenzorilor ; se aleg administratorii sau
cenzorii şi se fixează remuneraţia cuvenită acestora ; se elaborează bugetul de venituri şi
cheltuieli ; se hotărăşte asupra contractării de împrumuturi bancare şi se stabileşte nivelul
garanţiilor băneşti ale gestionarilor şi cenzorilor. Tot în cadrul acesteia se stabileşte nivelul
salariilor pentru personalul societăţii, pe categorii de calificare, în raport cu studiile şi munca
efectiv prestată şi se aprobă structura organizatorică a societăţii.

Consiliul de Administraţie

Consiliul de Administraţie are în principal următoarele responsabilităţi : aprobă Regulamentul de

Organizare şi Funcţionare a societăţii, precum şi structura organizatorică, stabileşte tactica şi
strategia economică a societăţii, administrează proprietăţile imobiliare, încheie sau reziliază
contractele şi încheie orice alte acte juridice, verifică, analizează şi stabileşte măsuri
corespunzătoare pentru cazurile de depăşire a plafonului de cheltuieli prevăzute de bugetul de
venituri şi cheltuieli. S.C.Vel Pitar S.A. se prezintă în felul următor:

18
  Structura de conducere, care este reprezentată de ansamblul persoanelor,
compartimentelor, serviciilor precum şi relaţiile dintre acestea, constituite astfel încât să
asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de producţie.
 Structura de producţie, reprezentată de ansamblul persoanelor, serviciilor şi relaţiilor
dintre acestea, ce se stabilesc în vederea realizării directe a obiectului de activitate.

S.C.Vel Pitar S.A. este organizată în direcţii şi compartimente astfel :

 Direcţia tehnică şi de producţie este condusă de un director de producţie care

coordonează, îndrumă şi supraveghează activitatea din cadrul sectorului mecano-
energetic
 Direcţia economică este condusă de un director economic care are în subordine
economişti, contabili cu o bogată experienţă contabilă. Acest departament se ocupă de
înregistrarea şi evidenţierea tuturor fenomenelor economice ce au loc în cadrul societăţii
 Departamentul vânzări este condus de un director de vânzări care se ocupă cu desfacerea
produselor obţinute. Întreaga activitate comercială se bazează pe rezultatele obţinute de
Compartimentul de marketing
 Departamentul resurse umane-salarizare se ocupă de recrutarea forţei de muncă după
criteriul competenţei profesionale, cât şi cu comensurarea muncii depuse de fiecare
angajat şi stimularea acestuia

Obiectul de activitate

S.C. Vel Pitar S.A. desfăşoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acţionari, respectiv:

 Producerea şi comercializarea produselor de morărit

 Producerea şi comercializarea produselor de panificaţie
 Comercializarea en-gross şi en-detaille a mărfurilor
 Prestarea de servicii

Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:

 produse de morărit
 produse de panificaţie

19
  mărfuri diverse (dulciuri, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, cafea, lactate)
 prestări servicii (morărit, revizii tehnice periodice, reparaţii mecanice).

Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine, S.C. Vel Pitar S.A. a
înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine în ultimii 4 ani.

3.4. Oferta-Gama de produse Vel Pitar

I.Panificaţie ambalată. Datorită creşterii cererii de produse ambalate, S.C. Vel Pitar S.A., şi-a
diversificat an de an gama de produse , venind în sprijinul cumpărătorilor cu produse noi

Denumirea grupei de produs Denumirea subgrupei de produse

Panificaţie ambalată Pâine, Specialităţi

Patiserie, Cofetărie

II.Panificaţie proaspătă

Grupa Felul pâinii Denumire produs Masa

Franzelă Extra 0,280 kg.
Pâinea Casei 0,330 kg
Pâine proaspătă din Pâine albă 0,1000 kg
Pâine proaspătă făină specială Pâine Lotru 0,600 kg
Pâine Spicul 0,280 kg.
Pâine albă simplă 0,450 kg.
Pâine pentru nutriţie Pâine specialitate albă 0,400 kg.
specială cu tărâţe
Pâine neagră cu cartof 0,350 kg
Pâine integrală 0,280 kg

SC.VEL PITAR.SA are o gamă variată de produse şi sortimente:

