Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumator: Absolvent:
2021
Cuprins:
CAPITOLUL I. CONCEPTE TEORETICE............................................1
1. Descrierea firmei.......................................................................................................18
2. Date de identificare.............................................................................................................18
2.1.1. Prezetare generală a F.E. Cassa Românească S.R.L........................................19
3. Obiectivele firmei................................................................................................................21
3.1. Managmentul resurselor umane ale F.E Cassa Romanească S.R.L.......................21
4. Oferta de produse și servicii...............................................................................................23
4.2. Concurenta.............................................................................................................25
Concluzie...................................................................................................29
Bibliografie...............................................................................................30
ARGUMENT
Piața deține rolul și locul principal în structura mediului extern. Circumscrisă factorilor
ce alcătuiesc “mediul economic”, piața este practice conectată la toate celelalte component ale
macromediului.
1
substituibile, care răspund acelorași nevoi. În paralel cu noțiunea de concurență apare deci cea
de întrecere, în condițiile manifestării libertății de acțiune a agenților economici pe piață.
• Tehnici economice - adică concurenta prin preț sau in afara prețului (reclama,
calitate sporita etc.);
• Tehnici extraeconomice - legale (sponsorizări) sau ilegale (spionaj economic,
presiuni morale etc.
Forme de concurenta
2
b) după caracterul de loialitate imprimat întrecerii:
- pura si perfecta;
- imperfecta.
• Concurenții direcți sunt firme care oferă produse identice sau asemănătoare, fiind cei
mai importanți concurenți pentru că se adresează acelorași consumatori. Datorită
existenței acestor concurenți este foarte dificil pentru o firmă nouă să atragă
consumatori, chiar dacă oferă produse mai bune.
• Concurenții indirecți sunt firme care oferă produse substituenți, acestea vizând
aceeași cumpărători.
• Concurenții viitori sunt firme care încă nu sunt concurenți direcți sau indirecți dar ar
putea deveni oricând.
3
După ce și-a identificat principalii concurenți, firma trebuie să inverseze rolurile ,
respectiv să se pună în situația concurenților pentru a și da seama de ce obiective urmăresc
aceștia.
O ipoteză pertinentă este aceea că toți concurenți urmăresc să-și maximizeze
profiturile, dar nu toți acordă aceiași importantă profiturilor pe termen scurt sau mediu, fată de
cele pe termen lung. De exemplu firmele din SUA urmează un model de maximizare a
profitului pe termen scurt, în mare parte fiindcă performanta lor curentă face obiectul atenției
acționarilor care dacă își pierd încrederea s-ar putea sa-și vândă acțiunile. Firmele japoneze
acționează în cea mai mare parte pe baza unui model de maximizare a cotei de piață.
O ipoteză alternativă ar putea fi aceea că fiecare concurent urmărește o combinație de
obiective: profitabilitatea curentă, creșterea cotei de piață , flux de numerar pozitiv , supremație
in materie de servicii.
O companie trebuie să țină sub observație planurile de expansiune ale concurenților
săi.
Cu cât strategiile a două firme seamănă între ele cu atât concurența dintre ele este mai
acerbă.
Spre exemplu în industria aparaturilor electrocasnice , Electrolux , Whirlpool, și
Zanussi aparțin aceluiași grup strategic, fiecare comercializează aceleași produse , aproximativ
la aceleași preturi și de cam aceiași calitate.
Concluzia este că dacă o firmă intră într-un astfel de grup strategic , va avea șanse de
reușită doar dacă dispune de avantaje strategice in lupta cu ceilalți concurenți.
Este util, în acest sens, să stabilim o fișă de identitate a firmei concurente. Fișa de identitate
este un document care permite sintetizarea unui număr mare de informații referitoare la o firmă.
Ea poate constitui un mijloc important de analiză și comparație a propriei firme cu firme
concurente. Fișa de identitate poate fi proiectata în funcție de necesitățile fiecăruia.
1. Elemente de identitate:
• Localizarea geografică
4
• Suprafața deținută
• Statutul juridic
• Istoric
• Modalități de funcționare
•
2. Poziția deținută pe piață:
• Cota de piață deținută și evoluția ei
• Cota de piață relativă ( care măsoară distanța fată de principalul concurent )
• Imaginea firmei pe piață
• Fidelitatea clienților fată de firmă
3. Strategia adoptată:
4. Elemente specifice:
• Diversitate sortimentală
• Preturi ridicate
• Calitatea produselor / serviciilor
• Servicii oferite
• Acțiuni promoționale inițiate
5.Potenţialul deținut:
• Resurse financiare
• Resurse tehnologice
• Resurse umane
• Resurse logistice
• Resurse materiale
5
2. Analiza SWOT. Prezentare teoretica
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960
și 1970 la Stanford Research Institute din SUA.
