SUPORT DE CURS REALIZAREA SITUATILOR FINANCIARE SI CALCULATIA COSTURILOR CLASA a XIII-a FR

PROFESOR: CONSTANTIN GHIMPAU

RELIZAREA SITUATIILOR FINANCIARE SI CALCULATIA COSTURILOR Suport de curs Clasa a XIII-a FR Anul scolar 2010-2011

SEMESTRUL I SI SEMESTRUL II
TEMA NR. 1 NTOCMIREA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE
Delimitarea lucrrilor de ntocmire a situaiilor financiare - balana conturilor nainte de inventariere, inventarierea, operaii de regularizare, balana de verificare dup inventariere, determinarea rezultatului, repartizarea profitului sau finanarea pierderii. Completarea situaiilor financiare (bilan contabil, cont de profit i pierdere, situaia privind modificrile capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici contabile, note explicative).

Registrul inventar ca document de baza al actiunii de inventariere serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si de pasiv. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de pasiv grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si de pasiv. In cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor de activ si de pasiv inventariate faptic la acea data. In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia in evidenta subunitatii. In coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine cronologica, de la deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii. In coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ si de pasiv, conturile de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni. In coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate. In coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-verbale de inventariere). In coloana 5 se trec diferentele din evaluare de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de inventar. In coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezasortari etc.). Nu circula, fiind document de inregistrare contabila Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Inventar 2

Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica. Lista ce cuprinde enumerarea unor bunuri, lucrari existente intr-o perioada de timp.. Inventar intermitent In contabilitate, inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial, plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final determinat pe baza inventarierii fizice. Se poate aplica pentru intreprinderile mici si mijlocii. desi este mai simplu si mai putin costisitor decat inventarul eprmanent, prezinta cateva inconveniente: - o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la deformarea informatiei contabile, prezentata in documentele contabile de sinteza (valoarea stocurilor din bilant, cheltuieli cu stocurile si respectiv rezultatul din contul de profit si pierdere); - nu permite stabilirea plusurilor si minusurilor in gestiune; - creeaza tentatia de "subevaluare" a stocurilor la inventar, din motive fiscale, in vederea cresterii nereale a cheltuielilor cu stocurile si diminuarii profitului impozabil. Inventar permanent In conditiile folosirii in contabilitate a inventarului permanent, se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Aplicarea metodei inventarului permanent presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz), pretului stabilit in functie de valoarea de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri la inventar, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare de inregistrare (pret standard, pret de vanzare).. Inventarierea Actiunea de constatare faptica, la o anumita data, a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii, din punct de vedere cantitativ si valoric . Inventarierile anuale Sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantului. Sunt lucrari complexe care necesita un volum mare de munca, ele neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate. Inventarierile generale Cuprind toate elementele patrimoniale aflate in patrimoniul unei unitati. Pentru asigurarea imaginii fidele furnizate de catre bilantul contabil, inventarierile anuale sunt de regula inventarieri generale si totale. Inventarierile partiale Cuprind numai unele elemente patrimoniale (materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva. Inventarierile periodice sunt de regula partiale. Inventarierile periodice Se efectueaza conform unei planificari proprii intocmita de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecventa acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatiele fiecarei gestiuni si de ritmul miscarii elementelor patrimoniale. Inventarierile prin sondaj Cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. Daca la inventarierile prin sondaj se constata nereguli semnificative, acestea se transforma in inventarieri totale. Inventarierile totale Se extind asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor (mijloace fixe, obiecte de inventar, marfuri).

BALANA DE VERIFICARE Balana de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitii nregistrrilor contabile i controlul concordanei dintre contabilitatea sintetic i cea analitic, precum i principalul instrument pe baza cruia se ntocmesc situaiile financiare. Balana de verificare a conturilor sintetice, precum i balanele de verificare ale conturilor analitice se ntocmesc cel puin anual, la ncheierea exerciiului financiar sau la termenele de ntocmire a situaiilor financiare periodice, la alte perioade prevzute de actele normative n vigoare, i ori de cte ori se consider necesar. Balana de verificare trebuie sa cuprind: 1. Simbolul i denumirea conturilor, n ordine, din planul de conturi n vigoare; 2. Totalul sumelor nregistrate n debitul su; 3. Totalul sumelor nregistrate n creditul su; 4. Soldul contului
______________________________________________________________________________ | Unitatea ................ | BALAN DE VERIFICARE | | | la data de .............. | |___________________________|__________________________________________________| | | | Rulajele | Total sume | Soldurile | | Simbolul | Denumirea | lunii curente | | finale | |conturilor| conturilor |_________________|________________|_______|_______| | | | A | B | A | B | A | B | |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| 14-6-30/a X4 ntocmit, Conductorul compartimentului financiar-contabil,

(verso) ______________________________________________________________________________ | Unitatea ................ | BALAN DE VERIFICARE | | | la data de .............. | |___________________________|__________________________________________________| | | | Rulajele | Total sume | Soldurile | | Simbolul | Denumirea | lunii curente | | finale | |conturilor| conturilor |_________________|________________|_______|_______| | | | A | B | A | B | A | B | |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| |__________|________________|________|________|________|_______|_______|_______| ntocmit, Conductorul compartimentului financiar-contabil,

______________________________________________________________________________ | Unitatea | | ....................... | | BALANA ANALITIC A VALORILOR MATERIALE | | la data de .............. | |______________________________________________________________________________| | | Stoc | Cantitate | Stoc | Pre | Sold | Valoare | Sold | | Cod |iniial|________________| final |unitar| iniial|________________| final| | | | Intrat| Ieit| | | | Debit | Credit | | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| 14-6-30/c A3 t2 ntocmit, Verificat, (verso) ______________________________________________________________________________ | | Stoc | Cantitate | Stoc | Pre | Sold | Valoare | Sold | | Cod |iniial|________________| final |unitar| iniial|________________| final| | | | Intrat| Ieit| | | | Debit | Credit | | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |_____|_______|________|_______|_______|______|________|_______|________|______| ntocmit, Verificat,

Balanta de verificare se prezinta sub forma unui tabel in care se inlatura eventualele erori, astfel ca la finele fiecarei luni datele din contabilitate sa fie exacte. Se structureaza sub forma unui tabel in care se inscriu toate conturile folosite in luna respectiva cu inregistrarea principalelor elemente din conturi. Dupa conturile pe care le cuprind, deosebim: 5

- Balante de verificare sintetice (generale) - se intocmesc la inceputul fiecarei luni, pentru luna expirata, pe baza datelor din conturile sintetice utilizate in acea luna. La nivel de unitate economica se intocmeste lunar, de regula, o singura balanta sintetica; - Balante de verificare analitice - se intocmeste separat pentru fiecare cont sintetic care are deschise conturi analitice si permite urmarirea respectarii urmatoarelor corelatii dintre acestea: a) suma soldurilor initiale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul initial al contului sintetic; b) suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul debitor al contului sintetic; c) suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul creditor al contului sintetic; d) suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul final al contului sintetic. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind exista: 1. Balante de verificare cu o singura egalitate; 2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati - rezulta din combinarea balantei de sume si a balantei de solduri; 3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati - tabele cu sase coloane in care trebuie sa existe urmatoarele egalitati: Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare 4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati. Balanta de verificare cu patru egalitati - Cod 14-6-30. Balanta de verificare cu trei egalitati - Cod 14-6-30/a. Balanta de verificare cu doua egalitati - Cod 14-6-30/b. Format A3 (cod 14-6-30 si cod 14-6-30/c) si X4 (cod 14-6-30/a si cod 14-6-30/b), tiparite pe ambele fete, in blocuri a 100 de file si in foi volante (cod 14-6-30/c). Serveste: - la verificarea exactitatii inregistrarilor; - la controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica; - la intocmirea situatiei trimestriale a principalilor indicatori economico-financiari, a situatiei lunare a calculului impozitului pe profit si a bilantului anual. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, lunar si ori de cate ori se considera necesar, intr-un exemplar. Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare. Balanta de verificare la 1 ianuarie, in coloanele 2 si 3, se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie. In cazul aplicarii formei de inregistrare "maestru-sah", cand, pentru evidenta sintetica, se utilizeaza Cartea mare (sah) in care se fac numai totaluri lunare, se foloseste formularul cod 14-6-30, cu opt coloane. In cazul cand, in Cartea mare (sah), se stabilesc si rulaje cumulate de la inceputul anului sau cand, pentru contabilitatea sintetica se utilizeaza fise de cont pentru operatii diverse, cod 14-6-22 si 'cod 146-22/a, se foloseste formularul cod 14-6-30/b cu patru coloane. Acest formular poate fi utilizat si in cazul formei de inregistrare "pe jurnale", pentru inscrierea soldurilor din Cartea mare. Pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor. Nu circula, fiind document de sinteza. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

TEMA NR. 2 REPARTIZAREA PROFITULUI SAU FINANAREA PIERDERII.