20
  patiserie(pateuri cu brânza şi ciuperci, ştrudel cu mere, saleuri)
 cofetărie(arici cu ciocolată, Specialitate Kassandra, Croissant cu ciocolată, vanilie,
caşcaval)
 pâine proaspătă(batoane, chifle Graham, covrigi, lipii)
 napolitane şi biscuiţi
 paste făinoase(simple, cu ou, scurte)

III.Produse de morărit

Grupa Denumire produs Tipuri

Făină de grâu Făină tip 480
Făină semialbă tip 800
Făină de porumb Mălai superior
Produse de morărit Mălai extra
Gris Gris la pachet de 500 g
Gris sub formă vrac

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

4.1.Mediul intern al societăţii SC.VEL PITAR.SA

21
4.1.1.Politica de produs

Obiectivele strategiilor de produs adoptate de VEL PITAR: Consolidarea poziţiei pe piaţa pâinii
şi a produselor de panificaţie

O poziţionare cât mai buna pe aceasta piaţă

Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţa, având în vedere faptul că pe

aceasta piaţă concurenţa este foarte puternică (lansarea unui nou produs pe piata, pâinicile cu
lapte Pain au Leit)

Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori ( de exemplu, prin lansarea
miniruladelor ambalate Roll4Ever , Vel Pitar şi-a mărit cota de piaţă prin atragerea
consumatorilor tineri).

Matricea BCG:

Pentru aplicarea matricii BCG în stabilirea strategiilor, firmele Vel Pitar trebuie să-şi analizeze
produsele cele mai reprezentative pe care le comercializează, rata de creştere şi poziţia relativă
pe piaţă a acestora. Produsele ce reprezinta obiectul studiului sunt reprezentate în cadranul
matricii, în funcţie de cele două caracteristici

VEDETE:

 French Toast
 Cozonaci Vel Pitar
 Biscuiti Tabie

SEMNE DE ÎNTREBARE:

 Pain au Leit
 French Toast Integral
 Făina Vel Pitar

4.1.2. Politica de preț

22
Având în vedere domeniul de activitate a companiei, segmentele de piaţă vizate de acestea,
natura si tipul produselor comercializate , Vel Pitar adoptă strategii de preţ similare care se
diferenţiază însa pe fiecare tip de produs:

-preţuri mai ridicate pentru produse nou pe piata

-preţuri joase pentru atragerea clientilor

Strategia preţurilor ridicate

Strategia preţurilor ridicate este utilizată în special pentru produsele nou intrate pe piata, în cazul
în care concurenta nu este foarte mare. Strategia preturilor ridicate a fost aplicata celor mai noi
produse lansate si anume, Pain au Laite, French Toast Integral Este important de mentionat
faptul ca aceasta strategie de pret se afla în corelatie cu strategia de produs si cu cea de
promovare, motiv pentru care, înainte de lansarea propriu-zisa, Vel Pitar organizeaza o campanie
de degustare a produselor timp de o luna de zile. Scopul acestor campanii este de a cunoaste mai
bine preferintele consumatorilor si de a identifica daca acestia ar fi dispusi sa plateasca un
anumit pret pentru aceste produse.

Strategia preţurilor joase

Strategia preţurilor joase este cea mai utilizata atât de catre compania Vel Pitar , în special pentru
pâine si produsele de panificatie. Optiunea companiei pentru aceasta strategie se justifica datorita
elasticitatii cererii în raport cu pretul si datorita faptului ca ajuta la atingerea unuia dintre
obiectivelor politicii de pret mentionate anterior, si anume, consolidarea pozitiei pe piata.

Preţuri promoţionale pentru clienţii en detail si en gross

Clienţii en detail sunt reprezentati de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clientii en

gross sunt clientii care, la rândul lor fac distributia fie prin agenti de vânzari, fie prin vânzare la
un punct fix. Acestor categorii de clienti, li se acorda discounturi variabile, cuprinse între 5% si
8% si între 5 si 10%.