Analiza SWOT începe cu scrierea unei liste cu puncte curente : puncte de forță, dar și
puncte de slăbiciune, privind starea întreprinderii. Denumirea SWOT însăși este un acronim
provenind de la inițialele unui număr de patru cuvinte în limba engleză:
Strengths. Punctele tari ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care
aceasta le poseda la un nivel superior în comparație cu alte firme,îndeosebi concurente,
ceea ce îi asigura un anumit avantaj în fata lor. Altfel prezentat, punctele forte,
reprezintă activități pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse
pe care le poseda si care depășesc pe cele ale altor firme.
6
- Istoria brandului
- Reputația
- Resurse financiare
- Competenta echipei
- Conexiuni in industrie
- Expertiza
- Dedicarea angajaților
Weaknesses. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determina
un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă
activități pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse
de care are nevoie dar nu le poseda.
Întrebările pe care trebuie sa si le pună o firma pentru a determina punctele slabe sunt:
7
- Nerespectarea programului si a termenelor limita
- Produse nediferențiate
- Localizarea
- Competitori slabi
8
- Dezvoltarea infrastructurii
- Inovații tehnologice
- Atragerea de fonduri
Threats. Amenințările sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte
cuvinte situații sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsura semnificativa,
capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea
performantelor ei economico-financiare. Ca si în cazul oportunităților, „amenințări” de
diverse naturi si cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp
permițând firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel încât sa le evite sau sa le
minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o amenințare iminenta este sesizata la timp, prin
masuri adecvate ea poate fi transformata în oportunitate.
- Legislația si birocrația
- Influenta politica
- Factori de mediu
- Economia
9
- Competitori mai cunoscuți, cu produse mai bune sau mai ieftine
- Taxele
Figura 1. Percepția mediului intern si extern al unei organizații se refera la patru aspecte
:
1) Ce anume poate fi considerat punct forte (strength), care constituie un aspect intern
Fig.nr.1
2) Ce poate fi considerat un punct de slăbiciune (Weakness), care constituie un aspect intern
Analiza SWOT este de obicei efectuata pentru identificarea contextului unei activități
sau cerinței, cuprinse in obiectivul organizației
10
2.2. Etapele realizării analizei SWOT
Echipa care réalisez analiza trebuie sa fie pregătită pentru un proces laborios, in care nu vor
lipsi conflictele de idei. Este recomandabil sa existe un facilitator al întâlnirii, o ordine de zi si
sa sefolosească de cate ori este posibil tehnica brainstorming-ului. Pentru ca solutiile
identificate la sfarsit sa fie insusite si aplicate de toti membrii echipei, facilitatorul trebuie sa
incerce sa-i implice pe fiecare, pe parcursul analizei.
Pozitiv Negativ
- -
- -
- -
- -
Fig. nr.2
Mebrii echipei trebuie sa completeze ferestrele SWOT, urmand pasii de mai jos:
Se vor identifica punctele tari(S) prin intrebari de tipul: Care este factorul de succes al unei
firmei competitoare care doreste sa ofere aceleasi produse sau servicii?Exista
11
intotdeauna cativa factori care determina succesul. Calitatea produsului,
numarul de servicii oferite, rapiditatea serviciilor, pretul scazut sunt numai cateva
dintre punctele importante care aduc succes. Care este
produsul/serviciul care ofera cea mai buna calitate? Este vorba de
o echipa devanzari profesionala, sau de accesul la materie prima de cea mai buna calitate?
Consumatorii cumpara produsul firmei sau utilizeaza unul dintre servicii datoritamarcii sau datorita
reputatiei firmei?
12
3. Se completeaza ferestrele SWOT si se listeaza rezultatele pasilor 1 si 2 in
formatul mai sus mentionat.
Toti participantii trebuie sa reanalizeze fiecareelement, si eventual sa il detalieze.
