CUPRINS

CAPITOLUL I1
INTRODUCERE....1
CAPITOLUL II..4
IMPORTANTA CULTURII DE MAZARESI BAZELE PRODUCERII DE
SAMANTA .....4
2.1 Importanta culturii.......6
2.2 Ameliorare10
2.3 Bazele genetice ale producerii de samanta....17
CAPIT!"! III..3#
T$%&!'IA ($ C"!T")A !A *A+A)$.3#
3.1 ,oiurile de mazare.3#
3.2 Amplasarea culturii...-0
3.3 )otatia si plantele premergatoare. -2
3.- .ertilizarea la mazare-3
3./ ,amanta.-7
3.6 ,emanatul..-7
3.7 !ucrarile de intretinere in loturile semincere de mazare proteica pentru
0oa0e...-#
3.# Com0aterea 0urienilor..-#
3.1 Com0aterea 0olilor si daunatorilor leguminoaselor pentru 0oa0e.../-
3.10 Puri2icarea 0iologica../#
3.11 Irigarea...60
3.12 )ecoltarea...61
3.13 Conditionarea pastrarea si depozitarea recoltei.62
1
CAPIT!"! I3.6/
Conditiile de e4primare de la .undulea..6/
-.1 ,olul..66
-.2 Caracteristici mor2ologice.67
-.3 3egetatia....71
-.- Conditiile climatice....72
-./ )egimul termic...72
-.6 )egimul pul5iometric.73
-.7 Alti 2actori climatici7/
-.# )egimul termic76
CAPITOLULV82
$.ICACITAT$A "&) *A,")I A').ITT$%&IC$ AP!ICAT$
!A *A+A)$A 6TIP A.I!A7P$&T)" ,P)I)$A P)("CTI$I ($
,$*I&T$ ,I CA!ITATII AC$,T$IA#2
/.1 0iecti5e.#2
/.2 *aterial de lucru necesar e4ecutarii e4perientelor.#2
/.3 *asuri agro2itote8nice aplicate...#-
/.- )ezultatele cercetarilor e22ectuate in anul 200/..#/
CAPITOLUL VI.97
2
Capito! I
1. I"t#o$!%&#&

"nul dintre principalele mi9loace de o0:inere a unor produc:ii ridicate ;i sta0ile la
plantele agricole< se poate spune = cel mai dinamic 2actor de sporire a produc:iei <
este 2olosirea >n cultur? a soiurilor ;i 8i0rizilor de mare producti5itate.As2el de soiuri ;i
8i0rizi<au capacitatea de a 5alori2ica la ni5el superior< m?surile te8nologice aplicate<
posed? o 0un? comportare la ad5ersit?:ile climatice< se caracterizeaz? printr=o rezisten:?
0un? la c?dere< 0oli ;i d?un?tori@ sunt preta0ile la recoltarea mecanizat? ;iau o 0un?
plasticitate ecologic?< >nsu;iri care le o2er? acestora< asigurarea constan:ei produc:iei.
"tilizAnd un material 0iologic care posed? gene 5aloroase pentru di5ersele caractere ;i
>nsu;iri urm?rite >n procesul de ameliorare a plantelor< 2olosind metode moderne de
cercetare< de selec:ie ;i de studiu a genotipurilor o0:inute< prestigio;ii amelioratori din :ara
noastr?< si din strainatate<au creat pe parcursul acti5it?:ii lor >n acest domeniu< numeroase
soiuri ;i 8i0rizi< de cereale< plante te8nice ;i 2ura9ere< cu un poten:ial producti5< calitati5 ;i
adapti5 ridicat.
Prin o0:inerea permanent? a unui progres genetic e5ident< noile soiuri ;i 8i0rizi crea:i >n
ultimii ani< dep?;esc ni5elul de produc:ie al celor pe care >i >nlocuiesc >n produc:ie< 2iind cu
10 = 20 B superiori acestora< atAt ca ni5el producti5< cAt ;i >n pri5in:a unor >nsu;iri
2iziologice< con:inut de su0stan:e utile etc.
,porirea produc:iei la culturile agricole< este determinat? >n mare m?sur? < de calitatea
semin:elor utilizate la >ns?mAn:area supra2e:elor destinate produc:iei pentru consum.
,?mAn:a de calitate superioar?< tre0uie s? posede< un >nalt grad de 5aloare genetic?<
puritate 0iologic? ;i 2izic?< indici ridica:i de germina:ie< **B ;i *%< s?n?tate ;i 5igoare.
.olosirea la >ns?mAn:are a unor ast2el de semin:e< contri0uie la e4primarea >n condi:ii
optime de cultur? a >ntregului poten:ial producti5 ;i calitati5 al soiurilor ;i 8i0rizilor
culti5a:i.
0:inerea unor semin:e cu >nsu;iri calitati5e superioare< este condi:ionat? de 2undamentare
;tiin:i2ic? a acti5it?:ii din domeniul semin:elor< care const? pe deasupra >n cunoa;terea
0azelor teoretice ale geneticii< amelior?rii ;i producerii de semin:e< iar pe de alt? parte< >n
3
cunoa;terea apro2undat? ;i aplicarea >n aceast? acti5itate< a unor metode moderne de
selec:ie< >n 5ederea men:inerii permanente< a structurii genetice ;i 5alorii 0iologice la
ni5elul ini:ial ridicat< al soiurilor< 2ormelor parentale ;i 8i0rizilor< precum ;i de te8nologii
speci2ice procesului de producere< prelucrare ;i p?strare a semin:elor.
Ast2el de cuno;tin:e< sunt deose0it de necesare< atAt pentru speciali;tii din Institutele ;i
,ta:iunile de Cercet?ri Agricole< care se ocup? cu men:inerea la un ni5el cAt mai ridicat al
5alorii ini:iale a genotipurilor de plante de cultur?< pentru o0:inerea categoriilor 0iologice
superioare de semin:e = s?mAn:a amelioratorului< pre0az? ;i de 0az?< cAt ;i a celor din
unit?:ile specializate pu0lice sau pri5ate< care asigur? >nmul:irea< prelucrarea ;i
5alori2icarea semin:elor de 0az? respecti5< s?mAn:a certi2icat? la toate culturile agricole
Ast2el de cuno;tin:e< sunt necesare< deoarece se ;tie< c? >n lungul perioadei de producere a
semin:elor< cAt dureaz? un >ntreg ciclu< care >ncepe cu alegerea elitelor plantelor tipice >n
cadrul soiului sau 2ormei parentale ;i studiul acestora >n cAmpurile de selec:ie conser5ati5?<
respecti5 cAmpurile de men:inere a structurii genetice ;i 0iologice a genotipurilor< din care
se o0:ine s?mAn:a amelioratorului ;i pAn? la asigurarea necesarului de s?mAn:? certi2icat?
C C1< C2< .1 D< cu care se >ns?mAn:eaz? culturile pentru consum< trec de regul? / = 6 ani<
ast2el EaD CAmpurile de men:inere< 0D CAmpurile de Pre0az? 1< cD CAmpurile de Pre0az? 2<
dD !oturi semincere pentru s?mAn:a de Baz?<eD !oturi semincere pentru producerea de
s?mAn:? C1 respecti5 .1< 2 D !oturi semincere pentru producerea de s?mAn:? la speciile
autogame de C 2.
Pe tot acest parcurs< genotipurile respecti5e< sunt supuse permanent< in2luen:ei unor
2actori 0iotici sau a0iotici< cum ar 2i< 2actorii genetici< 0iologici< ecologici ;i de cultur?<
amestecuri mecanice< care pot contri0ui >n 2inal< la diminuarea uneori sensi0il?< a 5alorii
ini:iale< a soiurilor ;i 8i0rizilor< ceea ce contri0uie atAt la deprecierea capacit?:ii de
produc:ie a acestora< cAt ;i la sc?derea calit?:ii semin:elor.
Ast2el de in2luen:e >ns? pot 2i >n 0un? m?sur? pre>ntAmpinate sau >nl?turate< >n condi:iile
cunoa;terii cauzelor care le genereaz? ;i a aplic?rii pe tot parcursul procesului de
producere< prelucrare< p?strare ;i comercializare a semin:elor< a >ntregului comple4 de
m?suri speci2ice acestor procese< 2?cAnd ast2el din s?mAn:?< un real 2actor de cre;tere a
produc:iei agricole ;i de asigurare a calit?:ii acesteia.
Fn cazul nerespect?rii uneia sau mai multor cerin:e din acest proces< e2ectul 0ene2ic al
in2luen:ei poziti5e a semin:elor se diminueaz? 2oarte puternic
4
"rmare a em0argoului american asupra soiei din anul 117# si a pretului ridicat al
acesteia< s=au e5identiat riscurile dependentei de proteina de soia necesara 2ura9arii
animalelor< produsa in proportie de peste #0 B de catre ,tatele "nite ale Americii<
Brazilia si Argentina. Cele mai a2ectate au 2ost tarile "niunii $uropene deoarece au 2ost
ne5oite sa importe aceasta proteina. (e e4emplu in campania 1111=2000 s=a importat o
cantitate de 3-<3 milioane de tone de sroturi de oleaginoase< din care 26<3 milioane de tone
au 2ost sroturi de soia< "niunea $uropeana 2iind primul importator cu peste -0 B din piata
mondiala C re5ista !a .rance Agricole nr=2131 din iunie 2002 D
A2lata in aceasta situatie tarile europei au 2ost o0ligate sa gaseasca alte surse e2icente de
proteina necesara 2ura9arii animalelor < e5itarii dumpingului ,"A si o0tinerii unei
independente pri5ind importul de proteine 5egetale.
"na din sursele 5egetale cele mai e2iciente a 2ost cultura de mazare care a inregistrat
cresteri ale productiilor mondiale de peste 2- B in ultimii 1- ani Csursa "&IP<111#D.
(atorita unui plan e2icient de relansare a productiilor de proteina 5egetala initiat in unele
tari din $uropa< in special in .ranta amelioratorii au creat numeroase soiuri de mazare cu
potential genetic de productie ridicat si cu caracteristici calitati5e si 2iziolgice ridicate.
In .ranta< tara cu cea mai mare pondere de cultura a mazarii din $uropa< s=a inregistrat cel
mai ridicat progres genetic de apro4imati5 /0 GgH8aHan< o0tinandu=se 2rec5ent in ultimii
6=7 ani productii de peste /000 GgH8a< iar in anumite areale potentialul noilor creatii
depasind 7000=#000 GgH8a . Acestea sunt souiri cu ciclu de 5egetatie scurt si cu un 0un
indice de recolta Cre5ista Atout pois< aprilie <111#D. (ar cea mai di2icila pro0lema a
cercetatorilor a 2ost gasirea de solutii pentru pre5enirea pierderilor la recoltat. (e
apro4imati5 1/ ani cercetarea 2ranceza s=a orientat catre o0inerea de soiuri rezistente la
cadere< preta0ile la recoltatul mecanizat< asa numitele soiuri tip a2ila .
In )omania< cu toate ca din anii 11#0 CTri2u<I<11#0 Ds=au e2ectuat cercetari pentru crearea
de soiuri de mazare tip a2ila rezistente la cadere< omologarea primului soi romanesc de
mazare a 2ost 2acuta in anul 11#1 prin soiul (ora<creat la ,CA Turda< urmat in1111 de
soiul *ona creat la IC(A .undulea.
In )omania sunt omologate in cultura 21 de soiuri de mazare din care 12 soiuri straine < in
special soiuri 2ranceze< iar din soiurile romanesti 2 sunt tip a2ila< celelalte 7 2iind soiuri cu
2runza normala < sla0 rezistente la cadere <ce inregistreaza pierderi mari de recolta in anii
cu prima5eri ploioase.CCatalogul oicial al omologarii soiurilor si 8i0rizilor in )omania<
2002D Catalogul 2rancez al soiurilor de mazare omologate in cultura in anul 2002 cuprinde
5
#1 de soiuri de mazare de prima5ara< din care 10 soiuri recent create si 11 soiuri de mazare
de toamna.<rezistente la 2rig.CProteagineu4= 5arietes 2002D
In )omania aceasta situatie este datorata sc8im0arilor de dupa anul 1110< cand s=a produs
restructurarea si redisri0uirea proprietatii agricole < ce a a5ut drept consecinte diminuarea
e2ecti5elor de animale si sc8im0area structurii culturilor agricole. (ar redresarea
agriculturii romanesti < in special a zoote8niei< nu poate 2i 2acuta decat daca se respecta
structura optima a ratiilor 2ura9ere< o rotatie rationala a culturilor agricole si aplicarea.celor
mai moderne te8nologii de cultura soiurilor celor mai per2ormante.
In ,trategia de dez5oltare a agriculturii< industriei alimentare si sil5iculturii pe termen
mediu si lung C2001=200/ si 200/=2010D emisa de *AAP in anul2001< se pre5ad cresteri
importante de productii si supra2ete la toate speciile de leguminoase pentru 0oa0e si
2ura9ere. In aceasta directie dl.pro2. dr. (oc.'8eorg8e Burlacu de la IB&A Balotesti
recomanda ca pentru asigurea unor ratii 2ura9ere optime pentru animale zoote8niei
romanesti este necesara asigurarea unei stucturi a culturilor romanesti care sa asigure
-#</B cereale< 21<6B culturi 2ura9ere 2i0roase< #<7B radacinoase tu0erculi2ere si legume si
20<3B culturi proteaginoase si oleaginoase< din care10B 2loarea soarelui< -<-B soia si
/<6B mazareCre5ista Pro2itul agricol nr.2<2003D.In aceste conditii mazarea ar ocupa
supra2ata de apro4imati5 /00000 8ectare din terenul ara0il al romaniei.
Aceste deziderate pot 2i realizate in tremen scurt in )omania numai in conditiile utilizarii
celor mai 5aloroase soiuri de mazare tip a2ila<gasirii celor mai per2ormante si economice
te8nologii de cultura si multiplicarii rapide a semintelor acestor soiuri .
Capito! II
6
I'po#ta"t&& %!t!#ii $& 'a(a#& )i *a(&& p#o$!%&#ii $& )a'a"ta
)itmul accelerat de crestere demogra2ica a planetei noastre< scaderea 2ertilitatii
solurilor< crestera decala9ului intre populatia saraca ma9oritara si cea 0ogata< cu pretentii
alimentare ridicate si crestera consumului de proteina animala< au determinat un de2icit
ridicat de proteina in 8rana populatiei glo0ului si in 8ranei animalelor .
$stmarile 5iitorologilor presupun ca necesarul de proteina se 5a tripla in perioada 11#1=
2010< urmand sa ai0a loc cresteri semni2icati5e in tarile populate ale lumii< in special
C8ina care 5a a5ea ne5oie de apo4. 31 mil.tone de produse 0ogate in proteina .,e
estimeaza cresterea disponi0ilitatilor alimentare ale populatiei glo0ului de la 2700
caloriiHlocuitor la 2#60 calHloc.< iar consumul de carne 5a creste de la 32 la 37
GgHlocuitorHanC I. Coleou< 111# D.
(e2icitul mondial actual de proteina este 2oarte ridicat si atinge cote alarmante c8iar si in
tarile dez5oltate ale lumii. In "niunea $uropeana C"$Dse inregistra la s2arsitul anului 2000
un de2icit de 7- B materii prime 0ogate in proteina pentru 8rana animalelor .
Proteina este constituita din azot si are 2unctii plastice si 2unctionale primordiale in
alcatuirea celulelor si a acizilor nucleici ce sunt purtatorii in2ormatiei genetice.
.*ateriile prime 0ogate in proteina contin cel putin 1/ B proteina in compozitia lor si sunt
de origina 5egetala sau animala .$le intra 2ie in 8rana oamenilor <2ie in cea a animalelor< 2ie
constitue materie prima pentru di2erite industrii .
&ecesarul uman destinata 8ranei animalelor< intrind in compozitia 2ura9elor proteice
concentrate. Bo0ul contine intre 21 si 2#B su0stante proteice si are o 5aloare ridicata
energetica< datorita continutului ridicat in su0stante e4tracti5e neazotateC in 9ur de /0BD<
ma9oritatea constituind=o amidonul.Proteina este 0ogata in principalii aminoacizi esentiali
5ietii< in special in lizina C7</B din total proteinaD. Boa0ele au tegumantul neted< de
culoare gal0ena sau 5erde< 2ara tanini< si 2actori antinutritionali redusi .
Consumul uman zilnic de proteina este de 10 grame <iar necesarul 2iziologic anual de
proteina animala pe persoana este de 62 Gg de carne< 220 l lapte< 260 oua .
Acesta nu este asigurat decat pentru o mica parte a populatiei glo0ului< in special in tarile
dez5oltate
7
Cea mai mare parte a populatiei glo0ului au o alimentatie de2icitara in proteina< in special
in proteina de origina animala<care este copleta in ma9oritatea aminoacizilor esentiali 5ieti .
(eoarece aceasta este saraca< neputandu=si permite consumul zilnic de proteina animala
<singura alternati5a ramane proteina 5egetala< procurata in mica parte din cereale< dar in
special din 0oa0ele de leguminoase.(in moti5e de orientare religioasa < sau con5ingeri
personale< apro4imati5 un miliard de oameni nu consuma proteina animala <utilizand
numai proteina 5egetala.
Produsele din 0oa0ele de leguminoase se cosuma su0 2orma 2iarta< coapta sau pra9ita <sau
in amestec cu alte ingrediente 2olosite la prepararea di2eritelor mancaruri. Boa0ele
macinate sunt utilizate in industria alimentara pentru o0tinerea de inlocuitori din carne< de
mezeluri< de produse lactate< produse dietetice si de patiserie< etc.
*azarea< dupa em0argoul american din anul 117#< a capatat o mai mare importanta
economica< constituind dupa soia una din principalele surse de proteina 5egetala. "tilizarea
ei in 8rana oamenilor este 2oarte 5ec8e. Astazi ea se utilizeaza su0 2orma de 0oa0e uscate
depeliculateCpois casseD< 2olosite in di2erite mancaruri traditionale ale populatiei anglo2one<
sau a populatei ara0e magre0iene< sau a unei parti a populatei asiatice.

1.1. I'po#ta"ta %!t!#ii
*azarea culti5ata pentru 0oa0e uscate< sau mazarea proteica pentru 0oa0e dupa
nomenclatura internationala este reprezentata de specia Pisum ,ati5um !.
,pecia apartine clasei (icotiledonae< 2iind una din cele peste 1##00 specii ale ordinului
!eguminosales C.a0alesD <2amilia Papilionaceae C.a0aceaeD numita inca !eguminosales<
tri0ul 3iciae. $ste o specie diploida cu 2 n J1- cromozomi.C Botanica generala si
sistematica
*azarea este numita pois sau petit pois in 2ranceza< pisello sau er0se in italiana< peas sau
garden peas in engleza< guisante in spaniola si goro8 in lim0a rusa .
(enumirea speciei se regaseste in latinul KpisumL < ce rezulta din 5er0ul KpisereL< adica
operatiunea de a pisa sau s2arama 0oa0ele uscate <ce erau consumate su0 aceasta 2orma in
tarile Imperiului )oman. In lim0a greaca < din timpul 'reciei Antice< mazarea CpisosD <ar
pro5ine din 5er0ul KpersuaderL. .a5orinius crede ca KpisosL pro5ine din denumirea unui
8
oras din Peloponezia< Pise. In lim0a sanscrita mazarea se numea KpeciL< adica 0oa0e
separate de pastai.C'.Brion< 2000D.
In lim0a romana se pare ca originea cu5antului mazare pro5ine din din cu5antul al0anez
Kmod8ulleL.C($M<117/D.
!a origine mazarea culti5ataCPisum ,ati5um !D a crescut in stare sal0atica in centrul
rientului Apropiat< pro5enind din doua 2orme sal0atice de mazare. "na din 2orme era
er0acee dar agatatoare< cu 2lori rosii par2umate numita Pisum $latius Bie0.<iar cealalta era
urcatoare<numita Pisum Pumilo sau %umilo C(. +o8arND. Aceasta ultima 5arietate creste
sal0atic in nordul Israelului si este considerata prototipul genetic al mazarii culti5ate de
camp. *ai e4ista in lume inca o singura specie< Pisum .ul5um cu care 8i0ridarile sunt
posi0ile.