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind repartizarea profitului Potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 259/2007, in contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. In contabilitate, pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit Hotararii Adunarii Generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale. BILANUL CONTABIL NOIUNE I FUNCIILE BILANULUI CONTABIL Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil. Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune: - respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului; - respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii; - posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea Contabilitii. Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete: 1) funcia de generalizare a datelor contabilitii; 2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare; 3) funcia previzional. 1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un

numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economicofinanciare a unitii patrimoniale. 2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii economice i financiare. Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile. 3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare. STRUCTURA BILANULUI CONTABIL Bilanul contabil are n componena sa documente i situaii de sintez economic sau de control fiscal, cuprinznd urmtoarele elemente: A) Bilanul propriu-zis; B) Contul de Profit si pierdere ( respectiv contul de exerciiu n cazul instituiilor publice ); C) Anexa la bilan; D) Raportul de gestiune. Avnd acelai scop, de informare asupra situaiei patrimoniului, a situaiei financiare a unitii patrimoniale i a rezultatelor obinute, aceste pri constitutive formeaz un tot unitar. Pentru ntocmirea i prezentarea completului bilanier, Ministerul Finanelor, prin Colegiul Consultativ al Contabilitii, elaboreaz modele de situaii privind bilanul i celelalte componente pentru regii autonome, societi comerciale i instituii publice. Pentru societile bancare, modelele i normele metodologice se elaboreaz de Banca Naional cu avizul Ministerului Finanelor. La ntocmirea bilanului contabil, se au n vedere urmtoarele reguli: - posturile de bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; - nu sunt admise compensri ntre conturile ce se nscriu n bilan i respectiv ntre conturile de venituri i cheltuieli din contul de Profit si pierdere. n practic se cunosc dou scheme de bilan, una sub form de tablou cu dou prti: partea stng, ACTIVUL, i partea dreapt, PASIVUL, numit i schema orizontal de bilan, i modelul sub forma listei verticale sau schema bilanului vertical. Bilanul sub form de tablou cu dou pri pune n eviden egalitatea ntre resurse i utilizri, iar modelul de bilan sub forma listei verticale ordoneaz structurile patrimoniale n active, datorii, capitaluri, rezerve i alte componente ale situaiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaiei nete a patrimoniului. A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de salariai ). a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o schem de bilan mai redus. b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii. Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor. ACTIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente: 8

a) Activele imobilizate ( imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri financiare ); b) Activele circulante ( stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori ); c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile nregistrate n avans, diferene de conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ ); d) Primele de rambursare a obligaiunilor. Capitalul social subscris nevrsat se nscrie distinct n grupa activelor circulante ale bilanului. PASIVUL BILANULUI cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente: a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferenele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exerciiului, fondurile proprii, subveniile pentru investiii si provizioanele reglementate ); b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli; c) Datoriile ( mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii n legatur cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind asigurrile sociale, creditori i alte datorii ); d) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile nregistrate n avans, diferenele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat de pasiv ). Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole, posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de activ sunt aezate n ordinea cresctoare a lichiditii ( de la cele mai puin lichide - cum este cazul activelor imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut ), iar n pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai puin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se nchide in cazul lichidrii patrimoniului ) la datoriile curente. Att activul ct i pasivul bilanier suport un dublu criteriu de ordonare: - criteriul major: pentru active, natura lor economic, iar pentru elementele de pasiv, natura lor juridic; - criteriul minor: pentru active, lichiditatea ( cresctoare ) a acestora, iar pentru elementele de pasiv, exigibilitatea lor ( cresctoare ). Structura bilanului o stabilete Ministerul Finanelor la sfritul fiecrui an financiar. B) Contul de Profit i pierdere reprezint o recapitulaie a veniturilor i a cheltuielilor, dup cum urmeaz: a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. n. Venituri din exploatare; Cheltuielile activitii de exploatare; Rezultatul activitii de exploatare; Venituri financiare; Cheltuieli financiare; Rezultatul activitii financiare; Venituri excepionale; Cheltuieli excepionale; Rezultatul operaiunilor excepionale; Venituri totale; Cheltuieli totale; Rezultatul brut al exerciiului; Impozitul pe profit; Rezultatul net al exerciiului.

Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la nceputul anului. n situaia n care au fost efectuate nregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri i cheltuieli nainte de a fi transferate asupra contului de rezultate finale, cumulate de la nceputul anului. 9

Veniturile sunt preluate din balana de verificare, suma veniturilor din contul de Profit i pierdere este egal cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau rulajul creditor cumulat corectat. Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat dac este cazul cu unele sume nregistrate n credit. Contul de Profit i pierdere are un coninut ndeosebi economic, deoarece ofer informaii asupra activitii de producie, comerciale sau financiare a unitii patrimoniale prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaz. n prezentarea contului de Profit i pierdere sunt conturate dou modele de expunere a cheltuielilor i veniturilor: unul ce ia n considereare natura economic a acestora, altul ce pleac de la funciunile sau activitile unei ntreprinderi ( de la destinaia veniturilor i cheltuielilor ). Ca form, contul de Profit i pierdere se poate prezenta: - tablou bilateral sau form de cont ( schema orizontal ); - list ( schema vertical ). n ambele cazuri, cheltuielile i veniturile sunt grupate n trei categorii: - din exploatare; - financiare; - excepionale. C) Anexa la bilan are ca obiective principale completarea i explicarea datelor nscrise n bilan i n contul de Profit i pierdere i conine informaii cu privire la situaia patrimonial i financiar, la rezultatele aferente exerciiului ncheiat cum sunt: - repartizarea profitului ( anexa 1 ); - situaia stocurilor i a produciei n curs de execuie ( anexa 2 ); - situaia creanelor i datoriilor ( anexa 3 ); - situaia altor provizioane ( anexa 4 ); - date informative ( anexa 5a ); - pli restante ( anexa 5b ); - impozitele, taxele i alte obligaii datorate i vrsate ( anexa 5c ); - situaia activelor imobilizate ( anexa 6 ): A. Valori brute B. Amortizri C. Provizioane pentru depreciere - alte informaii privind regulile i metodele contabile utilizate i date complementare ( anexa 7 ). a) Repartizarea profitului cuprinde alocri din profitul exerciiului n curs, la rezerve, fondul de participare a salariailor la profit, fondul de dezvoltare, surse proprii de finanare, dividende de pltit etc., precum i profitul rmas nerepartizat. b) Situaia stocurilor i a produciei n curs conine date referitoare la dinamica stocurilor de materii i materiale, a obiectelor de inventar, produciei neterminate, stocurilor la teri, animalelor, mrfurilor, ambalajelor i a totalului stocurilor. c) Situaia creantelor i datoriilor se refer la informaii cum sunt: - creane din active imobilizate; - creane din active circulante; - cheltuieli nregistrate n avans; - total creane; - datorii bancare; - datorii fiscale i sociale; - datorii comerciale; - datorii n legatur cu personalul; - alte datorii; - venituri nregistrate n avans; - total datorii. d) Situaia altor provizioane pune la dispoziie date referitoare la micarea balaniera a provizioanelor ( sold la nceputul anului; cheltuieli privind provizioanele constituite; veniturile din 10

provizioanele diminuate sau anulate; sold la sfritul anului ) pe categorii de provizioane, respectiv: provizioane reglementate; provizioane pentru riscuri i cheltuieli; provizioane pentru depreciere; total provizioane. e) Date informative ofer date cu privire la: - rezultatele obinute; - evoluia indicatorilor ( nr. salariailor, salarii brute, veniturile, exporturi, imobilizrile corporale comparativ cu anul precedent ); - evoluia creditelor, alocaiilor bugetare; - investiiile strine. f) Plile restante prezint volumul angajamentelor neonorate la termen, att pe structur ( furnizori,creditori etc. ) ct i pe vechime i activitate ( curent i investiii ). g) Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la corelaiile unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale. Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus. h) Situaia activelor imobolizate red micarea activelor imobilizate (necorporale, corporale, financiare si pe total ) tot sub forma balaniera i n valoare brut, a amortizrilor aferente, precum i a provizioanelor pentru depreciere. i) Alte informaii privind regulile i metodele contabile se refer la: - metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi din bilan; - metodele utilizate pentru calculul amortismentelor i provizioanelor; - motivele pentru care unele posturi din bilan i din contul de Profit i pierdere nu sunt comparabile de la un exerciiu la altul; - alte informaii pe care unitatea le consider semnificative. D) Odat cu bilanul, cu contul de Profit si pierdere i cu anexa la bilan, unitile patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conine n principal: - prezentarea situaiei unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil; - elemente deosebite intervenite n activitatea unitii patrimoniale dup ncheierea exerciiului; - participaiile de capital la alte uniti; - activitatea i rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor i altor subuniti proprii; - activitatea de cercetare-dezvoltare; - alte referiri cu privire la activitatea desfurat care sunt considerate necesare a fi nscrise n raportul de gestiune. NORME DE NTOCMIRE, CERTIFICARE, VERIFICARE SI ANALIZ A BILANULUI CONTABIL Ministerul Finanelor emite norme de ntocmire i centralizare a bilanului contabil n fiecare an , dar legea de baz care reglementeaz ntocmirea, verificarea i certificarea bilanului este Legea Contabilitii 82/1991. Aceasta lege este completat cu prevederile Legii 31/1990 privind societtile comerciale, republicat. Legea Contabilitii 82/1991 reglementeaz regimul legal al bilanului contabil n cadrul capitolului IV, care prevede la art.27 ca Bilanul contabil se ntocmete obligatoriu anual, precum i n situaia fuziunii sau ncetrii activitii. Bilanul mai poate fi ntocmit la cererea Adunrii Generale a Acionarilor sau a Consiliului de Administraie. ntreprinderile cu capital de stat l ntocmesc i trimestrial. Agenii economici prevzui la art.1 din Legea Contabilitii nr.82/1991, au obligaia s ntocmeasc i s depun bilanul contabil la direciile generale ale finanelor publice i controlului financiar de stat judeene, respectiv, a municipiului Bucureti sau la administraiile financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor hotrrilor guvernului. 11