Dupa ce au fost obtinute datele din analiza SWOT, trebuie adoptate deciziile cu privire
la ce este de facut. Pentru aceasta se vor urmari pasii de mai jos:
Oportunitati(O) I II
(S-O) (W-O)
Amenintari(T) III IV
(S-T) (W-T)
Fig. nr. 3
Participantii vor stabili elementele corespondente din cele patru ferestre SWOT. Un
exemplu de corespondenta S-O poate fi urmatoarea:
13
Se va hotari investirea in potentarea puntelor tari, pentru a fructifica la maxim
oportunitatile;
Se stabileste daca este realist ca amenintarea sa fie depasita prin fortele echipei. De
obicei se considera ca este ineficient sa se mentina niste puncte tari atata timp cat mediul nu
oferă nici o oportunitate si se adopta decizia de retragere din zonele respective.
Toti membrii echipei trebuie sa stie ca intr-o astfel de zona aveti o problema grava si
urgenta, care poate sa puna in pericol functionarea echipei. Se vor identifica solutii care sa
indeparteze pericolul.
Aceste probleme fiind identificate, vom putea stabili noi obiective si strategii, precum
si planificarea acestora. Ideea este de a profita de combinatia dintre atuuri si oportunitati,
evitand sau atenuand combinatia punctelor slabe si a amenintarilor.
Cea mai potrivita alternativa strategica pe care o va alege managerul firmei se situeaza
în cadranul 1 (intersectia punctelor tari cu oportunitati), adica va stabili strategii care utilizeaza
atuurile pentru a profita de posibilitati, dar si ridicarea unor puncte slabe daca oportunitatile
sunt importante.
Analiza tradiţionala SWOT este cea mai cunoscută şi cea mai utilizată dintre analizele
de situaţie. În decursul timpului a obţinut un statut aproape universal şi a contribuit la obţinerea
avantajului competiţional nu numai în ceea ce priveşte organizaţia, dar şi la nivel personal şi
al performanţei echipei.
14
Un mare avantaj al analizei SWOT este aplicabilitatea pe scară largă. Poate fi folosită
pentru analizarea unei varietăţi de unităţi, inclusiv, dar nu limitată la directorii individuali sau
la cei care iau deciziile - echipe, proiecte, produse/servicii, departamente funcţionale ale
organizaţiei (adică marketing, contabilitate, producţie şi vânzări ), unităţi de afaceri, corporaţii,
conglomerate şi pieţe de produs. Funcţionează la fel de bine pentru organizaţii profit sau non-
profit.
Analiza SWOT este unul dintre instrumentele analitice cele mai frecvent predate în
învăţământul de afaceri. Simplitatea ei (aparentă) o face o metoda excelentă pentru ordonarea
rapidă a gândirii organizaţionale referitor la factorii-cheie care stau la baza adecvării
organizaţiei la mediul său extern.
Analiza SWOT nu necesită multe resurse financiare sau de calcul şi poate fi realizată
şi rapid şi eficient până la un anumit punct, fără a fi nevoie de multe informaţii.
Când trebuie însă să se facă faţă unei situaţii complexe într-o perioada scurtă de timp
şi se încearcă rezolvarea tuturor problemelor strategice implicate, această analiza nu are succes
datorită axării ei pe elemente ce vizează perioade mari de timp.
Strategii ar trebui să o utilizeze doar pentru acele probleme care au cel mai mare impact
asupra poziţiei firmei pe termen lung şi care pot fi efectiv rezolvate prin capacitatea şi
potenţialul disponibil.
Analiza SWOT oferă cadrul efectiv pentru identificarea acestor probleme critice şi
poate da impulsul pentru analiza unei situaţii cheie prin identificarea ei în tabelul SWOT. De
asemenea, poate oferi un mod de gândire îmbunătăţit printr-o gamă de tactici sau strategii
viabile pentru a răspunde la dinamica de mediu şi competiţie a organizaţiei. În plus, poate servi
şi ca mijloc efectiv pentru evaluarea capacităţii centrale a organizaţiei, a competenţelor şi
resurselor sale.
Analiza SWOT poate fi o metodă efectivă de construcţie a unei echipe, atunci când
pentru realizarea ei lucrează împreună specialişti funcţionali din marketing, producţie, finanţe
şi altele.
15
Aceşti experţi analizează mediul în funcţie de specialitatea fiecăruia şi aduc problemele
pe care ei le considera critice în atenţia colegilor din alte specialităţi, ca şi în atenţia directorilor
generali care sunt responsabili cu analiza generală sau integrată SWOT.
Când este dezvoltată în cadrul unui context mai mare, de grup, SWOT poate uneori
furniza probele necesare pentru stimularea schimbării organizaţionale. Este eficientă pentru că
ajută grupurile să ajungă la un consens în ceea ce priveşte schimbarea creând nevoia de a
cataliza activitatea organizaţională.