&umai specia Pisum ,ati5um a 2ost e4pluatata de catre Aceasta specie pare a 2i 2ost
selectionata si culti5ata de catre oameni in acelasi timp cu anumite specii de plante si
animale ce cresteau sal0atice ca si ea in regiunile Cornului .ertil al Asiei..
Analiza genetica a acestor populatii si 5estigiile ar8eologice descoperite in aceasta zona
atesta originea geogra2ica a acestora.In 2oarte multe descoperiri 0oa0ele de mazare erau
asociate cu semintele de cereale. ,=au gasit seminte de mazare ce dateaza din perioada
10000=7000 i.C). in Anatolia<Iran<'recia< Palestina C'. Brion<2000D. I.). %arlan C11#7D in
K!es plantes culti5ees et lO8ommeL<considera ca semintele de mazare descoperite la Iarmo
in nordul IraGului<CaNonii< Can %asan <%acilar in Turcia si Ierico in Israel <dateaza din
perioada anilor 7000=6000 i. C). $l aduce do5ezi ca alaturi de mazare s=au gasit seminte
de cereale <de linte < ara8ide <naut<specii de lat8Nrus <5esce si de in< alaturi de unele specii
de animale Coaia <capra< porcul si caineleD.
,e desprinde idea originii mazarii culti5ate din rient<India si Persia. (atorita migratiei
popoarelor ariene< specia a 2ost deplasata si culti5ata in Asia *ica apoi in $uropa . In
5estigiile ar8eologice gasite in locuinte lacustre de pe teritoriul actualei $l5etia s=au gasit si
0oa0e de mazare.)esturi de seminte de mazare au 2ost descoperite si la Paris< in 9urul
arcului Carrousel si la !u5ru< datand cu peste 2000 de ani i.C). In 'recia in antic8itatile
de la &ea &icomea< datand din 9urul anilor //00 i.C). < se indica prezenta 0oa0elor de
mazare. Botanistul grec Teop8rast C300 i.C).D aminteste in operele sale de mazare.
In cultura mazarea se intalnea pe 5alea )8inului in perioada anilor --0=-20 i.C). . ,e
gasesc re2eriri despre cultura mazarii in operele latinilor Columelle si Pliniu CIstoria
9
uni5ersalaD<care descrie o specie de mazare sensi0ila la 2rig <2olosita in alimentatia
oamenilor.
In e5ul mediu se pare ca mazarea a capatat o mai mare importanta<ea regasindu=se
2rec5ent alaturi de grau si de 0o0.In secolul al MIII=lea se 2aceau supa si piure din 0oa0ele
uscate de mazare.
Catre anul 1610 olandezii au inceput sa consume 0oa0ele inca 5erzi de mazare.In .ranta
aceasta practica se intalnea in 9urul anilor 1660 la curtea regelui !udo5ic al MI3=lea< cand
acesta primeste de la 'enoa mazare cu destinatia de 0oa0e 5erzi. Aceasta a 2ost luata in
cultura de catre 2rancezul !a Puintinie .
In anul1/17 englezul 'erarde incearca sa clasi2ice speciile de Pisum in patru grupe E
Pisum ma9us Cmazare urcatoareD@
Pisum minusCmazare semipiticaD@
Pisum um0elatum Cmazare in um0ele cu tulpini 2asciateD@
Pisum e4corticum Cprototip de mazare 2ara parenc8imD.
In anul 1663 !a Puintinie mentioneaza sapte tipuri de mazare< clasi2icate dupaE
2orma<culoarea 0oa0elor si talia plantelor in E mici <mari<al0e<gal0ene<5erzi<rotunde si
semiaplatizate.
In161- Tourne2ort a ela0orat clasi2icarea speciilor de mazare< astelE
Pisum ma9us Cmazare de gradinaD <
Pisum minus Cmazarea piticaD <
Pisum ar5ense Cmazarea de campD.
In secolul al MIM=lea 0otanistul )ouN si calugarul Costes in cartea lorK .lorile .ranteiL
disting trei
specii de mazareE
Pisum sati5um !<= mazarea culti5ata< originara din $uropa si Asia <
Pisum ar5ense !.<=mazarea de camp<originara din $uropa si Asia<
Pisum elatius Bie0.=mazarea originara din zona mediteraneana si cea a *arii &egre.
*ai tarziu QellensieG nu admite decat o singura specie < KPisum sati5um Lcu su0speciile E
Pisum sati5um 8ortense CAesc si 'rae0nD <
Pisum sati5um !< mazarea 5erde< legumicola<de gradina<
Pisum sati5um ar5ense< mazarea 2ura9era.
Ben +ee5 si +o8arN<1173< mentioneaza ca su0speciaK 8ortenseL siK ar5enseL deri5a din
ecotipurile turcesti si siriene ale lui Pisum sNriacum Berger CPisum 8umileD .
10
'8eorg8e Balteanu <111#<speci2ica urmatoarea clasi2icare sistematica a speciei KPisum
sati5um !L
5arietatea grandisemineum<
5arietatea 5ulgatum<
5arietatea glaucospermum<
5aritatea coronatum<
Primele soiuri denumite apar la mi9locul secolului al M3III=lea cu mazarea K*ic8ou de
ParisL<sau K*azarea s2intei Caterine L.
In 1#/0 dr. *c !ean a creat mazarea cu 0o0ul ridat< pitica si precoce ce sta la originea
tipului de mazare de gradinaK *er5eilleL. C'. Brion<2000< ). Cousin<117-<1112<1113D.
"rmare a descoperirii unor mutatii naturle de mazare 2ara 2runze< la care acestea s=au
trans2ormat in carcei si a cecetarii stiinti2ice de ameliorare a acestora pentru o0tinerea de
productii si continut ridicat de proteina in conditii de mecanizare completa a culturii< la ora
actuala se poate 5or0i despre clasi2icarea mazarii dupa 2orma si marimea 2runzelor si
stipelelor. Aceasta cuprindeE
mazare cu 2runze paripenat compuse 2ormate din 2=3 perec8i de 2oliole o5ale terminate in
5ar2 cu carcei si cu stipele mari Ctip normal sau standardD@
mazare cu 2runze si stipele alungite Ctip progreta sau urec8i de iepureD @
mazare cu stipele normale <dar cu 2runzele trans2ormate in carcei Ctip a2ila sau semi=
lea2lessD
mazare cu stipele reduse si 2runzele trans2ormate in carcei Ctip 2il0N< sau lea2lessD.
In 2unctie de destinatia de utilizare e4ista urmatoarele tipuri de mazare E
A =mazare de gradina <destinata utilizarii in 8rana umana su0 di2erite 2orme E
=mazare pentru 0oa0e uscate< ce se 2olosesc su0 2orma de 2aina sau s2aramateC cu
0o0ul de culoare 5erde<sau tip marroR2atD@
=mazare 2ara parenc8im<la care se consuma pastaia carnoasa si dulceCtip sugarD< sau
pastaia 2oarte 2rageda 2ara parenc8imCpois mange toutD@
=mazare recoltata ca pastai si 0oa0e 5erzi< la care se consuma numai 0oa0ele 5erzi<
nea9unse la maturitate< ce contin apro4imati5 70B umiditate< sunt sarace in amidon< dar
0ogate in za8aruri solu0ile.
Acestea se utilizeaza in consumul proaspat direct< congelate C cele cu 0o0ul de culoare
5erde inc8is< ridateD<sau ca produse conser5ate Cin general cele cu 0o0ul mic de culoare
5erde <RrinGledD.
11
B S mazarea 2ura9era< utilizata pentru 2ura9area animalelor< su0 2orma de masa 5erde<
2an<mai rar ca 0oa0e. $ste utilizata specia KPisum ar5enseL< singura sau in amestec cu
di2erite cereale paioase< o0tinandu=se 0orceagul de toamna sau de prima5ara.,emintele
acestei specii de mazare sunt 0ogate in tanini<ceea ce le reduce 5aloarea nutritionala pentru
animale. $le sunt colorate in di2erite nuante de culori de la 0run=rosu< la masliniu< a5and
adesea marmoratii sau pete de culoare inc8isa.
C S mazarea proteica pentru 0oa0e uscate <
$ste destinata 8ranei animalelor< intrind in compozitia 2ura9elor proteice concentrate.
Bo0ul contine intre 21 si 2#B su0stante proteice si are o 5aloare ridicata energetica<
datorita continutului ridicat in su0stante e4tracti5e neazotateC in 9ur de /0BD< ma9oritatea
constituind=o amidonul.Proteina este 0ogata in principalii aminoacizi esentiali 5ietii< in
special in lizina C7</B din total proteinaD. Boa0ele au tegumantul neted< de culoare gal0ena
sau 5erde< 2ara tanini< si 2actori antinutritionali redusi.
1.2. A'&io#a#&
Fn 5ederea o0:inerii de genotipuri din ce >n ce mai per2ormante< atAt din punct de 5edere al
unor caractere< >nsu;iri< care s? >m0un?t?:easc? poten:ialul producti5< s? asigure pe cat
posi0il sta0ilitatea produc:iei ;i s? ridice calitatea acesteia< ameliorarea plantelor este un
proces continuu< >n care< cu 2iecare ciclu< se adaug? un progres genetic< pentru una sau mai
multe dintre caracterele ;i >nsu;irile 5aloroase.
Aceast? important? ;i 2oarte la0orioas? acti5itate se des2?;oar? 0azAndu=se pe criterii
;tiin:i2ice ;i practice< >n 5ederea >m0un?t?:irii unui anumit num?r de caractere ;i >nsu;iri
care tre0uie s? le >ntruneasc?< 5iitoarele soiuri ;i 8i0rizi.
Toate aceste o0iecti5e generale tre0uie sa conduca in 2inal la E
cre;terea poten:ialului de produc:ie al soiului sau 8i0ridului cercetat< >n di2erite condi:ii de
mediu
sta0ilitatea recoltelor prin ameliorarea di2eritelor caractere ;i >nsu;iri 2iziologice
adaptarea la te8nologiile de cultur? aplicate
calitatea produc:iei prin >m0un?t?:irea 5alorii nutriti5e< precum ;i a calit?:ii te8nologice
pentru utiliz?ri di2erite ;i sta0ilizarea calit?:ii< etc .
12
Fn cele ce urmeaz?< prezent?m unele considera:ii pri5ind cAte5a dintre o0iecti5ele mai
importante< care sunt a5ute >n 5edere la crearea unor soiuri ;i 8i0rizi din ce >n ce mai
per2orman:i.
Producti5itatea soiurilor de mazare < este o >nsu;ire comple4?.
Acestui o0iecti5 i se d? o aten:ie deose0it? >n acti5itatea de ameliorare. Fn aprecierea
producti5it?:ii se :ine seama de E
producti5itatea 0iologic?< prin care se >n:elege< capacitatea soiului de a produce 0iomas?
compus? din su0stan:e de rezer5?< respecti5< su0stan:e asimila0il<
producti5itatea 2iziologic?< prin care se >n:elege< capacitatea soiului sau 8i0ridului de a
asimila ;i a depune >n plant?< su0stan:e organice noi.
$lementele de producti5itate ale unei culturi de mazare sunt E
densitatea plantelor H mp<e4primata in numarul de tulpini cu pastai H planta<
numarul de eta9e 2lori2ere< sau pastai Hplanta<
numarul de 0oa0e Hpastaie<
masa a 1000 de 0oa0e C**BD<
(eci<in 2inal producti5itatea este data de numarul de 0oa0e Hmp.
!iteratura 2ranceza mentioneaza ca pentru realizarea unei productii de 7000 GgH8a tre0uiesc
realizate urmatoarele elemente de producti5itate E 2300 0oa0eHmp a 0<3gH0o0< 3<3
0oa0eHpastaie si /=6 pastaiH tulpina< -=/ eta9e de pastai si11/ tulpiniHmp cu20 de 0oa0e
Htulpina CPois proteagineu4<2001D.
Fn 2inal< realizarea producti5it?:ii plantelor culti5ate< respecti5 a soiului< depinde< atAt de
sporirea produc:iei glo0ale de su0stan:? uscat?< cAt ;i de sporirea produc:iei de 0oa0e< 2a:?
de produc:ia de mas? 5egetati5? sau asa numitul indice de recolta.
Calitatea<este ca ;i producti5itatea< o >nsu;ire comple4? .
Im0un?t?:irea acesteia prin lucr?rile de ameliorare< este >n 2unc:ie de scoplul utiliz?ri
produsului.As2el pentru mazare se are in 5edere im0unatatirea procentului de proteina
0ruta a soiurilor< a calitatii proteinei prin marirea contintului de aminoacizi 5alorosi<
micsorarea continutului tegumentului 0oa0elor in tanini si 2actori antinutritionali ce
a2ecteaza digesti0ilitatea acestora si nu produc meteorizatii si indigestii animalelor.
.
)ezisten:a la secet? ;i ar;i:? < este un alt o0iecti5 2oarte important >n acti5itatea de
ameliorare< mai ales >n cea mai mare parte a zonelor agricole din :ara noastr?< >n care e4ist?
perioade uneori destul de lungi de secet?. Crearea de soiuri ;i 8i0rizi de plante de cultura
13
care s? posede aceast? >nsu;ire< este a0solut necesar?< >n general< dar mai ales pentru sudul
:?rii< unde sur5in destul de des< ast2el de 2enomene. ,oiurile cu rezisten:? 0un? la secet? ;i
ar;i:?< diminueaz? mult e2ectul acestor 2enomene< contri0uind >ntr=o m?sur? sensi0il? la
diminuarea produc:iei ;i calit?:ii acesteia.
)ezisten:a la 0oli ;i d?un?tori< este unul dintre cele mai importante o0iecti5e< >nspre
care se >ndreapt? aten:ia amelioratorilor< deoarece pagu0ele cauzate de acestea< sunt uneori
2oarte mari< putAnd a9unge c8iar la distrugerea culturilor< mai ales atunci cAnd sunt 2olosite
soiuri nerezistente. Prin ameliorare< se realizeaz? soiuri sau 8i0rizi rezisten:i la principalele
0oli ale acesora< ceea ce asigur? o0:inerea de produc:ii normale ;i constante.
Fmportan:a acti5it?:ii de ameliorare >n acest domeniu< este cu atAt mai mare cu cAt< apar
mereu rase noi a 0olilor e4istente ceea ce impune crearea continu? de soiuri din ce >n ce
mai 0une< imune sau dac? este posi0il< rezisten:a la toate rasele 2iziologice ale 0olii
respecti5e.
)ezisten:a la c?dere ;i scuturare<este unul din o0iecti5ele cele mai importante
pentru cultura mazarii< in special in tara noastra datorita pirderilor inregistrate in perioada
recoltatului in anii ploiosi.,=au creat soiuri cu rezisteta genetica la cadere< asa numitele
soiuri tip a2ila< la care 2runzele s=au trans2ormat in carcei ce se leaga intre ei si mentin masa
5egetati5a aeriana. $4ista in cultura soiuri de mazare cu rezisteta genetia la scuturare
datorate prezentei 2uniculului care tine 0o0ul legat de pastaie.
Precocitatea< prezint? importan:? pentru ma9oritatea culturilor din :ara noastr?<
deoarece prin realizarea unor ast2el de soiuri <pot 2i e5itate >n mare m?sur? atAt perioadele
de secet? care apar >ntr=o mare parte a :?rii<de regul? >n 2azele critice de dez5oltare a
plantelor< cAt ;i perioadele de r?spAndire ;i de atac a di2eritelor 0oli ;i d?un?tori..
Fn programele de ameliorare< e4ist? ;i alte o0iecti5e care se urm?resc crearea de soiuri
rezistente sau adaptate la anumite te8nologii intensi5e de cultura< cum ar 2iE densitati
sporite< reac:ia 2a5ora0il? 2a:? de >ngr?;?minte< adaptarea la e4cesul de s?ruri >n sol< la
e4cesul de ap? din sol< la condi:iile de irigare< etc.
Pentru o mai 0una intelegere a oiecti5elor de ameliorare ale culturii de mazare este
necesara cunoasterea anumitor termeni ce de2inesc genotipurile.
'enotipurile care se o0:in prin acti5itatea de ameliorare< sunt de di2erite tipuri ;i sunt
de2inite ast2el E
aD Popula:ia local? = compus? din indi5izi >nrudi:i< dar di2eri:i din punct de 5edere
14
genotipic C la speciile autogame reprezint? un amestec de mai multe linii
8omozigote< iar la speciile alogame< reprezint?< un amestec de plante
8eterozigote >n permanent? sc8im0are D.
,oi C sinonim 6 culti5ar 6 D< = popula:ia de plante< creat? sau identi2icat?
apar:inAnd unui ta4on 0otanic cunoscut de rangul cel mai sc?zut ;i care se
caracterizeaz? prin E
=omogenitate C uni2ormitatea plantelor D@
=distincti5itate C unul sau mai multe caracteristici principale D@
=sta0ilitate C caractere esen:iale D@
,oiurile pot 2i clasi2icate inE
,oi sintetic = soi cu polenizare li0er?< o0:inut din componenete sta0ile@
,oi compus S in care prima genera:ie este produs? prin 2ecundare li0er?< >ntre un num?r
mare de p?rin:i sta0ili.
.
Importan:a utiliz?rii semin:elor de calitate< >n o0:inerea de produc:ii
ridicate ;i sta0ile
,porirea produc:iei la culturile agricole< este determinat? >n mare m?sur? < de
calitatea semin:elor utilizate la >ns?mAn:area supra2e:elor destinate produc:iei pentru
consum.
,?mAn:a de calitate superioar?< tre0uie s? posede< un >nalt grad de 5aloare genetic?<
puritate 0iologic? ;i 2izic?< indici ridica:i de germina:ie< **B ;i *%< s?n?tate ;i 5igoare.
.olosirea la >ns?mAn:are a unor ast2el de semin:e< contri0uie la e4primarea >n condi:ii
optime de cultur? a >ntregului poten:ial producti5 ;i calitati5 al soiurilor ;i 8i0rizilor
culti5a:i.
0:inerea unor semin:e cu >nsu;iri calitati5e superioare< este condi:ionat? de 2undamentare
;tiin:i2ic? a acti5it?:ii din domeniul semin:elor< care const? pe deasupra >n cunoa;terea
0azelor teoretice ale geneticii< amelior?rii ;i producerii de semin:e< iar pe de alt? parte< >n
cunoa;terea apro2undat? ;i aplicarea >n aceast? acti5itate< a unor metode moderne de
selec:ie< >n 5ederea men:inerii permanente< a structurii genetice ;i 5alorii 0iologice la
ni5elul ini:ial ridicat< al soiurilor< 2ormelor parentale ;i 8i0rizilor< precum ;i de te8nologii
speci2ice procesului de producere< prelucrare ;i p?strare a semin:elor.
15
Ast2el de cuno;tin:e< sunt deose0it de necesare< atAt pentru speciali;tii din Institutele ;i
,ta:iunile de Cercet?ri Agricole< care se ocup? cu men:inerea la un ni5el cAt mai ridicat al
5alorii ini:iale a genotipurilor de plante de cultur?< pentru o0:inerea categoriilor 0iologice
superioare de semin:e = s?mAn:a amelioratorului< pre0az? ;i de 0az?< cAt ;i a celor din
unit?:ile specializate pu0lice sau pri5ate< care asigur? >nmul:irea< prelucrarea ;i
5alori2icarea semin:elor de 0az? respecti5< s?mAn:a certi2icat? la toate culturile agricole.
Ast2el de cuno;tin:e< sunt necesare< deoarece se ;tie< c? >n lungul perioadei de producere a
semin:elor< cAt dureaz? un >ntreg ciclu< care >ncepe cu alegerea elitelor plantelor tipice >n
cadrul soiului sau 2ormei parentale ;i studiul acestora >n cAmpurile de selec:ie conser5ati5?<
respecti5 cAmpurile de men:inere a structurii genetice ;i 0iologice a genotipurilor< din care
se o0:ine s?mAn:a amelioratorului ;i pAn? la asigurarea necesarului de s?mAn:? certi2icat?