La ntocmirea bilanului contabil se au n vedere regulile cu caracter general prevzute n capitolul IV din Legea Contabilitii nr.82/1991, precum i Precizrile privind msurile referitoare la nchiderea exerciiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerului Finanelor. Regiile autonome i societile comerciale care au n subordine subuniti sau filiale n ar, vor verifica i centraliza balanele de verificare a conturilor sintetice, ntocmind bilanul contabil centralizat al regiei sau societii. Societile comerciale, care au n subordine sucursale i filiale care desfoar activitate i au sediul n strintate vor evalua, n lei, rulajele i soldurile exprimate n valut, din balanele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se nchide bilanul i se vor centraliza cu balana de verificare ntocmit pentru operaiunile economico-financiare desfurate n ar. n vederea alinierii la nomenclatorul activitilor Uniunii Europene, n formularul de bilan, agenii economici vor nscrie, pe lng codul de ramur din nomenclatorul prevzut de Ministerul Finanelor i codul privind clasificarea activitilor din economia naional. Bilanul contabil anual precum i raportul de gestiune, se semneaz de administratorul unitii i de conductorul compartimentului financiar-contabil, iar n lipsa acestora de ctre nlocuitorii lor de drept. Administratorul unitii i conductorul compartimentului financiar contabil poart rspunderea ( potrivit legii ), asupra realitii i exactitii datelor cu privire la situaia patrimoniului i realizrii indicatorilor economico-financiari raportai prin bilanul contabil. Conductorul compartimentului financiar contabil are obligaia s verifice respectarea prevederilor din Normele Metodologice privind ntocmirea, verificarea i centralizarea bilanurilor contabile, asigurarea respectrii corelaiilor dintre indicatorii din formulare, urmrind realitatea datelor ce se raporteaz prin bilanul contabil. Potrivit art. 29 din Legea Contabilitii, bilanurile contabile sunt supuse verificrii i certificrii de ctre cenzori, contabili autorizai sau experi contabili, dup caz. Sunt supuse verificrii i certificrii, bilanurile contabile ale societilor comerciale i ale altor uniti patrimoniale care, potrivit legii, statutelor sau contractelor de asociere au obligaia s aib cenzori. n cazul intreprinderilor mici sau mijlocii, bilanurile contabile nu sunt supuse verificrii si certificrii de ctre experi contabili sau contabili autorizai, conducerea unitii avnd ntreaga rspundere pentru corecta alctuire a bilanului. Prin verificarea i certificarea bilanurilor se confirm dac acestea dau o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, situaiei financiare i a rezultatului exerciiului. n acest scop, pe baza verificrilor din cursul anului, precum i a altor elemente apreciate ca fiind necesare se ntocmete un raport din care s rezulte, n principal, urmtoarele: - dac bilanul contabil concord sau nu cu registrele contabile; - dac registrele de contabilitate sunt inute n conformitate cu reglementrile n vigoare; - respectarea cu buna credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului i a celorlalte norme i principii contabile.

12

Schema general de verificare i certificare a bilanului contabil se poate prezenta astfel:

VERIFICAREA BILANTULUI CONTABIL

VERIFICARE ADMINISTRATIV -Trimestrial si -Anual

VERIFICARE
LEGAL -Permanent

VERIFICARE CONTRACTUAL -Permanent sau -Ocazional

DGFP judetene i DGFP a municipiului Bucureti

-Directorul financiar-contabil -Patronul

Cenzori alei i si aprobai

-Experi contabili -Contabili autorizai care-i exercita profesiunea organizat n cabinete sau societi de contabilitate i expertiz contabil

Au rspunderea legal asupra realitii i exactitii datelor raportate prin bilanul contabil

Respectarea regulilor i
principiilor contabile stabilite, a metodelor contabile utilizate, astfel nct s nu fie denaturat imaginea fidel a patrimoniului, situaiei financiare si rezultatul

Verifica i raportul de gestiune sub aspectul sinceritii i concordanei informaiilor cu cele din bilanul contabil

-supravegherea gestiunii -inerea la zi a registrelor contabile -evaluarea elementelor patrimoniale conform regulilor stabilite

CERTIFICAREA BILANULUI CONTABIL

Bilanul contabil poate fi certificat fr rezerve, cu rezerve sau se refuz certificarea acestuia. Motivele certificrii cu rezerve sau refuzul de certificare se menioneaz n raport. Dup aprobarea bilanului de Adunarea General ( n cazul bilanului anual ), acesta mpreun cu raportul cenzorilor este transmis pn la data de 15 aprilie a anului urmtor la Direciile Generale ale Finanelor Publice judeene i a municipiului Bucureti, n vederea verificrii i centralizrii. Dup verificare un exemplar se depune la Registrul Comerului i o sintez a bilanului propriu-zis i a contului de Profit i pierdere este transmis spre publicare n Monitorul Oficial n cazul ntreprinderilor mari sau ntr-o publicaie de larg circulaie pentru ntreprinderile mijlocii. Publicarea bilanului se poate face ntr-o form simplificat. Unitile patrimoniale mici sau mijlocii 13

pot ntocmi bilanul contabil, n form simplificat, n timp ce unitile patrimoniale mari au obligaia s ntocmeasc bilanul contabil sub form dezvoltat, considerat baza . Termenele pentru depunerea bilanului contabil sunt urmatoarele: - pn la 10 martie, declaraiile agenilor economici care nu au desfurat activitate de la data nfiinrii pn la 31 decembrie a anului pentru care se ncheie bilanul; - pn la 31 martie, agenii economici care, potrivit prevederilor Ordinului Guvernului sunt grupai n categoria contribuabililor mici; - pn la 15 aprilie, agenii economici care, potrivit prevederilor O.G. sunt grupai n categoria contribuabililor mari. Termenele enumerate mai sus vor fi respectate i de unitile cu personalitate juridic din sectorul cooperatist i obtesc, care desfoar activiti economice. Eventualele erori constatate n contabilitate, dup aprobarea i depunerea bilanului contabil vor fi corectate n anul n care acestea se constat, bilanurile contabile ale exerciiilor anterioare nemaiputnd fi modificate. Nedepunerea bilanurilor contabile sau dup caz a declaraiilor, la termenele prevzute n normele metodologice, precum i prezentarea unor bilanuri necorelate, cu coninut eronat, costituie contravenie i se sancioneaz conform prevederilor O.G. emis n acest scop. Bilanul contabil anual se pstreaz n arhiva intreprinderii timp de 50 de ani, date fiind implicaiile patrimoniale i reglementrile care se soluioneaz pe baza informaiilor cuprinse n bilan. NTOCMIREA BILANULUI Pentru ntocmirea bilanului contabil se utilizeaz datele existente n balana de verificare final a conturilor sintetice, puse de acord cu cele din balana conturilor analitice. Operaiunea de completare a bilanului const n prelucrarea i transcrierea datelor din balana de verificare final i din bilanul exerciiului anterior. n formularul de bilan propriu-zis se nscriu soldurile debitoare ale conturilor care reflect elementele patrimoniale de activ, precum i soldurile creditoare ale conturilor destinate urmririi elementelor patrimoniale de pasiv, fcndu-se dup caz anumite grupri, nsumri, rectificri ale lor. Elementele patrimoniale de activ se nscriu n bilan la valoarea de intrare n patrimoniu ( contabil ) pus de acord cu rezultatul inventarierii n sensul diminurii ei cu amortizrile i provizioanele pentru depreciere, care poate fi denumit valoare net. Elementele patrimoniale de pasiv se consemneaz n bilan la valoarea de intrare, iar provizioanele reglementate, provizioanele pentru riscuri i cheltuieli constituie posturi bilaniere distincte. Un numr relativ redus de conturi sintetice au posturi corespondente n bilan. Acestea se completeaz prin nscrierea soldurilor finale pe care le au conturile corespondente. De exemplu: Furnizori-debitori (409), Decontri cu asociaii privind capitalul (456), Rezultatul exerciiului (121), Repartizarea profitului (129) etc. O alt grup de conturi de activ conine conturi ce au posturi corespondente n bilan, ns elementele patrimoniale care le reflect sunt supuse uzurii i/sau deprecierii, fapt pentru care posturile bilaniere se completeaz prin scderea din soldurile debitoare ale conturilor respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor corespunztoare de amortizri i/ sau provizioane. De exemplu perechile de conturi: Imobilizri necorporale n curs (230) i Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor n curs (293) sau Terenuri (2111) i Amortizarea terenurilor (2810) etc. O alt grup distinct de conturi de pasiv o constituie cele care se nscriu n bilan prin gruparea i nsumarea soldurilor creditoare de la mai multe conturi. De exemplu: Rezerve legale (1061), Rezerve statutare (1063) i Alte rezerve care formeaz postul Rezerve; Prime de emisiune sau de aport (1041), Prime de fuziune (1042) constituie postul Prime legate de capital etc. O categorie distinct de conturi o constituie cele de activ care n vederea nscrierii lor n posturi bilaniere se grupeaz cte doua sau trei conturi ce reflect elemente patrimoniale distincte, iar din totalul soldurilor debitoare se scade totalul soldurilor creditoare ale conturilor de amortizri i/sau provizioane aferente. De exemplu: Cheltuieli de constituire i de cercetaredezvoltare, post n componena cruia sunt incluse soldurile conturilor: Cheltuieli de constituire (201), Cheltuieli de 14