Analiza SWOT poate furniza un punct de vedere pătrunzător despre modul în care o
organizaţie anume a avut succes sau de ce nu a reuşit în îndeplinirea strategiei sale. Procesul
de adunare, interpretare şi organizare a numeroaselor surse de date şi informaţii în tabelul
SWOT conferă o bază excelentă pentru a continua analiza strategică.
Modelul SWOT este un model pur descriptiv, adică nu oferă analistului recomandări
strategice explicite. Analiza SWOT nu va da răspunsuri precise celui care ia deciziile.
16
barierelor comerciale dintre ţări impuse de guvern, ca un factor de expansiune a pieţei, în timp
ce altul ar putea vedea aceasta ca o ameninţare datorită creşterii competiţiei din partea noilor
rivali. Cei care nu agreează acest model sugerează că analiza SWOT nu recomandă acţiuni
specifice care trebuie urmate de o organizaţie care se află în declin.
Mai mult, dacă o organizaţie încearcă să implementeze numai acele strategii care se
construiesc pe punctele tari şi atenuează punctele slabe, poate să piardă cele mai atractive
oportunităţi care sunt posibile numai dacă firma s-ar extinde. Alţi critici ai analizei SWOT pun
accentul pe faptul că se bazează pe date mai mult calitative decât cantitative, că se concentrează
pe crearea de strategii de răspuns mai degrabă decât pe strategii proactive şi pe simplificarea
inerentă când se face distincţia între puncte tari şi slăbiciuni, între oportunităţi şi ameninţări.
În cele din urmă, slăbiciunile sunt adesea mai mari decât anticipate şi punctele forte
sunt de obicei mai reduse. Fără testări şi experienţă, analiştii sunt deseori exagerat de optimişti
în evaluările lor privind punctele forte şi oportunităţile unei firme, contra punctelor slabe şi
ameninţări.
Pentru a depăşi multe dintre aceste puncte slabe, analistul trebuie să se limiteze la fapte
şi nu trebuie să fie influenţat de .convingerile. dominante din cadrul organizaţiei. Acest model
deseori eşuează datorită lipsei de informaţie pe care o are conducerea despre capacităţile firmei.
Există mai multe semne de avertizare când acest “ingredient” crucial, creativitatea,
lipseşte. Astfel se constată apariţia unor liste extrem de lungi, care indică faptul că criteriile de
verificare folosite pentru a separa datele şi informaţiile curente de problemele strategice nu
sunt destul de bine fixate, absenţa factorilor de evaluare indică o lipsă de priorităţi, descrierile
cu fraze scurte şi ambigui ale fiecărui factor SWOT indică faptul că implicaţiile strategice nu
au fost luate în considerare.
17
Capitolul II- PREZENTAREA GENERALĂ A F.E. CASSA
ROMÂNEASCĂ S.R.L
F.E. „Cassa Românească” S.R.L este un restaurant cu specific românesc din cadrul
Colegiului Economic „Costin C. Kiritescu”. Doar aici poţi savura cele mai bune preparate
tradiţionale româneşti gătite autentic, muzică live de petrecere şi spectacol. Obiceiuri şi tradiţii
româneşti sunt puse în scenă cu măiestrie de un formidabil ansamblu folcloric.
Activitatea secundară a firmei: COD CAEN 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru
evenimente
18
Telefon: 021-4303632
Fax: 021-4300375
E-mail: liceul.slavescu@gmail.com
FE. Cassa Românească SRL este o firmă care și-a propus desfășurarea principalei
activități în sectorul terțiar, respectiv un restaurant cu specific românesc. Firma a luat naștere
în anul 2009 din inițiativele elevilor clasei a XI-a.
Restaurantul nostru este organizat în saloane, fiecare în parte având specificul regiunilor
din România - Banat, Moldova, Ardeal, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, atât culinar cât și
decorativ.
Viziunea echipei de coordonare este aceea de a putea oferi clienților noștri produse și servicii
de cea mai bună calitate la un preț cât mai avantajos. Astfel, prin serviciile de catering ne
propunem să creăm meniuri de mare rafinament pentru fiecare eveniment în parte. Vom face
ca fiecare eveniment să aibă propria sa personalitate, acordăm o atenție specială alegerii
meniului potrivit, a ingredientelor specifice, a decorațiunilor adecvate și, în final, adăugăm acel
gust special care-i face pe oameni să revină la noi.
19
Ca perspective se va încerca atât local cât și în localităţile din jud. Ilfov, dezvoltarea
unui lanț de restaurante şi servicii de catering. Ele vor avea aceeași fațadă exterioară, aceeași
firmă (nume,tip de scris, culoare, etc.), grădină, terasă și decorațiuni interioare.
