Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Specializare: Ingineria și Managementul Afacerilor

PROIECT
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI PENTRU
MASĂ CU EXTENSIE PLIANTĂ
COD 604.231.05

Cadru didactic îndrumător: Studenți:

Asist. Drd. Ing. Iustina Costea-Marcu Ancu Alina Elena

Bivolaru Nicoleta Denisa

Din Irina Maria

Pițigoi Maria Monica

Anul: IV
Grupă: 1541
CUPRINS

CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE..................................................................2

1.1. Definirea conceptelor.....................................................................................................2
1.1.1. Definirea conceptului de SISTEM............................................................................2
1.1.2. Definirea conceptului de PROCES..........................................................................4
1.1.3. Definirea conceptului de PRODUCȚIE....................................................................6
1.2. Contextul organizării.......................................................................................................8
1.3. Materia primă utilizată pentru fabricare........................................................................20
1.3.A Materiale ce urmează a fi prelucrate..........................................................................20
1.3.B Subansamble achiziționate........................................................................................21
1.3.C Accesori..................................................................................................................... 22
1.3.D Furnizorii.................................................................................................................... 22

CAPITOLUL 2. ANALIZA SUBANSAMBLELOR PRODUSULUI ȘI

OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE..................................................................................22
2.1. Listă repere sau subansamble componente ale produsului..........................................22
2.2. Listarea operațiilor necesare – FISĂ TEHNOLOGICĂ..................................................23
2.2.1. Descriere pentru desfăşurarea optimă a procesului tehnologic.............................25

Referințe Bibliografice...................................................................................................35
CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE
1.1. Definirea conceptelor
1.1.1. Definirea conceptului de SISTEM
Sistemul este folosit în mod frecvent în diferite domenii de activitate existând astfel:
sisteme de afaceri, sisteme politice, sisteme informatice, sisteme de producie, sisteme biologice,
sisteme educaționale etc. Toate sistemele au în comun faptul că sunt alăctuite dintr-un număr
de elemente ce interacționează atât între ele cât și cu mediul înconjurător în vederea realizării
unui obiectiv.
Prima definiție riguroasă a conceptului de sistem aparține fondatorului TGS, Ludwig von
Berthalanffy, care consideră că sistemul este o mulțime de elemente între care există relații sau
raporturi neîntâmplătoare care interacționează în vederea realizării unui obiectiv comun, care
poate fi o lege a naturii sau un obiectiv stabilit de către om.
Elementele unui sistem sunt entități de diferite tipuri și cu caracteristici diferite, cum ar fi
oameni, echipamente, procese de producție, tehnologii, organizare etc., implicate într-o mulțime
de activitiăți specifice sistemului. Entitatea este un element de abstractizare a realiției
caracterizat prin atribute care o descriu și o definesc funcțional.[CITATION Mih08 \l 1048 ]
Un sistem alcătuit din unul sau mai multe elemente îl putem considera ca subsistem al
unui sistem mai complex (hipersistem).
În funcție de complexitatea structural-funcțional a sistemelor și de modul în care
reacționeaz la influența factorilor de mediu, se pot defini următoarele tipuri de arhitecturi: simple,
cibernetice, cu învațare, cu structuri stratificate.

MEDIU
Interpretarea acțiunii

Reacție Buclă primară Acțiune

SISTEM
Execută o acțiune

Fig.1.1. Sistem cu arhitectură simplă

O întreprindere productiv, considerată ca sistem în cadrul analizei, poate fi descompusă
din punct de vedere structural în subsisteme care să reprezinte secții, ateliere, locuri de muncă,
procese, activități, operații, iar din punct de vedere funcțional, în subsisteme care să reprezinte
funcțiile de bază ale acesteia cum ar fi: studiul pieței, aprovizionare, producție, desfacere,
financiar-contabil, gestiunea calității, revizii-reparații etc.
 Relațiile dintre elemente influențează scopurile sistemului și restricționează
comportamentul lor în realizarea obiectivului, precum și comportamentul sistemului în raport cu
mediul.
Legătura (conexiunea) reprezintă interacțiunea dintre două componente, evoluția uneia
depinzând de stările celeilalte.[ CITATION Mih08 \l 1048 ]
În cadrul unui sistem pot sa existe atât conexiuni cu caracter intern între subsisteme,
care sa reliefeze aspecte tehnologice, informațional-decizionale, financiar-contabile etc., cât și
conexiuni cu caracter extern care se manifesta între subsisteme și mediul sistemului.
Pentru un sistem productiv conexiunile între subsisteme trebuie analizate în funcție de:
- modul de interconectare a compartimentelor/subsistemelor;
- perioadele în care au loc schimburile de informații între subsisteme;
- gradul de subordonare și modul de coordonare a subsistemelor;
- existența unor decizii flexibile în conducerea și funcționarea sistemului.

Fig. 1.2. Interconexiunile dintre subistemele unei unități productive

Cunoașterea proprietăților generale și specifice ale sistemelor este deosebit de util în
analiza sistemelor în fazele de investigare, analiză, modelare și proiectare a noului sistem.
Următoarele proprietăți caracterizează majoritatea sistemelor:[ CITATION Mih08 \l 1048 ]
1. Proprietățile externe sunt generate de relațiile sistemului cu mediul având în vedere caracterul
netrivial al intrărilor și ieșirilor.
2. Dinamicitatea sistemelor este o proprietate general a sistemelor în care timpul reprezintă
un parametru de bază care surprinde transformările ce au loc în interiorul sistemului precum
și pe cele care au loc între sistem și mediul său.
Orice sistem pentru a funcționa în sensul atingerii obiectivelor sale are nevoie de
anumite resurse. Distribuția acestor resurse în cadrul sistemelor, în general nepredictibil, poate fi
unificată sau neunificată, iar resursele pot fi proprii sau atrase, completabile sau necompletabile
din afara sistemului.
1.1.2. Definirea conceptului de PROCES
Procesul reprezintă succesiunea de activități care contribuie la generarea unui rezultat
prestabilit. Activitatea utilizează resurse pentru a furniza un rezultat final specific.[ CITATION
Mar15 \l 1048 ]
Un element fundamental al conducerii întreprinderii în vederea obținerii calității este
gândirea în termeni de proces. Conducerea prin procese reprezintă o abordare care redefinește
întreprinderea, nu în unitatea sa structurală, ci în unitatea sa funcțională. Rezultatele
întreprinderii se obțin în urma unor procese de transformare.
Obţinerea bunurilor materiale, ca rezultat al desfăşurării procesului de producţie
industrial, constituie activitatea principală a întreprinderilor industriale. Activitatea de obţinere a
bunurilor materiale presupune existenţa unui ansamblu de materii prime şi materiale, numite şi
obiecte ale muncii, preluate din natură sau reprezentând rezultatul altor activităţi. Prin
prelucrarea lor cu ajutorul mijloacelor de muncă acţionate sau supravegheate de om, acestea
devin bunuri economice destinate satisfacerii nevoilor de consum ale societăţii.
Sub raport tehnico-material, prin proces de producţie se înţelege totalitatea proceselor
tehnologice, a proceselor de muncă şi a proceselor naturale ce concură la obţinerea produselor
sau la executarea lucrărilor şi serviciilor ce reprezintă obiectul de activitate al întreprinderii.
Rezultă că, în funcţie de modul în care omul acţionează asupra obiectelor muncii, în cadrul
procesului de producţie se disting următoarele tipuri de procese:
• procese tehnologice;
• procese de muncă;
• procese naturale.
Procesul tehnologic este format din ansamblul operaţiilor tehnologice prin care se
realizează un produs sau repere componenţe ale acestuia. Procesul tehnologic modifică atât
forma, cât şi structura şi compoziţia chimică a materiilor prime pe care le prelucrează. Procesul
de muncă este procesul prin care factorul uman acţionează asupra obiectelor muncii cu ajutorul
mijloacelor de muncă, în vederea transformării lor în bunuri materiale. Procesul natural
reprezintă acel proces în decursul căruia se produc modificări fizice, chimice, biologice ale
materiilor prime, sub acţiunea factorilor naturali. Procesele naturale sunt specifice anumitor
ramuri industriale, precum industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului, industria
chimică, industria farmaceutică.[ CITATION Mar15 \l 1048 ]
Pentru încadrarea unei firme într-o ramură de activitate industrială sau non-industrială,
se aplică principiul preponderenţei volumului activităţii. În vederea clasificării bunurilor, a
serviciilor şi a activităţilor din care acestea provin, se iau în considerare trei caracteristici: -
natura bunurilor produse şi a serviciilor prestate; - modul de folosire a bunurilor şi a serviciilor; -
materia primă utilizată, procesele tehnologice folosite, modul de organizare a activităţii. Potrivit
acestor caracteristici, procesele desfăşurate în cadrul firmelor sunt:
• procese industriale;
 • procese non-industriale.
Procesele industrial: Conform clasificării activităţilor din economia naţională (CAEN),
industria poate fi de mai multe tipuri: extractivă, prelucrătoare, a energiei electrice şi termice.
Procesele industriale au ca rezultat producţia industrială. Producţia industrială este
rezultatul direct şi util al activităţii industriale a agenţilor economici, fără a se lua în considerare
rezultatele indirecte, cum sunt materialele refolosibile, resturile de materii prime, rebuturile. Fiind
un rezultat al activităţii proprii a agenţilor economici, nu se includ bunurile achiziţionate din afara
unităţii şi livrate ca atare, fără nici o prelucrare, şi nici rezultatele din alte activităţi (agricole, de
comerţ, construcţii etc.) desfăşurate ca extra-profil.
Procesele non-industriale: Sunt procesele desfăşurate în următoarele ramuri de
activitate: agricultură, construcţii, transportul de mărfuri, transportul de călători, comerţul interior
şi alimentaţia publică, comerţul exterior, turismul, sectorul bancar etc.
Procesele de producţie se clasifică după mai multe criterii, precum:

