Colegiul Economic,,Dionisie Pop Martian’’Alba

Iulia

Aria curriculara TEHNOLOGII

Curriculum în dezvoltare locală
Aspecte privind activitatea unităţilor comerciale din municipiul
Alba Iulia
Clasa a IX-a
Stagiu de pregătire practică
Domeniul de pregatire de baza: ECONOMIC, COMERT
Domeniul de pregatire generala: ECONOMIC, COMERT

INTOCMIT,
Prof.: CIOCAN CARMEN
Prof. dr.: POPA VICTORIA
Maistri-instructori: NICOLAE IACŞA
MARIA SAVU
 2012
1. Argument
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor rezultate ale învăţarii care să
dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un
mediu economic dinamic şi concurenţial.
Curriculum de dezvoltare locala(CDL): „Particularitatile unitatilor comerciale specifice zonei municipiului
Alba Iulia''; modul ce asigură pregătirea de bază pentru calificările de Nivel 1: „comerciant vânzător” şi „recepţioner
- distribuitor”. Curriculumul este fundamentat în conformitate cu planurile-cadru de invatamant aprobate prin
Ordinul nr.3411/16. 03. 2009.
Elevul dezvoltă deprinderi care derivă din agregarea abilităţilor cheie:
 Comunicare şi numeraţie
 Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei
 Asigurarea calităţii
Orele alocate stagiilor de pregătire practica permit dezvoltarea şi exersarea deprinderilor ce derivă din
cunoştinţele prezentate în cadrul pregătirii teoretice.
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenţilor pe piaţa muncii, cât şi pentru
formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate şi adaptare la cerinţele agenţilor economici,
orientarea spre o piaţa a muncii aflată în continuă schimbare şi adaptare la cerinţele impuse de dezvoltarea
economică actuală.
Modulul „Particularitatile unitatilor comerciale specifice zonei municipiul Alba Iulia” face parte din
domeniul de pregătire „Economic” şi „Comerţ; se situează în cadrul Curriculumului de dezvoltare locala şi are
alocate un număr de 90ore/an. Modulul „Particularitatile unitatiilor comerciale specifice zonei municipiului Alba
Iulia” se planifică pe parcursul ultimelor 3 săptămâni la sfărşitul anului şcolar.
Modulul asigură pregătirea de bază pentru calificările de nivel 2: „Comerciant vânzător” şi „Recepţioner
distribuitor”.
Unitatea/ unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul Particularitatile
unitatiilor comerciale specifice zonei municipiului Alba Iulia:
Rezolvarea de probleme
Organizarea locului de munca

2. Structura

Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea Modulului:Particularitatile unitatiilor comerciale specifice zonei municipiului Alba Iulia:

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Foloseşte vocabularul specific

Aplică norme de securitate şi Elevul este capabil sa aplice norme de
Organizarea locului de muncă sănătate la locul de muncă securitatea muncii prin exerciţii practice.

Igiena şi securitatea muncii
Valoarea energetică (calorică)
a mărfurilor
Identifică factorii de risc si Elevul este capabil sa identifice factorii de risc
bolile profesionale la locul de si bolile profesionale prin exerciţii practice.
muncă Elevul este capabil sa aplice regulile de igiena
Aplică reguli de igiena individuala prin exerciţii practice.
individuala a muncii
Analizează valoarea Elevul este capabil sa identifice componentele
energetică valorii energetice si conţinutul în substanţe