4.1.3. Politica de distribuție

23
Obiectivele politicii de distribuţie ale companiei pot fi definite astfel:

 Acoperirea cât mai larga a pietei

 Maximizarea vânzarilor din punct de vedere al volumului
 Asigurarea disponibilitatii produselor Vel Pitar pentru un numar cât mai mare de
consumatori

Din punct de vedere al prezenţei pe piaţă, putem afirma ca Vel Pitar a adoptat strategia
distributiei intensive deoarece produsele realizate si comercializate de Vel Pitar intra în categoria
bunurilor de larg consum, având o baza larga de desfacere si beneficiind de o larga prezenta pe
piata. Grupul Vel Pitar este un partener important al marilor retele de retail din România,
asigurând, prin echipa de vânzari, prezenta produselor sale în peste 10 000 de puncte de livrare
din toata tara. Produsele Vel Pitar ajung la locatiile de desfacere (supermarketuri,
hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici si mijlocii, reteaua VP Magassin sau Avantaj
Market) fie prin sistemul propriu de distributie, fie prin intermediul partenerilor. Pitar are un
volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, acoperind zone ca Judetul
Vâlcea, judetul Arges, judetul Cluj, municipiul Bucuresti, judetul Iasi, judetul Gorj, judetul
Galati, judetul Brasov si judetul Giurgiu.

Dupa cum putem observa si în graficul alaturat, cea mai mare pondere în totalul vânzarilor
societatii o au municipiul Bucuresti, (38%) si judetele Vâlcea ( 25%) si Arges (20%). Judetul
Cluj are o pondere de doar 3%, iar celelalte judete însumeaza o pondere de 14 %.

24
4.1.4. Politica de promovare și de comunicare

Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale Vel Pitar sunt urmatoarele:

 Consolidarea imaginii Vel Pitar

 Cresterea gradului de recunoastere al companiei si al produselor sale
 Aducerea „personajului” Vel Pitar mai aproape de consumatori
 Diferentierea fata de concurenta
 Unicitate.

Promovarea la locul vânzarii si concursuri

În completarea campaniei de promovare a pâinii feliate si ambalate French Toast, Vel Pitar a
realizat o asociere la nivel national cu compania Unilever, Hochland printre altele, liderii pietei
de margarina si brânza topita din România. Prima asociere s-a realizat între marcile Delma
Sandvis din partea Unilever si French Toast din partea Vel Pitar. Campania promotionala s-a
numit „ Delma si French Toast îti fac sandvisul bun”, fiind lansata în luna mai 2008. În plus,
campania a constat si într-un concurs fiind comunicata si pe internet, prin intermediul site-ului
www.sandvisulperfect.ro, precum si prin bannere afisate pe cele mai vizitate site-uri. Obiectivele
promotiei au fost decizia de a veni în întâmpinarea dorintelor consumatorilor, dar si de a
surprinde piata cu noi actiuni.

Târguri si expoziţii

Pe lânga campaniile de promovare în mass media (doar pentru Vel Pitar), sampling, jocuri,
concursuri si promotii, o alta strategie de promovare utilizata de companie este participarea la
târguri si expozitii, cea mai importanta în acest sens fiind IndAgra, o expozitie internationala de
echipamente si produse în domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei.

Activitati pe perioada expozitiei:

Organizarea de concursuri si degustari pentru promovarea produselor nou lansate (de obicei,
aceste concursuri sunt destinate în special copiilor, într-un anumit interval de timp, în fiecare zi e
perioada expozitiei.

25
  Consolidarea relatiilor cu partenerii de afaceri si stabilirea de noi contacte cu clienti si
furnizori potentiali (reprezentantii departamentelor de marketing si vânzari sunt prezenti
la stand pe toata durata expozitiei)
 Stabilirea de contacte cu presa
 Testarea, în rândul consumatorilor, a anumitor produse Vel Pitar
 Participarea la Cupa Brutarului
 Vânzarea produselor Vel Pitar
 Programe artistice

4.2. Mediul extern al societăţii SC.VEL PITAR.SA

.In esenţă, auditul de marketing constă in specificarea, culegerea, masurarea, analiza şi

interpretarea datelor şi informaţiilor referitoare la mediul extern şi intern al organizaţiei, cu
scopul de a identifica punctele forte şi slăbiciunile firmei, oportunităţile şi riscurile specifice
mediului extern şi de a fundamenta obiectivele de marketing ale evoluţiei viitoare ale
organizaţiei. Evoluţia firmei SC Vel Pitar SA este marcată, în prezent, de amplificarea
interdependenţelor cu mediul în care îşi desfaşoară activitatea.Expresia acestei evoluţii o
reprezintă accentuarea caracterului deschis al organizaţiei concepute ca sistem, reflectat atât pe
planul “intrărilor”, factori de producţie şi informaţii, cât şi pe cel al “ieşirilor” bunuri materiale,
informaţii şi servicii.