Procesele de muncă de bază

Modul de participare la executarea diferitelor produse,

Procesele auxliare
lucrări sau servici

Procesele de muncă de servire

Procese manuale

Modul în care se execută Procese manual mecanice

Procese de aparatură

Procese directe

Modul de obținere a produselor finite din materii prime Procese sintetice

Procese analitice

Procese chimice

Procese de schimare a
configurației sau formei

Natura tehnologică a operațiilor efctuate

Procese asamblare

Procese de transport

Procese de producție

Natura activității desfășurate Procese de transport

Procese de depozitare

Fig 1.3. Clasificarea proceselor de productie

1.1.3. Definirea conceptului de PRODUCȚIE
Producţia este activitatea socială în care oamenii cu ajutorul mijloacelor de producţie,
exploatează şi modifică elemente din natură în vederea realizării de bunuri materiale destinate
nevoilor.[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
Obiectivele sistemului de producţie determină comportamentul, structura şi relaţiile cu
mediul înconjurător astfel încât sistemul social evoluează.
Conceptul de producţie este complex, ceea ce necesită o abordare după diferite criterii:
[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
A) după natura producţiei se deosebesc:
- Întreprinderi care furnizează servicii.
- Întreprinderi care îşi realizează producţia prin montaj.
- Întreprinderi care fabrică produse prin transformarea materiilor prime şi a materialelor.
În prima categorie intră prestările de servicii sau prestările de ordin intelectual care nu se
concretizează într-un produs material.
În a doua categorie intră acele întreprinderi care efectuează numai operaţiuni de montaj
pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziţionează de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intră întreprinderile care obţin produse prin transformarea materiilor
prime şi a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaţii.
Conceptul de proces de producţie poate fi definit prin totalitatea acţiunilor conştiente ale
angajaţilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maşini, utilaje sau instalaţii asupra
materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformării lor în produse,
lucrări sau servicii cu anumită valoare de piaţă.[ CITATION Bad05 \l 1048 ]
În cadrul unui proces de producţie componenta principală o constituie procesele de
muncă iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaugă şi anumite procese industriale.
Ţinând seama de aceste componente, conceptul de proces de producţie mai poate fi definit prin
totalitatea proceselor de muncă şi a proceselor naturale ce concură la obţinerea produselor sau
la execuţia diferitelor lucrări sau servicii.
Procesul de producţie poate fi abordat şi sub raport cibernetic, ca un proces destinat să
transforme un set de elemente denumite ieşiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producţie poate fi definit prin trei
componente:
- Intrări
- Ieşiri
- Realizarea procesului de producţie.
Componenta principală a procesului de muncă poate fi definit prin acţiunea muncitorilor
cu ajutorul uneltelor de muncă asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în
vederea transformării lor în bunuri economice.
 Conform celor spuse mai sus, conceptul de producție cuprinde următoarele componente:

Proces
Proces
Linia de
Linia de
Fabricare
Fabricare asamblare
asamblare

Locuri
Locuri de
de Just
Just in
in
muncă
muncă time
time

Operații
Operații Fabrică
Fabrică

PRODUCȚIE

Cercetare
Cercetare Costuri
Costuri

Planificare
Planificare Roboți
Roboți

Mărimea
Mărimea Industrie
Industrie
lotului
lotului

Fig.1.4. Conceptul de producție

Prin tipuri de productie se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii,
determinate de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare
pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, sectiilor si lucrarilor de munca,
modul de deplasare a diferitelor materii prime, semifabricate, de la un loc de munca la altul.
[CITATION Scr \l 1048 ]
In practica se disting trei tipuri de productie:
- tipul de productie in serie;
- tipul de productie in masa;
- tipul de productie individual.
FORME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI DE BAZĂ:
1. producţie în flux; elemente de calcul ale unei linii de producţie în flux.
2. structura ciclului de producţie; ciclul duratei ciclului de producţie.
Durata ciclului de producţie reprezintă intervalul de timp necesar obţinerii unui produs
finit, din momentul intrării în fabricaţie a materiei prime şi până la efectuarea controlului final de
calitate şi depozitarea produsului.
Gestiunea producției reprezintă un concept complex care cuprinde ansamblul activităţilor
efectuate de o întreprindere din momentul identificării unei cerinţe de piaţă până în momentul
distribuirii către beneficiari a bunurilor solicitate. Metode folosite: programarea liniară, medoda
PERT, metoda Just in time.[ CITATION Bad05 \l 1048 ].
1.2. Contextul organizării
Denumirea companiei producătoare: S.C. IKEA România S.R.L.
Descrirea companiei
IKEA este o companie privată care comercializează mobilier casnic. Compania a fost
fondată în Suedia, dar este deținută de către o fundație olandeză, controlată de către familia
Kamprad. Inter IKEA Systems B.V. este proprietarul și francizorul mărcii comerciale IKEA. Este
o companie suedeză cu birouri în Olanda, Suedia și Belgia.
Primul magazin IKEA din România a fost inaugurat pe 21 martie 2007. Magazinul Ikea
din Băneasa fiind al 253-lea deschis în a 35-a țară.
Obiectul de activitate declarat al companiei este conform cod CAEN 5244 ,respectiv
comerţ cu amănuntul prin magazine specializate ale mobilei, ale articolelor de iluminat, ale
articolelor de menaj diverse (toate tipurile de cuţite, tacâmuri, veselă dinlut, sticla, porţelan,
ceramică şi metal, ale perdelelor, draperiilor şi ale altor obiecte din materiale textile pentru
întrebuinţare curentă, ale produselor din lemn, plută şi ale produselor împletite, ale articolelor
casnice neelectrice, neincluse în alte categorii).[ CITATION Wik19 \l 1048 ]
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui
exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.
Cifra de afaceri a companiei S.C. IKEA România S.R.L.:
Tabel 1.1. Evoluția cifrei de afacere timp de 5 ani (IKEA România S.R.L.)

AN CA

-lei-

2014 394 478 089

2015 462 438 614

2016 556 060 865

2017 632 038 554

2018 679 884 786

Poziția în piață
• la nivel mondial
IKEA, companie nelistata la bursa, cunoscuta pentru discretie, s-ar plasa astfel undeva
intre locul 31 si pozitia 89 in diverse topuri ale celor mai valoroase branduri din lume.
Pe plan mondial IKEA numără 301 de magazine deschise in 37 de ţări, operate in sistem
de franciză, prezentand următoarea dispersie geografică: Australia, Austria, Belgia, Canada,
China, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Israel,
Italia, Japonia, Kuweit, Malaezia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Arabia
Saudită, Slovacia, Spania, Suedia, Elveţia, Taiwan, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale
Americii.

Grafic 1.1. Industria de mobilier la nivel global

• la nivel național
Cota de piață exprimată de ponderea cifrei de afaceri în totalul vânzărilor sectorului de
activitate (cod caen) în anul 2016 pentru IKEA ROMÂNIA S.R.L este de 14,98% compania
situându-se pe locul 1.
Grafic 1.2. Top firme din sectorul de activitate CAEN 4759 pe țară
Tabel 1.2. Top firme din sectorul de activitate CAEN 4759 pe țară 1

În anul de catalog 2015 (1 septembrie 2014 – 31 august 2015), magazinul IKEA din
România a înregistrat vânzări în valoare de 424.479.000 lei (fără TVA), în creștere cu 12,37%
față de anul de catalog anterior.
Numărul total de produse cumpărate a fost de 14.167.573 (cu 900.000 mai multe
produse față de anul de catalog 2014). 3.248.974 de persoane au trecut pragul magazinului.
[ CITATION IKE19 \l 1048 ]
Mediul
• Ce reprezintă mediul de afaceri?
Mediul de afaceri se referă la condițiile sub care operează fiecare companie din fiecare
țară, acesta presupune un număr de forțe care dau contur acestui sistem și pe baza cărora
companiile își bazează strategiile, tacticile și activitățile zilnice. Așadar, mediul poate fi mediu
intern (Porter) care include aspecte legate de furnizori, clienți, concurenți și mediul extern

1
https://termene.ro
(PESTLE) care se referă la mediu politic, economic, socio-cultural, tehnologic, legislativ și
ecologic.[ CITATION Dra13 \l 1048 ]
• Mediul de afaceri al companiei producătoare
Analiza PESTLE a firmei IKEA
Mediul politic
Ca urmare a trendului de globalizare, IKEA este un succes atât pe plan naţional, cât şi
internaţional. Vânzătorul suedez de mobilă a găsit ca fiind folositor stilul scandinav, alăturat
caracteristicii mobilierului de a putea fi montat singur, care a devenit popular în întreaga lume.
Mediul economic
Compania, datorită trendurilor şi modificărilor la nivel economic, adoptă diferite strategii
cu care să câştige loialitatea clienţilor. Firma a adoptat şi diferite stiluri, cum ar fi mobilier pentru
pentru cinat, iluminat şi chiar covoare. Însă condiţiile economice au afectat performanţa
economică a firmei şi a încetinit producţia datorită lipsei de direcţie strategică. Pentru a putea
genera performanţa ridicată a afacerii, IKEA ar trebui să fie atentă în analiza şi considerarea
problemelor cheie implicate în fiecare aspect al afacerii şi să răspundă ca atare.