cercetare si dezvoltare (203), Amortizarea cheltuielilor de constiture (2801), Amortizarea cheltuielilor de cercetere si dezvoltare (2803) si Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale (290). Se poate considera o categorie distinct i specific de conturi cele ncadrate n grupele 42-45 din planul de conturi, pentru care att n activ ct i n pasiv se gsete cte un post bilanier cu denumirea Alte creante i respectiv Alte datorii. La aceste posturi se nscriu n general aceleai conturi, dup cum prezint solduri finale debitoare i respectiv creditoare, dintre care se amintesc conturile privind personalul, asigurrile sociale, protecia social, bugetul statului, alte organisme publice, decontri n cadrul grupului i conturi asimilate celor de mai sus, fr vreo compensare ntre ele. Pentru contul de Profit si pierdere datele necesare sunt preluate din ultima balana de verificare, numai c n acest caz sunt preluate rulajele cumulate ale conturilor de venituri i cheltuieli, adic se prezint o micare, o realizare cumulat a veniturilor i cheltuielilor i a rezultatelor financiare pe anul respectiv. Celelalte anexe la bilan se ntocmesc n baza datelor din bilan i a soldurilor analitice din ultima balan de verificare. Datorit caracterului complex al lucrrilor impuse de ntocmirea bilanului perioada de elaborare a acestuia este lung, termenul limit de publicare oficial n Monitorul Oficial fiind 15 aprilie pentru exerciiul anterior. CONT DE PROFIT I PIERDERE, In contabilitate, descrie si explica rezultatul contabil prin prisma structurilor de cheltuieli si venituri care le-au determinat, implicit a activitatilor consumatoare si producatoare de rezultate. Structura contului de profit si pierdere, conform Ordinului ministrului finantelor nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 279 bis din 25 aprilie 2002 este urmatoarea: A. Venituri din exploatare: 1. Cifra de afaceri neta 2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie in curs de executie 3. Productia imobilizata 4. Alte venituri din exploatare TOTAL Venituri din exploatare B. Cheltuieli de exploatare 5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile b) Alte cheltuieli din afara 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala, cu mentionarea distincta a celor referitoare la pensii 7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante 8. Alte cheltuieli de exploatare TOTAL Cheltuieli de exploatare C. Rezultatul din exploatare D. Venituri financiare 9. Venituri din interese de participare - din care in cadrul grupului 10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate - din care in cadrul grupului 15

11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare - din care in cadrul grupului TOTAL Venituri financiare E. Cheltuieli financiare 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare - din care in cadrul grupului TOTAL Cheltuieli financiare F. Rezultatul financiar G. Rezultatul curent al exercitiului H. Venituri extraordinare I. Cheltuieli extraordinare J. Rezultatul extraordinar K. Venituri totale L. Cheltuieli totale M. Rezultatul brut N. Impozitul pe profit O. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus P. Rezultatul net al exercitiului financiar Este convergent si complementar cu bilantul contabil.

16

TEMA NR. 3 ANALIZAREA INFORMAIILOR DIN SITUAIILE FINANCIARE ANUALE

Caracterizarea indicatorilor economici pe baza situaiilor financiare - situaia general a patrimoniului, situaia net a patrimoniului, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria net, lichiditate, solvabilitate. Calcularea indicatorilor pe baza informaiilor din situaiile financiare - utiliznd formulele corespunztoare de calcul, manual sau cu soft specializat Interpretarea indicatorilor calculai - n vederea stabilirii unor msuri previzionale (restrngerea sau dezvoltarea activitii, atragerea de noi surse de finanare, etc.) ANALIZA ACTIVITII ECONOMICO-FINANCIARE PE BAZA BILANULUI CONTABIL Intocmirea bilanului contabil pe lng funcia de generalizare a datelor are ca scop elaborarea unui document n baza cruia s se faca analiza urmtoarelor aspecte: - realizrii indicatorilor n comparaie cu bugetul de venituri i cheltuieli pe anul respectiv i cu anul de baz ( anul precedent ). Acesta se numete analiz dinamic. - identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activitii . Analiza activitii firmei n baza bilanului este obligatorie. Compartimentele de contabilitate ale unitilor patrimoniale nu pot depune bilanul contabil la Direcia General a Finanelor Publice dect n condiiile n care Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, conducerea executiv a unitii au analizat situaia patrimonial a firmei i au ntocmit n acest scop, un procesverbal de concluzii i msuri. Un exemplar din procesul-verbal de analiz a bilanului contabil se depune odat cu celelalte formulare din darea de seam contabil. n cadrul firmei analiza activitii economico-financiare pe baza bilanului contabil este realizat pe urmtoarele nivele: - conducerea executiv; - Consiliul de Administraie; - Adunarea General a Acionarilor. Analiza pe baz de bilan are n vedere urmtoarele aspecte: 1. analiza indicatorilor de performan; 2. analiza indicatorilor de eficien; 3. analiza indicatorilor de lichiditate; 4. analiza indicatorilor de ndatorare ( solvabilitate ); 5. analiza indicatorilor aciunilor i dividendelor. Analiza indicatorilor de performan. Indicatorii de performan ocupa un loc central n cadrul analizei financiare i constau n calcularea i interpretarea ratei rentabilitii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete ( R ). RATA = RENTABILITII PROFITUL = CAPITALURI TOTALE UTILIZATE PROFITUL TOTAL ACTIVE NETE

Analiza performanelor ntreprinderii se extinde cu ajutorul unei piramide de forma indicatorilor primari, secundari i teriari. Profitul din exploatare Indicatori primari: R1= Capitaluri totale utilizate 17 X 100

Profitul din exploatare Indicatori secundari: R 2 = Cifra de afaceri sau Cifra de afaceri R2 = Capitaluri totale utilizate Costul vnzrii Indicatori teriari: R3 = Cifra de afaceri sau Cifra de afaceri R3 = Active fixe sau Cifra de afaceri R3 = Active circulante Analiza indicatorilor de eficien. Eficiena activitii agenilor economici este apreciat prin indicatorii de eficien care au la baz procesul de transformare a capitalurilor circulante pe un circuit de forma: Bani-Marf-Bani. Aceti indicatori exprim numrul mediu de zile aferent fiecrei faze a ciclului economic sau durata medie n zile a unei rotaii , pe elemente ale capitalului circulant. Cu ct procesul de transformare al capitalurilor circulante este mai eficient, cu att riscul de a investi n activitatea respectiva este mai mic. Creterea duratei totale a procesului de transformare a capitalurilor circulante determin urmtoarele riscuri: - afectarea moral a calitii materiilor i materialelor; - realizarea unor produse care nu pot fi vndute; - cretera costurilor indirecte, n primul rnd a celor cu stocarea; - creterea costurilor finale ale produselor finite; - diminuarea profitului; - creterea cererii acionarilor pentru dividende ct mai mari, Indicatorii de eficien sunt: a) Durata medie de plat Credite pentru plata furnizorilor = X 360 a creditelor C/val./achiziiilor de materii prime Stocuri de materii i materiale = a materiilor i materialelor C/val./achiziiilor de materii i materiale X 360 X 100 X 100 X 100 X 100 X 100

b) Durata medie de stocare

c) Durata de stocare a pro= duselor n curs de execuie

Stocuri de productie neterminat X 360 Costul produselor finite vndute ntr-un an

18

d) Durata medie de stocare = a produselor finite e) Durata medie de ncasare = a clienilor