26
4.2.1.Furnizorii

Materialele comercializate Furnizorii

COMCEREAL Teleorman
Grâu COMCEREAL Giurgiu
COMCEREAL Galaţi
LESAFFRE S.R.L.
INTERMERIDIAN S.R.L.
Materiale auxiliare AVICOLA IMPEX S.R.L
MEGAROLL S.A.
SOLARIS S.A.
VINALCOOL Argeş

Principalul furnizor este S.C.Comcereal S.A. Teleorman de la care societatea se aprovizionează

cu materia primă vitală – grâul. Printre criteriile de bază în alegerea furnizorilor de către S.C.Vel
Pitar S.A. se numără : calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se
regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ; preţul materiilor prime şi
materialelor; facilitatea unor servicii (transport, termen de plată, etc.).

4.2.2.Clienţii

Mediul extern pune firma deopotrivă în faţa unor oportunităţi ca şi a unor primejdii;
performanţele ei vor reflecta în ultima analiză, capacitatea de adaptare la fizionomia şi
mecanismul mediului său extern. Pieţele de desfacere ale produselor S.C. Vel Pitar S.A. sunt:

 Judeţul Vîlcea cu o pondere de 80% din totalul vânzărilor societăţii.

 Sucursala Bucureşti deţine o cota de piaţă de 10% în Bucureşti
 Judeţul Cluj cu o pondere de 8% din totalul vânzărilor societăţii
 Judeţul Argeş cu o pondere de 2% din totalul vânzărilor societăţii

27
 S.C.Confir.S.A. Rm.Vâlcea
S.C.Agnostic.S.A. Cluj
S.C.Prodan.Agneta.S.A.Piteşt
S.C.Naţional Star S.A.Rm.Vâlcea
S.C.Alpin Prodal.S.A.Rm.Vâlcea
Clienţi
S.C.Diana Prod S.R.L. Rm.Vâlcea
S.C.Coridana.S.A. Piteşti
S.C.Pericle.S.A. Drăgăşani
S.C.Nordexim S.R.L. Rm.Vâlcea

Indiferent de categoria din care face parte şi pentru că firma în sine are prea puţină valoare fără
existenţa clienţilor, societatea S.C.Vel Pitar S.A. încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de
partenerii săi, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de
preţuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plată.

4.2.3.Cotele de piaţă

Cifra de afaceri a grupului Vel Pitar se ridică anul 2008 la 150 milioane euro, compania
înregistrand totodata si cresteri importante ale cotei de piata, a declarat presedintele consiliului
de administratie al companiei, George Frincu. Pe sectorul de panificatie, Frincu a spus ca
volumul vanzarilor s-a ridicat anul acesta la 10.000 de tone pe luna, in crestere cu 7% fata de
anul trecut. Vel Pitar concureaza cu competitori puternici, precum Titan, Boromir, Pambac si
Dobrogea. In ceea ce priveste segmentul panificatie, concurenta este reprezentata de agentii
economici locali, Frincu precizand ca nu exista un competitor la nivel national. Principalele
activitati ale grupului Vel Pitar sunt in panificatie, morarit si retail.

Grupul detine 12 fabrici de panificatie, unitati de morarit, o retea de 157 de spatii comerciale,
4.600 de angajati.

4.2.4. Elementele de macromediu,de marketing cu influentă asupra activității firmei

28
 Evoluţia firmei Vel Pitar este influenţată, în prezent, de mediul în care îşi desfăşoară
activitatea. Luarea în considerare atât a mediului extern cât şi a mediului intern reprezintă o
condiţie fundamentală pentru satisfacerea cantitativă şi calitativă a unor categorii de nevoi şi
dorinţe, conducând la elaborarea unor strategii şi politici de marketing. Analiza macromediului
se face din punct de vedere demografic, tehnologic, economic, socio-cultural, politico-legal şi
contextul internaţional.