C C1< C2< .1 D< cu care se >ns?mAn:eaz? culturile pentru consum< trec de regul? / = 6 ani<
ast2el E
aD CAmpurile de men:inere<
0D CAmpurile de Pre0az? 1<
cD CAmpurile de Pre0az? 2<
dD !oturi semincere pentru s?mAn:a de Baz?<
eD !oturi semincere pentru producerea de s?mAn:? C1 respecti5 .1<
2 D !oturi semincere pentru producerea de s?mAn:? la speciile autogame de C 2.
Pe tot acest parcurs< genotipurile respecti5e< sunt supuse permanent< in2luen:ei unor
2actori 0iotici sau a0iotici< cum ar 2i< 2actorii genetici< 0iologici< ecologici ;i de cultur?<
amestecuri mecanice< care pot contri0ui >n 2inal< la diminuarea uneori sensi0il?< a 5alorii
ini:iale< a soiurilor ;i 8i0rizilor< ceea ce contri0uie atAt la deprecierea capacit?:ii de
produc:ie a acestora< cAt ;i la sc?derea calit?:ii semin:elor.
Ast2el de in2luen:e >ns? pot 2i >n 0un? m?sur? pre>ntAmpinate sau >nl?turate< >n condi:iile
cunoa;terii cauzelor care le genereaz? ;i a aplic?rii pe tot parcursul procesului de
producere< prelucrare< p?strare ;i comercializare a semin:elor< a >ntregului comple4 de
m?suri speci2ice acestor procese< 2?cAnd ast2el din s?mAn:?< un real 2actor de cre;tere a
produc:iei agricole ;i de asigurare a calit?:ii acesteia.
Fn cazul nerespect?rii uneia sau mai multor cerin:e din acest proces< e2ectul 0ene2ic al
in2luen:ei poziti5e a semin:elor se diminueaz? 2oarte puternic.
In2luen:a negati5a asupra produc:iei ;i calit?:ii acesteia< cauzat? de
16
2olosirea la >ns?mAn:are a unor semin:e cu 5aloare agronomic?<
0iologic? ;i cultural? sc?zut?.
Fn cele mai multe cazuri< >n procesul de producere< prelucrare< stocare ;i circula:ie a
semin:elor ocazionate de comercializarea acestora< agen:ii economici care se ocup? cu
ast2el de acti5it?:i< respect? condi:iile minime< pentru realizarea unor semin:e de calitate<
dar din p?cate sunt >nc? numeroase situa:ii >n care anumi:i produc?tori de s?mAn:?< nu
respect? >ntocmai< aplicarea unor sec5en:e te8nologice< a0solut necesare< pentru o0:inerea
unor semin:e de calitate.
(e2icien:a se constat? atAt >n pri5in:a e2ectu?rii unor lucr?ri te8nologice caE ar?tur?<
2ertilizare< preg?tirea patului germinati5< epoca de sem?nat< adAncimea ;i modul de
sem?nat< er0icidarea < tratamente pentru com0aterea 0olilor ;i d?un?torilor la s?mAn:? ;i >n
5egeta:ie< cAt mai ales a unor sec5en:e te8nologice speci2ice ;i a0solut o0ligatorii
procesului producerii unor semin:e de calitate < cum sunt@ alegerea terenului< asolamentul<
rota:ia culturilor< asigurarea spa:iilor minime de izolare< puri2ic?rile 0iologice< castrarea
loturilor de 8i0ridare< recoltarea loturilor semincere< procesarea semin:elor< cum ar 2i<
uscarea ;i condi:ionarea acestora precum ;i p?strarea necorespunz?toare a semin:elor.
&erespectarea uneia sau mai multora din aceste m?suri< pot determina diminuarea
poten:ialului de produc:ie al semin:elor< cAt ;i sc?derea calit?:ii acestora< eea ce >n cele din
urm?< contri0uie la anularea aportului semin:elor< ca 2actor de produc:ie.
(in numeroasele cercet?ri e2ectuate >n lume<precum ;i din cele din :ara noastr?< >n special
din studiile de la I.C.C.P.T .undulea< rezult? c? prin neaplicarea >n procesul de producere a
semin:elor< a unor sec5en:e te8nologice la ni5el optim< sau prin utilizarea la >ns?mAn:are a
unor semin:e din >nmul:iri mai >ndep?rtate Ce4. I 3< I -< etc.D< >n cazul culturilor autogame<
diminuarea produc:iei< este de la 1/ =20B<sau c8iar mai mare< >n cazul c? la >ns?mAn:are<
sunt 2olosite semin:e din produc:ie proprie< care nu au 2ost certi2icate< necondi:ionate<
netratate< la care nu se cunoa;te starea sanitar? ;i germina:ia acestora < la ast2el de situa:ii<
produc:ia 5a 2i diminuat? destul de semni2icati5< aceasta putAnd 2i >n unele cazuri< c8iar
compromis?.
Acela;i 2enomen< >ns? mult mai accentuat< se >ntAmpl? >n cazul culturilor alogame
C porum0< 2loarea=soarelui< etc.D<prin 2olosirea la >ns?mAn:are< a unor semin:e din genera:ia
a doua< sau din alte genera:ii mai >ndep?rtate< o0:inute din culturile pentru consum. Fn
17
aceste situa:ii< produc:ia o0:inut?< 2a:? de cea de la culturile >ns?mAn:ate cu s?mAn:? 8i0rid?
din prima genera:ie C .1 D< sunt de peste 30 B.C ,arca 2000 D.
(e2inirea categoriilor 0iologice de semin:e.

Fn procesul de producere de s?mAn:?< se o0:in urm?toarele categorii 0iologice de
s?mAn:e E
a D ,?mAn:a 6amelioratorului7< este produs? de creatorul soiului< sau su0 directa
>ndrumare ;i responsa0ilitate a acestuia sau a men:in?torului Cinstitu:ia D<
2olosind metode ;tiin:i2ice de selec:ie conser5ati5?. (in aceast? s?mAn:?< se
o0:ine prin multiplicare< s?mAn:a de Pre0az?.
,?mAn:a 6Amelioratorului 6C,.AD<tre0uie s? ai0? caracterele soiului< a;a cum
au 2ost descrise >n momentul >nregistr?rii< >n )egistrul de ,tat ;i >n Catalogul
2icial al soiurilor< precum ;i condi:iile minime de puritate 5arietal?<
pre5?zute >n reglement?rile >n 5igoare< pentru semin:ele de Pre0az?.
0 D ,?mAn:a de Pre0az? CPBD< este s?mAn:a< pro5enit? din toate descenden:ele
sau categoriile 0iologice< dintre s?mAn:a 6Amelioratorului7 ;i s?mAn:a de
6Baz?7.,?mAn:a de 6Pre0az?7 5a 2i produs? de creatorul soiului sau su0
directa responsa0ilitate a men:in?torului. Aceast? s?mAn:? 5a 2i produs? din
s?mAn:a 6Amelioratorului7 sau din s?mAn:? de6Pre0az?7< >n 2unc:ie de
particularitatea speciei ;i a num?rului de genera:ii sta0ilit de creatorul soiului
,?mAn:a de7Pre0az?7<este destinat? producerii de s?mAn:? de 6Pre0az?7
sau de 6Baz?7<>n 2unc:ie de particularit?:ile speciei ;i a num?rului de
genera:ii sta0ilit de creator.
,?mAn:a de Pre0az?< tre0uie s? >ndeplineasc? condi:iile de calitate<>n
pri5in:a purit?:ii 5arietale ;i 5alorii culturale<impuse de reglement?rile >n
5igoare< pentru aceast? categorie.
,?mAn:a de Pre0az? poate 2iE ,?mAn:? de 6Pre0az? 17 care pro5ine din ,A
;i ,?mAn:? de 6Pre0az? 2 6 care poate pro5eni din s?mAn:? 7,A7sau din
s?mAn:a de7PB 17.
,?mAn:a de 6Baz?7C B D< este produs? su0 directa responsa0ilitate a
men:in?torului< pro5ine din s?mAn:a de PB< este destnat? producerii de
s?mAn:? 6Certi2icat?7 ;i tre0uie s? satis2ac? cerin:ele impuse de
18
reglement?rile >n 5igoare pri5ind<puritatea 5arietal? ;i de 5aloare cultural?<
speci2ice pentru aceast? categorie 0iologic?.
,?mAn:a din categoria 0iologic? 6Certi2icat?7 CCD
Fn cazul soiurilor< ,?mAn:a C< pro5ine din s?mAn:a de7Baz?7< care poate 2i
utilizat? pentru reAnmul:irea acesteia sau pentru consum.,?mAn:a C< tre0uie
s? satis2ac? cerin:ele >n 5igoare< pri5ind puritatea 5arietal? ;i 5aloarea
cultural?< speci2ic? acestei categorii 0iologice.
Fn cazul 8i0rizilor< s?mAn:a 6Certi2icat?7J s?mAn:? .1< produs? >n loturile de
8i0ridare din s?mAn:? de 6Baz?7< este destinat? >ns?mAn:?rii acesteia pentru
o0:inerea produc:iei pentru consum.
Pentru aceast? categorie de s?mAn:?CC J .1D< atAt persoanele 2izice< cAt ;i
cele 9uridice< care au produs s?mAn:a respecti5? prin contract< sunt o0ligate
s? pl?teasc?< men:in?torului soiului<respecti5 8i0ridului< o rede5en:?.
,?mAn:a din categoria Comercial?< este certi2icat? ca specieCnu ca soiD< din
popula:ii locale< sta0ilizate genetic<produs? >n anumite zone delimitate.
,?mAn:a ,tandard C ,t D< tre0uie s? >ndeplineasc? urrm?toarele condi:ii@
s? ai0? su2icient? identitate ;i puritate a soiului< s? satis2ac? cerin:ele impuse
de reglementile >n 5igoare pri5ind 5aloarea cultural? ;i starea sanitar? pentru
categoria CCD
1.+. Ba(&& ,&"&ti%& a& p#o$!%&#ii $& )a'a"ta
Considera:ii pri5ind< unele aspecte teoretice ;i practice ale producerii semin:ei de calitate
Acti5itatea de men:inere pe parcursul procesului de producere a semin:elor< a
5alorii genetice ;i 0iologice ini:iale a soiurilor< liniilor consang5inizate ;i 8i0rizilor de
plante agricole< tre0uie s? ai0? o 2undamentare ;tiin:i2ic?< ce const? >n cunoa;terea 0azelor
teoretice ale acestui proces< pe care ni le o2er? atAt studiile de genetic? ;i ameiorarea
pantelor< cAt mai ales< cele de genetica popula:iilor 5egetale.
(intre aceste cuno;tin:e<ne re2erim la cele care trateaz? principii pri5indE sistemele de
reproducere a plantelor de cultur?< structura genetic? a popula:iilor< 2actorilor e5olu:iei care
in2luen:eaz? structura genetic? a popula:iilor< precum ;i unele aspecte re2eritoare la
5aria0ilitatea genetic? ;i importan:a acesteia >n cadrul popula:iilor autogame.
19
,tarea de autogamie ;i alogamie la plantele de cultur?
Pentru o mai 0un? >n:elegere a mecanismelor prin care opereaz? genetica
popula:iilor< >n conte4tul acti5it?:ii din domeniul producerii de semin:e< consider?m c? este
necesar s? prezent?m succint< unele aspecte pri5ind< sistemele de reproducere ;i >nmul:ire a
semin:elor< cu re2erire special? la conceptul actual pri5ind starea de autogamie la plantele
de cultur?. Aceasta cu atAt mai mult cu cAt< >n acti5itatea de producere a semin:elor< tre0uie
s? se :in? seama< c? unul dintre conceptele 2undamentale ale amelior?rii genetice a
plantelor< postuleaz? c?< o0:inerea ;i conser5area noilor genotipuri< depinde mai mult decAt
de oricare alt 2actor< de sistemul reproducti5 al acestora. Acest sistem determin? >n cele din
urm? < sructura genetic? a popula:iilor care se o0:in prin ameliorare< iar aceast? structur?
condi:ioneaz? apoi< >ntregul proces de conser5are a genotipurilor ;i producerea comercial?
a semin:elor.
(in punct de 5edere al sistemului de reproducere< plantele de cultur? se clasi2ic? ast2elE
Plante cu reproducere se4uat?
aD autogame
alogame
Plante cu reproducere 5egetal?
Fn cele ce urmeaz?< ne 5om re2erii la prima grup? de plante< respecti5 la cele cu
reproducere se4uat?< pentru c? >n aceast? categorie< se >ncadreaz?< toate plantele de cultur?
care 2ac o0iectul lucr?rii noastre.
A5And >n 5edere c? >n clasi2icarea plantelor cu reproducere se4uat? e4ist? categoriile de
plante autogame ;i alogame< 5om lua >n discu:ie aprecierile a numero;i oameni de ;tiin:?<
care 2ac anumite considera:ii asupra acestui mod de grupare a plantelor.
Ace;tia arat? c?< clasi2icarea plantelor strict >n autogame ;i alogame< comport? unele
di2icult?:i pentru c?< speciile prezint? >n general o gam? 2oarte larg? de autogamie ;i de
alogamie< >n situa:ii uneori< de inter2eren:? accentuat? >ntre cele dou? tipuri de
reproducere.*ecanisme care s? impun? autogamia nu sunt prea multe. Cel mai per2ect
mecanism de autogamie este cleistogamia< situa:ie >n care 2lorile nu se desc8id niciodat?.
"n alt mecanism de autogamie este c8asmogamia< >n care caz< 2lorile se desc8id< iar
polenul poate 2i transportat de 5Ant sau insecte<numai c? stigmatele proprii sunt de regul?
2ecundate< >nainte sau c8iar >n momentul desc8iderii 2lorilor< a;a >ncAt polenizarea str?in?<
se realizeaz?>n condi:ii climatice normale< >n propor:ii relati5 mici.
20
Fn aceast? grup?< intr? ma9oritatea plantelor de cultur? caracterizate la autogame printre
care si maz?rea< 2asolea< soia< etc. !a aceste specii 2ecundarea natural?< str?in?< nu
dep?;e;te de regul?< - = / B. !a aceste plante< pot apare >ns?< >n anumite condi:ii de clim?<
mai ales cAnd sunt ar;i:e puternice >n timpul >n2loritului< >ncrucu;?ri naturale< care pot
a9unge pana la 32B .
"nele specii< pot 2i >ntr=un anumit stadiu de dez5oltare cleistogame< iar >n alt stadiu de
dez5oltare alogame. ,unt apoi unele specii clasi2icate ca autogame< dar care pot a5ea
polenizare >ncruci;at? de pAn? la /0 B< cum ar 2iE 0um0acul< ricinul< do5leacul< pepenele
5erde< etc.< plante care au 2ost caracterizate >n autogame totu;i< pentru c? la aceste plante
nu se mani2est? prin autopolenizare< 2enomenul de depresiune de consang5inizare.
!a unele plante de cultur?< temperatura de imediat su0 0 grade poate steriliza polenul< 2?r?
a 2i a2ectate o5ulele ;i stigmatele< ceea ce 2a5orizeaz? apoi polenizarea >ncruci;at?< iar >n
unele situa:ii< o cre;tere u;oar? a temperaturii din timpul nop:ii< peste cea normal?<
determin? inacti5itatea anterelor< ceea ce predispune plantele la polenizare li0er?< cum este
cazul speciei Poa< care >ntr=o ast2el de situa:ie< a produs semin:e 8i0ride< >n propor:ie de 16
B.
Fn concluzie< autorii cita:i< arat? c?< >n toate cazurile >n care are loc >n2lorirea desc8is?<
sau e4ist? suscepti0ilit?:i< la in2luen:a unor 2actori e4terni< >ncrucisarea li0er? >n anumite
propor:ii la plantele autogame este posi0il?<a;a >ncAt< 2oarte pu:ine plante de cultur?< pot 2i
considerate< a0solut autogame< acela;i 2enomen a5And loc ;i >n cazul plantelor alogame.
Pentru considerentele men:ionate< care au 2ost 2undamentate pe 0aza unor studii
apro2undate< se consider? c? practic< nu e4ist? plante autogame ;i alogame ;i c? se poate
5or0i doar de plante preponderent autogame ;i plante preponderent alogame< deoarece<
autogamia ;i alogamia< 5ariaz? sensi0il< >n 2unc:ie de condi:iile de mediu .
Acest concept< prezint? o imporan:? deose0it?< pentru acti5itatea de producere de
s?mAn:?< >ntrucAt< cunoa;terea comport?rii di2eritelor specii< din acest punct de 5edere< a
0iologiei >n2loritului plantelor de cultur?< a compati0ilit?:ii sau incompati0ilit?:ii polenului
de a germina pe propriile stigmate< precum ;i ale altor cauze care determin? sau
in2luen:eaz? >ncruci;area li0er?< pot 2i luate m?surile corespunz?toare de e5itare a acestora.
Fn primul rAnd se are >n 5edere< asigurarea spa:iilor de izolare corespunz?toare pentru
toate loturile semincere la di2erite culturi< de e2ectuare a unor lucr?ri speci2ice >n aceste
loturi ;i nu >n ultimul rAnd< de a 2ace o 9udicioas? zonare a producerii de s?mAn:? pentru
21
di2erite specii sau c8iar soiuri< sau 2orme parentale< >n scopul deprecierii genetice ;i
0iologice a soiurilor< 2ormelor parentale ;i 8i0rizilor.
,tructura genetic? a popula:iilor C soiurilor D
"na dintre cele mai importante contri0u:ii a geneticii popula:iilor< const? >n
descoperirea c? toate popula:iile< respecti5 soiurile< con:in o important? rat? de 5aria0ilitate
C6D.
Fn concep:ia modern? a geneticii popula:iilor< soiul reprezint? o popula:ie< indi2erent dac?
aceasta apar:ine unei specii de plante autogame sau alogame . Acest concept este >n
concordan:?< cu de2ini:ia general acceptat?< c? nu numai la plantele alogame ci ;i la
plantele autogame< soiul este considerat< din punct de 5edere genetic 6 o popula:ie< 2ormat?
dintr=un anumit num?r de linii 8omozigote . Ast2el< orice popula:ie< se caracterizeaz?
printr=o< anumit? structur? genetic?< ce se e4prim? prin 2rec5en:a genelor ;i 2rec5en:a
genotipurilor.
Fn ipoteza c? asupra popula:iilor nu ac:ioneaz? nici unul din 2actorii e5olu:iei< precum ;i a
unor 2actori ecologici sau su0iecti5i C selec:ia arti2icial?< amestecuri mecanice< etc. D<
2rec5en:a genelor ;i 2rec5en:a genotipurilor r?mAn nesc8im0ate< genera:ii de=a rAndul< caz
>n care< un ast2el de genotip< este o popula:ie >n ec8ili0ru.
Fn natur? >ns?< starea de ec8ili0ru a popula:iilor este temporar?< >ntrucAt< su0 in2luen:a
2actorilor e5olu:iei< a celor ecologici sau arti2iciali< 2rec5en:a genelor precum ;i a
genotipurilor< sunt >ntr=o continu? sc8im0are< 2apt ce determin? modi2icarea mai mic? sau
mai mare< a constitu:iei genetice a popula:iei< respecti5 a soiului sau a liniei
consang5inizate.
.actorii e5olu:iei care in2luen:eaz? structura genetic? a popula:iilor.
Constitu:ia< sc8im0?rile ;i ec8ili0rul genetic al unei popula:ii< respecti5 soi sau linie
consang5inizat?< sunt in2luen:ate de un comple4 de 2actori< care sunt clasi2icate ast2el E
= 2actori care determin? sc8im0?ri sistematice< care se repet? ne>ntrerupt caE
muta:iile recurente< in2iltra:iile constante cu gene< modul de reproducere<
selec:ia natural? ;i selec:ia arti2icial?.
= 2actori care determin? sc8im0?ri singulare< care se repet? neregulat caE
22
muta:iile ce apar o singur? dat?< in2iltra:iile ocazionale de gene< 5aria:iile
neregulate ale direc:iei de selec:ie.
= 2actori care determin? 5aria:ii >ntAmpl?toare de m?rime limitat? caE 5aria:ii ale
muta:iilor recurente ;i ale in2iltra:iilor constante de gene< di2eren:ierile
>ntAmpl?toare< determinate de cauze o0iecti5e.
Fn aceast? clasi2icare se reg?sesc deci< atAt 2actorii e5olu:iei care ac:ioneaz? asupra
structurii genetice a unei popula:ii< cAt ;i alte categorii de 2actori o0iecti5i sau su0iecti5i<
care au o ast2el de ac:iune.