Stoc de produse finite X 360 Costul produselor finite vndute ntr-un an Clieni X 360 Valoarea produselor finite vndute ntr-un an

Analiza indicatorilor de lichiditate Pentru un agent economic s poata funciona are nevoie de lichiditi, iar dimensiunea relativ a acestora este apreciat prin nivelul umor indicatori care se calculeaz pe baza bilanului contabil. n practic se folosesc urmtoarele indicatori de lichiditate: ACTIVE CIRCULANTE a) RATA LICHIDITII CURENTE = PASIVE CIRCULANTE Valoarea optim a acestui indicator este de la 2 la 1. ACTIVE CIRCULANTE - STOCURI b) TESTUL ACID = PASIVE CIRCULANTE Valoarea optima a acestui indicatir este de la 1 la 1. c) RATA RECUPERRII RAPIDE = A LICHIDITILOR PASIVE CIRCULANTE CASH

Analiza nivelului de ndatorare sau de solvabilitate. n contabilitate pentru caracterizarea gradului de solvabilitate se utilizeaz indicatori cum sunt: a) Proporia activelor nete n capitalul acionarilor TOTALUL ACTIVELOR NETE P. A. N. = CAPITALURILE ACTIONARILOR b) Raportul Gearing n urmtoarele variante: CREDITE TOTALE RATA DATORIEI = CAPITALUL ACTIONARILOR X 100 X 100

CREDITE PE TERMEN LUNG RAPORTUL GEARING 2 = CAPITALURI TOTALE Valoarea optim 40% (maxim). 19 X 100

CAPITALUL ACTIONARILOR RAPORTUL GEARING 3 = CAPITALURI TOTALE Valoarea optim 60% (minim). Analiza indicatorilor unitari: a aciunilor i a dividendelor Aceast latur a analizei prezint interes pentru acionari i are la baz informaiile din contul de Profit i pierdere. Pentru analiza aciunilor i dividendelor sunt folosii urmtorii indicatori: Profit net a) Profitul net care revine la o aciune = Nr. de aciuni emise Dividendele de pltit b) Dividendul per aciune = Nr. de aciuni emise Profitul net c) Capacitatea de acoperire a dividendelor = Dividende de pltit Valoarea minim a acestui indicator este de 2.5 ori. X 100

20

CONCEPTUL DE RENTABILITATE. RATA DE EXPRIMARE A RENTABILITII Rentabilitatea este un indicator sintetic calitativ important, care exprim capacitatea unei firme de a obine venit net. Altfel spus rentabilitatea poate fi definit ca capacitatea ntreprinderii de a produce un surplus peste nivelul cheltuielilor. Rentabilitatea reprezint capacitatea firmelor de a produce profit. Masa profitului reprezint expresia absolut a rentabilitii. Rentabilitatea reflecta marja de venituri care depeste cheltuielile, iar n expresii relative ea trebuie sa apar ntotdeauna supraunitar. Rentabilitatea poate fi evideniat n diferite moduri prin combinarea a trei factori: rezultatele obinute; - mijloacele utilizate; - activitatea. Din combinarea celor trei factori pot apare doua tipuri de relaii: a) raportul dintre rezultate i mijloacele folosite; b) raportul dintre rezultate i activitate. Rentabilitatea capitalurilor exprim eficiena utilizrii capitalurilor plasate n afacerea economic respectiv raportul dintre masa profitului i capitalul utilizat. RENTABILITATEA = CAPITALURILOR CAPITALUL UTILIZAT PROFITUL X 100

Rentabilitatea economic este rentabilitatea prin intermediul creia se exprim eficiena existenei i folosirii activelor economice, rat care este dat de raportul dintre profit i activele economice. RENTABILITATEA = ECONOMIC ACTIVELE ECONOMICE PROFITUL X 100

Rentabilitatea financiar este generic exprimat de raportul dintre rezultatele nete i fondurile proprii. RENTABILITATEA = FINANCIAR FONDURILE PROPRII PROFITUL NET X 100

CAPACITATEA DE PLAT. SOLVABILITATEA. LICHIDITATEA. BONITATEA. Capacitatea de plat a agentului economic este posibilitatea de a-i stinge integral i la termen obligaiile de plat devenite exigibile fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, bnci sau ali creditori cu mijloace bneti de care dispune ( proprii, atrase, mprumutate ). Capacitatea de plat este corespunztoare atunci cnd totalitatea mijloacelor bneti sunt egale sau mai mari dect cuantumul plilor exigibile. Ea se poate obine prin corelarea termenelor de plat cu termenele de ncasare a mrfurilor, deincasare a debitelor i a altor creane. Din punct de vedere static capacitatea de plat reprezint o stare de echilibru ntre mijloacele de plat disponibile i obligaiile de plat exigibile. Din punct de vedere dinamic capacitatea de plat reprezint starea de echilibru ntre fluxurile monetare de intrare i iesire, adic ntre ncasrile agentului economic. 21

Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scaden datoriile fa de creditorii si. Un agent economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active circulante, creane certe, resurse bneti este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivului reprezentnd obligaii fa de parteneri, salariai, bugetul statului, banc. Un agent economic poate fi solvabil chiar dac la un moment dat nu are capacitate de plat. Lipsa capacitii de plat i a lichiditilor financiare pot fi temporare dac se bazeaza pe o solvabilitate cert a agentului economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se asigur numai prin desfurarea unei activii eficiente din care se obine profit. Daca activitatea nu este profitabil pierderile din patrimoniu duc la starea de insolvabilitate. Solvabilitatea patrimonial este un indicator care se determin prin raportarea capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social. Capitalul social Sp = Elemente patrimoniale constituite din credite + Capitalul social Se aprecieaz c acest indicator este pozitiv cnd se apropie de 100%, dar nu mai puin de 50 %. Lichiditatea. Lichiditatea financiar este capacitatea pe care o are unitatea economic de a-i ndeplini la termen cu resursele sale bneti de care dispune, obligaiile de plat. Ea reflect raportul supraunitar dintre mijloacele de plat i datoriile exigibile. Lichiditatea financiar se msoara cu ajutorul coeficientului de lichiditate imediat, care se calculeaza astfel: Disponibiliti bneti proprii i mprumutate Ci = Plile exigibile X 100 X 100

Se aprecieaz c activitatea este bun cnd coeficientul de lichiditate imediat este peste 100%, deoarece atunci arat cu ct ncasrile depesc plile, iar dac este sub 100% evidenieaz o activitate nesatisfctoare deoarece ncasrile sunt sub nivelul plilor. La agenii economici lipsa de lichiditate se manifest prin pli restante fa de furnizori, bugetul statului, bnci. Lichiditatea patrimonial este un alt indicator ce se determin ca raport ntre componentele patrimoniale active care se pot transforma n timp scurt n mijloace bneti ( disponibiliti in conturi la bnci i n cas, titluri de credit, aciuni, obligaiuni, cambii, cantiti de materiale, materii prime etc. ) i elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt ( credite bancare cu scaden pe termen scurt, furnizori, salarii, impozite ). Elemente patrimoniale de activ Lp = X 100 Componente patrimoniale de pasiv cu scaden pe T.S.