1. Mediul demografic

Tendinţele şi evoluţiile demografice majore care pot afecta firma, fie ca oportunităţi sau fie
ca ameninţări sunt:

 Structura populaţiei pe grupe de vârstă;

 Structura populaţiei pe sexe;
 Structura populaţiei pe etnii;
 Structura populaţiei pe religii;
 Structura populaţiei în funcţie de mărimea medie a familiilor.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Un prim aspect util în analiza factorilor demografici este numărul şi structură pe grupe de vârstă
a populaţiei, ce face parte din piaţa firmei SC Vel Pitar SA, atât sub aspectul volumului, cât şi al
dinamicii şi evoluţiei în timp. În ceea ce priveşte societatea Vel Pitar SA, însă, pocesul de
îmbătrânire a populaţiei nu reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea afacerii. Piaţa ţintă la care
se adresează firma este formată atât de copii, cât şi de adulţi, vârstnici, întru-cât oferă o gamă
variată de produse, printre care produse de patiserie, cofetărie, semipreparate, pâine integrală,
fără sare,căutată de persoanele cu anumite probleme de sănătate.

Structura populaţiei pe sexe

Structura populaţiei pe sexe păstrează raportul mai mare al populaţiei feminine faţă de cea
masculină, situaţie care creează oportunităţi pentru dezvoltarea afacerii Vel Pitar.Cum populaţia

29
feminină este mult mai preocupată de nutriţie, sănătateşi dietă, decât cea masculină, grupul Vel
Pitar şi-a propus să producă mai multe tipuri de pâine pe care femeile le pot introduce în regimul
alimentar.

Structura populaţiei pe etnii, pe religii şi structura populaţiei în funcţie de mărimea medie a

familiilor

Deşi dorinţele, acţiunile, convingerile şi interesele consumatorilor sunt foarte variate, fiecare
având un comportament unic, nevoi şi idei proprii,evoluţia demografică în ceea ce priveşte
structura populaţiei pe etnii, pe religii sau structura populaţiei în funcţie de mărimea medie a
familiilor nu creează nici oportunităţi, dar nici ameninţări pentru firmă. Diversitatea, calitatea,
valoarea nutritivă ridicată, precum şi conţinutul bogat în ingrediente cu rol benefic asupra
organismului al produselor fabricate arată reuşita firmei de a personaliza oferta în funcţie de
tendinţele şi curentele demografice.

2.Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea
întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea
consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii care influenţează puterea de
cumpărare se numără: rata inflaţiei, evoluţia preţurilor, rata şomajului, veniturile reale. Aceste
aspecte, legate de mediul economic în care Vel Pitar îşi desfăşoară activitatea, determină
volumul şi structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor băneşti, mărimea cererii de mărfuri,
mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei. Această situaţie a condus la scumpirea produselor
alimentare cu 6,2%, în această sferă fiind cuprinse şi produsele de morărit şi panificaţie realizate
de firma Vel Pitar. Atât scăderea veniturilor, cât şi creşterea preţurilor, au determinat modificarea
comportamentului consumatorilor, aceştia reducând cantitatea de produse cumpărate. Astfel,
firma SC Vel Pitar SA a fost nevoită să implementeze noi strategii şi tactici de marketing pentru
menţinerea nivelului veniturilor.

3.Mediul tehnologic

30
Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroşi factori ce concură la
realizarea produselor şi serviciilor precum: nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor, calitatea
tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licenţe şi brevete înregistrate, capacitatea de
creaţie-inovaţie- invenţie. Grupul Vel Pitar a investit în fabricile, morile şi magazinele
achiziţionate. Au fost cumpărate linii tehnologice moderne, unice în România. Clădirile au fost
renovate şi adaptate normelor europene. A fost creat un sistem naţional de distribuţie ce acoperă
toată ţara, iar producţia a fost diversificată pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor. Grupul
Vel Pitar a investit în linii tehnologice de ultimă generaţie, complet automatizate, începând cu
operaţia de frământare şi până la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de
calitate superioară (prospeţime îndelungată, culoare şi forma constante), iar productivitatea este
crescută. Invesţiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea, cât şi întreg procesul de producţie
să utilizeze tehnologia Keine Touch – fără atingere (consumatorul este prima persoană care
atinge produsul).