Mediul social
IKEA a ajutat societatea prin crearea de locuri de muncă şi crearea de oportunităţi pentru
angajaţi, iar angajaţii au dreptul la diferite beneficii, precum asigurare de sănătate şi pensie. De
asemenea, firma promite să asigure mobilier de calitate superioară care se pliază pe conceptul
original – mobilier stilat la preţuri mici.
Mediul tehnologic
IKEA a folosit tehnologie de calitate şi sisteme care să reducă cozile, programare
excelentă, modele de localizare şi comercializare şi personal. Caută să devină mai productivă şi
să stabilească preferinţele angajaţilor. Sistemul a făcut ca IKEA să poată să asigure numărul
corect de personal într-un anumit loc. Opinia companiei în a optimiza totul de la lanţul de
aprovizionare este de asemenea o optimizare a forţei de muncă pentru a crea un mediu eficient
şi pentru a menţine clienţii fericiţi.
Mediul natural
Cu referire la factorii mediului înconjurător, cum ar fi aerul, zgomotul şi apa, inspecţii
sunt implementate pentru a asigura că firma implementează deciziile necesare. Aceste inspecţii
fac parte dintr-o documentaţie legală, iar autorităţile de mediu, ca şi operaţiunile de afaceri,
menţin competenţele necesare.
Mediul juridic
Conformitatea legală a firmei IKEA este strict implementată cu legile relevante şi
aplicabile, care privesc mediul înconjurător, mediul social şi condiţiile de muncă. Compania a
programat, de asemenea, cerinţele cele mai importante pentru a putea avea liste cu legi şi
reglementări, respectiv cu proceduri.[CITATION Bib19 \l 1048 ]
Concurenții
• Ce reprezintă concurenții
Concurenta este o forma specifica a relatiilor dintre agentii economici care actioneaza pe
aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese, in conditii de libertate economica.
Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre agentii economici in
calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei de piata. In conditiile
concurentei creste eficienta economica a producatorului (maximizarea profitului) si a
consumatorului (maximizarea satisfactiei).
• Tipuri de concurență – clasificări
Concurenţa imperfectă este situaţia de pe piaţă în care condiţiile necesare pentru
existenţa concurenţei perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurenţă imperfectă:
Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic.
Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic.
Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri total
diferite.
Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic.
Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun
economic.
Concurenţa imperfectă poate apărea pe anumite pieţe din cauza lipsei de informare a
cumpărătorilor si vânzătorilor despre preţuri şi despre bunurile de pe piaţă.
Concurenţa perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă
ipotetică a pieţei în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influenţa
preţurile de pe piaţă. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ţinând cont de definiţia standard
a economiei. Analiza pieţelor perfect competitive asigură fundamental teoriei cererii si ofertei.
[ CITATION Ele18 \l 1048 ]
În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a
unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau
asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:
 Concurenţă directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:
- concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate
satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin
intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc.
- concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac
diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum, iar
competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria alimentară,
industria confecţiilor.
 Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:
- concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi
nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un
film sau participând la o excursie.
- concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt
venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.
• Concurenții firmei producătoare:
Mai jos vom enumera câțiva din principalii concurenți ai companiei IKEA România S.A:
1. MOBEXPERT - Se clasează intre primele 12 intreprinderi europene din industria
mobilei si are 5 hipermagazine in Romania şi 1 in Bulgaria (circa 10.000 mp), dar mai
comercializează produse şi prin 23 de unităţi mici, de sub 1.500 mp, care funcţionează in regim
de franciză.
2. ELVILA - Fondată in anul 1990 ea este in prezent una dintre principalele companii din
domeniul producerii şi comercializării mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni,
dar de caţiva ani a inceput să investească in suprafeţe medii spre mari (peste 5.000 mp)
3. STAER – Deţine in prezent o reţea de 26 de magazine, iar pentru anul in curs,
compania vizează mărirea reţelei de puncte de desfacere la 35.
4. CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, pană in
2006 cand a fost preluată de Camelia Şucu.
• Tipul de concurență și tipul de concurenți
IKEA România S.A. activează pe piața cu concurență perfectă.
Concurenţa indirectă
- MOBEXPERT – Datorita celor cinci hypermagazine din romania si a altor 23 de unitati
mici ,sub 1500 mp ce functioneaza in regim de franciza.
- ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si
comercializarii mobilei
din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar de cativa ani a inceput sa investeasca in
suprafete mari.
- STAER – prin numarul mare de puncte de desfacere
- CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, până
în 2006 când a fost preluată de Camelia Şucu.
Concurenta directa
1. KIKA – Retailerul austriac de mobilă si decoratiuni interioare se pregăteşte să ridice
cortina pentru lansarea primului magazin în România. Pentru următorii cinci ani,
compania şi-a propus dezvoltarea unei reţele de opt magazine în România, devenid
asfel un important concurent pt IKEA
2. NEOSET - a intrat pe piaţa romana în anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabrică
Neoset din România s-a deschis în anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste
francize in15 magazine din Romanaia.
 3. ALPROM – a estimat o crestere a vanzarilot cu 20% fata de anul trecut.
4. PARISOT – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industria mobilei
din România.
5. SORTILEMN - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţa locală,
estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel
raportat anul trecut. Reprezentanţii Sortilemn spun că in în viitor compania se va axa
exclusiv pe exporturi, renuntând să mai vândă produse pe piaţa internă.
Tipologia concurenților:
 Concurentii buni sunt considerati concurentii care respecta regulile jocului, isi
limiteaza actiunile la un anumit segment, evalueaza impactul acestora asupra pietei
etc. (Exemplu: MOBEXPER, ELVILA, STAER)
 Concurentii puternici sunt concurentii cu potential ridicat, capabili sa influenteze
evolutia pietei, sa riposteze violent atunci cand sunt atacati etc. (Exemplu: KIKA,
NOESET, PARISOT)

Clienții
• Ce reprezintă clientul?
În sens restrâns, clientul reprezintă persoana care cumpără de la un magazin, consumă
ceva într-un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care
cumpără sau consumă.[ CITATION Dex19 \l 1048 ]
În sens larg, clientul poate fi definit ca orice persoana care sufera o influenta din partea
produsului sau a procesului, o persoana fizica sau juridica care, in mod constant cumpara
produsele/serviciile unei organizatii pentru satisfacerea unor nevoi, producand astfel efecte
economice la nivelul organizatiei. Pentru orice organizatie, clientii acesteia reprezinta publicul
care face ca ea sa functioneze eficient si de care ea trebuie sa se ocupe in mod prioritar.
• Clienții companiei:
Publicul țintă al produselor IKEA îl reprezintă consumatorii tineri deschişi spre
acceptarea ideii de schimbare a mobilei la intervale de timp relativ mici și adulții din mediul
urban, cu venit mediu spre superior, familiști, cu copii, orientați spre calitate si confort.
Tipuri de clienți
• Care sunt tipurile de clienți
Tipuri de clienți în funcție de localizare:
a) Clienți externi – aceștia sunt reprezentați de oamenii din afara companiei care plătesc
contravaloarea facturilor prin achiziția produsului sau serviciului oferit de o companie, dar și
persoanele care suferă influența produsului (publicul). În cazul în care o companie eșuează în a
le oferi un serviciu sau produs de calitate, aceștia își pot îndruma afacerile în altă direcție, la fel
cum pot rămâne și fideli companiei în condițiile în care aceasta le livrează un produs sau
serviciu de calitate, înțelegându-le nevoile. [ CITATION Rux17 \l 1048 ]
b) Clienții interni – suferă influența produsului si fac parte din interiorul organizației
(personalul), pot fi reprezentați de funcția internă care primește rezultatul, respectiv produsul sau
serviciul, unui proces.
c) Clienții reglementari – deși de obicei nu avem altceva de făcut decât să ne supunem
reglementărilor impuse, deseori interpretăm acest tip de reguli ca fiind mai restrictive decât par a
fi, și ca atare, vor fi implicate costuri inutile pentru asigurarea informațiilor cerute, a
documentelor și a altor conformități cerute [ CITATION Mar10 \l 1048 ]
Tipuri clienți în funcție de caracter:
 Dominantul/dificilul: este interesat intotdeauna de rezultatul final. Face presiuni pentru
obtinerea cat mai rapida a rezultatelor, este dificil de multumit in negocieri.
 Influentul: Simte nevoia de a interactiona cu oamenii, este entuziasmat, zambeste,
vulnerabil într-o negociere, acesta poate vorbii si de subiecte care nu au legătură cu
produsul.
 Stabilul: Accepta solutii verificate, evita riscurile, evita conflictele si reclamatiile. Client
fidel pe termen lung daca prestatorul de servicii nu gafeaza, are nevoie de timp pentru a
accepta lucruri noi.
 Meticulosul: Are nevoie de fapte, de date, ca sa fie multumit. Cere informatii precise.
Este interesat în politica firmei, standarde, norme interne, istoric.[ CITATION Car07 \l
1048 ]
Aceștia mai pot fi numiți ca loiali, impulsivi și ocazionali.
• Clientii companiei și tipul lor
Clienții primari IKEA se incadrează:
- din punct de vedere geografic: locuitorii municipiului Bucureşti şi ai judeţului Ilfov;
- din punct de vedere socio demografic: persoane de toate varstele, neexistand anumite
limite care să cuprindă o categorie anume de varstă. Dar vorbim in special de persoanele
conservatoare, persoanele receptive la nou, la lucruri inovative, dar totodată şi practice.
De asemenea, cei de varsta a doua, la fel ca şi tinerii, simt dorinţa de a achiziţiona lucruri ce au
o calitate superioară, sunt uşor de asamblat şi sunt la un preţ redus. De asemenea, tot din punct
de vedere sociodemografic, produsele comercializate de IKEA se adresează persoanelor de
ambele sexe, cu un nivel de pregătire atat ridicat, cat şi mediu, mai mult din mediul urban decat
din cel rural şi cu venituri mari şi medii.
- din punct de vedere psihologic: persoanele privilegiate atat de un venit considerabil, cat
şi de un stil de viaţă superior.
- din punct de vedere economic: persoane cu venituri medii şi mari
Clienții secundari IKEA:
 In sfera ţintei secundare un rol principal il joacă persoanele cu venituri modice, venituri
modeste care se opresc la achiziţionarea unor produse de strictă necesitate, produse ce au un
preţ mai redus.
Persoanele fizice fac cumpărături o dată la cateva luni, de sărbători sau cu orice altă
ocazie, in timp ce persoanele juridice se aprovizionează mai des.
În categoria clienților loiali se încadrează: persoanele juridice (grupuri hoteliere,
companii).
În categoria clienților impulsivi se încadrează: studenții.
În categoria clienților ocazionali se încadrează: adulții, familiștii, persoanele juridice
(grupuri hoteliere, companii).
Canale de distribuție
• Ce este distribuția?
Distribuția reprezintă activitatea economică complex care se compune dintr-o serie de
activități si operațiuni care facilitează transferul mărfurilor de la producător la utilizatorul final.
[ CITATION Răs16 \l 1048 ]

• Ce este canalul de distribuție?