Bonitatea financiara este o forma a ncrederii pe care o prezint o persoan juridic sau fizic n momentul solicitrii unui credit, de asemenea este o situaie economico-financiar a celui ce solicit credite, garania pe care o reprezint un agent economic sau un cetean c va rambursa la scaden creditul solicitat. Bonitatea financiar se apreciaz pe baza bilanului contabil i a indicatorilor cu care se exprim calitatea activitii economico-financiare, a indicatorilor datoriei interne sau/i externe. Bonitatea presupune rentabilitate i promptitudine n stingerea obligaiilor i are importan att n relaiile economico-financiare interne, dar mai ales n cele externe. Analiza situaiilor financiare presupune studiul relaiei dintre informaiile cuprinse n aceste documente, la un moment dat i tendina evoluiei acestora, ntr-un anumit interval de timp. Scopul principal al analizei situaiilor financiare este acela de a obine o imagine pertinent a situaiei interne a ntreprinderilor, reflectat concentrat n nivelul rentabilitii, eficienei i riscului, informaii care permit apoi selectarea deciziilor optime de investiii. Prin analiza financiar se elaboreaz previziuni 22

cu privire la evoluia viitoare a subiectului analizat i se poate diagnostica starea financiar a ntreprinderii. Analiza financiar permite, de asemenea, evaluarea echipei manageriale. Mai presus de toate, ns, analiza financiar reduce numrul deciziilor bazate pe intuiie i subiectivism, ngustnd substanial inevitabilele manifestri ale incertitudinii. n mod tradiional, literatura privind analiza financiar s-a concentrat asupra analizei univariate, care presupune studiul unor indicatori ntr-un anumit moment n timp i care determin concluzii pe baza comparaiilor. Studiul acestor indicatori permite elaborarea unei imagini asupra performanelor agenilor economici precum i asupra poziiei financiare a acestora, fiind des utilizai n practic. Patrimoniu -totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri), evaluate in expresie baneasca, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile banesti izvorate din relatiile cu tertii. Inventarierea generala a patrimoniului. Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Determinatorul real se refera atat la constatarea maririi faptice a elementelor patrimoniale, cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale a bunurilor patrimoniale. Nu se poate concepe un bilant, adica nu se pot determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele intreprinderii la un anumit moment si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banului. Relatia proprie inventarului, prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat, este de forma: Situatia neta a patrimoniului =Activul inventariat datorii inventariate Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare, cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti ), pentru bunurile necorporale (nemateriale), creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale denumita valoare de inventar. Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, mai multe lucrari de specialitate, se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare. Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere. Asa cum se arata in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, pentru bunurile depreciate, inutilizabile, sau deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs abandonate sau sistate, precum si pentru obligatiile si creantele incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula, liste de inventariere separate. In aceste conditii listele de inventariere se diferentiaza astfel: a)Lista de inventariere cod 14 3 12, intocmita numai pentru stocurile de valori materiale constatate cu lipsuri si plusuri la inventar, precum si pentru toate categoriile de bunuri la care comisia de inventariere a constatat deprecieri. b)Lista de inventariere cod 14 3 12/b, varianta simplificata intocmita distinct in structura: valori materiale fara lipsuri si plusuri; valori materiale cu lipsuri si plusuri; valori materiale cu deprecieri. c)Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice, cod 14 3 12/c. d)Situatii analitice distincte pentru alte valori decat cele materiale care la inventariere nu s-au constatat deprecieri si deci nu se constituie provizioane.

23

FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment (FR) - reprezint acea parte a capitalului permanent destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare. Fondul de rulment poate fi antecalculat i efectiv utilizat. Nevoia de fond de rulment (NFR) este element de activ. NFR reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. NFR = active circulante fr disponibiliti din care se scad datoriile curente. Trezoreria net (TN) sau disponibilul bnesc reprezint partea de fond de rulment care depete nevoia de fond de rulment. TN este format din active circulante lichide care staioneaz ntre dou rotaii. TREZORERIA NET Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Capitalurile permanente trebuie s acopere activul imobilizat si nevoia de fond de rulment generat de activitatea de exploatare. Partea din capitalurile permanente excedentar activului imobilizat, numit fond de rulment, serveste la plata furnizorilor, asteptnd ca materiile prime s fie transformate n produse si acestea s fie vndute si ncasate. Este important ca acest decalaj n timp, ntre plata cheltuielilor si ncasarea veniturilor, s fie suportat de capitalurile permanente. n plus, dat fiind faptul c nevoia de fond de rulment nu produce lichiditti, este de preferat ca finantarea ei s se fac nu din mprumuturi (care presupun iesiri de lichiditti cu o anumit regularitate), ci pe seama capitalurilor proprii (beneficii capitalizate, cresteri de capital sau cesiuni de active). Existenta fondului de rulment reprezint o marj de sigurant (partea din resursele pe termen lung care finanteaz activele circulante) fapt ce mreste ncrederea partenerilor si de finantare (actionari si creditori), care la rndul lor vor rspunde, n termeni de finantare, n functie de strategia pe care si-a stabilit-o respectnd o anumit structur financiar menit s maximizeze valoarea ntreprinderii. Fondul de rulment net nu are sens dect dac nu este asociat, el nsusi, cu ciclul de exploatare, ceea ce necesit un studiu al echilibrului financiar sub un an recurgnd la notiunea de necesar de fond de rulment numit si fond de rulment normativ. Echilibrul fond de rulment/necesar de fond de rulment trebuie urmrit, deoarece insuficienta fondului de rulment n raport cu necesarul de fond de rulment provoac criza de trezorerie. Se poate vorbi astzi de managementul fondului de rulment care implic toate aspectele administrrii si conducerii proceselor, att a activelor curente, ct si a pasivelor curente, o recunoastere a legturii existente ntre aceste pozitii si o recunoastere a legturii existente ntre capitalul de lucru si capitalul pe termen lung si investitii. Politicile fondului de rulment privesc pe de o parte, stabilirea unui anumit nivel pentru fiecare categorie de active curente si, pe de alt parte, alegerea modalittilor de finantare a acestora. Din aceast perspectiv, managementul fondului de rulment, al capitalului de lucru, devine extrem de important pentru ntreprinderile mici si mijlocii, care, avnd acces limitat la surse externe de finantare pe termen lung, trebuie s se bazeze pe creditul comercial si mprumuturi bancare pe termen scurt, mase patrimoniale care nu fac altceva dect s creasc valoarea pasivelor curente, influentnd astfel fondul de rulment. Dup unii autori FRN se determin ca diferent ntre activele circulante si datoriile pe termen scurt ceea ce duce la concluzia c: suma datoriilor pe termen scurt acceptate n conditii de risc convenabil ntr-o structur financiar bun este egal cu activul circulant minus fondul de rulment net, sufficient pentru a acoperi necesittile de exploatare a ntreprinderii. n ntreprinderile care respect aceast regul dificulttile de trezorerie nu pot fi de durat pentru c ele izvorsc din simple decalaje ntre cifra de afaceri si cheltuielile totale ale ntreprinderii. ntreprinderea care nu a fcut nici o datorie bancar neaplicnd regula sus-mentionat, va putea gsi credite pe termen scurt asteptnd ca valorile de exploatare sau valorile realizabile s se transforme n lichiditti. Dac aceast regul nu este respectat, dificulttile de trezorerie sunt cronice si nu mai sunt probleme de trezorerie, ci de structur financiar deficitar. Astfel ntreprinderea nu mai trebuie s caute credite pe termen scurt, care vor fi greu de obtinut, ci va trebui s insiste pentru ameliorarea fondurilor proprii si/sau va recurge la datorii financiare pe termen lung si/sau mediu pentru a-si reconstitui fondurile de rulment nete. Valoarea pozitiv a FRN exprim existenta unui excedent potential de lichiditti pe termen scurt. 24

Valoarea negativ a FRN reflect existenta unui excedent de datorii, caz n care echilibrul financiar pe termen scurt este afectat deoarece lichidittile potentiale nu acoper exigibilittile potentiale. n aprecierea dezechilibrului financiar trebuie s se tin seama de gradul de lichiditate a activelor circulante si de gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Dac primul este superior celui de al doilea, atunci ntreprinderea va realiza excedent de lichiditti care i va permite achitarea datoriilor curente ajunse la scadent. Se poate spune c FRN si gseste un complement indispensabil pentru nevoile de fond de rulment pentru a evalua structura financiar a ntreprinderii. La ntreprinderile comerciale (de ex. Din aprovizionare), FRN nu reprezint nici o important, el poate fi negativ fr s destabilizeze activittile ntreprinderii ntruct, de obicei clientii pltesc cash, n cel mai ru caz, creditele comerciale au scadente relativ mici (de obicei sub un an). NFR respectiv capitalul necesar pentru asigurarea continuittii exploatrii unei ntreprinderi, se determin astfel: NFR = Utilizri curente- Resurse curente Un NFR pozitiv semnific existenta unui decalaj ntre gradul de lichiditate a stocurilor si creantelor totale si gradul de exigibilitate al datoriilor curente, respectiv o ncetinire a ritmului ncasrilor si o crestere a ritmului pltilor. Dac cresterea necesittilor de finantare (utilizri curente excedentare resurselor curente) este consecinta unei politici active de investitii atunci, situatia financiar a ntreprinderii poate fi considerat normal. Un NFR negativ, reflect un excedent de resurse curente, ca urmare a cresterii vitezei de rotatie a activelor curente, concomitent cu existenta unor datorii exigibile n conditii avantajoase pentru ntreprindere. Un NFR negativ poate fi consecinta unor ntreruperi temporare n aprovizionarea si rennoirea stocurilor ori a unor situatii de nerespectare a termenelor da stingere a datoriilor pe termen scurt. Ajustarea valorii relativ constante a FRN (a crui valoare este influentat de deciziile pe termen lung cu privire la politica de investitii si de finantare) cu valoare fluctuant a NFR (valoare influentat de fluctuatia nivelului de activitate si de decalajele pe termen scurt dintre venituri si cheltuieli, respective ncasri si plti) se realizeaz prin intermediul trezoreriei nete. TN = FRN NFR Aceast relatie reflect faptul c orice fluctuatie a FRN si NFR influenteaz asupra trezoreriei nete, care constituie soldul disponibilittilor resurselor financiare pe termen scurt sau excedentul capitalului permenent fat de nevoia de active circulante neacoperite din resurse pe termen scurt.