În ceea ce privește meniul oferit va fi identic în toate orașele fără diferențe remarcabile.
Se va evita oferirea de specialități culinare care nu există în meniul Restaurantului “Mamă”.
Într-un cuvânt, meniul va fi același pentru întreg lanțul de restaurante ținând cont de gusturile
consumatorilor și încercând o cât mai bună satisfacere a cerințelor generale indiferent de zona
de proveniență.
Dezvoltarea unui lanț de restaurante este o politică necesară pentru atingerea unor
scopuri pe termen mediu si lung (formarea unei clientele fidele, creşterea profitului societății).
Prin această strategie se vor evita fluctuațiile în nivelul general al vânzărilor societății,
aplatizând nivelurile minime și maxime generate de perioadele estivale .
Misiunea noastră este de a reuși să atragem o clientelă fidelă, și mai ales deosebită, prin
preparatele noastre culinare cât și prin ambianța creată. Țintim spre un segment aparte de
consumatori: turiștii străini care vor să guste ceva nou și specific. Acest restaurant este unul
specific prin ceea ce oferă, prin atmosfera sa, prin clienții săi.
Angajamentul serviciilor de catering este de a oferi clienților cel mai bun raport
calitate-preț de pe piața românească. Țelul nostru este de a menține în permanență cele mai
ridicate standarde de igienă și siguranță alimentară. Din dorința de a depăși întotdeauna
așteptările clienților, considerăm că aplicarea filosofiei “Clientul e întotdeauna pe primul loc”
este o obligație permanentă, un pariu cu noi înșine, pe care îl respectăm în tot ceea ce
întreprindem.
20
2.2. Obiectivele firmei
21
Director Department de Aprovizionare și Aursei Alexandru Florin Director
Desfacere
Director Department Alimentatar Anton Bogdan Marian Director
Director Department Marketing Miu Corina Director
Director Department Financiar-Contabil Awad Maria Magdalena Director
Director Departament Administrativ Groapă Oana Director
Detaliere pe activități
22
2.4. Oferta de produse și servicii
După cum e menționat mai sus restaurantul este organizat pe regiuni ale țării fiecare
fiind amenajată specific zonei cât și mâncarea servită este caracteristică.
23
CAPITOLUL III- STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA SWOT . A F.E
CASSA ROMÂNEASCĂ S.R.L.
Așa cum e menționat în primul capitol, analiza SWOT constituie cea mai importanta
tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei strategice a unei
intreprinderi/organizatii.
Pentru a ajunge însă la realizarea acesteia pentru firma F.E. CASSA ROMÂNEASCĂ
S.R.L. trebuie stabilite mai întâi elemente precum : mediul de desfășurare, clienții deținuți și
cei potențiali și concurența și strategiile ei.
24
Motivațiile cumpărării serviciului-produs oferit de restaurantul Cassa Românească ar putea fi
următoarele:
4.2 Concurența
În oraşul Bucureşti există mai multe tipuri de restaurante, dar puţine sunt cele
tradiţionale. Dezavantajul firmelor concurente este că acestea organizează în exclusivitate
nunţi,botezuri şi petreceri, neocupându-se de segmentul de piaţă care necesită servicii de
catering. De asemenea aceste firme nu se ocupă de cele mai mici detalii care, după cum ştim,
fac diferenţa între un eveniment obişnuit şi unul memorabil. Un alt dezavantaj al firmelor de
profil este faptul că nu oferă siguranţă clienţilor de ai aproviziona cu toate cele necesare. Putem
spune că firma noastră are potențial de a deveni lider de piaţă datorită complexităţii serviciilor
oferite.
25
Concurenţi potenţiali
26
Anul 2017
15% 17%
20%
27%
21%
FE Restaurant Chic SRL FE Pui de Urs Catering SRL FE Regal Catering SRL
FE Cassa Românească SRL FE Restaurant-Ramayana SRL
27
▪ Apariția schimbărilor demografice;
28
Concluzie
Calitatea şi satisfacerea deplină a cerinţelor clienţilor a stat şi stă la baza întregii
activităţide cercetare, proiectare şi producţie a firmei. Întreaga responsabilitate
pentru conducereaSistemului de Management a Calităţii este asumată de către
Directorul General.
29
Bibliografie:
- https://www.revistadestatistica.ro
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Analiza_SWOT
- https://www.academia.edu/42250049/ATESTAT_analiza_swot
30