(in punct de 5edere al e5olu:iei unei popula:ii >n general< modi2ic?rile sistematice care
se repet? cu o 2rec5en:? regulat?< au cea mai mare importan:?< dar pentru acti5itatea de
producere de s?mAn:?< >n scopul de a men:ine soiurile sau liniile consang5inizate< la un
ni5el cAt mai ridicat de 5aloare genetic? ;i puritate 0iologic?< pe lAng? ace;tia< o importan:?
deose0it? reprezint? ;i ceilal:i 2actori< care pot produce modi2ic?ri >n structura genetic?
ini:ial? a genotipurilor respecti5e.
(intre 2actorii e5olu:iei< muta:ia ;i migra:ia de gene<produce 5aria:ii ereditare<
contri0uind al?turi de 2actorii o0iecti5i C segreg?rile >ntArziate D< sau su0iecti5i C selec:ia
arti2icial?< amestecurile mecanice< etc. Dla modi2icarea structurii genetice a soiurilor< sau
liniilor consang5inizate.
*uta:ia
(intre 2actorii care determin? sc8im0?ri sistematice< un rol deose0it >l au muta:iile
recurente.Ast2el de muta:ii sunt considerate< cele care apar cu o 2rec5en:? medie< cuprins?
>ntre 10 ;i 10< respecti5 1H 10.000 = 1H 1.000.000.
Intensitatea r?spAndiri mutantelor >n cadrul unei popula:ii este in2luen:at? de m?rimea
acesteia< din care cauz? >n popula:iile mari< >mul:irea muta:iilor necesit? o perioad? mai
>ndelungat?< pe cAnd >n popula:iile mici< o perioad? mult mai sc?zut?.
Pri5ind modul de mani2estare ;i de ac:iune a muta:iilor< se apreciaz? c? acestea se pot
grupa ast2el E
micromuta:ii< care sunt aproape insensi0ile< a2ecteaz? caracterele cantitati5e< au >n
ma9oritatea cazurilor o 5aloare adapti5? ;i economic?< sunt a5anta9oase popula:iei din care
cauz?< se r?spAndesc >n cadrul acesteia.
23
macromuta:ii< care sunt mult mai rare< produc sc8im0?ri 5aria0ile ale 2enotipului< sunt de
regul? eliminate de selec:ia natural?< pentru c? au o 5aloare selecti5? redus?< sau de c?tre
om< pentruc? se di2eren:iaz? pregnant
de tipul de 0az? al soiului
mezomuta:ii< care au un mod de mani2estare ;i ac:iune< intermediar< celorlalte
dou? tipuri.
*icromuta:iile ;i mezomuta:iile sunt rezultatul sc8im0?rii structurale ale poligenelor<
apar cu o 2rec5en:? mai mare< prezint? importan:? pentru e5olu:ia popula:iilor.
*acromuta:iile 2iind produsul sc8im0?rilor la ni5elul genelor ma9ore< sau c8iar a
cromozomilor< dau na;tere unor 2orme genotipic ;i 2enotipic mai deose0ite 2a:? de indi5izii
care compun popula:ia. A;a dup? cum am mai men:ionat< aceste a0ateri de la tipul de 0az?<
a soiului< pot 2i u;or recunoscute ;i eliminate de om atAt >n procesul de men:inere cAt ;i >n
cel de multiplicare a semin:elor.
*igra:ia de gene
,c8im0?ri >n structura genetic? a popula:iilor< pot a5ea loc ca urmare a
in2iltra:iilor de gene< atAt pe calea >ncruci;?rilor naturale dintre soiuri< linii
consang5inizate< 8i0rizi< cAt ;i prin amestecuri mecanice. Intensitatea migra:iei de gene
este in2luen:at? de modul de reproducere a plantelor aceasta 2iind 2oarte ridicat? la speciile
alogame ;i mult mai redus? la cele autogame. Fn unele situa:ii migra:ia de gene< poate a5ea
loc< >ntr=o propor:ie destul de mare< c8iar ;i >n cazul speciilor autogame.
,elec:ia natural?
"nul dintre 2actorii care in2luen:eaz? structura genetic? a popula:iilor este selec:ia
natural?. )e2erindu=ne la rolul acesteia< unii cercet?tori sus:in c?< dintre 2actorii e5olu:iei<
selec:ia natural? este cel mai dinamic ;i cel mai acti5 . (ac? muta:ia ;i migra:ia de gene<
recom0in?rile de gene ;i segreg?rile >ntArziate< genereaz? 5aria:ii ereditare< selec:ia
natural? nu produce ast2el de 5aria:ii< dar ac:ioneaz? atAt asupra acestora sortAnd pe cele cu
5aloare selecti5? ridicat?< care sunt utile atAt indi5izilor< cAt ;i popula:iei >n ansam0lu< dar
;i asupra 0iotipurilor care compun popula:ia< selectAnd pe cele cu 5aloare adapti5? ridicat?<
2olositoare acesteia.
A;adar< prin selec:ia natural?< se >n:elege 6procesul natural care 2a5orizeaz? >nmul:irea
indi5izilor mai 0ine adapta:i condi:iilor respecti5e de mediu. ,elec:ia natural? ac:ioneaz?
24
permanent< dar intensitatea acesteia< este determinat? de 5aria:ia de la un an la altul< sau de
la o zon? ecologic? la alta< a condi:iilor de mediu.
(intre 2actorii de madiu< care ac:ioneaz? cu e2icacitate mare ;i uneori imediat< >n cadrul
selec:iei naturale< sunt temperaturile e4treme< seceta< ar;i:a< durata acestora< e4cesul de
umiditate< luminozitatea< etc. Ca urmare a presiunii de selec:ie< su0 in2luen:a 2actorilor
aminti:i< num?rul 0iotipurilor din cadrul popula:iei< 2ie c? se reduce< r?mAnAnd cu timpul
numai cele cu 5aloare optim? de adaptare< care de multe ori< sunt mai pu:in producti5e< 2ie
c? se modi2ic? raportul ini:ial al acestora< Ti >ntr=un caz ;i >n cel?lalt< se sc8im0? structura
genetic? a popula:iei< ceea ce poate a5ea >n cale din< urm?
repercursiuni negati5e< asupra capacit?:ii de produc:ie a acesteia.
*etodologia utilizat?< >n aplicarea selec:iei conser5ati5e< respecti5< selec:iei de men:inere
>n procesul producerii de s?mAn:?< asociat? cu studiul comple4 al 5alorii ini:iale a soiului ;i
2ormelor parentale ale 8i0ridului< permite ca modi2ic?rile care apar >n structura genetic? a
acestora ca urmare a in2luen:ei selec:iei naturale< s? 2ie analizat? ;i pe 0aza studiilor
e2ectuate< s? 2ie men:inut? >n permanen:?< acea structur? care s? asigure o 5aloare
producti5? ;i adaptati5? ridicat?< a soiului >n produc:ie.
(ri2tul genetic
*odi2ic?ri >n structura genetic? a unei popula:ii< pot s? apar? ;i ca urmare a
2enomenului de dri2t genetic. Prin di2t genetic se >n:elege >n sens mai larg 6modi2icarea
2rec5e:ei genelor ;i genotipurilor >n cadrul unei popula:ii< care nu este produs? de muta:ii<
migra:ia de gene ;i selec:ie natural?7 . Acest 2enomen< poate 2i determinat de cauze
o0iecti5e< dar de cele mai multe ori< este atri0uit cauzelor su0iecti5e< datorate accidentelor
de e;antiona9 >n popula:iile mici.Aceast? situa:ie se poate >ntAlni adeseori< >n procesul de
producere a semin:elor< la aplicarea selec:iei conser5ati5e< respecti5 selec:iei de men:inere<
selec:iei arti2iciale< condus? unidirec:ional sau incomplet< precum ;i la alegerea unui num?r
insu2icient de plante elit? din cadrul unui soi< sau unei linii consang5inizate. Prin aceste
opera:iuni< se pot pierde gene< sau c8iar genotipuri< ceea ce contri0uie la >ngustarea 0azei
ereditare ;i >n 2inal< la modi2icarea structurii genetice ini:iale a soiurilor.
Fn scopul e5it?rii ac:iunii dri2tului genetic< cel pu:in >n ceea ce pri5e;te aspectul su0iecti5
al acestuia< plantele elit? pentru organizarea cAmpului de selec:ie conser5ati5? se aleg<
dup? o metod? ;tiin:i2ic?< >ntr=un sistem randomizat< dup? criterii care s? cuprind?
cunoa;terea detaliat? din punct de 5edere mor2ologic al soiului respecti5 ;i >ntr=un num?r
25
su2icient de mare< pentru a cuprinde< pe cAt este posi0il< >ntreaga constela:ie de gene ;i de
genotipuri a soiului din care se produce s?mAn:?.

.actorii de sta0ilitate a popula:iilor 5egetal
%omeostazia genetic?
Cu toate in2luen:ele e4ercitate de 2actorii e5olu:iei >n sc8im0area structurii
genetice a popula:iilor< acestea au o sensi0ilitate destul de mare.
,ta0ilitatea produc:iei de e4emplu< este determinat? de mai mul:i 2actori< dintre care
amintim de comple4ul rezisten:elor< la condi:iile ne2a5ora0ile ale acestora. ,ta0ilitatea
popula:iilor este rezultatul capacit?:ii de adaptare a acestora la micile 2luctua:ii ale
condi:iilor de mediu< capacit?:ii de compensare a pierderilor su2erite >n perioade mai pu:in
2a5ora0ile< prin 5alori2icarea mai e2icient? a perioadelor cu condi:ii 2a5ora0ile.
Aceast? capacitate a popula:iilor< respecti5 a soiurilor< 2ormelor parentale< 8i0rizilor< de
a=;i p?stra ec8ili0rul 2iziologic ;i deci de a a5ea per2orman:e sta0ile< >n di2erite condi:ii de
mediu< este denumit? 8omeostazia genetic?
A;adar< >n alte cu5inte< prin 8omeostazie genetic?< se >n:elege< 6 e2ectul tuturor
proceselor adapti5e< care asigur? popula:iei capacitatea de a=;i p?stra structura genetic?<
2a:? de ac:iunea 2actorilor din mediul e4tern 6.Prin urmare< 8omeostazia este 2ie rezultatul
unui ec8ili0ru 2a5ora0il al genelor 2iec?rui indi5id< 2ie rezultatul unui ec8ili0ru 2a5ora0il al
genelor care 2ormeaz? popula:ia.
Capacitatea unui soi< linii consang5inizate< 8i0rid< de a da produc:ii mai mult sau mai
pu:in constante<poate 2i rezultatul unor particularit?:i 2iziologice ;i genetice 2oarte di5erse.
"nii cercet?tori< arat? c? la grAu de e4emplu< structura componentelor produc:iei< pare s?
ai0? un anumit rol >n determinarea sta0ilit?:ii produc:iei
26
Alte studii scot >n e5iden:? >ns? c? un rol decisi5 >n asigurarea constan:ei produc:iei unui
soi< >l are di5ersitatea genetic? a acestuia. A;a dar dup? acest concept< e4isten:a >ntr=un
anumit soi< a mai mutor 0iotipuri< genetic di2eren:iate< permite acestuia< s? se adapteze mai
u;or la di2erite condi:ii de mediu .
%eterozigo:ia
$ste o alt? cauz? care determin? sta0ilitate.
Fn urma unor studii e2ectuate >n acest sens< se arat? c?< 8eterozigo:ia din cadrul
popula:iilor< 2ie c? acestea sunt autogame sau alogame< pe 0aza e2ectelor acestora de
supradominan:?< reprezint? unul dintre mecanismele principale ale 8omeostaziei genetice<
pentru c? starea de 8eterozigo:ie a genelor alele< duce la o m?rire a 5italit?:ii organismelor
8i0ride ;i a posi0ilit?:ii mai 0une de adaptare

Polimor2ismul ereditar.
,e 0azeaz? pe e4isten:a >n cadrul aceluia;i soi< a unor di5ersit?:i genetice ;i reprezint?
un alt mecanism genetic adapti5< care asigur? unitatea genetic? a soiului respecti5.
*en:inerea sau sc8im0area ec8ili0rului genotipurilor >n cadrul soiurilor< reprezint? un
proces continuu de adaptare a acestora< la condi:iile 5ariate de mediu. Prezen:a
polimor2ismului genetic ;i a di2eritelor moduri de mani2estare ale acestuia< se datoreaz?< >n
mare m?sur? ac:iunii selec:iei naturale.
Fn concluzie< se poate spune c?< >n 0aza studiilor men:ionate< dar ;i al altor cercet?ri<
e2ectuate >n acest sens< adaptarea unei popula:ii< se realizeaz?< atAt pe 0aza 8omeostaziei
genetice< 8eterozigo:iei< polimor2ismului genetic< dri2tului genetic< migra:iei de
gene<selec:iei naturale< modului de reproducere al plantelor< a metodelor ;tiin:i2ice
arti2iciale< aplicate >n selec:ia conser5ati5?< cAt ;i al in2luen:ei condi:iilor de e4isten:? >n
care este culti5at soiul.
.actorii care contri0uie la men:inerea 8eterogenit?:ii >n popule:iile autogame.
%eterogenitatea >n cadrul popula:iilor 5egetale< este in2luen:at? ;i determinat?<
a;a dup? cum s=a men:ionat pAn? aici ;i >n continuarea capitolului nostru< de mai mul:i
2actori< dar men:inerea acesteia< este atri0uit? de studiile e2ectuate >n acest sens< a doi
2actori ;i anumeE
= indicelui de adapta0ilitate C 2itness D
27
= ac:iunii de dominan:?< epistazie ;i de cuplare de gene
Indicele de adapta0ilitate.
Fnsu;ire comple4?< condi:ionat? genetic< care rezult? din ac:iunea continu? ;i
com0inat? a mai multor 2actori< are o contri0u:ie primordial? >n in2luen:a 8eterogenit?:ii >n
cadrul popula:iilor autogame . 3aloarea acestui indice< este la rAndul ei< in2luen:at? de
2rec5en:a 8eterozigo:ilor din cadrul genotipului >n cauz?. A;a de e4emplu< 8eterozigo:ii din
primele genera:ii dup? >ncruci;are< sunt a5anta9a:i< dar pe m?sur? ce se succed genera:iile
de segregare ;i 2rec5en:a 8eterozigo:ilor scade >n cadrul soiului< cre;te 5aloarea de adaptare
a acestora
Ac:iunea de dominan:?< epistazie ;i cuplare de gene.
"nele cercet?ri e2ectuate >n scopul determin?rii in2luen:ei unor 2actori genetici
asupra sta0ilit?:ii soiurilor la plantele autogame< au sta0ilit c?< men:inerea st?rii de
8eterozigo:ie >n cadrul acestora< este determinat? de ac:iunea de dominan:?< epistazie <si
cuplare de gene. Importan:a pe care o are cuplarea de gene pentru alimentarea 5aria0ilit?:ii
genetice< a 2ost demonstrat? de e4emplu< >n mai multe cazuri< prin >ncruci;area unor linii
izogenice la cAte5a culturi autogame< care se deose0eau >n pri5in:a unui singur locus<
constatAndu=se e4isten:a de 8eterozigo:i< dup? un num?r mare de genera:ii .
Ast2el de studii au mai relie2at c? >n cazul unui soi de orz compus din cini linii izogenice<
c8iar ;i >n genera:ia . 1#< s=a mai p?strat o anumit? cot? de 8eterozigo:ie< atri0uit?< nu
numai liniilor 8omozigote din componen:a soiului respecti5< sau a unei 2ecund?ri str?ine
permanente<ci ;i e4isten:ei altor sisteme< care in2luen:eaz? men:inerea unui anumit grad de
8eterozigo:ie< contrar auto2ecund?rii continue. Autorii cita:i< atri0uie apari:ia ;i men:inerea
8eterozigo:iei >n cadrul unui soi< prin ac:iunea de dominan:?< epistazie ;i cuplare a unor
gene .
3aria0ilitatea genetic? >n cadrul soiurilor de plante autogame ;i importan:a
acesteia< pentru sta0ilitatea produc:iei.
,u0liniem >nc? o dat? c?< soiurile de plante autogame< 2iind popula:ii< acestea se
supun de la omologare ;i pn? la generalizarea >n produc:ie ;i dup? aceea< atAta timp cAt
acestea r?mAn >n cultur?C 10 = 20 ani D< in2luen:ei unor 2actori o0iecti5i< cum sunt< legile ;i
mecanismele 2ormulate de genetica popula:iilor<2actorii e5olu:iei care in2luen:eaz?
28
structura genetic? a popula:iilor 5egetale< 2actorilor de sta0ilitate a acestora< 2actorilor care
contri0uie la men:inerea unei anumite 8eterogenit?:i >n cadrul popula:iilor etc.
Acest concept< prezint? un interes deose0it< atAt pentru acti5itatea de ameliorare< cAt ;i
pentru cea de producere a semin:elor< 2apt pentru care prezent?m succint< unele
particularit?:i< pri5ind structura genetic? a popula:iilor autogame ;i modul de ac:iune a
2actorilor care determin?< aceast? structur?.
&umeroase cercet?ri e2ectuate >n acest sens< demonstreaz? c? prin >ncruci;area a dou?
genotipuri< >n genera:iile segregante< procentul de 8eterozigo:i a unui locus< se
>n9um?t?:e;te >n 2iecare genera:ie< a;a >ncAt< dup? un anumit num?r de reproduceri<
popula:ia 5a 2i costituit? din genotipuri 8omozigote< propor:ionale cu 2rec5en:ele genice
ini:iale. Aceast? situa:ie se realizeaz?< cu condi:ia ca to:i indi5izii popula:iei s? se
auto2ecundeze ;i s? nu e4iste nici o presiune de selec:ie.
(in acelea;i cercet?ri rezult? c? dac? se consider? o egal? supra5ie:uire a tuturor
genotipurilor cu 100 perec8i de 8eterozigo:i independen:i< dup? 10 genera:ii de
auto2ecundare< se o0:in peste 10 B indi5izi 8omozigo:i.Prin urmare< dac? se e4clud unele
particularit?:i determinate de circumstan:e genetice< auto2ecundarea< duce rapid la
o0:inerea de indi5izi 8omozigo:i ;i popula:ia< respecti5 soiul< 5a 2i constituit? dintr=un
amestec de 2amilii 8omozigote< pentru di2erite caractere. Fn acest caz< o plant? e4tras?
dintr=o ast2el de popula:ie ;i >nmul:it? ast2el >ncAt s? 2ie e5itat? orice posi0ilitate de
>ncruci;are li0er?< ar tre0ui s? dea indi5izi per2ect egali . $ste lesne de >n:eles< c? >n aceast?
situa:ie< acti5itatea de producere de s?mAn:? la plantele autogame< n=ar tre0ui s? prezinte
pro0leme genetice. Fn realitate >ns?< lucrurile nu stau tocmai a;a< >ntrucAt ca urmare a
in2luen:ei 2actorilor e5olu:iei< precum ;i al altor 2actori men:iona:i< dup? mai multe
genera:ii de >nmul:ire a semin:elor< structura genetic? a popula:iilor se modi2ic?<
a9ungAndu=se la o stare mai mare sau mai mic? de 5aria0ilitate al acestora.
*odi2ic?rile permanente care au loc< sunt uneori 2a5ora0ile popula:iilor dar alteori nu.
"nii cercet?tori < sus:in c? >n cadrul popula:iilor autogame< indi5izii 8eterozigo:i sunt
aceia care contri0uie >ntr=o m?sur? considera0il? la accentuarea 5aria0ilit?:ii genetice a
acestora. Ace;tia au sta0ilit de e4emplu< c?< cu o propor:ie de >ncruci;are li0er? de 10 B
C egal? atAt la 8omozigo:i cAt ;i la 8eterozigo:i D;i cu o egal? supra5ie:uire a di2eritelor
genotipuri< propor:ia de 8eterozigo:i care pot 2i men:inu:i nede2init >n popula:ie< este de
peste 1B.