Lichiditate totalitatea banilor de care dispune o societate pentru a face platile la termen. Capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt, prin transformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita efectuarea platilor ce devin exigibile. In practica se calculeaza mai multi indicatori care sa ofere informatii cu privire la lichiditatea unei societati, si anume: rata lichiditatii generale, rata lichiditatii imediate, rata lichiditatii relative, rata lichiditatii trezoreriei. Acesti indicatori difera prin elementele care se au in vedere la calcularea lor. Capacitatea de a transforma o proprietate (materiala, intelectuala sau de alt fel) intr-o suma de bani. Riscul de lichiditate este unul dintre cele mai importante riscuri financiare, deoarece poate aparea atunci cand nevoia de bani lichizi este mai mare si nu exista alte surse. Riscul de lichiditate poate fi prevenit in primul rand prin diversificare, deoarece astfel in cazul in care unul dintre active nu are o lichiditate suficienta, se poate vinde un alt activ pentru a obtine suma necesara. Foarte important este ca inainte de a face o investitie sa se analizeze lichiditatea potentiala a investitiei pentru situatia unei retrageri (exit). Solvabilitate - capacitatea unui agent economic de a plati datoria pe care o are fata de un creditor, la termenul de plata stabilit in prealabil. Solvablitatea reprezinta capacitatea unei companii de a-si onora obligatiile fata de partenerii de afaceri din activele sale. Trebuie facuta distinctie intre principalele interpretari referitoare la datoriile unei companii: imprumuturi pe termen lung 25

 imprumuturi pe termen lung + imprumuturi pe termen scurt (imprumuturi totale) imprumuturi pe termen lung + toate datoriile pe trmen scurt (datorii totale) Astfel, primele doua definitii se concentreaza pe imprumuturile purtatoare de dobanda (acordate de banci sau de alte institutii financiare), si sunt de obicei folosite in calculele indicatorilor efectuate la banca. Ultima definitie include imprumuturile si toate celelalte datorii (cum ar fi taxe, dividende neplatite, datorii catre furnizori etc.) Din punctul de vedere al companiei, toate aceste datorii sunt la fel de importante, afectandu-i activitatea in mod identic. Iata de ce datoriile totale sunt luate mai frecvent in calcul in cadrul indicatorilor de solvabilitate. Principalii indicatori de solvabilitate sunt urmatorii: 1. Rata datoriilor (Debt Ratio)

RD trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1. Aceasta rata este un indicator general al indatorarii. Ea calculeaza proportia in care activul total este finantat prin datorii. S-ar parea ca este de dorit sa aveti o rata a datoriilor redusa. E adevarat, avand in vedere ca implica un risc mai mic. Cu cat sunt mai multe datorii cu atat serviciul datoriei e mai mare si presiunea asupra cash-flow-ului mai accentuata. Pe de alta parte, nu trebuie trecuta cu vederea alternativa negativa a unei finantari prea mari prin capital propriu (Activ total - Datorii). Atunci cand nu ati ajuns in zona periculoasa a indatorarii este mai bine sa finantati afacerea prin cresterea datoriilor decat prin infuzie de capital. In plus, cheltuielile cu dobanda sunt deductibile fiscal iar controlul asupra companiei nu se dilueaza. 2. Gradul de indatorare (Debt to Equity Ratio)

unde Capitalul propriu se poate obtine scazand din activul total valoarea datoriilor totale ale companiei. Acest indicator masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurate de proprietari. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat afacerea depinde mai mult de creditorii sai, si cu atat mai mare riscul asociat (deoarece toate datoriile din bilant dau drepturi asupra companiei unor terti). In general, companiile trebuie sa tina cont de gradul de nesiguranta al incasarilor viitoare inainte de a contracta credite sau alte datorii. Un raport mare ( > 1) implica un risc mare pentru creditori. Acestia vor tine cont de normele bancare curente si reglementarile in domeniu. De regula o valoare acceptabila pentru cea mai mare parte a activitatilor este RL < 0,5. Un raport mic demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei). 3. Rata de solvabilitate (Long Term Debt to Equity Ratio)

Acest coeficient indica ponderea datoriei pe termen lung in capitalul propriu, mai exact arata modul de finantare a capitalului permanent pus la dispozitia companiei (surse proprii sau surse atrase). 26

Alte metode de evaluare a solvabilitatii companiei se bazeaza fie pe raportarea Datoriilor pe termen lung la Capitalul permanent, fie pe raportarea Capitalului propriu la Capitalul permanent (in exprimare procentuala) 4. Rata de acoperire a activelor imobilizate (Fixed Charge Coverage) unde: Active fixe nete = Valoarea de intrare a activelor fixe Amortizare Acest indicator arata de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma datoriilor pe termen lung. 5. Rata de acoperire a serviciului datoriei (RAD Debt Coverage Ratio/Burden Coverage) Acest indicator trateaza solvabilitatea proiectelor de investitii. In esenta el indica de cate ori profitul din activitatea companiei inainte de plata dobanzilor acopera serviciul datoriei (rata anuala de rambursare a imprumutului plus plata dobanzilor aferente). RAD <1 arata ca sunt mari sanse ca firma sa nu-si poate plati datoriile. Acest indicator este de mare interes mai ales pentru creditori, care pot afla in ce masura isi vor putea recupera datoriile la data scadentei. In practica RAD poate fi calculata in doua variante: a) inainte de impozitare; b) dupa impozitare. Inainte de impozitare:

Dupa impozitare:

O tendinta descrescatoare a RAD poate indica un management ineficient sau previziuni prea optimiste la momentul contractarii creditelor. In practica anglo-saxona, in calculul RAD se tine cont de faptul ca cheltuielile cu dobanda se deduc din profit inainte de calculul impozitului, in timp ce rata de rambursare nu este deductibila. De aceea, este necesara asigurarea compatibilitatii sumelor incluse in formula inainte de calcularea RAD. Politici contabile Politicile contabile definesc, deci, o concepie contabil pentru fiecare ntreprindere sau instituie public n rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Ele ncorporeaz principiile, bazele, conveniile, regulile i practicile specifice adoptate de o entitate n conducerea curent a activitilor a contabilitii acestora, pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Prin politica contabil trebuie s se clarifice ferm varianta de operare constant pentru fiecare tip de eveniment n parte, pornindu-se de la faptul c I.A.S. i interpretrile Comitetului Permanent pentru Interpretri ofer diverse metode de rezolvare a unei anumite probleme, soluii alternative, calcule opionale etc. Aa constatm c mai apar i alte principii i reguli, cum ar fi: raionamentul profesional", singurul care permite alegerea alternativelor; judecata de valoare" este baza soluiilor contabile; pragul de semnificaie" conform cruia o informaie - este tratat sau nu ca semnificativ n funcie de interesul urmrit (spre exemplu dac ea reprezint sub 5% din portofoliul problemei nu ne intereseaz evident). Politicile contabile ncorporeaz: principiile; metodele i procedurile; 27