Canalul de distributie reprezintǎ o variantǎ a drumului pe care il parcurg produsele pentru
a ajunge de la producǎtor la consumatorul final. Aceastǎ notiune este adesea confundatǎ cu cea
de circuit de distributie care este format din ansamblul canalelor utilizate de producǎtor in
vederea asigurǎrii distributiei produselor oferite pe piatǎ. Acelasi produs poate fi distribuit prin
magazinele proprii (ale producǎtorului), prin intermediul unor detalisti, prin intermediul
angrosistilor sau prin intermediul exportatorilor ori importatorilor (pentru piete externe). Se
utilizeazǎ mai multe canale de distributie cu caracteristici diferite, care antreneazǎ probleme
diferite de organizare si gestionare a distributiei. Oricare ar fi canalul de distributie utilizat, in
mod obligatoriu cuprinde producǎtorul si consumatorul final, care reprezintǎ punctele extreme –
de intrare si de iesire. [ CITATION sti17 \l 1048 ]
• Tipuri de canale de distribuție
Canalul de distributie trebuie privit ca un sistem ale carui componente: producator,
consumator si intermediar se conditioneaza reciproc. De asemenea, canalul de distributie
vizeaza nu numai circuitul deplasarii, ruta pe care aceasta o urmeaza ci si succesiunea de
transferuri a titlului de proprietate între verigile componente ale lantului de distributie, extins
pâna la consumatorul final.
Orice canal de distributie se caracterizeaza prin trei dimensiuni:
1. lungimea - reprezinta numarul de etape, verigi intermediare prin care trece produsul
de la producator la consumator (nu distanta în spatiu). Din acest punct de vedere se pot delimita
câteva tipuri de canale:
 a. canal direct - în care relatia producator - consumator este nemijlocita, deci nu apare
intermediarul (ex.- serviciul de reparat încaltaminte, cumpararea pâinii direct de la cuptor si în
mod frecvent la bunurile de investitii, de productie);
b. canal scurt - în care apare intermediarul. Este un canal indirect, cu un singur
intermediar - detailistul - considerat canal traditional. Se utilizeaza mai ales pentru produsele
agroalimentare perisabile, dar si pentru produse de valoare mare, de noutate, de moda sau
când piata este concentrata. În cazul mijloacelor de productie, depozitele specializate pun la
dispozitia consumatorului produsele, în general pe baza de comenzi.
În acest caz producatorul îsi asuma functia distributiei fizice, pâna la magazin. Avantajele
acestui tip de canal se reflecta în reducerea cheltuielilor, realizarea relatiei cu consumatorii sau
marirea vitezei de rotatie. Distribuitorul este cel care îsi asuma riscul comercial si functia de
promovare;
c. canalul lung - în care între producator si consumator, de obicei apar doi intermediari:
engrosistul si detailistul
2. latimea canalului - numarul unitatilor prin care se asigura desfacerea produsului în
cadrul fiecarei etape a circuitului. În cazul bunurilor de consum latimea creste pe masura
apropierii de consumatori, dar la bunurile de investitii ea este mai redusa. Latimea canalului de
distributie sta la baza selectivitatii distributiei, în functie de care se disting mai multe forme de
distributie:
a. distributie intensiva sau generala;
b. distributie selectiva;
c. distributie exclusiva - presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un
contract prin care cumparatorul se obliga sa vânda numai comerciantului respectiv pe o anumita
piata. Vânzarea prin franchising - se utilizeaza în tarile dezvoltate pentru produsele de marca.
3. adâncimea canalului - reflecta gradul de dispersie în spatiu al punctelor de vânzare, al
apropierii de punctele de consum. La bunurile de productie adâncimea e redusa, distributia
având grad ridicat de concentrare teritoriala, la bunurile de consum adâncimea e mare, unele
fiind aduse la domiciliu (comanda, corespondenta, comis-voiajor). Canalul de distributie este
specific fiecarei categorii de produs, iar adesea acelasi produs se poate afla în canale de
dimensiuni diferite. Ca urmare la nivelul economiei nationale se creeaza o adevarata retea de
distributie, formata din persoane si organizatii.[CITATION scr15 \l 1048 ]
• Descrierea canalelor de distribuție ale companie
Canalul de distributie de la furnizor la client trebuie sa fie cat mai direct, cat mai eficient
si cat mai atractiv cu putinta. Modalitatea lor de ambalare, flat packages (care ofera posibilitatea
de a trnsporta produsele voluminoase pe componente) joaca un rol foarte important in
eficientizarea distributiei. IKEA dispune de 28 de canale de distributie repartizate in 16 tari.
Faptul ca produsele IKEA sunt vandute “packed flat” inseamna ca pot fi transportate mult mai
eficient, valorificand la maxim spatiul disponibil, astfel putand fi transportate un numar mai mare
de pachete si costul transportului se reduce.
 60% din produsele IKEA se transporta pe cale rutiera;
 20% din produsele IKEA se transporta pe cale ferata;
 20% pe cale maritima
 iar mai putin de 1% - transport aerian.
In viitor, obiectivul ar fi de a creste proportia produselor transportate pe cale ferata.
Distribuitori
 Ce reprezintă ditribuitorul?
Distribuitorul reprezintă o persoană (fizică sau juridică) care asigură distribuirea unor
produse sau a unor servicii contra cost. [ CITATION Dex19 \l 1048 ]

Aceste este un intermediar care asigură legătura dintre producător și client în scopul
furnizării produselor sau a serviciilor.

• Distribuitorii firmei
Compania IKEA România S.A. deține propria rețea de distribuție, aceasta incluzând cele
2 magazine din România (în Băneasa și pe bulveardul Theodor Pallady – București)

Produse
Firma produce mobilă, articole de iluminat, articole de menaj diverse (toate tipurile de
cuţite, tacâmuri, veselă din lut, sticla, porţelan, ceramică şi metal, ale perdelelor, draperiilor şi ale
altor obiecte din materiale textile pentru întrebuinţare curentă, ale produselor din lemn, plută şi
ale produselor împletite, ale articolelor casnice neelectrice, neincluse în alte categorii) conform
codului CAEN 5244.
Cantitatea de produs – buc/an
În anul de catalog 2015 (1 septembrie 2014 – 31 august 2015), magazinul IKEA din
România a înregistrat vânzări în valoare de 424.479.000 lei (fără TVA), în creștere cu 12,37%
față de anul de catalog anterior.
Numărul total de produse cumpărate a fost de 14.167.573 (cu 900.000 mai multe
produse față de anul de catalog 2014). 3.248.974 de persoane au trecut pragul magazinului.
[ CITATION IKE19 \l 1048 ]
Accesorii
Accesoriile produsului nostru reprezintă extensiile pliante care permit reglarea
dimensiunii în funcție de nevoie, roțile care permit deplasarea facilă a produsului și sertarul care
permite depozitarea anumitor obiecte.
Segmentul de piață atins
• Ce reprezintă segementul de piață – max 100 caractere
 Segmentarea pietei. Piata consta in mai multe tipuri de clienti, produse si nevoi.
Consumatorii pot fi grupati si serviti in moduri diferite, in functie de factori geografici,
demografici, psihografici si comportamentali. Procesul de impartire a pietei in grupuri diferite de
consumatori cu nevoi, caracteristici si comportamente diferite ce pot necesita produse sau
mixuri de marketing separate, se numeste segmentare a pietei.[CITATION Placeholder1 \l
1048 ]
Un segment de piata consta in consumatori care raspund la fel unui set dat de eforturi
de marketing.
• Segementul de piață atins de compania producătoare
În tabelul de mai jos vor fi reprezentate segmentele de piață atinse de IKEA:
Tabelul 1.3. Segmente de piață atinse de IKEA[ CITATION Joh17 \l 1048 ]
Tipul de segmentare Criteriu de segmentare Segmentul de piață atins de
IKEA
Europa, America, Asia, Australia,
regiuni
Geografic Rusia
densitate Urbană
vârstă 22 de ani sau mai mare
Demografic sex Masculin/Feminin
ocupatie Studenți, angajați, profesioniști
 loiali
După gradul de loialitate  Impulsivi
 ocazionali
 comozi
Personalitate
Comportament  determinați
 utilizatori potentiali
Dupa statusul de  utilizatori noi
utilizare  utilizatori obișnuiți
 non-utilizatori
 clasa de jos
Psihografic După clasa socială  clasa de mijloc
 clasa muncitoare