29
Alte studii e2ectuate >n acest sens < au ar?tat< c? de;i procentul de >ncruci;are al di2eritelor
genotipuri din cadrul popula:iilor autogame nu este apro4imati5 egal? ca >n cazul
popula:iilor alogame< totu;i starea de ec8ili0ru genetic al acestora< este 2oarte asem?n?toare
cu cea dat? de legea %ardN = Rein0erg< ec8ili0ru >ns? care se sc8im0?< >n cazul c?
supra5ie:uirea 8omozigo:ilor este in2erioar? celei a 8eterozigo:ilor.
Pri5ind aceast? a2irma:ie< e4ist? studii < care au demonstrat c? e4ist? un a5anta9 al
8eterozigo:ilor< care de 2apt< contri0uie la men:inerea 5aria0ilit?:ii >n cadrul popula:iilor
autogame. Tansa ca 8eterozigo:ii s? se men:in? cu o anumit? 2rec5en:? >n popula:ie< este cu
atAt mai mare< cu cAt procentul de auto2ecundare a indi5izilor acesteia este mai ridicat.
'radul de adapta0ilitate a 8eterozigo:ilor< cre;te pe m?sur? ce 2rec5en:a acestora >n
popula:ie descre;te .
$ste e5ident deci< c? indi5izii unei popula:ii autogame sunt adesea 8eterozigo:i pentru
multe gene care controleaz? caracterele cantitati5e ;i 5aria0ilitatea pe care o o0ser5?m la
plantele din cadrul unei popula:ii< >n a2ar? de cauzele men:ionate< se mai datoreaz? ;i a
unei propor:ii de segregare ;i recom0inare.
)ezultatele e4perimentale men:ionate< precum ;i alte numeroase cercet?ri mai recente<
arat? clar< c? indi5izii unei popula:ii autogame< nu sunt >n totalitate 8omozigo:i<
dimpotri5?< aceasta a5And o anumit? cot? de 8eterozigo:i< ace;tia 2urnizeaz? permanent o
nou? 5aria0ilitate >n 2iecare genera:ie< ca urmare a unor segreg?ri >ntArziate ;i a
recom0in?rilor de gene< care controleaz?< >n special< caracterele cantitati5e.
Aceaste rezultate < sugereaz? c?< popula:iile o0:inute din 8i0rid?ri< a9ung >ntr=o perioad?
relati5 scurt?< la un ec8ili0ru< >n care pierderea 5aria0ilit?:ii datorat? selec:iei direc:ionale
;i selec:iei sta0ilizatoare< este 0alansat? de apari:ia unei noi 5aria0ilit?:i< cauzat? de
>ncruci;?rile dintre indi5izii popula:iei.
*en:inerea st?rii de 8eterozigo:ie >n popula:iile autogame < este atri0uit? ;i ac:iunii de
dominan:?< epistazie ;i de cuplare a unor gene. 3aria0ilitatea genetic?<care e4ist? >n
popula:iile autogame< rezult? c? este organizat? >ntr=un sistem integrat< a c?rui componen:i<
depind unul de altul< a;a dup? cum au demonstrat=o unele e4perien:e >n acest scop< la
2asole< sorg ;i orz .
Fn toate cazurile< c8iar ;i atunci cAnd s=a pornit de la loturi de semin:e de soiuri 2oarte
uni2orme< selec:ia pentru tipuri e4treme< repetat? mai multr genera:ii a dat rezultate
poziti5e.
30
ConcluzionAnd< se poate spune c?< structura genetic? a popula:iilor autogame< este mult
mai complicat? de cAt se cuno;tea< pAn? la e2ectuarea a unei multitudini de studii ;i
cercet?ri pe aceast? tem?< dar ;i c? mai sunt numeroase aspecte< care tre0uie elucidate >n
acest scop.
(esigur c? ea cuprinde 2orme di2erite la di2erite specii ;i c8iar la popula:ii din cadrul
acelea;i specii ;i c? structura genetic?< nu poate 2i e4plicat?< luAnd >n considerare< numai
unul sau altul< dintre multiplii 2actori genetici sau ecologici< care constituie un sistem unic<
integrat.
Ceea ce se poate a2irma cu certitudine< este c? prezen:a constant? a unei propor:ii de
5aria0ilitate genetic? la speciile autogame< este indispensa0il? pentru supra5ie:uirea
popula:iei. Aceast? prezen:? indic? apoi< c? >n natur?< sc8im0area unui component >n
sistemul care determin? o diminuare a 5aria0ilit?:ii< tre0uie s? 2ie compensat de sc8im0?ri
>n alte componente< >n scopul realiz?rii acelui ec8ili0ru< care care s? asigure o plasticitate ;i
o adapta0ilitate optim?< a popula:iei >n condi:iile ecologice >n care aceasta este culti5at?.
alternati5? la diminuarea 5aria0ilit?:ii genetice >n cadrul popula:iilor autogame< ;i=a 2?cut
loc< >n special >n anii 70< prin lucr?rile a numero;i cercet?tori< pri5ind crearea soiurilor
multilineale.
Pe 0aza rezultatelor o0:inute < e4perimentAnd la grAu< se propune< 2olosirea soiurilor
multilineale<care au ca 0az?< 5aria:ia >n interiorul unui tip<
6soi = popula:ie7< care prezint? o adapta0ilitate mai mare la condi:iile di2erite de mediu<
precum ;i o protec:ie mai 0un? la 0oli< ceea ce contri0uie la o0:inerea unor produc:ii
mai ridicate ;i mai constante. Aceast? idee s=a materializat tot mai mult< >n programele de
ameliorare< ale unor organiza:ii caE CI**UT >n *e4ic< India< PaGistan < >n landa< ,"A <
:?ri >n care< au 2ost de9a create ;i introduse >n produc:ie ast2el de soiuri.
Pentru considerentele men:ionate< acestei pro0leme i s=a acordat aten:ie <si >n
programele de ameliorare a grAului din cadrul ICCPT .undulea. As2el< re2erindu=se la
strategia pe termen lung< >n lupta< >mpotri5a 0olilor < cercet?torii amelioratori< consider?c?
pentru :ara noastr?< o0:inerea de soiuri multilineale la grAu< tre0uie s? de5in? o acti5itate
prioritar?.Fn acest sens< au 2ost prezentate rezultate pri5ind o prim? realizare >n :ara
noastr?< a unui soi multilineal de grAu< 2ormat din 10 linii izogenice< care se di2eren:iaz?
>ntre< ele< prin rezisten:? di2erit? la unele 0oli criptogamice.
AtAt >n cadrul ICCPT .undulea< cAt ;i >n alte centre de ameliorare din :ar? sau din alte
:?rii< au 2ost create o serie de soiuri de grAu< orz ;i orzoaic? de toamn?< care pot 2i
31
cacracterizate< 2ie ca soiuri multilineale C e4. soiul de grAu de toamn? .lamura #/ 2ormat
din / linii izogeniceD< 2ie ca soiuri care au >n componen:a lor< un anumit num?r de 0iotipuri
care se caracterizeaz? prin >nsu;iri mor2o2iziologice mai mult sau mai pu:in asem?n?toare
Ce4. la soiurile de grAuE Bezostaia1< ,corospellGa3< Iulia< Ileana< (oina< .undulea 21<
.undulea-< .lamura#0< etc.@ soiurile de orzE *ira9< Producti5< precoce< etc.@ soiurile de
orzoic? E 3ictoria< 'ri5i:a< (ana<Andra<etc.D.
,egreg?rile >ntrziate sau reziduale
"na dintre cauzele e4isten:ei unui anumit ni5el de 5aria0ilitate >n cadru soiurilor
sau 2ormelor parentale< se datoreaz? ;i segreg?rilor >ntArziate sau reziduale >n cadrul
acestora< segreg?ri care continu? >nc?< multe genera:ii dup? ce soiul a 2ost lansat >n
produc:ie< ca urmare< din aceast? cauz?< apar modi2ic?ri >n structura genetic? a acestora.
,e ;tie< c? de regul?< acti5itatea de creare ;i de 5eri2icare a unui soi la plantele autogame
sau a unei linii conasang5inizate< se consider? >nc8eiat?< dup? # = 1 genera:ii C uneori c8iar
mai pu:inD< timp >n care genotipul respecti5 se consider? practic 8omozigot< pentru
ma9oritatea caracterelor. Fntr= ade5?r< pentru caracterele determinate de un num?r redus de
gene< gradul de 8omozigo:ie a plantelor >n genera:ia .1 de e4emplu< este 2oarte ridicat< dar
este la 2el de ade5?rat<c?< cu cAt num?rul 2actorilor care determin? anumite caractere cre;te<
se a9unge la sc?derea propor:iei 8eterozigo:ilor >ntr=o perioad? mai lung? . "nele cercet?ri
e2ectuate >n acest sens < arat? c? >n cazul unui num?r de cinci perec8i de 2actori >n stare
8eterozigot? >n .1 C prima genera:ieD< se a9unge ca propor:ia 8eterozigo:ilor >n .1
C genera:ia a 1=aD< s? 2ie de 1<1 B< pentru 10 perec8i de 2actori >n acea;i genera:ie<
8eterozigo:ii s? reprezinte 3<# B< pentru 20 de 2actori 7</ B< iar pentru -0 de 2actori s? 2ie
de 1-</ B< etc.
Acea;i 8eterozigo:i segreg? >n continuare< alimentAnd >nc? o prioad? lung? de timp<
5aria0ilitatea >n cadrul soiurilor.
Cercet?rile din :ara noastr? < scot >n e5iden:? 2aptul c? posi0ilitatea ca unele plante s? 2ie
>nc? 8eterozigote dup? un anumit timp de la lansarea unui soi< apare cAnd acesta pro5ine
dintr=o >ncruci;are e2ctuat? >ntre p?rin:i mai deose0it genetic <si mai ales dac? 8eterozigo:ii
sunt a5anta9a:i de selec:ia natural?.
Ace;ti 8eterozigo:i genereaz? o 5aria0ilitate nou?< la 2iecare genera:ie< care se adaug?
5aria0ilit?:ii ini:iale.A;adar < procesul de segregare pAn? la 8omozigotarea 2oarte a5ansat?
a plantelor >n cadrul soiurilor de grAu de e4emplu< pentru caracterele determinate poligenic<
32
continu? >nc? multe genera:ii< dup? ce acestea au 2ost lansate >n cultur?< iar unele dintre
acestea pot r?mAne >n stare 8eterozigot?< ca urmare a unor mecanisme genetice< o perioad?
nede2init?.
Fncruciarea >ntre 0iotipurile componente ale soiurilor
"nii cercet?tori < arat? c? sc8im0uri de gene ;i deci 8eterozigo:ie< apar ;i
prin >ncruci;area permanent? >n anumite propor:ii< a 0iotipurilor din cadrul soiurilor de
plante autogame. Aceste >ncruci;?ri pot produce 5aria:ii ereditare< asigur? o anumit?
8eterozigi:ie >n cadrl soiului< precum ;i o 5italitate sc?zut? a acestuia.
Fn concluzie< se poate spune< c? aspectele men:ionate pri5ind particularit?:ile modului de
reproducere a plantelor de cultur?< structura genetic? a soiurilor< 2actorilor e5olu:iei care
determin? sc8im0area structurii genetice a acestora<8omeostazia< precum ;i aspecte pri5ind
5aria0ilitatea ;i importan:a acesteia pentru popula:iile autogame< precum ;i sursele de
apari:ie< men:inere ;i c8iar de sporire a 8eterozigo:ilor >n cadrul soiurilor< au implica:ii
directe >n procesul de producere a semin:elor.
Impuri2ic?ri ocazionale
Fn 2ine< o alt? surs? de creare de 5aria0ilitate< de aceast? dat? cauzat? de cele
mai multe ori de 2actori su0iecti5i< sunt amestecurile mecanice< respecti5 a impuri2ic?rilor
0iologice cu semin:e din acela;i soi< dar din categorii 0iologice di2erite< sau c8iar dintre
soiurile acelea;i culturi.Ast2el de impuri2ic?ri< pot apare >n di2erite etape< dar cel mai mult
sunt cauzate de samulastr?< de negli9en:? la recoltare< condi:ionare< transport< p?strare a
semin:elor etc.
Prin 2undamentarea ;tiin:i2ic? a acti5it?:ii din acest domeniu< cu 0aza teoretic? a
acesteia< o2erit? de genetica popula:iilor ;i prin adaptarea permanent? a metodelor
speciale <;i speci2ice de selec:ie conser5ati5? ;i de >nmul:ire a semin:elor< se creaz?
posi0ilitatea< men:inerii nealterate< pe >ntreaga perioad? de e4isten:? a soiului >n cultur?< a
acelei structuri genetice< care s? con2ere >n arealele de cultur? a acestora< capacitatea
ma4im? de produc:ie ;i de adaptare< pentru asigurarea unui cAt mai ridicat coe2icient de
sta0ilitate a produc:iei acestor soiuri.
,unt numeroase cercet?ri< care demonstreaz? c? in2luen:a 2actorilor despre care am 5or0it
pAn? acum< in2luen:eaz? structura < 5aloarea genetic? ;i 0iologic? a popula:iilor< nu numai
33
>n cazul culturilor autogame< dar >n egal? m?sur? sau poate c8iar mai mult< popula:iile
culturilor alogame< cum ar 2i soiurile< 2ormele parentale ;i 8i0rizii din aceast? categorie de
plante.
Fn acest sens< se demonstreaz? pe 0aza unor cercet?ri< c? de;i< se presupune c? o linie
consang5inizat? de porum0< dup? multe genera:ii de auto2ecundare ar tre0ui s? nu mai
apar? segreg?ri pentru caractere semni2icati5e< ca urmare a e4isten:ei unor gene >n stare
8eterozigot? sau a muta:iilor< totu;i o anumit? 5aria0ilitate apare >n cadrul acestora<
$4isten:a 5aria0ilit?:ii unor caractere ;i >nsu;iri >n cadrul unor linii consang5inizate de
porum0< au 2ost constatate ;i de al:i cercet?tori< care atri0uie apari:ia acestui 2enomen ca
urmare a 8eterozigo:iei reziduale C.leming 1171< 'rogan ;i .rancis< 1172D. Acela;i
2enomen< atri0uit atAt segreg?rilor >ntArziate< cAt ;i muta:iilor< >l constat? ;i al:i cercet?tori<C
)ussell ;i 3ega 1173D.
As2el de constat?ri< sunt men:ionate ;i de c?tre unii cercet?tori din :ara noastr? . Ace;tia au
comunicat rezultatele o0:inute din studiile ;i cercet?rile e2ectuate >n acest sens< din care
rezult?< e4isten:a unui anumit grad de 5aria0ilitate< >n cadrul liniilor consang5inizate de
porum0.
Acest 2enomen< este normal s? ai0? loc< >ntrucAt liniile consang5inizate< din punct de
5edere al geneticii popula:iilor< sunt considerate ca 2iind ni;te su0popula:ii a c?ror structur?
genetic?< este supus?C ca ;i >n cazul soiurilor de plante autogameD< in2luen:ei acelora;i
2actori<0iotici ;i a0iotici. Ast2el< >n urma acestor studii< s=a constatat c?< 5aria0ilitatea unor
caractere ;i >nsu;iri< este prezent? >n cadrul liniilor consang5inizate de porum0< >n pri5in:a
taliei plantelor ;i a >n?l:imii de inser:ie a ;tiule:ilor < capacit?:ii de produc:ie di2erite a
plantelor din cadrul mai multor linii consang5inizate de porum0 < precum ;i 5aria0ilitatea
capacit?:ii de com0inare< a unor su0linii o0:inute< prin selec:ia din cadrul cAtor5a linii
consang5inizate de porum0< etc.
0iecti5ele producerii de semin:e
Principalele o0iecti5e ale procesului de producere de semin:e de cereale<leguminoase
pentru 0oa0e ;i plante te8nice< sunt E
aD *en:inerea structurii genetice a soiurilor< 2ormelor parentale ;i 8i0rizilor a
capacit?:ii de produc:ie ;i >nsu;irile ini:iale de adaptare a acestora.
0D 0:inerea de semin:e cu 5aloare 0iologic?< cultural? ;i stare sanitar? ridicat?.
Asigurarea necesarului anual de semin:e< pe soiuri<8i0rizi ;i categorii 0iologice.
Aceste cerin:e sunt necesare< pentru asigurarea >n 2inal< a unor semin:e
34
5aloroase cu care s? se >ns?mAn:eze supra2e:ele destinate produc:iei pentru consum< >n
toate e4ploata:iile agricole< indi2erent de modul de organizare al acestora< numai cu
semin:e certi2icate CC1<C2D< la culturile autogame Ccereale p?ioase< leguminoase pentru
0oa0e< in etc.D ;i numai cu semin:? certi2icat? din prima genera:ie C.1D< la culturile alogame
Cporum0< 2loarea=soarelui< sorg<etc.D< pentru c? ast2el de semin:e< sunt un real 2actor de
produc:ie.
aD *en:inerea structurii genetice< capacit?:ii de produc:ie ;i >nsu;irilor de adaptare
ini:iale a soiurilor ;i 2ormelor parentale< se realizeaz?< >n unit?:ile de cercetare >n cadrul
c?rora< genotipurile respecti5e< au 2ost create.
Acti5itatea de men:inere< este e2ectuat? >n primul rAnd< de c?tre amelioratorii creatori< sau
de c?tre al:i cercet?tori specializa:i< >mputernici:i >n acest sens< pe 0aza unor studii
complete< pri5ind >nsu;irile mor2o2iziologice< capacitatea de produc:ie ;i adaptare a
descenden:elor< >n cAmpurile de selec:ie conser5ati5?< studii care se 2ac< pe tot parcursul
men:inerii soiurilor sau 2ormelor parentale >n produc:ie.
Fn aceast? acti5itate de mare responsa0ilitate pro2esional?< se urm?re;te tot timpul<
p?strarea nealterat? a caracterelor ;i >nsu;irilor soiurilor ;i 2ormelor parentale< con2orm? cu
descrierea 2?cut?< odat? cu >nregistrarea acestora.
0:inerea de semin:e cu 5aloare 0iologic?< cultural? ;i stare sanitar? ridicat?<
se realizeaz? prin aplicarea riguroas? a >ntregului comple4 de m?suri te8nologice speci2ice
procesului de producere a semin:elor.
(intre sec5en:ele te8nologice care tre0uie aplicate pentru o0:inerea unor produc:ii mari de
semin:e< cu >nsu;iri calitati5e superioare< men:ion?m urm?toareleE alegerea terenului<
asigurarea rota:iei culturilor ;i spa:iilor de izolare corespunz?toare speci2ice culturilor
autogame Cspa:ii maireduseD sau alogame Cspa:ii mai mariD< 2ertilizarea de 0az? ;i 2azial?
corelate cu cerin:ele 0iologice ale soiurilor sau 2ormelor parentale< 2unc:ie de rezultatele
cart?rii agroc8imice< preg?tirea optim? a patului germinati5< respectarea epocii de sem?nat
la culturile de toamn? sau cele de prim?5ar?< modului de sem?nat atAt la culturile care se
seam?n? >n rAnduri mai dese< cAt ;i a asigur?rii la sem?nat a raportului >ntre 2ormele
parentale >n loturile de 8i0ridare de porum0< sorg ;i 2loarea=soarelui< a normei de s?mAn:?
;i adAncimii de sem?nat< care este speci2ic? 2iec?rei culturi semincere;i de mai multe ori
c8iar soiurilor sau 2ormelor parentale >n cadrul aceleia;i culturi.
Fn continuare acea;i deose0it? aten:ie tre0uie acordat? e2ectu?rii la ni5el optim a
urm?toarelor lucr?riE >ntre:inerea culturilor< 2ie c? acestea se re2er? la pra;ile mecanice sau
35
c8iar manuale< 2ie la cele de er0icidare care tre0uie aplicate uni2orm< >n doze ;i epoci
recomandate< com0aterea 0olilor ;i d?un?torilor din culturile semincere< care contri0uie
>ntr=o m?sur? 8ot?rAtoare la asigurarea cantitati5? ;i calitati5? a semin:elor >n cazul tuturor
culturilor< puri2ic?rile 0iologice care tre0uie e2ectuate >n 2azele cele mai potri5ite ;i
castrarea loturilor de 8i0ridare care deasemeni tre0uie e2ectuate ori de cAte ori este necesar<
dar >ntotdeauna >n 2azele corespunz?toare pentru asigurarea unei purit?:i 0iologice ma4ime<
care s? contri0uie la ridicarea 5alorii semin:elor.