bazele de calcul; regulile de evaluare; practicile proprii, specifice fiecrei instituii publice. Conform I.A.S. i Regulamentului Financiar al Uniunii Europene, este necesar elaborarea unui set (manual) de proceduri de ctre conducerea fiecrei persoane juridice pentru toate operaiunile derulate, pornind de la ntocmirea documentelor justificative pn la finalizarea situaiilor financiare trimestriale i anuale. Aceste proceduri trebuie elaborate avnd n vedere specificul activitii, de ctre specialiti n domeniul economic, tehnic i comercial, cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei adoptate de persoana juridic. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baz ale contabilitii, i ndeosebi: contabilitatea de angajamente, principiul continuitii activitii, dar i celelalte principii, care guverneaz funcionarea contabilitii. Politicile contabile trebuie elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situaiile financiare, a unor informaii care s fie: (a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor i (b) credibile n sensul c: reprezint fidel rezultatele i poziia financiar a persoanei juridice; sunt neutre, adic neprtinitoare; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative; reflect substana economic a evenimentelor i tranzaciilor i nu doar forma lor juridic. n absena unui I.A.S. specific i a unei interpretri a Comitetului Permanent pentru Interpretri, conducerea trebuie s foloseasc raionamentul profesional - zice art. 22 din I.A.S. nr. 1 - la dezvoltarea unei politici contabile, care s ofere cele mai utile informaii utilizatorilor, finanatorilor, controlorilor i tuturor celor care citesc situaiile financiare. n exercitarea acestui raionament profesional conducerea ia n considerare: a)cerinele i recomandrile din Standardele Internaionale de Contabilitate care se refer la aspecte similare i conexe; b)definiiile, criteriile de recunoatere i evaluare pentru active, obligaii, venituri i cheltuieli prevzute n Cadrul general I.A.S.C.; c)pronunrile altor organisme de stabilire a aplicrii Standardelor i practicile acceptate n sector numai n msura n care acestea sunt consecvente (cu restriciile precedente: a i b). Odat stabilit configuraia politicii contabile, modificarea acesteia este permis doar dac unele din criteriile sale de fundamentare sunt modificate de lege sau au ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile persoanei juridice. Schimbarea politicilor contabile se poate face: Retrospectiv - deci i asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile i evenimentele existente i n derulare; Prospectiv - numai pentru viitor. Tratamentele contabile necesare la modificarea politicilor contabile: Soluia de baz: imputarea efectelor schimbrii asupra capitalurilor (Rezultatului reportat"); Soluia alternativ permis: ajustarea situaiilor economice curente. Este foarte important menionarea n notele explicative a oricror modificri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii persoanei juridice. Nu sunt considerate modificri ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii care difer ca fond de evenimentele sau tranzaciile produse anterior; b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacii ce nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Modificarea politicilor contabile aduce dup sine i actualizarea "manualului de proceduri" care trebuie s conin acea concepie contabil care este n funciune i pe enalul creia se realizeaz contabilitatea curent.

28

TEMA NR. 4 CALCULAREA COSTULUI DE PRODUCIE COMPLET

Delimitarea tipurilor de costuri - de achiziie, de producie, prestabilit, efectiv, directe, indirecte, variabile, fixe, al produsului sau al perioadei. Caracterizarea metodelor de calculaie a costurilor - global, pe faze, pe comenzi, direct costing, standard. Aplicarea procedeelor de repartizare a cheltuielilor indirecte - procedeul diviziunii simple, al coeficienilor de echivalen, al coeficienilor de suplimentare

TIPURI DE COSTURI n funcie de dependena fa de variaia nivelului de activitate distingem: Costuri variabile sunt costuri care se modific direct proporional cu variaia nivelului de activitate. Costuri fixe sunt acele costuri care rmn constante n intervalul relevant al nivelului de activitate. - n funcie de ataarea consumului la produs distingem: Costul produsului reprezint costul ataat unui element stocabil i care va servi la evaluarea stocurilor. Este reprezentat de: materii prime directe, manoper direct i cheltuieli generale privind producia. Acestea sunt generate n procesul de producie i pot fi inventariate, fiind evideniate n conturi de stocuri. Costul perioadei este costul ales i recunoscut n contul de rezultate n perioada de referin, fr a fi ataat unui element stocabil, i deci unui cont de stoc. Ele se refer la servicii consumate n cursul perioadei. Spre exemplu, cheltuielile privind vnzrile i cheltuielile administrative reprezint cheltuieli ale perioadei, deoarece resursele destinate activitilor de vnzri i administrative sunt consumate n aceai perioad n care sunt generate. Cheltuielile perioadei nu sunt utilizate pentru determinarea costului unitar al unui produs sau pentru stabilirea soldurilor finale ale conturilor de stocuri. - n funcie de modul de identificare a consumului de resurse distingem: Costuri directe sunt reprezentate de acele costuri ce pot fi atribuite cu uurin unor produse specifice, ele putnd fi identificate clar pe obiect de calculaie. Costuri indirecte sunt acele costuri ce nu pot fi atribuite cu uurin unor produse specifice i trebuie repartizate printr-o anumit metod. Ele au un caracter comun mai multor produse, servicii sau activiti. METODE DE CALCULAIE A COSTURILOR Controlul si analiza costurilor - metode de calculatie a costurilor Metode de calculatie a costurilor Metodele de calculatie a costurilor se refera la modul de organizare a repartizarii cheltuielilor de productie, cu scopul de a determina costul pe produs. Delimitarea si alegerea unei metode de calculatie se face pe baza a doua caracteristici: Caracteristicile procesului tehnologic, care poate fi: - simplu - atunci cand produsul este obtinut direct din prelucrarea materiei prime; - complex - atunci cand produsul este obtinut prin asamblarea unor parti componente. Tipul de productie, care poate fi: 29

- productie de masa - din aceleasi materii prime si materiale se realizeaza, prin acelasi proces tehnologic, o cantitate mare de produse; - productie de sorturi - din materii prime si materiale identice la inceput se realizeaza, prin procese tehnologice diferite, produse foarte asemanatoare, deosebirile fiind date de parametri diferiti (lungime, grosime, latime etc.); - productie de serie - este caracterizata printr-o productie constanta a unor produse, cu un ciclu de productie cu durata mica si care contine operatii si echipamente specializate; - productie individuala - caracterizata prin faptul ca fiecare produs este unicat; - productie cuplata - din materia prima initiala, printr-un proces tehnologic complex, se realizeaza mai multe produse care au caracteristici diferite Corespondent cu criteriile de mai sus, puteti folosi urmatoarele metode de calculatie a costurilor: 1. Metoda globala - Costurile cu materiile prime si materialele directe, salariile directe si costurile directe se calculeaza pe fiecare produs sau global pe toate produsele rezultate din aceeasi materie prima. Metoda globala este utilizata la firmele monoproductive, unde din procesul tehnologic rezulta un singur produs. 2. Metoda pe comenzi - Obiectul calculatiei il constituie comanda de productie, lansata pentru o anumita cantitate de produs. Se utilizeaza in firmele cu o productie individuala sau de serie mica, unde produsul final rezulta prin asamblarea unor parti componente. 3. Metoda pe faze - Costul efectiv se calculeaza pe fiecare faza si fel de produs rezultat din procesul de productie. Faza, ca obiect de calculatie, este definita ca fiind o etapa a procesul de productie, caracterizata printr-un anumit specific al obtinerii productiei. Metoda pe faze este utilizata de obicei la firmele cu o productie de masa sau de serie mare, cu un proces tehnologic omogen, in care produsul finit se obtine prin prelucrari succesive ale materiei prime. 4. Metoda tarif pe ora/masina (THM) - Consta in stabilirea costurilor de productie generate de functionarea unui centru de productie. Centrul de productie poate fi o masina, un grup de masini care executa operatii identice sau un grup de masini care executa o suita de operatii tehnologice.

30

EXEMPLE DE SUBIECTE PENTRU EVALUARILE SCRISE

1.Prezentati tipurile de costuri cunoscute! n funcie de dependena fa de variaia nivelului de activitate distingem: Costuri variabile sunt costuri care se modific direct proporional cu variaia nivelului de activitate. Costuri fixe sunt acele costuri care rmn constante n intervalul relevant al nivelului de activitate. n funcie de ataarea consumului la produs distingem: Costul produsului reprezint costul ataat unui element stocabil i care va servi la evaluarea stocurilor. Este reprezentat de: materii prime directe, manoper direct i cheltuieli generale privind producia. Acestea sunt generate n procesul de producie i pot fi inventariate, fiind evideniate n conturi de stocuri. Costul perioadei este costul ales i recunoscut n contul de rezultate n perioada de referin, fr a fi ataat unui element stocabil, i deci unui cont de stoc. Ele se refer la servicii consumate n cursul perioadei. Spre exemplu, cheltuielile privind vnzrile i cheltuielile administrative reprezint cheltuieli ale perioadei, deoarece resursele destinate activitilor de vnzri i administrative sunt consumate n aceai perioad n care sunt generate. Cheltuielile perioadei nu sunt utilizate pentru determinarea costului unitar al unui produs sau pentru stabilirea soldurilor finale ale conturilor de stocuri. - n funcie de modul de identificare a consumului de resurse distingem: Costuri directe sunt reprezentate de acele costuri ce pot fi atribuite cu uurin unor produse specifice, ele putnd fi identificate clar pe obiect de calculaie. Costuri indirecte sunt acele costuri ce nu pot fi atribuite cu uurin unor produse specifice i trebuie repartizate printr-o anumit metod. Ele au un caracter comun mai multor produse, servicii sau activiti.

2. Prezentati notiunea de inventariere! Registrul inventar ca document de baza al actiunii de inventariere serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si de pasiv. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere si proceseleverbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de pasiv grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si de pasiv. In cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor de activ si de pasiv inventariate faptic la acea data. In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul-inventar se va conduce de catre subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia in evidenta subunitatii. 31

In coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine cronologica, de la deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii. In coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ si de pasiv, conturile de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni. In coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate. In coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-verbale de inventariere). In coloana 5 se trec diferentele din evaluare de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de inventar. In coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezasortari etc.). Nu circula, fiind document de inregistrare contabila Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui.

32