Este de menționat că mobilierul modular comercializat de IKEA vine să rezolve cateva

din problemele consumatorilor romani. Pe de o parte, lipsa de spaţiu, iar pe de altă parte,
nevoile in creştere ale familiei, odată cu apariţia copiilor.
Strategiile de promovare
• Strategii de promvare de tip Push sau de tip Pull.
Strategia push (de împingere) presupune ca marketerul să promoveze produsul doar
către următorul participant la procesul de distribuție, care va continua această strategie cu
următorii membri ai canalului de distribuție pâna ce produsul va fi promovat direct potențialilor
clienți. Este strategia utilizată de producătorii care îsi trimit personalul de vânzare să descopere
noi puncte de desfacere și noi clienti.
 Prin urmare, fiecare membru al canalului de distributie împinge produsul catre urmatorul
participant, pâna ce acesta ajunge la client.
Strategia pull (de tragere) implica activitati de marketing, mai ales publicitate si
promovare pe piata de consum, directionate catre utilizatorul final si menite sa-l faca pe acesta
sa solicite produse de la intermediari, determinându-i astfel pe acestia din urma sa comande
produsele la producatori.
• Care este strategia de promovare pentru produsul ales
În strategiile de promovare ale companiei IKEA este prezentă strategia de tip pull. Lantul de
produse IKEA este punctual de plecare al strategiei, prezentarea si promovarea lantului de
produse si a preturilor foarte avantajoase se face prin intermediul magazinului IKEA, catalogul
de produse este principalul instrument de promovare pentru care se aloca anual 70% din
intregul buget. Este realizat in 38 de editii diferite si 17 limbi vizand 28 țări.

1.3. Materia primă utilizată pentru fabricare

În etapa următoare vom detalia cât mai bine materialele ce urmeză a fi prelucrate,
subansamblele ce urmează a fi achiziționate, accesoriile produsului (dacă este cazul) și
furnizorii de materiale și subansamble. În cazul materialelor și subansamblelor se vor detalia în
principal dimensiunile, standardele de fabricație, standardul materiale și aspectul suprafeței.
1.3.A Materiale ce urmează a fi prelucrate
Materialele achiziționate au fost alese în funcție de standardele necesare prelucrării
asrticolului de mobilier. În acest caz au fost necesare pentru realizarea compentelor următoarele
materiale cum ar fi o tabla de aluminiu pentru realizarea balamalelor si coltarelor de sustinere,
un panou unistrat din lemn masiv de pin pentru realizarea blaturilor, o bară rotundă din
aluminiu pentru realizarea mânerelor pentru sertar și o grindă din molid pentru realizarea
picioarelor.
Tabel 1.4. Materiale achiziționate de la furnizori de materii prime
Caracteristic
Aspect
i Standard Standardul
suprafață
Dimensiuni de materialulu Sudură Secțiune
și
fabricație i
planeitate
Material
Lățime: 1000 mm
Tablă EN AW Al 99, 5 Suprafață Secțiune
Lungime: 2000 mm 
aluminiu 1050A 1050 netedă dreptunghiulară
Grosime: 3 mm
Panou
L=5000mm Suprafață
unistrat din EN13353 SWP/2NS Secțiune
l=1220mm plană, -
lemn masiv conf.13353 dreptunghiulară
grosime=27mm netedă
(pin)
Diametru = 30 mm
EN-AW
Lungime = 3000
Bară rotundă EN 755-2 6xxx, 2xxx, Suprafață Secțiune
mm -
aluminiu EN 573-3 7xxx netedă rotundă
Greutate= 1978
T6, T4
kg/ml
Grindă KVH L= 12 cm ÖNORM EN 385 Suprafață - Secțiune
 l= 12 cm EN14081
Molid netedă dreptunghiulară
h = 300 cm -1

1.3.B Subansamble achiziționate

Articolul de mobilier prezintă și alte componente pe care am convenit a fii achiziționate
de la terți furnizori. Aceste subansamble achiziționate sunt reprezentate de șinele glisante
pentru sertar, șuruburile autofiletante speciale pentru profilele din lemn necesare asamblării
componentelor, canturi de margine pentru protecție, rolă cu frână pentru o deplasare mai facilă,
și setul de silicon pentru protecția blaturilor de eventuale lovituri.
Tabel 1.5. Detalierea subansamblelor achiziționate
Denumire
Dimensiune Material Standard Altele
subansamblu
Diametru:
Adâncime totală: 45-
4.5mm
Șină glisare 350 mm
Lățime: 45mm GTV PK-
sertar cu bilă Oțel Capacitate
OH4535OGX
(glisieră) încărcare: 30 kg
Finisaj lucios zincat
Suprafață: fosfat
Șuruburi Formă cap: trompetă
Diametru:3,9mm
autofiletante Oțel A7Z6CZHJ57TY Tip filet: complet
Lungime: 45mm
profile lemn Cantitate:60 lei-1000
buc
Lungime: 100m Plastic
Cant de Sistem fixare lipire
Înălțime: 23mm (termoplast 8105521
margine încleiere mecanizat
Grosime: 2mm Rehou)
Rolă cu frână Diametru: 50mm Silicon KM-BH50MM Finisaj: crom
Set protecție EAN200000130609 Culoare: maro
Diametru: 12mm Silicon
mobilă 3 Cantitate: 18 buc

1.3.C Accesori
Masa cu extensie pliantă nu este prevăzută cu accesorii.
1.3.D Furnizorii
După o analiză amănunțită, am stabilit câte 3 furnizori pentru fiecare semifabricat și
subansamblu, iar apoi am ales cel mai bun furnizor pentru fiecare componentă în parte.
Alegerea a fost făcută pe baza unei analiză cost-calitate, existența anumitor discount-uri, oferte,
etc.
a) Furnizorii de semifabricate ai firmei
 Grindă - pin: S.C. Pais Construct S.R.L (producător), canal de distribuție direct;
 Tabla aluminiu – Dedeman, canal de distribuție direct;
 Bara rotunda aluminiu – Color Metal, canal de distribuție indirect;
 Panou unistrat lemn masiv – Tilly, canal de distribuție indirect.
b) Furnizorii de subansamble ai firmei
  Șurub autofiletant lemn - Hornbach, canal de distribuție direct;
 Role silicon - S.C. Darel S.R.L, canal de distribuție indirect;
 Set silicon protecție blat - Bricodepot, canal de distribuție direct;
 Glisiere cu bilă sertar - eMAG, canal de distribuție indirect;
 Cant termoplast – Hornbach, canal de distribuție direct.

CAPITOLUL 2. ANALIZA SUBANSAMBLELOR PRODUSULUI ȘI

OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE
Pentru ca producția articolului de mobilier să se realizeze fără nicio problemă, este
nevoie să se urmeze anumite operații standardizate, pentru ca fiecare articol sa fie oferite ori de
câte ori este cerut cu exact aceleasi specificații ca și cele anterioare. Înainte de stabilirea
operațiilor tehnologice care compun fișa tehnologică, mai avem nevoie de o listă cu repere și
subansamble ale produsului, pentru a putea detalia toate operațiilor necesare pentru fiecare
componentă în parte.

2.1. Listă repere sau subansamble componente ale produsului

Produsul masă cu extensie pliantă va fi reprezentat sub formă schematică cu legenda
componentelor generale. Legendă schemă: 1 – blat extensibil, 2- sertar; 3 .- picioare
Fig.2.1. Schemă produs masă cu extensie pliantă

Articolul de mobilier este compus din următoarele repere și subansamble: 2 blaturi

extensibile prevăzute cu câte 2 bucăți de silicon rotunde pentru protecție împotriva șocurilor,
1 blat principal, 4 blaturi (3+1 principal) susținere masă, 2 placi/blaturi pentru
îmbinarea/susținerea fixă a blaturilor extensibile, 4 picioare prevăzute cu 4 role, 4 balamale de
susținere și 4 balamale de mișcare a blaturilor și sertarul care este compus din 5 placaje, 2
placi susținere sertar, 2 șine glisante și un mâner din aluminiu.