Prin aplicarea tuturor m?surilor men:ionate< loturile semincere sunt aduse pAn? >n etapa
de recoltare< lucrare important?< care tre0uie e2ectuat? >n 2aza optim? de maturitate a
loturilor semincere< care este speci2ic? pentru 2iecare cultur?< unui soi sau 2orm? parental?<
cu com0ine curate< etan;e< per2ect reglate care s? asigure e5itarea pierderilor< a
traumatiz?rii semin:elor< a e5entualelor amestecuri mecanice< m?suri care contri0uie >n
cele din urm? atAt la asigurarea 5alorii 0iologice< cAt ;i culturale a semin:elor. ,e 5or lua >n
continuare m?suri deose0ite pentru< uscarea< prelucrarea ;i p?strarea semin:elor< ast2el ca ;i
>n aceast? ultim? parte a procesului de producere a semin:elor< s? 2ie asigurate condi:iile
necesare< pentru o0:inerea unor semin:e de calitate< potri5it standardelor >n 5igoare.
Asigurarea necesarului anual de semin:e de calitate< la cereale< leguminoase
pentru 0oa0e ;i plante te8nice.
Acest o0iecti5 se realizeaz?< atAt >n 0aza unui program al *inisterului Agriculturii<
Alimenta:iei ;i P?durilor< >ntocmit :inAnd seama de strategia de dez5oltare a acestui sector
>n perioada 2001 = 2010< pri5ind dinamica structurii culturilor din aceast? perioad?< dar
a2lAndu=ne >ntr=o economie de pia:? >n 2ormare< tre0uie a5ut? >n 5edere ;i o component?
real?< care rezult? din e5olu:ia cererii ;i o2ertei din acest sector important al economiei
agricole na:ionale.
Fn realizarea unui ast2el de program< pe lAng? *AAP< o contri0u:ie esen:ial? o are
Academia de Ttiin:e Agricole ;i ,il5ice< >n primul rAnd prin Institutul de Cercet?ri pentru
Cereale ;i Plante Te8nice .undulea >mpreun? cu ,ta:iunile de Cercet?ri de pro2il din
re:eaua acestuia< precum ;i agen:i economici autoriza:i<cu capital de stat sau pri5at< care au
ca o0iecti5 de acti5itate< producerea< procesarea< p?strarea ;i comercializarea semin:elor.
&ecesarul anual de semin:e de calitate la culturile care 2ac o0iectul acestei lucr?ri< este
asigurat de c?tre ICCPT .undulea ;i de c?tre ,ta:iunile de Cercet?ri agricole din
coordonarea acestuia< care asigur? >ntregul necesar de s?mAn:? pe :ar?< din categoriile
0iologice superioare< respecti5< s?mAn:a amelioratorului< s?mAn:a de pre0az? ;i s?mAn:a de
36
0az? atAt la speciile autogame< cAt ;i la cele alogame< din soiurile ;i 2ormele parentale
create >n cadrul acestor unit?:i de cercetare. Fn institu:iile de cercetare agricol? se mai
produce ;i o >nsemnat? cantitate de s?mn:? 8i0rid?< de porum0 ;i 2loarea=soarelui din
8i0rizii proprii. Fn continuare< s?mn:a certi2icat?< CC1<.1 ;i C2D atAt din soiurile ;i 8i0rizii
romAne;ti cAt ;i al celor str?ine< se produce >n cadrul unit?:ilor agricole specializate<
autorizate >n acest sens< apar:inAnd atAt unor agen:i economici pu0lici cAt ;i pri5a:i<
auto8toni sau str?ini.
Fn 5ederea realiz?rii acestor o0iecti5e< >n condi:iile aplic?rii la ni5el optim a tuturor
sec5en:elor metodologice ;i te8nologice speci2ice procesului de producere< prelucrare ;i
p?strarea semin:elor< se poate o0:ine un material 0iologic de calitate< care prin 2olosirea la
>ns?mAn:area culturilor pentru consum< s? contri0uie la o0:inerea unor produc:ii ridicate<
cAt mai sta0ile ;i de calitate< la culturile agricole.
Fn acea perioad? a ap?rut ;i !egea7#H111/< pri5ind producerea< controlul calit?:ii<.
Con2orm pre5ederilor din lege< producerea semin:elor ;i materialului s?ditor din
categoriile 0iologice superioare<la toate culturile agricole< cum ar 2iE s?mAn:a
amelioratorului C,AD< s?mAn:a de pre0az? CPBD ;i s?mn:a de 0az? CBD< re5ine >n
e4clusi5itate< persoanelor 2izice sau 9uridice< speci2icate ca men:in?tor >n !ista o2icial? a
soiurilor din )omAnia< care sunt de 2apt< Institutele ;i ,ta:iunile de cercet?ri agricole< care
le=au creat. Prin urmare< sarcina de a produce s?mAn:? din categoriile 0iologice
superioareE,A<PB ;i B<re5ine acestor institu:ii.
Fn cadrul programului men:ionat< coordonatele pentru categoriile 0iologice respecti5e<
pentru soiurile ;i 8i0rizii proprii< coordonat de c?tre ICCPT .undulea< au 2ost o0:inute< atAt
>n perioada 1110 = 111/< cAt ;i >n perioada 1116 = 2000<cantit?:ile necesare de s?mAn:? de
Baz?< la principalele plante de cultur? din pro2ilul acestuia.
Fnmul:irea semin:elor de Baz?< pentru o0:inerea semin:ei certi2icate< a re5enit< agen:ilor
economici pu0lici ;i pri5a:i autoriza:i pentru o ast2el de acti5itate.
!a o pri5ire retrospecti5?< asupra modului >n care a 2ost asigurat necesarul de s?mAn:?
certi2icat?>n ultimii zece ani< se constat? c? pentru ma9oritatea culturilor< nu s=au asigurat
decAt par:ial cantit?:ile corespunz?toare< nici la >nceputul ;i nici la s2Ar;itul acestei
perioade. Ast2el< dac? la cultura grAului ;i a 2lorii=soarelui< cantit?:ile de semin:e certi2icate
produse< se apropie >n mare m?sur? de necesar< la cultura porum0ului >ns?< pe >ntregul
parcurs al anilor 1110 = 2000< s?mAn:a certi2icat?< s=a asigurat numai >n propor:ie de /0 =
37
// B< ceea ce la aceast? cultur?< pierderile de produc:ie< care sunt datorate 2olosirii la
>ns?mAn:are a semin:elor din genera:ii mai >ndep?rtateC.2<.3< s?mAn:? din p?tulD< sunt de
minim 30 = 3/ B.
Cantit?:ile insu2iciente de semin:e certi2icate< au 2ost constatate ;i la alte culturi< cum ar
2i< leguminoase pentru 0oa0e< plante te4tile< etc.
*ai tre0uie ad?ugat >ns? ;i 2aptul< c? c8iar dac? au 2ost 2?cute e2orturi de a se produce
s?mAn:?< atAt >n pri5in:a celei din categoriile 0iologice superioare< dar ;i a semin:ei
certi2icate atAt cAt s=a produs< acestea nu au 2ost >ntotdeauna 5alori2icate >n totalitate< >n
primul rAnd din cauza di2icult?:ilor 2inanciare a utilizatorilor acestei semin:e< cu toate
inter5en:iile ,tatului de su05en:ionare< a anumitor cantit?:i de semin:e.
Prognoza pri5ind asigurarea necesarului de semin:e de calitate< la
cereale< leguminoase pentru 0oa0e ;i plante te8nice< >n perioada
2001 = 2010.
Culturile la care ne re2erim ocup?< atAt >n prezent cAt ;i >n perspecti5?< peste 6</
milioane de 8ectare. (at 2iind< aportul important al 2olosirii unor semin:e de calitate >n
cre;terea produc:iei agricole< 5a tre0ui ca toate institu:iile< organiza:iile ;i ,ociet?:ile
comerciale cu atri0u:ii >n acest domeniu< s? se preocupe acti5< competent ;i pro2esional<
pentru asigurarea acestui deose0it de e2icient 2actor de produc:ie< atAt cantitati5< pentru a se
crea posi0ilitatea >ns?mAn:?rii >ntregii supra2e:e cu aceste culturi.
Ca urmare a importan:ei semin:elor de calitate< >n cre;terea produc:iei agricole<
*inisterul Agriculturii Alimenta:iei ;i P?durilor ;i=a 2ormulat o strategie atAt pentru
>m0un?t?:irea legisla:iei >n acest domeniu ;i pentru stimularea producerii de semin:e< cAt ;i
pentru dez5oltarea acestui sector< prin ela0orarea unor acte normati5e speci2ice.
Fn acest conte4t< au 2ost >ntocmite ;i prognoze< pentru un termen scurt ;i alta pentru
termen mediu pe care le prezent?m >n ta0elele - ;i / C66D.

"n ast2el de program este cu atAt mai necesar< cu cAt procesul de producere a semin:elor<
de la alegerea plantelor tipice soiurilor< respcti5 2ormelor parentale ;i studiul acestora >n
cAmpurile de selec:ie conser5ati5? ;i pAn? la o0:inerea semin:elor certi2icateC C1< C2 D<
dureaz? 6=7 ani< >nc? de la >nceputul anului 2002 este necesar s? se cunoasc?< m?car
orientati5 ce cantit?:i de semin:e certi2icate< tre0uie o0:inute la >nc8eierea ciclului complet
al procesului de producere al semin:elor< respecti5 >n anii 2007 = 200# etc.
38
(esigur c? pe parcursul acestei perioade< apar de regul? mlte sc8im0?ri< 2ie ca urmare a
>nregistr?rii unor noi genotipuri dar ;i a comport?rii mai 0une >n produc:ie a unor soiuri ;i
8i0rizi< ceea ce 2ace ca pre2erin:ele culti5atorilor s? se >ndrepte cu prec?dere spre ace;tia<
deci cererea de s?mAn:? s? 2ie mai mare pentru genotipurile mai per2ormante. (in aceste
moti5e programul de producere a semin:elor< tre0uie s? 2ie destul de 2le4i0il< pentru a ne
putea adpta cAt mai repede la cerin:ele de la un moment dat< a pie:ei semin:elor.
&ecesarul de semin:e >ns? pe culturi< r?mAne destul de constant de la o perioad? la alta<
ceea se sc8im0? >ns? din acest punct de 5edere< este structura culturilor sau a 8i0rizilor >n
cadrul unei anumite culturi.
Cantit?:ile prognozate de s?mAn:?< urmeaz? s? 2ie produse de alt2el ca ;i pAn? acum< >n
cadrul Academiei de Ttiin:e Agricole ;i ,il5ice prin institutele ;i sta:iunile de cercet?ri
agricole de pro2il ;i de c?tre agen:ii economici specializa:i pentru acti5it?:i de producere<
procesare ;i comercializare a semin:ei.
Fn sistemul de cercetare agricol? din :ara noastr?< pentru soiurile ;i 8i0rizii auto8toni< se
asigur? >ntregul necesar de semin:e din categoriile 0iologice superioare cum ar 2iE s?mAn:a
amelioratorului< s?mAn:a de pre0az? ;i s?mAn:a de 0az?< precum ;i o parte din s?mAn:a
comercial?< iar agen:ii economici specializa:i< autoriza:i de *AAP< >n acest sens asigur?
producerea< procesarea ;i comercializarea semin:elor certi2icate< din categoriile 0iologice
C1 ;i C2.
.irmele pri5ate str?ine cu acti5it?:i >n domeniul semin:elor< produc de regul?< semin:e
comerciale din soiuri ;i 8i0rizi proprii acestora.
Capito! III
T&-"oo,ia $& %!t!#a a 'a(a#&
Cele ma 2a5ora0ile conditii pentru cresterea si dez5oltarea plantelor de soia < mazare <
2asole sunt cele din 5estul tarii Transil5ania C in campia Banatului < in 9urul Timisoarei si
Aradului < pe 5alea Cernei <pe 5alea *uresului pe alu5iunile 2ertile ale Timisului <
39
Crisurilor < ,omesului < Tarna5elorD si in campia de &3=ul tarii si in di2erite microclimate
din Transil5ania si *oldo5a .
+ona 2oarte 2a5ora0ila este si zona alu5iunilor 2ertile ale (unarii< in special in Insula *are
a Brailei
In 2unctie de cerintele climatice ale mazarii< in special temperaturile si precipitatiile din
perioada in2loritului si umplerea 0oa0elor < e4ista o zona de 2a5ora0ilitate I sau II< in zona
limitro2a zonei 2a5ora0ile< sau in zona cu soluri 2oarte 2ertile din sudul tarii si *oldo5a .
In a2ara zonei 2oarte 2a5ora0ile< mazarea se poate culti5a cu succes si in zonele sudice
secetoase dar cu terenuri 2ertile < daca se seamana prima5ara 2oarte de5reme . ,e 2oloseste
ast2el e2icient rezer5a de apa acumulata in sol in perioada toamna=iarna < necesara rasariri
si dez5oltarii plantelor . Plantele se dez5olta normal acoperind solul< impiedicand
e5aporarea apei din sol . ,e e5ita intrarea plantelor in perioada cu seceta si arsita <din
perioda in2lorire=2ormare si umplerea 0oa0elor .
Plantele de mazare rasar la 1=2 C < plantutele rezistand la temperaturi scazute de S6 C .
,oiurile de mazare culti5ate in )omania se culti5a 0ine in toate zonele de cultura a
mazarii .
.
3.1. ,I")I!$ ($ *A+A)$
Pentru a putea 2i culti5ate in )omania soiurile de mazare pentru 0oa0e tre0uie sa se a2le
inscrise in Catalogul 2icial al soirilor C 8i0rizilor D de plante de cultura din )omania <
ultima editie .
au 2oliolele de marime mi9locie < de 2orma rom0ica si culoare 5erde inc8is . .lorile sunt de
culoare 5ioleE
=soiuri romanesti E A!I&A < CA)ACA! 31 < C)I&A < ()A < *A'I,TA < *A)I&A <
*&A < )(I! si 3$($A .
=soiuri straine E AT! < BACA)A < $I.$! < !T < *&IP"$< )$&ATA pro5enite din
.ranta < A!.$TA *&TA&A < din landa < ')A.I!A si T")B din 'ermania si
P).I din (anemarca .
40
Prezentam principalele caractere mor2ologice < insusiri 2iziologice < de productie si calitate
a celor mai culti5ate soiuri romanesti E
*&A<soi creat la ICCPT .undulea in anul 1111. $ste de tipul a2ila< crestera
nedeterminata< tulpina are -/=// cm la maturitate. Culoarea stipelelor este 5erde
mi9lociu <de marime medie. In2lorescenta are 2 2lori de culoare al0a< 2ructul 2iind o pastaie
de /=6</ cm lungime de culoare 5erde mi9lociu <apoi gal0ena la maturitate< 5ar2ul sau 2iind
o0tuz. Bo0ul are culoarea < gal0ena<2orma rotunda u;or turtita< tegumentl neted si **B=ul
de 260 g. Are rezistenta 2oarte 0una la cadere<si 0una la 0oli si seceta. Are o perioada de
5egetatie de 7/=12 zile . In reteaua I,TI,=ului sau o0tinut 3/00=--00 GgH8a si o medie de
26<12B proteina.$ste recomandat in toate zonele de cultura amazarii.
A!I&A< soi creat la ICCPT .undulea in anul 111/. $ste de tipul normal cu -=6 2oliole de
culoare 5erde mi9lociu< stipele mi9locii< cu 2 2lori al0e in in2lorescenta. Tulpina are 60=10
cm si crestere nedeterminata. .ructul este o pastaie de -=6 cm.< cu 5ar2ul o0tuz si culoare
5erde desc8is in 5egetatie si gal0ena la maturitate. Boa0ele sunt s2erice< au 2unicul< iar
tegumentul este neted de culoare gal0ena.,oiul are o rezistenta 2oarte 0una la scuturare<
sla0a la cadere si medie la seceta si 0oli. Perioada de 5egetatie este de 6/=10 de zile. ,=au
o0tinut 2/00=//00 GgH8a si 26<2B proteina in reteaua I,TI,.$ste recomandat in toate
zonele de cultura a mazarii.
)(I!< soi creat in anul 111- la ICCPT .undulea. $ste de tipul normal< cu -=6 2oliole
o5ale cu 5ar2ul ascutit< stipele mi9locii de culoare 5erde normal. Tulpina are in medie 7/
cm.C 60=1/ cmD<iar cresterea este nedeterminata. .lorile sunt de culoare al0a< cate 2 in
in2lorescenta. Pastaia are 5ar2ul o0tuz<culoarea 2iind 5erde desc8is < iar la maturitate
gal0ena. Bo0ul este s2eric <neted< de culoare gal0ena< are 2unicul si 200=2/0 g. **B=ul.
Perioada de 5egetatie este de 70=11 de zile. $ste 2oarte rezistent la scuturare< mi9locu spre
scazut la cadere si rezistenta mi9locie spre 0una la atacul de 0oli . A o0tinut 2/00=/#00
GgH8a si 2-<7B proteina in reteaua I,TI,.
*A)I&A< soi creat de ICCPT .undulea si ,CA Podul Iloaiei in anul 1110. $ste de tipul
normal <cu - 2oliole normale de culoare 5erde . Tulpina are -/=6/ cm. si cresterea
nedeterminata. In2lorescenta are 2 2lori de culoare al0a< 2ructul este o pastaie de 3=- cm.<
dreapta de culoare 5erde desc8is . Bo0ul este s2eric <putin turtit <de culoare 5erde desc8is<
uneori de5enind gal0en.**B=ul este de 230=260 g.< iar perioada de 5egetatie de 7#=10 de
zile. A o0tinut 2000=-/00 GgH8a si 26<71B proteina in reteaua I,TI,. $ste un soi 2oarte
rezistent la seceta< mi9lociu rezisent la atacul de 0oli si scuturare si sla0 spre mediu
41
rezistent la cadere.$ste recomandat in cultura in zonele secetoase din sudul tarii si
*oldo5a.
3$($A< soi creat in anul 1111 la ,CA Teleorman. $ste un soi normal< cu -=6 2oliole si
stipele normale de culoare 5erde< are tulpina de -#=12 cm.si cresterea nedeterminata. Are 2
2lori al0e in in2lorescenta< pastaia u;or cur0ata de-=6</ cm lungime si 1=1<3 cm latime de
culoare 5erde desc8is in 5egetatie si gal0ena la maturitate. Bo0ul este s2eric <neted<de
culoare gal0ena < are 2unicul< a5And **B=ul de200=2/0 g. Perioada de 5egetatie este de
71=11 de zile.$ste 2oarte rezistent la scuturare <a5And o rezistenta medie la 0oli si seceta si
scazuta la cadere . A o0tinut in reteaua I,TI, 2700=-000 GgH8a si 27<1B proteina.
()A< soi creat in anul 11#1 la ,C$ Turda. $ste primul soi romanesc de tip a2ila. Are
cresterea nedeterminata si tulpina de -/=7/ cm. Are 2 2lori al0e in in2lorescenta< pastaia
dreapta cu /=# 0oa0e s2erice de culoare 5erde desc8is si **B=ul de 2-02#0 g. Are
rezistenta 0una spre 2oarte 0una la cadere si medie la atacul de 0oli . A o0tinut in reteaua
I,TI, 3700=-#00 GgH8a.
.
3.2.A*P!A,A)$A C"!T")II

Alegerea Terenului
Cele mai 0une conditii pentru cresterea si dez5oltarea plantelor de mazare sunt asigurate de
solurile cu te4tura mi9locie luto=nisipoase sau nisipo=lutoase < ce au o 2ertilitatea ridicata si
o 0una capacitate de a0sor0ire si retinere a apei si a aerului . Terenul ales pentru
porducerea de semin:e tre0uie sa 2ie cat mai plan < sa nu 0alteasca apa si sa permita o
incalzire rapida ,unt indicate terenurile cu rezer5a redusa de 0uruieni . )eactia solului cea
mai 2a5ora0ila esre cea neutra usor alcalina C6<7=7</D
(imensiunea soleiCunitatii de controlDma4ime la mazare este in 2unctie de destinatia sa si
de categoria 0iologica. $a 5a 2i la categogriile 0iologice pre0aza si 0aza de 20 de 8a pentru
mazarea cu destinatie alimentara de 10 8a pentru cea 2ura9era ..!oturile de samanta
certi2icata 1 de mazare 2ura9era 5or a5ea ma4imum 30 de 8a.