4. Mediul socio- cultural

Mediul socio-cultural include atitudinile, valorile, normele, credinţele, comportamentul şi

tendinţele demografice asociate, care sunt specifice unei zone geografice date. Printre aceste
tendinţe se remarca schimbările comportamentale în procesul muncii şi în stilul de viaţă.Astfel,
recuperarea fizică a devenit o necesitate pentru cea mai mare parte a indivizilor, aceasta
presupunând o mai mare mobilitate, dar şi un regim alimentar corespunzător(fără exces de
calorii).În acest context, societatea analizată a fost determinată să vină în întâmpinarea
consumatorilor potenţiali cu o gamă de produse pe care aceştia le pot introduce în regimul
alimentar .De asemenea, aceasta oferă sfaturi de nutriţie chiar pe site-ulhttp://www.velpitar.ro/,
prezentând totodată şi produsele necesare a se consuma pentru o nutriţie corespunzătoare.
Populaţia vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare
pondere este cea ortodoxă.

5. Mediul politico-legislativ

Mediul politico-legal influenţează întreprinderea prin intermediul legislaţiei promovate care

vizează în principal protejarea consumatorilor, protejarea societăţii, dar şi asigurarea concurentei
loiale. Pentru informarea completa şi detaliată a consumatorilor săi, Vel Pitar prezintă informaţii

31
veridice cu privire la: ingredientele utilizate la fabricarea produsului, valorile nutritive şi
energetice, gramaj, termenul de valabilitate, încadrându-se în acest mod în standardele de calitate
certificate prin ISO 9001. În domeniul protecţiei concurentei firma analizată se evidenţiază prin
tehnologii unice de fabricare pe piaţa produselor de panificaţie din România şi o gamă de
produse originale, distincte precum: prima pâine 100% integrală din România, French Toast Kids
( aport de calciu şi fibre ridicat ), Brioşe ( după o reţetă tradiţională ).

6. Mediul internaţional

Mediul internaţional include evoluţiile pe pieţele internaţionale care au potenţialul de a influenţa

întreprinderea în conducerea afacerilor sale. Procesul globalizării creează interdependente între
diferitele pieţe naţionale, însă fără a afecta activitatea societăţii Vel Pitar. Importurile reprezintă
o parte infirma din piaţa produselor de panificaţie şi se dezvolta în special în localităţile aflate în
apropierea graniţelor ţării noastre, deci concurenţa se dezvolta intre Vel Pitar şi producătorii
autohtoni.

32
4.2.5. Analiza SWOT a firmei SC VEL PITAR SA

Puncte Tari Puncte Slabe

 Societatea beneficiază de un  Mercantizarea produselor Vel Pitar în
management modern; magazinele clienţilor;
 Structura organizaţională a societăţii  Reacţie incertă la mişcările pieţei;
este modernă, cuprinzând sectoarele şi  Fluxul mare de personal într-o
compartimentele necesare unei perioadă scurtă de timp, ceea ce
intreprinderi moderne; determină o comunicare insuficientă şi
 Prin tehnologiile si aparatura moderna ineficientă cu clienţii.Lipsa
cu care este dotata, societatea are cunoştinţelor noilor angajaţi şi tratarea
posibilitatea urmaririi eficiente a clienţilor intr-un mod necorespunzător
calitatii produselor; duce la ineficienţa întregi activităţi a
 Flexibilitate faţă de cerinţele pieţei; firmei.
 Societatea are o imagine favorabilă pe
piaţă, situându-se printre liderii de
piaţă;
 Seriozitate în derularea contractelor;
 Menţinerea unui standard ridicat de
calitate a produselor constituie o
preocupare permanentă a
managementului firmei;
 Modernizarea capacităţii de producţie

Oportunităţi
 Creşterea rapidă a cotei de piaţă şi a
numărului de clienţi la nivel zonal –
închiderea brutăriilor mai ales din
zona rurala;
 Societatea are posibilitatea extinderii
nomenclatorului de produse
WEBOGRAFIE
Ameninţări
 Presiunea tot mai crescândă a
concurenţei ;
 Alternanta de ani secetosi si umezi cu
efecte asupra recoltelor de grâu.

33
1. https://ro.scribd.com/
2. http://muhaz.org/planul-de-marketing.html?page=4
3. https://www.academia.edu/

34