Defectele mărfurilor Identifică defectele
nealimentare
Rezultatul Învăţării 2: Utilizează echipamentele, softurile şi documentele specifice
Echipamente şi softuri Identificarea şi
specifice
Echipamente fiscale (case de
marcat, sisteme POS, scanere
coduri de bare, maşini de
numărat bani, etc.)
Echipamente de birou
Programe informatice
Casa de marcat:
 Verificarea funcţionării
echipamentelor de casă.
 Pregătirea casei de marcat în
vederea funcţionării.
 Operatii efectuate prin casa de unităţii comerciale.
marcat;
Documente de evidenţă Clasificarea
privind:
A. Evidenţa operativă a
capitalului social
Statutul şi contractul de
societate.
Registrul acţionarilor, al
şedinţelor şi deliberărilor
AGA.
Raportul de evaluare pentru
aportul în natură.
Chitanţe de plată / încasare.
Calcule economice specifice
B. Evidenţa operativă a
imobilizărilor
Registrul numerelor de
inventar.
Fişa mijlocului fix.
Bon de mişcare a mijloacelor
fixe.
Proces verbal de scoatere din
funcţiune a mijloacelor fixe.
Proces verbal de recepţie.
Proces verbal de recepţie
provizorie.
nutritive.
Elevul va demonstra că este capabil să
calculeze valoarea energetică folosind
elementele de informare de pe ambalaje,
conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs
prin probe practice
Elevul va demonstra că este capabil să
mărfurilor nealimentare identifice defectele mărfurilor nealimentare pe
grupe de produse prin probe practice
utilizarea Elevul va demonstra că este capabil să
echipamentelor identifice echipamentele fiscale, echipamentele
de birou şi programele informatice utilizate în
activitatea practică în condiţii de simulare
şi/sau reale
Elevul demonstrează că este capabil să asigure
funcţionalitatea casei de marcat în condiţii de
Asigurarea funcţionării casei simulare/sau reale
de marcat Elevul demonstrează că este capabil să
utilizeze casa de marcat în condiţii de simulare
şi/sau reale
Elevul demonstrează că este capabil să
Aplicarea modalităţilor de participe la utilizarea echipamentelor fiscale.
încasare şi plată specifice Elevul va demonstra că este capabil să aplice
modalităţile de încasări şi plăţi în condiţii de
simulare şi/sau reale
documentelor Elevul va demonstra că este capabil să clasifice
după diferite criterii documentele de evidenţă
Identificarea modalităţilor de Elevul demonstrează că este capabil să
întocmire, verificare, identifice elementele documentelor cu ajutorul
corectare exerciţiilor practice, a studiilor de caz.
Elevul demonstrează că este capabil să
Elaborează o prezentare completeze documente cu respectarea regulilor
scurtă pe un subiect dat şi uzanţelor- exerciţii practice, studii de caz,
Aplicarea tehnicilor de proiecte.
evidenţă operativă Elevul demonstrează că este capabil să
elaboreze o sinteză a documentelor utilizate în
funcţie de operaţiile economico-financiare şi
cu respectarea criteriilor – mini proiect,
exerciţii practice, hartă conceptuală.
Proces verbal de punere în
funcţiune.
Calcule economice specifice.
C. Evidenţa operativă a
stocurilor si
producţiei în curs de
execuţie
Factura. Factura fiscală.
Aviz de însoţire a mărfii.
Notă de recepţie şi constatare
de diferenţe.
Bon de predare – transfer
restituire.
Bon de consum.
Fişa de magazie.
Calcule economice specifice.
D. Evidenţa operativă a
operaţiilor de
încasări şi plăţi cu
numerar şi fără
numerar
Registru de casă.
Foaie de depunere de
numerar.
Foaie de ridicare de numerar.
Ordin de plată. Extras de
cont.
Card. Cec de numerar.
Chitanţa.
Calcule economice specifice.
E. Evidenţa operativă a
salarizării muncii
Fişa de pontaj.
Lista de avans chenzinal.
Statul de salarii.
Calcule economice specifice.

3. Conţinutul formării

Organizarea locului de muncă

Igiena şi securitatea muncii
Valoarea energetică (calorică) a mărfurilor
Defectele mărfurilor nealimentare
Echipamente şi softuri specifice
Echipamente specifice şi programe informatice
Echipamente fiscale
Echipamente de birou
Programe informatice
Verificarea, pregătirea şi utilizarea casei de marcat
 Operaţii specifice casei de marcat
Documente de evidenţă privind:
A. Evidenţa operativă a capitalului social
B. Evidenţa operativă a imobilizărilor
C. Evidenţa operativă a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
D. Evidenţa operativă a operaţiilor de încasări şi plăţi cu numerar şi fără numerar
E. Evidenţa operativă a salarizării muncii

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă profesorul are
libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de elevi.

4. Modalitati de evaluare

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a deprinderilor şi
nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă aceste
deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare). Pe
parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al
evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de evaluare se regăsesc în secţiunea „Corelarea
rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare specificate în
tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii, acesta are
posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul. Activităţile
supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţarii.
Sunt prezentate în continuare exemple şi repere generale de evaluare a rezultatelor învăţării. Fiecare profesor
poate alege şi aplica metodele specifice clasei/grupei, particularităţilor elevilor.
Pentru modulul ”Patrimoniul unităţii” se pot aplica ”metode tradiţionale” de evaluare, dar şi metode
alternative.
Planificarea evaluării lecţiei
– un model managerial –
Perioada de Funcţia Strategia de Metodele de evaluare Rezultatele şcolare evaluate
timp implicată pedagogică evaluare folosite prioritar prioritar
specifică adoptată