Izolarea
*azarea pentru 0oa0e este o specie strict autogama<cleistogama< la careautopolenizarea se
produce inaintea desc8iderii 2lorii permitand o0tinerea de linii pure 8omozigote . Alogamia
42
se produce in procente 2oarte reduse< numai in conditii climatice e4treme Cseceta e4cesi5a
si temperaturi 2oarte ridicateD.
Izolarea soiurilor in spatiu si a categoriilor 0iologice ale aceluiasi soi <se 2ace pentru a
preantampina alogamia si amestecurile mecanice intre soiuri cu ocazia lucrarilor de
recoltat . !a o parte din aceste specii recoltatul se 2ace inca di5izat C smuls manual< sau
dislocat mecanic D< urmate de trerat mecanic . 3anturile sau negli9enta unor muncitori pot
produce amestecul de soiuri si impuri2icarea semin:elor in timpul treeratului .
!egislatia romana in concordanta cu cea europeana pre5ede urmatoarele distante de
izolareE
/0 m intre soiurile de mazare 2ura9era categoria 0iologica pre0aza si 0aza si -m la samanta
certi2icata.
!a mazarea cu destinatie alimentara delimitarea parcelelor 5a asigura respectarea identitatii
soiului la recoltare<e5itandu=se polenizarile si impuri2icarle accidntale. Amelioratorul sau
mentinatorul de soi poate sta0ili distante mai mari de izolare. Acestea 5or 2i pre5azute in
contractele de multiplicare .
.
3.3. )TATIA ,I P!A&T$!$ P)$*$)'ATA)$
.
Cele mai 0une premergatoare pentru leguminoasele pentru mazare sunt cereale paioase
care parasesc terenul de5reme si dau posi0ilitatea e2ectuarii araturii timpurii <a parcurgerii
unei perioada de odi8na a solului si e2ecuarii proceselor micro0iologice in sol . .oarte 0una
43
premergatoare este si rapita si mustarul <deoarece parasesc terenul timpuriu< cu conditia sa
nu 2i 2ost atacata de 0oli si daunatori comuni.
"rmeaza apoi plantele prasitoare 0ine intretinute < ce lasa terenul curat de 0uruieni . ,unt
contraindicate ca premergatoare culturile de porum0 er0icidate cu er0icide cu e2ect
remanent < in special er0icide triazinice . In 2unctie de zona de cultura < cele mai indicate
premergatoare sunt porum0ul < carto2ii < s2ecla<2loarea soarelui< etc. . ,unt contraindicate si
culturile de 2loarea soarelui < in< sau rapita care au 2ost atacate de 0oli comune cu culturile
de leguminoase ce urmeaza in rotaie .
,unt contraindicate pentru porducerea de samanata monocultura< sau culti5area acestora
dupa alte leguminoase anuale sau perene .
)e5enirea pe acelasi teren a uni lot semincer de leguminoase pentru 0oa0e se poate 2ace
dupa minimum 3 ani la mazarea cu destinatie alimentara< in conditiile in care cultura nu a
2ost atacata puternic de 0oli ce se pot transmite prin sol< sau prin resturile 5egetale ramase
in sol si minimum 2 ani la mazarea 2ura9era .
!ucrarile solului
!ucrarile solului au ca o0iecti5 lucrarea solului pentru crearea conditiilor cele mai
2a5ora0ille de aerare< retinere a apei si mo0ilizare a su0stantelor minerale din sol si a
dez5oltari normale a radacinilor plantelor. $le se e4ecuta in doua etape E
=lucrari e4ecutate in anul percedent @
=lucrari de pregatirea patului germinati5 @
!ucrarea de 0aza a solului < aratura se e4ecuta in anul precedent < imediat dupa recoltarea
culturii premergatoare < 5ara sau toamna . Aratura se e4ecuta la 20=2/ cm cu plugul in
agregat cu grapa stelata pentrua permite o ni5elare si o maruntire a solului . In cazul unei
premergatoare im0uruienate sau cu multe resturi 5egetale aratura se 5a e2ectua la 2/=30 cm
adncime .
Pentru cultura de mazare ce se seamana prima5ara 2oarte de5reme< este indicat ca aratura
sa 2ie discuita si ni5elata inca din anul precedent .
Pregatirea patului germinati5 se 5a e2ectua cu 1=2 lucrari cu com0inatorul daca artura a 2ost
discuita din toamna < nu se er0icideaza si nu au 2ost resturi 5egetale .
(aca aratura nu a 2ost discuita din toamna < terenurl are restri 5egetale sau se incorporeaza
er0icide 5olatile < pregatirea patului germinati5 se 2ace prin 2 lucrari cu grapa cu discuri in
agregat < cu grapa cu colti regal0ili . .
"ltima lucrare cu agregatul se 5a e2ecuta perpendicular directia de semanat .
44
3.-. .$)TI!I+A)$A
Asigurarea potentialului de productie si calitate al soiului culti5at depinde de ni5elul de
apro5izionare al solului cu elemente nutriti5e de ni5elul produc:iei plani2icate si de
consumul de elemente c8imice necesare realizarii acestuia . Consumul de elemente
nutriti5e al culturii de mazare pentru o productie de 1000 de Gg 0oa0e este de 62</ Gg azot<
7</=1/ Gg 2os2or si20=37Gg potasiu .
Cunoscand aceste elemente si e2icacitatea sintetizarii azotului atmos2eric prin sinteza
0acteriana se pot 2ace calcule si sta0ili ni5elul de 2ertilizare ce tre0uie aplicat 2iecarei
culturi .
Ingrasamintele cu 2os2or
.os2orul a9uta la 2i4area pe radacini a nodozitatilor si la dez5oltrea 0acteriilor 2i4atoare de
azot < contri0uind la sporirea numarului de nodozitati pe planta < deci la sintetizarea
azotului atmos2eric .
Insu2icienta lui pentru plante reduce numarul de 2ructi2icatii pe planta si masa 0oa0elor .
Cerintele ma4ime in acest element se situiaza in perioada in2loritului pana la maturitatea in
parga .
(oza de 2os2or C(PD se calculeaza in 2unctie de productia plani2icata C)P=tH8aD < cantitatea
de 2os2or CP'J1Gg P2/ Ht gunoi D adusa in sol cu gunoiul de gra9d C('HtH8aD si consumul
speci2ic CC,PD< care este de1/ Gg P2/Ht la mazare. (oza optima economica de 2os2or se
5a calcula dupa urmatoarea 2ormula E
45
(P J C,P 4 )P S (' 4 P'
In 2unctie de tipul de sol < de insusirile 2izice < c8imice si 0iologice ale speciei si soiului< de
planta premergatoare si de modi2icarile c8imice ce inter5in in sol < literatura de
specialitate recomanda aplicarea ingrasamnatului c8imic cu 2os2or la un grad de
apro5izioanare a solului de minimum 6 mg P2/H8a . Ingrasamintele cu 2os2or se aplica
su0 2orma de super2os2at inainte de aratura de 0aza .In cazul neaplicarii lui su0 aratura se
poate aplica si su0 2orma de ingrasamant compe4 la pregatirea patului germinati5 <sau
localizat la prasila I si II < la cca / cm de rand .,e poate aplica si su0 2orma de ingrasamant
2oliar pe 5egetatie .
Igrasamintele cu potasiu
Potasiul 2a5orizeaza procesele 0ioc8imice si 2iziologice <2ormarea nodozitatilor si 2i4area
sim0iotica a azotului .. ,e 5a aplica pe solurile sarace in potasiu < cu un continut su0 1-
mg V2 H 100g sol C su0 120 ppm V D pentru cultura da mazare.
Pe aceste soluri se recomanda doze de -0=60 Gg V2 H 8a < su0 2orma de sare poatsica<
aplicata su0 aratura< sau aplicata su0 2orma de ingrasamant comple4 < 2ie la pregatirea
patului germinati5 2ie dat o dat cu prasilele I si II .,e poate administra si su0 2orma
ingrasamintelor 2oliare apicate pe 5egetatie .
Aplicarea amendamentelor si ingrasamintelor organice
a. = Pentru solurile acide < de5ine necesara amendarea numai in masura in care acestea
contin alumium sc8im0a0il in cantitati mai mari de 0<3 m.e. A! H100g sol CA!D si mai
putin de 0<0/ m.e. H100 g sol mangan sc8im0a0il < sau alt2el spus solurile au su0 /<# p%=ul
suspensiei aproape si 6/=70 B gradul de stauratii in 0aze C,BD .
Pe aceste soluri este necesara aplicarea amendamentelor calcaroase C compusi 0azici ai
sodiului D < cand raportul CA!H,BD 100 este minimum 2</=/ .
B = Pentru solurile alcalice < aplicarea amendamentelor de5ine necesra pentru a corecta
reactia si starea 2izica a cestora numai in masura in care procentul de sodiu a0sor0it in ele
este mai mare de 10 < iar suma car0onatilor si 0icar0onatilor solu0ili depaseste 1 meH100g
sol < deci p% suspensiei este mai mare de #</ . Aceste soluri se amendeaza cu gips .
&u este economica aplicarea ingrasamintelor organice pentru legumioasele pentru 0oa0e .
46
Ingrasamintele cu azot
!eguminoasele pentru 0oa0e sunt mari consumatoare de azot . ,e estimeaza ca din
cantitatea totala acumulata raman in 0oa0e cca 7/ B & < 7/ B P2/ si 60 B V 2.
(ar< datorita capacitatii radacinilor plantele de leguminoase de o 2orma cu 0acteriile din
genul )8izo0ium< nodozitatii < acesta sim0ioza poate a0sor0i si sintetiza azotul atmos2eric <
trans2ormandu=l in azot 0iologic < 2oarte accesi0il plantlor de leguminoase . ,e estimeaza
ca mazrea isi asigura 60=7/ B din azotul necesar< plantele acumuland pana la 1/0 GgH8a de
azot sintezat 0iologic cu a9utorul 0acteriilor 2i4atoare de azot atmos2eric. In sol dupa
recoltarea culturii poate ramane disponi0il pentru planta postmergatoare 3#=#0 G8 dupa
mazare CBalan< &. ,i col<11#1D.
Azotul este 2oarte necesar in toate 2azele de dez5oltare ale leguminoaselor pentru 0oa0e .
Cea mai ridicata rata de acumulare de pana la -=-</ GgHziH8a se situeaza in perioada
in2loritului< 2ormarea si umplerea 0oa0elor .
)eusita 2i4arii azotului 0iologic atmos2eric depinde de specia de leguminoasa si de gennul
si specia de )8izo0ium si deci cantitate si marimea nodozitatilor 2i4ate pe planta . Pentru
marirea capacitatii de sim0ioza si 2i4are a azotului atmos2eric se 2oloseste tratarea semintei
< sau in9ectarea de suspensii in sol cu a9utorul 0iopreparatelor de tulpini selectionate din
0acteriile de )8izo0ium speci2ice pentru 2iecare specie de leguminoasa .Pentru cultura de
mazare este speci2ica 0acteria )8izo0ium leguminosales. Aceste 0iopreparate de tip
&itragin se conditioneaza in 2lacoane 2ie in suspensie de agar < 2ie pe tur0a . "n 2lacon
contine /0=#0 miliarde de germeni de 0acterie . ,e estimeaza ca o 0una 0acterizare tre0uie
sa asigure pe 2iecare samanta cel putin 1=2 milioane de 0acterii . ,e 2olosesc minimum -
2lacoane de &itragin=mazare< dizol5at in 1=1</ l de apa <pentru smanta necesara culti5arii
unui 8ectar . 'ermenii 0acteriei de5in inacti5i in conditiile tratarii semin:elor su0 incidenta
razelor solare . (e aceea tratarea semin:elor se 2ace 2erit de razele de soare < in remorci
0ine acoperite <prin lopatare sau cu a9utorul porzolatorelor< sau 0etonierelor de mica
capacitate . In 2lacon se introduce putina apa calduta si cate5a 0oa0e < apoi se agita .
,olutia se amesteca omogen cu samanta . Cea mai 0una e2icacitate o are tratamentul
47
semintei in ziua semanatului la 2oarte scurt timp inainte de semanat . In cazul tratarii
semin:elor cu 2ungicide se 5a determina compati0ilitatea dintre 2ungicid si 0acterie< sau
soutia 0actericida se 5a in9ecta in sol < o data cu semanatul < in 9urul semintei prin
dispoziti5ul de tip ,te2anic .
Controlul e2icientei 0acterizarii se 2ace la 2/=// zile dupa semanat . ,e scot radacinile cu
pamant < se spala si se determina numarul si 5olumul nodozitatilor . &odozitatile acti5e
tre0uie sa ai0a o culoare rosiatica si sa lase un suc de culoare rosiatica la strangerea in
mana .
Corectarea 2ertilizarii cu azot se sta0ileste in 2unctie de numarul si 2rec5enta nodozitatilor
pe plante
In 2unctie de reusita 0acterizarii < de asigurarea de azot a solului < de ni5elul produc:iei
plani2icate si de cultura premergatoare si de 2ertilizarea acesteia < se aplica in general
pentru leguminoasele pentru 0oa0e doze de 2/=#0 Gg azotH8a . Aplicarea se 5a 2ace
2ractionat <atat la pregatirea patului germinati5<sau pe 5egetatie. .
.retilizarea cu micro si macroelemnete
*azarea pentru 0oa0e raspunde prin sporuri importantate de productie la 2ertilizarea cu
ingrasaminte cu macro si microelemente < aplicate in special 2oliar in perioada de
5egetatie . Plantele au o capacitate 2oliara ridicata de a0sor0ire. Ingrasamintele 2oliare
intensi2ica procesul de 2otosinteza < productia si continutul de proteine< 2iind una din
componentele agriculturii dura0ile<ca masura principala de ameliorare a nutritei plantelor
in conditii de protectie ecologica C(orneanu si col.<2001D . *a9oritatea ingrasamintelor ce
se aplica 2oliar sunt compati0ile cu insecto=2ungicidele si se pot aplica in perioada
in2loritului=2ormarii 0oa0elor < deci in perioada cea mai critica pentru consumul de
elemente nutriti5e . In acesta perioada si sinteza de azot atmos2eric se dininueaza sau
inceteaza datorita im0atranirii nodozitatilor.Ingrasamintele 2oliare contin azot < 2os2or <
potasiu si microelemente < precum E moli0den < 0or < zinc < mangan < sul2 <etc< unele
continand in aceste amestecuri si e4tracte enzimatice si 0iostimulatori de crestere . $4ista
o mare di5ersitate de sortimente de ingrasaminte 2oliare pe piata speci2ice pentru mazare.
3./. ,A*A&TA
48
Producatorii de samanta de mazare pentru 0oa0e < in 2unctie de zona de cultura pentru care
urmeaza sa 2aca multiplicarea semin:elor < tre0uie sa cunoasca 2oarte 0ine o2erta de soiuri
omologate pentru cultura < caracteristicile mor2ologie < 2iziologice < de randament < calitate
si adapta0ilitatea soiului respecti5 in zona aleasa de cultura . $i tre0uie sa cunoasca si
cererea pietei pentru anumite soiuri < pentru a=si sta0ili supra2etele de cultura .
,amanta pentru semanat tre0uie sa detina documente de analiza si certi2icat de calitate si
de pro5enienta . $a tre0uie sa apartina categoriei 0iologice pentru care urmeaza sa se 2aca
multiplicarea . .
3.6. ,$*A&AT"!
E!oturile semincere din categoriile 0iologice pre0aza si 0aza de mazare este recomandat sa
se seamane in randuri dese < in 0enzi de cca 2 m< 2ormate din randuri distantate la 12</ cm <
pe urmele rotilor lasandu=se 3/=37 cm prin suspendarea a 1=2 tu0uri ale semanatorii.Aceste
carari sunt necesare pentru e2ecuarea puri2icatului 0iologic .
!oturile semincerede 0aza si de samanta certi2icata se pot semana 2ie in carari dupa
modelul descris< 2ie in randuri apropiate la 12</ cm< lasandu=se carari numai pe urmele
rotilor tractorului si utila9elor de aplicare a er0icidelor si insecto2ungicidelor.
*azarea germineaza la 1=2 C < deci se poate semana prima5ara 2oarte de5reme< sau c8iar
in 2erestrele iernii < cand solul permite e2ectuarea lucrarilor in camp . ,e seamana #0=100
0oa0e germinatile Hm2 la mazarea cu 2runze normale si 100=120 0gHm2 la mazarea de tip
a2ila < in 2unctie de talia plantelor soiului. Adancimea de semanat este de /=# cm < in
2unctie de umiditatea solului . Tinerele plantute rezista la temperaturi scazute de S6 C .
&orma de samanta este de 200=-/0 GgH8a< in 2unctie de **B semintei.
Pentru multiplicarea mai rapida a semin:elor si pentru marirea procentului de multiplicare
al semin:elor < loturile semincere din categoriile 0iologice superioare pot 2i insamantate si
la 7/B din densitatea de semanat . ,e reduce ast2el cantitatea de samanta la semanat<
deoarece mazarea necesita cantitati mari de samanta la 8ectar si deci si costuri ridicate la
in2iintarea culturi.
Inainte de semanat < in ziua semanatului se e4ecuta tratamentul semin:elor cu &itragin
speci2ic culturii< dupa metodica enumerata la 2ertilizarea cu azot .
(aca se constata ca semintele sunt purtatoare de 0oli transmisi0ile pentru semin:e se 5a
e2ectua tratamentul semin:elor cu 2ungicide speci2ice 0olilor si compati0ile cu
49
0iopreparatele &itragin . Produsele si dozele 2olosite se 5or speci2ica in capitolul
tratamentul semintei .
$ste indicat ca semanatul unui soi sa se termine in aceasi zi< pentru a e5ita rasarirea si
in2lorirea esalonata.
3.7.!"C)A)I!$ ($ I&T)$TI&$)$ I& !T")I!$ ,$*I&C$)$ ($ *A+A)$
P)T$ICA P$&T)" BAB$
In 5ederea certi2icarii in camp a loturilor semincere de este necesar sa se respecte
te8nologia de producere de samanta speci2ica . .iecare sola 5a 2i supusa controlului in
camp iar samanta in magazii< de catre inspectori apro0atori acreditati de I,C*,=ul din
cadrul *iniserului agriculturii prin !a0oratorul Central pentru Controlul Calitatii
,emintelorC!CCC,D si prin Inspectoratele Teritoriale pentru Cailtatea ,emintelor si a
*aterialului ,aditor CITC,*,D . Aceste controale au drept scop sta0ilirea 5alorii 0iologice
a semintelor din punctul de 5edere al identitatii< autenticitatii< puritatii 5arietale si starii
sanitare <constatate in camp si apoi in magazii.
3.#. C*BAT$)$A B")"I$&I!)
,e poate 2ace numai prin aplicarea er0icidelor . In 2unctie de spectul si gradul de
im0uruienare < costul er0icidelor pe 8a< pot 2i sta0ilite sc8eme de com0atere a integrata a
0uruienilor . leguminoase .3a prezentam si cate5a recomandari de su0stante acti5e utilizate
in "$.
Pentru mazare< ce se semana timpuriu in randuri dese< in special pentru mazare< sunt
recomandate urm?toarele er0icide E
1= Pentru com0aterea 0uruienilo mono si dicotiledonate din semin:e se pot 2olosiE
=la pregatirea patului germinati5< incorporat in sol la #=10 cm<se poate aplica un er0icid pe
0aza de tri2luralin in doza de 720=160 g.s.a.H8aCT)$.!A& <T)I.!")A!I&< T)I.,A&
etc.D
= imediat dupa semanat <se pot 2olosi er0icide ne5olatile de tipul ("A! '!( 160
C$Cmetalaclor 160gHlD in doza de 1</=3 l H 8a <in com0inatie cu P)*$T)$M /0,C sau
QPCprometrinD in doza de 3=- GgH8a< sau '$,A'A)( /0 QP CprometrinD 3=/ l H 8a .