2.2. Listarea operațiilor necesare – FISĂ TEHNOLOGICĂ

În fișa tehnologică sunt reprezentate toate operațiile (15) necesare realizării mobilierului
după momentul procurării materialelor și până la ultima operațiune de retușare. În cadrul
operațiilor sunt detaliate tipurile de SDV necesare, mașinile și utilajele folosite, având în vedere
că vom produce în cantitate industrială și câteva observații care menționează ce componentă a
produsului se prelucrează în acea operațiune tehnologică.
Tabelul 2.1. Fișă tehnologică masă cu extensie pliantă
Mașini și
Nr.crt Operații SDV-uri Observații
utilaje
Blat x3
Blaturi susținere masă
x4
Plăci sertar x5
Plăci sisținere sertar x2
Riglă de
1. Măsurare Măsurare placaj - Plăci susținere/îmbinare
măsurat
blaturi extensibile x2
Balama x4
Coltare sustinere x4
Mâner x1
Picioare x4
3 dreptunghiuri, 2
egale, 1 mai mare
(blaturi x3)
Blaturi susținere masă
creion de x4 (3+1 principal)
-
trasat lemn Plăci sertar x5
Trasare elemente Plăci sisținere sertar x2
2. Trasare
componente Plăci susținere/îmbinare
blaturi extensibile x2
Picioare x4
Creion
Balamale x4
industrial
- Colțare de susținere x4
trasare
Mâner sertar x1
metal
Blaturi x3
Blaturi susținere masă
x4 (3+1 principal)
Plăci sertar x5
Plăci susținere sertar x2
3. Control Verificare dimensiuni ruletă - Plăci susținere/îmbinare
blaturi extensibile x2
Picioare x4
Balamale x4
Colțare de susținere x4
Mâner sertar x1
Blaturi x7
Mașină Picioare x4
Retezare/secționare
Pânză combinată Plăci sertar x5
(Tăiere după contur a
circulară fierăstrău Plăci susținere sertar x2
părților componente)
circular Plăci susținere/îmbinare
4. Debitare blaturi extensibile x2
Mașină de
Colțare susținere x4
tăiat metal
Balamale x4
Tăiere metal Laser fiber cu laser
Mâner x1
fiber SPT-
1530DT
Picioare x4
Mașină Blaturi x7
abric Plăci sertar x5
5. Rindelurie Rindeluire la grosime -
Cormak Plăci susținere sertar x2
MB 503 Plăci susținere/îmbinare
blaturi extensibile x2
 Mașini și
Nr.crt Operații SDV-uri Observații
utilaje
Picioare x4
Pilă fină
Blaturi x7
Remediere greșeli și mică și
6. Fasonare - Plăci susținere sertar x2
îndepărtare bavuri hârtie
Plăci susținere/îmbinare
abrazivă
blaturi extensibile x2
Colțare susținere x4
Șubler Balamale x4
7. Control Verificare aspect -
analog Mâner x1
Picioare x4
Strung
Mașină
pentru lemn Picioare x4
strunjire
Holzmann
lemn
8. Strunjire Modelare aspect D300F
Mașină
Strung
strunjire Mâner x1
pentru metal
metal
Balamale x4
Mașină de
Găurire metal Colțare de susținere x4
burghiu găurit SF
(pentru prindere) Mâner x1
BT
Șurub
L = 25mm
9. Găurire Blat principal x1
Diametru =
Șurubelniț Blaturi susținere masă
Găurire lemn 3,9
ă SD x4 (3+1 principal)
Șurubelniță
5000-A22
Acumulator
22V 5000
rpm
Pompă de Toate componentele din
10. Vopsire Vopsire suprafață -
vopsire lemn + balamale
Pistol de Toate componentele din
11. Lăcuire Lacuire suprafață lac
lăcuire lemn
Verificare suprafete Toate elementele din
12. Control lupa -
vopsite și lăcuite lemn + balamale
Suport
pentru
Uscarea Toate elementele din
uscare Instalație
13. Uscare componentelor vopsite lemn
elemente uscare
si lăcuite + balamale
vopsite

Toate elementele din

Verificare suprafețe
14. Control lupa - lemn
uscate
+ balamale
Toate elementele din
15. Asamblare Unire/prindere Ciocan
- lemn
finală elemente componente Șuruburi
și metal

2.2.A. Descriere pentru desfăşurarea optimă a procesului tehnologic

În tabelul următor vor fi prezentate în ordine logică toate operațiile tehnologice necesare
transformării reperelor/subansamblelor în componentele finale, acest lucru conducând într-un
final la produsul finit și anume masa cu extensie pliantă.

Tabel 2.2. Descrierea detaliată a operațiilor pentru fiecare reper din lemn
Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

Panoul din lemn brut se

poziționează pe bancul de
Măsurarea lucru și se trasează
Panou din lemn Riglă de dimensiunile necesare
1 -
nefinisat (brut) măsurat pentru obținerea celor 3
1 blaturi

Din panoul din lemn se

debitează 3 bucăți din
panou de următoarele
dimensiuni:
Mașină
Panou din lemn combinată -blat principal: 65cm x
2 Debitare 1 Pânză circulară
marcat fierăstrău 78cm
circular
-blaturi extensibile: 29 cm
x 78 cm (x 2)

Mașină abric Fiecare blat se

poziționează în mașina
Cormak MB abric și se realizează
3 Bucăți din lemn Rindeluire 1 - 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a blatului de 3
cm.

Bucăți de blat de Se ia fiecare blat și se

dimensiuni și Pilă fină mică și pilește în vederea
4 Fasonare 1 -
grosimi hârtie abrazivă remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor

Fiecare blat este vopsit cu

Blaturi din lemn Pompă de
Vopsire 1 - ajutorul pompei speciale
fasonate vopsire
de nuanță ocru luminos

Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Fiecare blat vopsit este
Instalație de
6 vopsite și Uscare 1 elemente lăsat să se usuce între 2-3
uscare
verificate vopsite/lăcuite ore

7 Blaturi din lemn Lăcuire 1 Lac Pistol de Se realizează operația de

 Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

lăcuire a blaturilor cu
vopsite și uscate lăcuire ajutorul unui pistol
specializat

Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Fiecare blat lăcuit este
Instalație de
8 lăcuite și Uscare 2 elemente lăsat să se usuce între 1-2
uscare
verificate lăcuite/vopsite ore

Se realizează o verificare
amănunțită a suprafețelor
Blaturi din lemn Lupă
9 Control 1 - proaspăt vopsite în
vopsite și uscate
vederea vopsirii
suprafețelor neacoperite

- Blaturi pregătite pentru

10 Blaturi finisate2 - -
ambalare

Panoul din lemn brut se

Măsurarea poziționează pe bancul de
Panou din lemn Riglă de lucru și se trasează
11 -
nefinisat(brut) măsurat dimensiunile necesare
2 pentru obținerea celor 5
componente sertar

Din panoul din lemn se

debitează 5 bucăți din
panou de următoarele
dimensiuni:

-blat lateral: 35cm x 5cm,

Mașină
grosime 0,5 cm (x 3)
Panou din lemn combinată
12 Debitare 2 Pânză circulară
marcat fierăstrău
-blat principal: 40 cm x
circular
8cm (x 1), grosime 0,5 cm

-placaj fund sertar 35cm x

0,5 cm(grosime)

Fiecare blat este vopsit cu

Pompă de
13 Bucăți din lemn Vopsire 2 - ajutorul pompei speciale
vopsire
de nuanță ocru luminos

Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Fiecare blat vopsit este
Instalație de
14 vopsite și Uscare 3 elemente lăsat să se usuce între 2-3
uscare
verificate vopsite/lăcuite ore

Lac
15 Blaturi din lemn Lăcuire 2 Pistol de Se realizează operația de
2
Elementele evidențiate cu galben reprezintă componenta finală pregătită de asamblare
Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

lăcuire a blaturilor cu
vopsite și uscate lăcuire ajutorul unui pistol
specializat
Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Fiecare blat lăcuit este
Instalație de
16 lăcuite și Uscare 4 elemente lăsat să se usuce între 1-2
uscare
verificate lăcuite/vopsite ore

Se realizează o verificare
amănunțită a suprafețelor
Blaturi din lemn Lupă
17 Control 2 - proaspăt vopsite în
uscate
vederea vopsirii
suprafețelor neacoperite

Componente - Componente pregătite

18 - -
sertar finisate pentru ambalare

Panoul din lemn brut se

Măsurarea poziționează pe bancul de
Riglă de
Panou din lemn lucru și se trasează
19 măsurat -
nefinisat(brut) dimensiunile necesare
3 pentru obținerea celor 2
plăci de susținere

Din panoul din lemn se

debitează 2 bucăți din
Mașină
panou de următoarele
Panou din lemn Pânză circulară combinată
20 Debitare 3 dimensiuni:
marcat fierăstrău
circular
-placă susținere 25cm x 2
cm (Lxl)

Mașină abric Fiecare placă se

Cormak MB poziționează în mașina
- abric și se realizează
21 Bucăți din lemn Rindeluire 2 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a plăcii de 1 cm.

Plăci de
Se ia fiecare placă și se
susținere de Pilă fină mică și
pilește în vederea
22 dimensiuni și Fasonare 2 hârtie abrazivă -
remedierii greșelilor și
grosimi
îndepărtării bavurilor
specificate

Fiecare placă este vopsită

Plăci de Pompă de
- cu ajutorul pompei
23 susținere Vopsire 3
vopsire speciale de nuanță ocru
fasonate
luminos
Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

Suport pentru
Plăci din lemn uscare Instalație de Fiecare placă vopsită este
24 vopsite și Uscare 5 elemente lăsată să se usuce între 2-
verificate vopsite/lăcuite uscare 3 ore

Se realizează operația de
Plăci din lemn Lac Pistol de lăcuire a plăcilor cu
25 Lăcuire 3
vopsite și uscate lăcuire ajutorul unui pistol
specializat

Suport pentru
Plăci din lemn uscare Instalație de Fiecare placă lăcuită este
26 lăcuite și Uscare 6 elemente lăsată să se usuce între 1-
verificate lăcuite/vopsite uscare 2 ore

Se realizează o verificare
amănunțită a suprafețelor
Plăci de Lupă
27 Control 3 - proaspăt vopsite în
susținere uscate
vederea vopsirii
suprafețelor neacoperite

Plăci/Blaturi de
susținere
- Plăci de susținere
28 finisate (pentru - -
pregătite pentru ambalare
blaturile
extensibile)

Grinda din lemn bruă se

Măsurarea poziționează pe bancul de
Riglă de
Grinzi din lemn lucru și se trasează
29 măsurat -
brute nefinisate dimensiunile necesare
4 pentru obținerea celor 4
picioare

Mașină Din grinda din lemn se

debitează 4 bucăți de
Grindă din lemn Pânză circulară combinată următoarele dimensiuni:
30 Debitare 4
marcată fierăstrău
-picior lemn: 70 cm x 6 cm
circular (h x l)

Mașină abric Fiecare grindă se

poziționează în mașina
Cormak MB abric și se realizează
Bucăți din lemn -
31 Rindeluire 3 503 operația de rindeluire
din grindă
până se ajunge la o
grosime a blatului de 6
cm.