Începutul lecţiei Diagnostică- Iniţială – Testul diagnostic, Cunoştinţe, capacităţi

prognostică predictivă interviul, chestionarul, dobândite anterior conform
lucrările scrise, lucrările scopului lecţiei
practice

Metodele tradiţionale – probele orale, probe scrise şi probe practice

Metode alternative - observarea sistematică a elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea.
Observarea sistematică a elevilor: poate fi facută pentru a evalua performanţa ele elevilor dar mai ales pentru a
evalua comportamente afectiv-atitudinale; furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva
capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia;
 Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând cautarea de informaţii pe o tema dată. Se caracterizează prin
aceea că poate fi o sarcină care este efectuată fie individual, fie în grup, iar ca timp de lucru, acesta se limitează la ora
de curs.
În general, se evaluează deprinderile elevilor, atitudinea lor faţă de sarcina în sine şi mai puţin nivelul de
cunoştinte atins. Raportul fiind prezentat de către un singur elev, de regulă cel mai bine pregătit care îşi asumă rolul de
lider, este dificil de finalizat o astfel de activitate cu o notare. Ea însă se poate constitui într-o etapă premergatoare
pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor.
Proiectul - activitate mult mai amplă decât investigaţia şi presupune ca lucrul să se intindă pe parcursul mai
multor zile, cu/fară consultarea profesorului.
În timpul realizării proiectului se va evalua: corectitudine / acurateţe tehnică, a datelor, desenelor; utilizarea
corespunzatoare a materialelor şi echipamentului; organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea
prezentării; rezultatele proiectului, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.
Listă de verificare – observarea capacităţilor de gândire
Notaţi-vă când elevii demonstrează fiecare capacitate, fie în grup, fie în discuţii cu întreaga clasă (modificaţi
incluzând capacităţi alternative, care nu sunt prezente mai jos). Examinaţi această listă pentru a identifica acele
capacităţi care trebuie accentuate sau pentru a identifica elevii care au nevoie de mai multă instruire sau încurajare.
Portofoliul - cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare, iar rezultatul final este o colecţie eterogenă de
documente care poate cuprinde: date despre programul elevului; temele pentru acasă; proiectele realizate în decursulul
unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi o scurtă „istorie” a acestora (data la care a fost
dat în lucru, echipa de lucru cu atribuţiile fiecaruia, timpul de lucru eşalonat în zile, bibliografie consultată, etc.); fişe de
autoevaluare de tipul: ştiu să fac..., calităţi/defecte; tot ceea ce s-a lucrat la clasă în decursul perioadei vizate, etc.
Autoevaluare;
Matrice de evaluare = proiectarea evaluării pe obiective (rezultate ale învăţării) în funcţie de instrumentele de
evaluare;
- centrată pe capacităţi (rezultate ale învăţării);
- centrată pe conţinuturi şi domenii de conţinut;
Unitate de învăţare: ....................................................................................................

§ 2. Instrumente de Proba Proba Proba Tema deTema Observarea sistematică a

scrisă orală practică lucru înpentru elevilor
evaluare
(proiect) clasă acasă
1.  
Obiective (rezultate ale            
2.              
învăţării) ale unităţii de
învăţare
Alte exemple pentru probe de evaluare
Evaluare formativă
”Tenis” - Grupaţi-vă pe perechi şi puneţi-vă pe rând întrebări din tema ”Evidenţa economică”.
În perechi, interpretaţi pe rând rolul unui vânzător şi al unui client - acţiunea se referă la vânzarea-cumpărarea de
mărfuri şi înregistrarea vânzării în casa de marcat
Elaboraţi o hartă conceptuală în care să cuprindeţi toate elementele referitoare la casa de marcat. Comparaţi
răspunsul cu cel al colegului/colegei de bancă
Verificati modul de completare a documentelor prin comparare cu documente reale.
Evaluare sumativă
Desenaţi o hartă conceptuală care să rezume punctele cheie din capitolul ”Obiectul contabilităţii”
Experimentare activă - Stabiliţi care sunt etapele în utilizare casei de marcat, identificaţi documentele specifice ale
activităţii de vanzare, construiţi o situaţie – plan de acţiune; transpuneţi planul de acţiune prin utilizarea casei de
marcat.