Grinzi de Se ia fiecare grindă și se

Pilă fină mică și
dimensiuni și pilește în vederea
32 Fasonare 3 hârtie abrazivă -
grosimi remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor
Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

Fiecare grindă este

Grinzi din lemn - Pompă de vopsită cu ajutorul pompei
33 Vopsire 4
fasonate vopsire speciale de nuanță ocru
luminos

Suport pentru
Grinzi din lemn uscare Instalație de Fiecare grindă vopsită
34 vopsite și Uscare 7 elemente este lăsată să se usuce
verificate vopsite/lăcuite uscare între 2-3 ore

Se realizează operația de
Grinzi din lemn Lac Pistol de lăcuire a grinzilor cu
35 Lăcuire 4
vopsite și uscate lăcuire ajutorul unui pistol
specializat
Suport pentru
Grinzi din lemn uscare Instalație de Fiecare grindă lăcuită este
36 lăcuite și Uscare 8 elemente lăsată să se usuce între 1-
verificate lăcuite/vopsite uscare 2 ore

Se realizează o verificare
amănunțită a suprafețelor
Grinzi din lemn Lupă
37 Control 4 - proaspăt vopsite în
uscate
vederea vopsirii
suprafețelor neacoperite

Picioare din - Picoare din lemn pregătite

38 - -
lemn finisate pentru ambalare

Panoul din lemn brut se

Măsurarea poziționează pe bancul de
Riglă de
Panou din lemn lucru și se trasează
39 măsurat -
nefinisat(brut) dimensiunile necesare
5 pentru obținerea celor 4
blaturi

Mașină Din panoul din lemn se

debitează 4 bucăți din
Panou din lemn Pânză circulară combinată panou de următoarele
40 Debitare 5
marcat fierăstrău dimensiuni:

circular -blat: 65 x 10 (L x l) (x 4)

Mașină abric Fiecare blat se

poziționează în mașina
Cormak MB abric și se realizează
-
41 Bucăți din lemn Rindeluire 4 503 operația de rindeluire
până se ajunge la o
grosime a blatului de 3
cm.
Pilă fină mică și
42 Bucăți de blat de Fasonare 3 hârtie abrazivă - Se ia fiecare blat și se
Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

dimensiuni și pilește în vederea

grosimi remedierii greșelilor și
specificate îndepărtării bavurilor

Pompă de Fiecare blat este vopsit cu

Blaturi din lemn -
43 Vopsire 5 ajutorul pompei speciale
fasonate vopsire de nuanță ocru luminos
Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Instalație de Fiecare blat vopsit este
44 vopsite și Uscare 9 elemente lăsat să se usuce între 2-3
verificate vopsite/lăcuite uscare ore

Se realizează operația de
Blaturi din lemn Lac Pistol de lăcuire a blaturilor cu
45 Lăcuire 5
vopsite și uscate lăcuire ajutorul unui pistol
specializat
Suport pentru
Blaturi din lemn uscare Instalație de Fiecare blat lăcuit este
46 lăcuite și Uscare 10 elemente lăsat să se usuce între 1-2
verificate lăcuite/vopsite uscare ore

Se realizează o verificare
amănunțită a suprafețelor
Blaturi din lemn Lupă
47 Control 5 - proaspăt vopsite în
uscate
vederea vopsirii
suprafețelor neacoperite

Blaturi de
Blaturi de susținere din
îmbinare finisate -
48 - - lemn pregătite pentru
picioare-blaturi
ambalare
principale

Panoul din lemn brut se

poziționează pe bancul de
Măsurare lucru și se trasează
Riglă de
Panou din lemn dimensiunile necesare
49 măsurat -
nefinisat(brut) pentru obținerea celor 2
6 scânduri de susținere

Din panoul din lemn se

debitează 2 bucăți din
Mașină panou de următoarele
combinată dimensiuni:
Panou din lemn Pânză circulară
50 Debitare 6
marcat fierăstrău -scândură susținere: 36cm
circular x 1 cm (L x l)

-
51 Scânduri de - - Scânduri de susținere
 Nr. Reper/ Denumirea Mașini și
SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

susținere sertar sertar din lemn pregătite

finisate pentru ambalare

În tabelul următor vor fi detaliate tpate operațiile tehnologice necesare realizării

componentelor din metal și anume balamalele, în număr de 4, pentru flexibilitatea celor două
blaturi, colțarele/balamalele de susținere (4 bucăți) situate la baza superioară a fiecărui
picioare (locul de îmbinare cu blaturile mesei) și mânerul rotund din aluminiu necesar
deschiderii sertarului.

Tabel 2.3. Descrierea detaliată a operațiilor pentru fiecare reper din metal

Nr. Reper/ Denumirea Mașini și

SDV-uri Observații
Crt. subansamblu operației utilaje

Profilul se poziționează pe
masa de lucru și se
măsoară dimensiunile
Riglă de necesare pentru obținerea
52 Tablă aluminiu Măsurare 7 -
măsurat celor 4 balamale pentru
blaturile extensibile
Dimensiuni L= 5cm, l = 5
cm
Pe profilul măsurat se
trasează 8 forme
dreptunghiulare (1 balama
= 2 dreptunghiuri) si un
Creion
Tablă aluminiu elemnt de unire/flexibilitate
53 Trasarea 1 trasare -
măsurată balamale
metal
Dimensiuni L= 5cm, l =5
cm
Element unire L = 5 cm,
Diametru = 0,2 cm

Mașină de Pe profilul trasat se taie

tăiat metal cele 8 forme
54 Tablă aluminiu trasat Debitare 7 Laser fiber cu laser dreptunghiulare
fiber SPT- Dimensiuni/ formă
1530DT L= 5 cm, l = 5 cm
 Verificarea aspectului
Formele de aluminiu Șubler dimensiunilor, dacă
55 Control 6 -
debitate analog acestea corespund
măsurătorilor aferente

Realizarea a 2 găuri
Formele de aluminiu Mașină de pentru fiecare formă
56 Găurire 1 burghiu
verificate găurit SF BT dreptunghiulară
Diametru – 0,2 cm

Pompă de Schimbarea nuanței în

57 Balamale găurite Vopsire 6 -
vopsire negru mat

Suport
Balamale vopsite Instalație Durată timp uscare
Uscare 11 pentru
uscate uscare 5-10 ore
uscare

Pistol de Realizarea unui strat

58 Balamale vopsite Lăcuire 6 lac
lăcuire protectiv și luminos

Suport
Instalație Durată timp uscare
59 Balamale lăcuite Uscare 12 pentru
uscare 5-10 ore
uscare
Balamale
60 Control 7 lupa - Verificare aspect
uscate
61 Balamale finite - - - Pregătite pentru ambalare
Cornierul se poziționează
pe masa de lucru și se
măsoară dimensiunile
necesare pentru obținerea
Riglă de celor 4 balamale/colțare de
62 Tablă aluminiu Măsurare 8 -
măsurat susținere de aceeasi
dimensiune.
L= 10 cm
l = 5 cm
Grosimea = 0,3 cm

Creion Pe cornierul măsurat se

Tablă aluminiu
63 Trasarea 2 trasare - trasează 4 secțiuni dupa
măsurată
metal forma colțuroasă

Mașină de
Tablă aluminiu tăiat metal
Pe profilul trasat se taie
64 trasată Debitarea 8 Laser fiber cu laser
cele 4 secțiuni
fiber SPT-
1530DT
 Verificarea aspectului
Formele de aluminiu Șubler dimensiunilor, dacă
65 Control 8 -
debitate analog acestea corespund
măsurătorilor aferente

Realizarea a 4 găuri
Formele de aluminiu Mașină de
66 Găurirea 2 burghiu pentru fiecare formă
verificate găurit SF BT
Diametru = 0,5 cm

Colțare de susținere
67 Control 9 lupa - Verificarea aspect
găurite
Colțare de susținere
68 - - - Pregătite pentru ambalare
finite
Profilul se poziționează pe
masa de lucru și se
măsoară dimensiunile
Bară rotundă Riglă de
69 Măsurare 9 - necesare pentru manerul
aluminiu măsurat
sertarului
Diametru = 3 cm
Lungime = 3 cm
Pe profilul măsurat se
Creion
Bară rotundă trasează numărul de
70 Trasare 3 trasare -
măsurată bucăță de bară folosite
metal
pentru un mâner
Mașină de Pe bara rotundă trasată se
tăiat metal taie forma rotundă
71 Bară rotundă trasată Debitare 9 Laser fiber cu laser cilindrică
fiber SPT- Diametru = 3 cm
1530DT Lungime = 3 cm
Verificarea aspectului
Forma de aluminiu Șubler dimensiunilor, dacă
72 Control 10 -
debitată analog acestea corespund
măsurătorilor aferente
Strung
Forma de aluminiu Cuțit de universal Realizarea formei sferice a
73 Strunjire 1
verificată strung Multitech mânerului
800
Mașină de Realizarea unei găuri în
74 Mânerul format Gaurire 3 burghiu
găurit SF BT secțiunea mânerului
Pistol de Realizarea unui strat
75 Mâner vopsit Lăcuire 7 lac
lăcuire protectiv și luminos
Suport
Instalație Durată timp uscare
76 Mâner verificat Uscare 12 pentru
uscare 5 - 7 ore
uscare
77 Mâner uscat Control 11 lupa - Verificare aspect
78 Mâner final - - - pregătite pentru ambalare
Etichetare Mașină de
79 Etichetare 1 - Pregătit pentru ambalare
componente etichetat
Compononente Ambalare componente
80 Ambalare 1 -
etichetate finală
Componente Motostivuito
81 Depozitare 1 - Componente depozitate
ambalate r