5. Mijloace/dotari necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observatii

/sugestii metodologice pentru o cat mai completa dobandire a competenfelor specifice
identificate.
Mijloacele de învăţămant şi materialele nu pot înlocui niciodată actul de predare – învăţare, iar folosirea lor
prezintă avantaje şi dezavantaje ce trebuie conştientizate de fiecare cadru didactic.
Se pot utiliza :
Mijloace de învăţământ ce cuprind mesaj didactic, specifice pentru modulul ”Patrimoniul unităţii”
Dicţionar legislativ, Dicţionar economic, Legea contabilităţii, Reglementări privind documentele de evidenţă,
Modele de documente/formulare contabile, Scheme structurale sau funcţionale despre întreprinderi cu diferite
obiecte de activitate
Mijloace de învăţământ care favorizează transmiterea de informaţii didactice :
Calculatoare, Echipamente fiscale, Programe specifice – soft gestiunea stocurilor, Chestionare, fişe de
lucru, portofolii,
ATENŢIE! Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în contextul
lecţiilor şi li se imprimă o finalitate pedagogică.
Selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţii didactice desfăşurată cu o clasă de elevi, anumite
particularităţi de vârstă şi individuale, şi în conformitate cu obiectivele educaţionale prestabilite, presupune găsirea
răspunsurilor la următoarele întrebări:
-“La ce tip de învăţare recurg elevii în condiţiile utilizării unui anumit mijloc de învăţământ ?”,
-“Care este raportul optim care ar trebui să se stabilească între concret şi abstract în procesul perceperii,
înţelegerii şi asimilării noului ?”,
- “Care este aportul schematizării în procesul învăţării ?”,
-“Cum influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea, stocarea şi actualizarea /
mobilizarea informaţiilor ?”.
Curriculumul „Particularitatile unitatiilor comerciale specifice zonei municipiului Alba Iulia” urmăreşte
ca prin rezultatele învăţării să se contribuie la formarea profesională a elevilor, oferind posibilitatea ca după
parcurgea acestuia să utilizeze vocabularul economic specific, să analizeze informaţiile din documentele de evidenta,
să identifice şi să grupeze elementele patrimoniale după criterii date.
Rezultatele învăţării vor demonstra formarea abilităţilor de comunicare profesională în relaţiile cu clienţii sau
cu furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei în care îşi desfăşoară
activitatea, de comunicare în limba străină pentru a putea intra în relaţie cu parteneri externi; de utilizare a
calculatorului în vederea gestionarii stocurilor; de utilizare a limbajului economic specific contabilităţii.
Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv):
Prelegerea
Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe
achiziţiile elevului.
Brainstorming sau asaltul de idei - formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată, după
principiul „cantitatea generează calitatea”.
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat - Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja
despre o anumită temă (exemplu: componentele valorii energetice si continutul in substante nutritive) şi apoi se
formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie (calcularea valorii energetice folosind elementele
de informare de pe ambalaje, conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs).
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) – texte economice de specialitate.
Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice se folosesc ca bază de plecare pentru lectura
unui text economic.
Discuţia - schimb organizat de informaţii şi idei - facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere
diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple, exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de
respectare a regulilor de dialog.
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă
profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învăţare:
Tema: documentele de evidenta
 Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
 Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
 Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu verbe
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform simbolului ales.
 După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Exemplu: utilizarea CASEI DE MARCAT sau a unui program de gestiune a stocurilor la un agent economic şi/sau în
cabinetele de specialitate care sunt dotate cu echipamente fiscale şi de birou
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi
construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema : Defectele mărfurilor nealimentare

6. BIBLIOGRAFIE :

 A-L.Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc Tehnologie Comercială , Editura Expert, Bucuresti 1999

 A-L. Ristea, C. Tudose, Petre Şerban, Vasile Dinu Tehnologia comercializării mărfurilor , Edi-
tura Didactică şi Pedagogică, r.a, Bucureşti 1993
 *** _ „ Meseria de comerciant ”, coediţie Institutul Naţional “Virgil Madgearu”, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, r.a, Bucureşti 1995
 M. Ristea , O.Călin, I.Văduva, H. Neamţu –Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti,1997
 Mihai Ristea – Noul sistem contabil din România , Editura Cartimex, Bucureşti, 1994
 N.Feleagă, I Ionaşcu - Contabilitatea financiară, Vol.I-III, Editura Economică, Bucureşti,1998
 N.Feleagă, I Ionaşcu- Tratat de contabilitatea financiară, Vol.I-II, Editura
Economică,Bucureşti,1993
 *** Legea contabilităţii nr.82/1991, modificată cu O.G.nr.61/2001
 *** O.M.F. P. nr. 306 din 26.02.2002 pentru aplicarea reglementărilor contabile simplificate,