Astfel, pentru realizarea mesei cu extensie pliantă concluzionăm că au fost nevoie în

total de 81 de operații tehnologice împărțite în 51 de operații care privesc prelucrarea
elementelor din lemn și 30 de operații care privesc prelucrarea elementelor din aluminiu.
Aceaste operații prezintă toate procesele necesare pornind de la măsurare și până la realizarea
componentei finale a mobilierului.
Observații de modificat: Adaptare figura 2

Calcule pentru un lot (50 mese), dimensionarea materiei prime

Pentru realizarea unei mese cu extensie pliantă avem nevoie de următoarele
componente:
Componente din lemn:
 3 blaturi masă (1 blat principal + 2 blaturi extensibile)
 4 plăci/blaturi susținere masă (pentru îmbinarea picioarelor cu blatul principal)
 2 plăci/scânduri susținere blaturi extensibile
 4 picioare
 2 plăci mici susținere sertar
 5 placaje pentru sertar (1 placaj principal față sertar, 1 fund sertar, 2 placaje laterale si un
placaj spate)
Componente din metal (aluminiu):
 4 colțare susținere
 4 balamale flexibilitate blaturi
 1 mâner sferic pentru sertar

Dimensionare materie primă din lemn:

Pentru o masă cu extensie pliantă sunt necesare: un blat principal, doua blaturi secundare-
extensie, un sertar,2plăci de susținere, 4 blaturi de sustinere, 2 scânduri de susținere ți 4
cicioare. Blatul principal are ca L=78 cm și l=65 cm, blaturile secundare-extinse au o L=65 cm și
l=29 cm.
Sertarul este compus din 3 blaturi laterale cu o L=35 cm și l=5 cm, un blat principal cu o L=40
cm și l=8 cm și un placaj fund sertar cu L=l=35 cm . Cele doua placi de susținere au o lațime
L=25 cm și l=2 cm; cele patru blaturi de susținere au o lungime L=65 cm și o lățime l=10 cm;
cele doua scânduri de susținere au L=31 cm, l=1 cm; iar cele patru picioare ale mesei au o
înalțime de 70 cm și grosime de 6x6 cm.
Dimensiunile materiilor prime
Pentru realizarea componentelor din lemn vom folosi panouri din lemn masiv și grinzi. Un panou
din lemn masiv are L=500 cm, l=120 cm și h=2,7 cm; o grindă are dimensiunile 12x12x300 cm.
Dintr-un panou obținem următoarele componente: blaturi finisatex3, componente sertar(blat
lateralx3, blat principal, placaj fund sertar), plăci susținerex2, blaturi susținerex4, scânduri
susținerex2.
Dintr-o grindă se obțin în total 16 picioare, adică necesarul pentru 4 mese.
Pentru realizarea unui lot de 50 mese vom avea nevoie de:
13 grinzi și 50 panouri din lemn masiv
1 grindă=32,5 lei
1 panou lemn masiv=150 lei
13x32,5lei+50x150lei=7922,5 lei (grinzi+panouri)

Dimensionare materie primă metal

 Balamale extensibile
Pentru un produs tip masă cu extensie pliantă sunt necesare 4 balamale extensibile, 2
pentru blatul extensibil din stanga și 2 pentru blatul extensibil din dreapta.
O balama este compunsă din 2 dreptunghiuri fiecare cu L = 5 cm, l = 2,5 cm și un
element care ofera flexibilitatea balamalelor cu L = 5 cm, l = 0,4 cm. Având în vedere faptul că
tabla de aluminiu din care va fi prelucrată balamaua va avea grosimea de 0,3 cm atat
dreptunghiurile cât și elementul de unire vor avea grosimea de 0,3 cm.
Materialul necesar pentru 1 balama (2 dreptunghiuri + 1 elemnt de flexibilitate): 0,25 m 2 + 0,02
m2 = 0,27 m2
1 dreptunghi (5 x 2,5 cm) = 12,5 cm2/dreptunghi
2 dreptunghiuri = 12,5 cm2 x 2 = 25 cm2 = 0,25 m2
1 element de flexibilitate (5 x 0,4 cm) = 2 cm2= 0,02 m2
Pentru a fabrica balamalele se va folosi o tablă de aluminiu care va avea dimensiunile 2
x 1 m2 = 2m2 și grosimea de 0,3 cm care nu se va modifica, balamalele având aceeasi grosime.
Pentru fabricarea unui lot de 50 de mese sunt necesare 200 de balamale (4
balamale/masă)
50 mese x 4 balamale/masă = 200 de balamale pentru 50 de mese
Cantitatea de materialul necesar pentru 200 de balamale:
200 balamale x 0,27 m2/balama = 54 m2 pentru 200 de balamale
Numărul de table de aluminiu necesare pentru fabricarea a 200 de balamale:
1 tablă de aluminiu = 2 m2
54 m2: 2 m2 = 27 table de aluminiu pentru producerea a 200 de balamale
Cost producție 200 de balamale:
1 tablă de aluminiu = 525 lei
27 table de aluminiu x 525 lei = 14 175 lei pentru producția a 200 de balamale

 Colțare de susținere
 Pentru realizarea unei mese cu extensie pliantă sunt necesare 4 colțare din aluminiu. Un
colțar are dimensiunile L=10 cm, l=5 cm. Având în vedere faptul că tabla de aluminiu din care va
fi prelucrat colțarul de sustinere va avea grosimea de 0,3 cm și coltarul va avea grosimea de 0,3
cm.
Colțarul va fi realizat dintr-o singură bucată care mai apoi va trece printr-o operație de îndoire,
rezultând un colțar din 2 parți egale cu un unghi de 90grade.
Materialul necesar pentru un colțar:
1 colțar= 10x5= 50 cm2= 0,5 m2
Pentru 4 coltare necesare pentru o masă vom avea 0,5 m2x4=2m2
Pentru un lot de 50 mese sunt necesare 50x4=200 colțare(4 colțare/masă)
Cantitatea necesară pentru 200 colțare:
200x0,5=100 m2 foaie aluminiu
Numarul de table de aluminiu pentru fabricarea a 200 colțare:
1 foaie aluminiu=2 m2
100 m2:2 m2= 50 foi de aluminiu pentru fabricarea a 200 colțare
Cost producție 200 colțare:
1 foaie aluminiu= 525 lei
50x525lei= 26.250 lei pentru producția a 200 colțare

 Mâner
Pentru realizarea unei mese cu extensie pliantă avem nevoie de un mâner din aluminiu
pentru sertar. Pentru realizarea unui lot de 50 mese vom avea nevoie de 50 de mânere.
Dimensiunile unui mâner sunt d=3 cm, L=G=3 cm.
Pentru realizarea mânerelor vom folosi bare de oțel din care vom secționa bucăți cu o
L=3 cm (lungimea m=necesara pentru un mâner).
Numărul de bare necesare pentru un lot de 50 mese:
1 bara= 3 m= 300 cm
L mâner=3 cm
300:3=100 mânere
Se poate observa că dintr-o bară de oțel cu L=3 m vom obține 100 mânere, suficiente pentru
realizarea manerelor pentru 2 loturi (100 mese).
Costul de producție pentru 50 mânere:
???
Referințe Bibliografice

[1] Badea, F., 2005. Managementul Producției. București: s.n.

[2] Dexonline, 2019. Dexonline. [Online]

Available at: https://dexonline.ro
[Accessed 10 10 2019].

[3] Dinulescu, R., 2017. Academia Comercială. [Online]

Available at: http://conferinta.academiacomerciala.ro
[Accessed 19 10 2019].

[4] Dudovskiy, J., 2017. Research Methodology. [Online]

Available at: https://research-methodology.net
[Accessed 19 10 2019].

[5] Elearning, 2018. Elearning. [Online]

Available at: http://elearning.masterprof.ro
[Accessed 19 10 2019].

[6] George, M. O., 2010. The Lean Six Sigma Guide to Doing More With Less_ Cut Costs,
Reduce. New Jersey: John Wiley&Sons.

[7] IKEA, 2019. Ikea. [Online]

Available at: https://www.ikea.com
[Accessed 19 10 2019].

[8] MECU, D. G., 2013. Revista Română de Statistică. [Online]

Available at: http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2013/3_2013/srrs3_2013a34.pdf
[Accessed 19 10 2019].

[9] Păun, M., 2010. Bazele Analizei de Sistem, s.l.: s.n.

[10] Răsfoiesc.com, 2016. Răsfoiesc.com. [Online]

Available at: http://www.rasfoiesc.com
[Accessed 19 10 2019].
[11] RegieLive, B., 2017. Biblioteca RegieLive. [Online]
Available at: https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/ikea-marketing-international-
275550.html
[Accessed 19 10 2019].

[12] Scrigroup, 2019. scrigroup.com. [Online]

Available at: http://www.scrigroup.com/management/DEFINIREA-CONCEPTULUI-DE-
PROCE95678.php

[13] Scritub, 2015. Scritub. [Online]

Available at: http://www.scritub.com
[Accessed 19 10 2019].

[14] Spiruharet, 2016. Spiruharet. [Online]

Available at: spiruharet.ro
[Accessed 19 10 2019].

[15] stiucum.com, 2017. știucum.com. [Online]

Available at: http://www.stiucum.com
[Accessed 19 10 2019].

[16] TOPALĂ, C.-L., 2007. Economia seria Management. s.l.:s.n.

[17] Ungureanu, M., 2015. Curs de Planificare și Organizare a producției, s.l.: s.n.

[18] Wikipedia, 2019. Wikipedia. [Online]

Available at: https://ro.wikipedia.org