50
Pentru com0aterea dicotiledonatelor anuale si perene pe 5egetatie se 5or aplica unul din
produseleE (ICT$M -0 C*CPA 37=-0BD < 2=2</ lH8a < BA,A')A& C0entazoneD 2=3
lH8a < PI3T 100 !CCimazetapNr 100 gHlD 0</ S0<7/ lH8a< B"TM&$ *-0 C*CPB -00
gHl din sare de sodiuD 2</=3 lH8a < ,A&AP%$& *C-00gH*CPA din sare de potasiuD 1</=2
lH8a si T"C% (Q& Cgli2osat trimesium -#0gHlD 2 lH8a<pentru com0aterea 0uruienilor
dicotiledonate perene<in special a palamidei .
Tratamentul se 5a e2ectua dupa rasaritul mazarii cand mazarea are #=10 cm inaltime iar
0uruienile sunt in 2aza de rozeta C2=- 2runzeD . In cazul 2olosirii er0icidului PI3T 100
!C < pe 5egetatie < de la data aplicarii se impun anumite restrictii in ceea ce pri5este
semanatul culturilor postmergatoare si anume < ele se 5or semana dupa minimum E
=-=/ luni graul si orzul<
=1=10 luni proum0ul< tutunul si orzoaica de prima5ara<
=2-=26 de luni < 2loarea Ssoarelui si carto2ii<
=36 de luni s2ecla si legumele.
2= In cazul in2estarii cu 0uruieni monocotiledonate anuale si perene< in special cu costrei
C,org8um 8alepenseD din rizomi < se 5or aplica in 2aza de in2ratire a 0uruienilor
monocotiledonate anuale si la 1/=20 cm inaltimea costreiului< unul din urmatorele
er0icide E,$!$CT ,"P$)Ccletodim 120gHlD 1</=2 lH8a < A'I! 100 C$CpropaWuizo2o0
100gHlD 0<#=1</ lH8a < ."))$ ,"P$)C2eno4aprop=etil7/gHlD 0<# lH8a < !$PA)(
/$CCWuizola2lop P etilD 1</=1<7/ lH8a
In "$ pentru cultura de mazare pentru 0oa0e se 2olosesc er0icide pe 0aza de
tri2luromXlinurm la pregatirea patului germinati5<sau pe 0aza de acloni2en< ter0utrin <
2lurtamon <prin aplicare simpla sau in com0inatii .Pe 5egetatie se aplica er0icide pe 0aza de
0entazon< pendimetalin<simple sau in com0inatii<2olosindu=se doze 2oarte reduse la 8a< in
2unctie de im0uruienarea culturii.
!a cultura de linte pentru samanta < 0uruienile monocotiledonate se 5or com0ate cu
er0icide pe 0aza de tri2luralin in doza de 720=1200gH8a . .iind un ere0icid 5olatil se 5a
incorpora in sol cu grapa cu discuri < la pregatirea patului germinati5 . Pentru a com0ate si
0uruienile dicotiledonate < imediat dupa semanat se 5a aplica un er0icid ne5olatil pe 0aza
de prometrin C'$,A'A)( /0 2</=- Gg H 8a< sau P)*$T)$M 3=- Gg H8a D .
Pentru com0aterea de 0uruieni rezistente la er0icide CCirsium < ,onc8us < Con5ol5ulus <
C8enopodium <%i0iscus < Poligonum D se 5or e4ecuta pli5iri manuale .
51
Tot prin pli5iri manuale se 5a com0ate si lintoiul C3icia sati5a 5ar lensisperma D considerat
0uruiana in cultura de linte si mazare sal0atica CPisum ar5ense D considerata 0uruiana in
cultura de mazare .
0. Cultuirle de leguminoase prasitoare .
)itmul lent de crestere a acestor leguminoase in primele 2aze de 5egetatie < permite o
in2estare puternica cu 0uruieni < 2apt ce poate cauza pierderii 2oarte ridicate de recolta si de
calitate semin:elor. ,trategia de com0atere a acestora tre0uie sa 2ie integrata< prin
e2ectuarea de 2=3 prasile mecanice intre randuri < 1=2 prasile manuale pe rand contra
0uruienilor rezistente la er0icide si aplicarea er0icidelor .
1= Pentru culturile ce se seamana timpuriu Cn?ut < 0o0 < lupin D< cat si pentru 2asolea
semanata in zona 5estica < *untenia si (o0rogea < pentru com0aterea 0uruienilor
monocotiledonate din samanta< cand se 2olosesc er0icide 5olatile se recomada unul din
produsele T)$.!A& 2- C$ 3=/ lH8a < T)$.!A& -# C$ 1</=2 l H8a < BA!A& 6=# lH8a
<(IP)CA)B sau $)A(ICA&$ 6 $C$PTC 720gHl XantidotD 6=10 lH8a < $PTA* 6 $ 6=#
lH8a<,&A!$MCetal2luralin 33BD 2</=- lH8a < (II+CAB#0$CC0utilat #0BD6l. Acestea se
5or incorpora in sol la #=10 cm cu polidiscul < o data cu lucrarile de pregatire a patului
germinati5 .
In zonele mai umede< sau cu terenurile mai podzolite< pentru 2asole si 2asolita se
recomanda unul din urm?toarele er0icide antigramineice ne5olatile E ("A! /00 C-=6 lH8aD
< ("A! '!( 160 C$C 1=1</ lH8aD < .)&TI$) 100 C1=1<- lH8aD < *$C!)A& -#C 6=10
lH8aD A*$M #20 C/=6 lH8aD<sau !A,, C-=6 lH8aD . Acestea se incorporeaza in sol cu
culti5atorul com0inat la 3=/ cm <sau se aplica dupa semanat. Com0aterea 0uruienilor
dicotiledonate pe 5egetatie se 2ace in 2unctie de cultura< ast2el E
=la lupin al0 si 0o0 se aplica imediat dupa semanat er0icide pe 0aza de prometrin
CP)*$T)$M 3=- GgH8a <sau '$,A'A)( 2</=- Gg H8a D.
=la n?ut se aplica pe 5egetatie er0icidul PI3T 0</=0<7/ lH8a < cand plantele au 10=12 cm
inaltime iar 0uruienile dicotiledonate au 2=- 2runze . ,e 5a respecta pauza indicata anterior
pri5ind semanatul culturilor postmergatoare .
=la 2asolea si 2asolita pe 5egetatie < in 2unctie de im0uruienare se pot aplica 1=2 tratamente<
cand plantele de 2asole au 2ormat prima perec8e de 2runze tri2oliate< iar 0uruienile< in
special ,olonum nigrum < A0utilon t8eop8rasti si Mant8um strumarium au 2=3 2runzulite .
,e poate aplica unu din er0icidele E BA,A')A& 600 C0entazon600gHlD1</=2lH8a
<.!$MC2omesa2en 2/0 gHlD 1=1<2/ lH8a < 'A!AMU 1</=2 lH8a <sau PI3T 100!C 0</=1<7/
52
lH8a . Al doilea tratament se e4ecuta cand 0uruienile dicotiledonate din generatia a doua
Cinclusi5 cele mentionateD se gasesc in 2aza de rozeta cu doua 2runzulite . Aplicarea in doua
tratamente presupune diminuarea dozelor la 60=7/ B din doza a5izata . In cazul in care
0uruienile sunt intr=un stadiu mai a5ansat se recomanda 2losirea dozelor ma4ime a5izate
.In "$ pentru com0aterea 0uruienilor din culturile de 0o0 sunt a5izate er0icide pe 0aza de
tri2luralinXlinurom aplicate la pregatirea patului germinati5<sau er0icide pe 0aza de
acloni2en sau pendimetalin aplicate dupa semanat.In 5egetatie se e4ecuta prasile.
Buruienile din culturile de lupin se er0icideaza cu produse pe 0aza de
clorotoluronXiso4a0en< sau pendimetalinXlinuron<sau tri2luralinXlinuron< sau
clorotoluronX(..< dupa semanat pana la rasarire.Pe 5egetatie se aplica unul din produsele
simazinXcent7<sau clorotoluronX(...Pentru com0aterea 0uruienilor monocotiledonate se
poate 2olosi unul din er0icidele &AB"< TA)'A sau .",I!A($.
= (atorita importantei si largii raspandiri < soia ocupa cel mai important loc intre
leguminoasele pentru 0oa0e . (ar este in acelasi timp o cultura ce se im0uruieneaza u;or si
nu rezista concurentei cu 0uruienile < in special primele 2aze de dez5oltare .Buruienile
pro5oaca pierderi importante de de recolta si deprecierea calitati recoltei C in special zarna=
,olanum nigrum D . $4ista in lista o2iciala a produselor omologate din )omania o gama
2oarte larga de produse re0icide . Cea mai e2icienta metoda de com0atere a 0uruienilor este
cea integrata <prin 2olosirea a 2=3 prasile mecanice intre randuri < 1=2 pli5iri ale 0uruienilor
rezistente la er0icide si com0aterea c8imica cu er0icide . In 2unctie de zona de cultura <de
perioada de 5egetatie a soiei <de gradul si spectul de in2estare cu 0uruieni si de costul
er0icidului< se 5a aplica una din urmaroarele sc8eme de com0atere E
=in cazul in2estarii reduse< sau medii cu 0uruieni mono si dicotiledonate anuale < 2ara
speciile A0utilon < Mant8um <sau ,oalnum< se 5or aplica tratamente cu amestecuri de
er0icide antigramineice 5olatile< sau ne5olatile C T)$.!A& 2- $C 3=/ lH8a< ,T*P
330C$Cpendimetalin 330 gHlD /=7 l H 8a< &AP)'"A)(-/0,CCnapropamid -/0 gHlD
6</lH8a< )$!AU10$CCacetoclor 160gHl 1<7=2<2 lH8a etc. D< cu er0icide
antidicotiliceC ,$&C) 70 QPCmetri0uzin 70 gHlD 0<2/=0</ GgH8a < sau B)A(,T)IV$
/0=7- g H 8aD .
$r0icidul ,encor nu se 5a aplica la soiurile timpurii de soia care au mani2estat 2enomene de
2itoto4icitate . In cazul aplicarii er0icidului BroadstriGe se recomanda unele restrictii in
semanatul urmatoarelor culturi E s2ecla de za8ar CsoluriK3B 8umusD si 2loarea=soarelui
Csoluri K2</B 8umus D < nu se 5or culti5a in al doilea an de la tratament .In 2unctie de zona
53
de cultura si apro5izionarea cu apa a solului la semanat < aceste asociatii de er0icide se 5or
aplica E
= inainte de semanat CppiD la pregatirea patului germinati5 in zonele secetoase < 2ara
posi0ilitati de irigare <
=sau aplicate imediat dupa semanat <in zonele umede sau irigate . $ste contraindicat sa se
aplice er0icide intr=un sol umed .
=in cazul unei in2estari mai ridicate cu 0uruieni mono si dicotiledonate anuale < inclusi5
A0utilon < Mant8ium < ,olanum si C8enopodium < strategia de com0atere integrate
cuprinde in a2ara prasilelor mecanice sau manuale < aplicarea a doua er0icidari E
= Prima er0icidare se 5a aplica ppi sau preemergent < cu er0icidele mentionate anterior .
= A doua er0icidare se 5a aplica pe 5egetatie < pentru com0aterea 0uruienilor dicotiledonate
anuale < cand plantele de soia au 2=3 perec8i de 2runze tri2oliate <iar 0uruienile
dicotiledonate <in special A0utilon < Man8tium < ,olanum si C8enopodium< sunt in 2aza de
ma4im 3=- 2runze. ,e 2oloseste unul din urm?toarele produse E PI3T 100!C< 0</=2<7/
lH8a < .!$M <1=1</ lH8a < B!A+$) 2,Cacidulo2en de sodiuX sur2actantD< 2=2</ lH8a <
'A!AMU <2 lH8a < BA,A&')A& 600< 1</=2 lH8a si postemergent precoce (U&A* 7/
Q'Co4asul2uron 7/BDX $MT)A3& #0g X 2lH8a <sau B!$) -0 ,!Cimazamu4D 0<7/=
1 lH8a .
$r0icidele aplicate posmergent precoce si er0icidul PI3T com0at si o serie de specii
monocotiledonate anuale . $le se aplica cand 0uruienile monoctiledonate anuale sunt in
2aza de 2=3 2runzulite< pana la in2ratire < iar 0uruienile dicotiledonate sunt in 2aza de 2=-
2runze.Calendaristic er0icidele (UA&* si B!$) se aplica mai timpuriu cu o
spatamanta decat celelalte er0icide.
$r0icidele .!$M< B!A+$) < 'A!AMU< BA,A')A&< se aplica in perioada de 5egetatie
prin 1=2 tratamente E
primul dupa rasaritul soiei < la 1=2 perec8i de 2runze tri2oliate < iar 0uruienile sunt rasarite
in masa <a5And 1=2 2runzulite ma4imum <
= al doilea tratament se 5a aplica la rein2estarea cu 0uruieni dicotiledonate in aceeasi 2aza
de 5egetatie a lor < deci la 3=- saptamani de la primul tratament . Temperatura aerului nu
tre0uie sa depaseaca 20 YC < alt2el se produc necrozari pe 2runzele de soia .
In cazul tutror leguminoaselor pentru 0oa0e solele in2estate cu 0uruieni monocotiledonate
perene cu rizomi< in special cu costrei C,org8um 8alepense D< se aplica pe 5egetatie <in 2aza
de 1/=2/ cm inaltime a costreiului< unul din er0icidele E 'A!!A&T ,"P$)< 1=1</ lH8a <
54
'A!A&T cu petrol< 1=1</ lH8a < A'I! <1 l H8a < ."))$ ,"P$)< 2</=3 lH8a < TA)'A<
1</=2 lH8a < .",I!A($ .)T$< 1=1</ lH8a < ,$!$CT ,"P$)< 1</=2 l H8a < A)A*< 1</=2
lH8a < PA&T$)A< 1</=2 lH8a < !$PA)(< 1=1</ lH8a < &AB" ,"P$)< /=7 lH8a . ,ta0ilirea
dozei corecte de aplicare se 2ace in 2unctie de gradul de in2estare cu costrei si inaltimea
acestuia . $ste de pre2erat sa nu se aplice aceste er0icide pe timp secetos < ci dupa o
ploaie <sau un irigat pentru ca plantele de costrei sa de5ina turgescente si translocarea
er0icidului in rizomi sa 2ie completa . !a aplicarea er0icidului PI3T se 5or respecta
restrictiile impuse anterior pentru semanatul plantelor postmergatoare < la 2el ca si la celalte
specii de leguminoase pentru 0oa0e .
In cazul soiurilor straine de soia de tip )) C)"&("P )$A(UD < acestea poseda o gene
de rezistenta )) < la er0icidele pe 0aza de gli2os2at C)"&("PD .
$r0icidarea cu )oundup )eadN a culturii de soia se 2ace pe 5egetatie < prin 1=2 tratamente
cu doze de 2X2 lH8a sau 2X2</ lH8a . Primul tratament se 2ace in 2aza de minimum 3=-
perec8i de 2runze tri2oliate pentru soia <si inaltimea 0uruienilor de 10=1/ cm < iar al doilea
tratament la rein2estarea cu 0uruieni Cdupa 3=- saptamani de la primul tratament D.
$r0icidul )oundup )eadN se poate aplica pana la o saptamana inainte de 2aza de in2lorire a
plantelor de soia . Acest er0icid nu creeaza pro0leme de remanenta in rotatia culturilor si
permite totodata com0aterea 0uruienilor dicotiledonate anuale si perene rezistente la
er0icide .(oza de solutie 5a 2i de ma4imum 200=2/0 l H 8a .
3.#. C*BAT$)$A B!I!) ,I (A"&AT)I!) !$'"*I&A,$!)
P$&T)" BAB$
Cunoasterea simptomelor 0olilor si a 0iologiei acestora< este o0ligatorie pentru
producatorii de semin:e < deoarece se preintampina < pe langa pierderile de ordin producti5
si deprecierea calitatii semintlor . &ecunoasterea acestora au dus la o multiplicare aleatoare
55
a semin:elor si la deprecierea unor soiuri de leguminoase pentru 0oa0e < care nu si=au putut
mani2esta ade5aratul potential de productie si calitate creat de ameliorator . In "$ este
o0lligatorie tratarea semin:elor si tratamente pe 5egetatie pentru com0aterea 0olilor si
daunatorilor leguminoaselor pentru 0oa0e .
Principalele 0oli ce a2ecteaza leguminoasele pentru 0oa0e sunt E
!a mazare E
= 0oli produse de ciuperci Santracnoza produsa de ciupercile *UC,P%A$)$!!A
PI&($, < A,CC%UTA PI,I si A,CC%UTA PI&($!!A <
manaC P$)&,P)A PI,ID < comple4ul de 0oli are radacinilor si coletului produs de
ciupercile PUTI"* sp < .",A)I"* si comple4 de 0oli ce produc necrozarea radacinilor
la s2rasitul perioadei de 5egetatieCP%*A *$(ICA'I&, 5ar PI&($!!AD <
C.",A)I"* ,!A&I < .",A)I"* MI,P)"* 2. sp PI,I D< septoriozaC ,PT)IA
PI,ID < 2ainareaC $)U,IP%$ PI,ID < patarea plantelor CC!!$T)TIC%"* PI,ID si
putregaiul al0 C,C!$)TI&IA ,C!$)TI)"*D< putregaiul cenusiu CBT)UTI,
CU&$)$AD< rugina mazarii C")*UC$, PI,ID .
= 0acteriile producE arsura 0acteriana CP,$"(*&A, ,U)I&'A$ PI,ID .
= 5irusii producE 0olile mozaicului comun CP$A C**& *,AIC 3I)",D <5irusul
mozaicului ner5urian CP$A $&ATI& *,AIC 3I)",D si mozaicul gal0en al 2asolei
CB$A& U$!!Q *,AICD . In arealele temperate ale $uropei si Americii de nord a
aprut si se transmite prin sol si unelte in2ectate o 0oala noua numita AP%A&*UC$,
$"T$IC%$, < la care agentul patogen este o ciuperca. Boala produce pagu0e e4trem de
mari < cultura de mazare neputand re5eni pe acelasi sol decat peste #=10 ani . Cultura de
0o0 s=a do5edit toleranta la aceasta 0oala .
Bolile soiei suntE
= produse de ciuperci E mana soiei CP$)&,P)A *A&,%")ICAD < septorioza sau
patarea 0uruna a 2runzelor C,$PT)IA '!UCI&$,D < antracnozaC '!*$)$!!A
'!UCI&$, sau C!!$TT)IC%"* T)"&CAT"* D< arsura pastailor si tulpinilor
C(IAP)T%$ P%A,$!)"* 5ar ,IA$D < putregaiul radacinilor si tulpinii
C)%I+CT&IA ,!A&ID < putregaiul al0 C,C!$)TI&IA ,C!$)TI)"*D
ascoc8itoza CA,CC%UTA ,IA$C!AD si 2uzarioza plantelorC .",A)I"* ,CI)PID .
= 0acteriozele produc urmatoarele 0oli soiei E arsura 0acterianaC P,$"(*&A,
'!UCI&$AD < 0oala pustulelorC MA&T%*&A, P%A,$!I 5ar ,I$&,$D si
5este9irea 0acteriana <produsa de C)I&$BACT$)I"* .!AC"*.ACI$&, .
56
=5irozele produc soiei urm?toarele 0oli E mozaicul soiei C,IA 3I)", 1 sau ,UB$A&
*,AIC 3I)", D< arsura sau 5este9irea mugurilorC *A)*) spD si mozaicul gal0en al
2asoleiC P%A,$!I, 3I)", 2 D.
Bolile 2asolei sunt produse de E
ciuperci<care produc 2asolei urm?toarele 0oli E antracnoza CC!!$TT)IC%"*
!I&($*"TIA&"*< sau '!*$)$!A !I&($*"T%IA&A 2. sp P%A,$!I D<
putrezirea al0a a pastailor C,C!$)TI&IA ,C!$)TI)"*D < patarea ung8iulara a
2runzelor CI,A)IP,I, ')I,!$!AD< rugina 2asolei C")*UC$,
APP$&(IC"!AT",D < caderea plantutelor C)%I+CT&IA ,!A&I D.
0acteriile pro5oaca urm?toarele 0oli E arsura comuna CMA&T*&A, P%A,$!ID<
arsura aureolata CP,$"(*&A, P%A,$!IC!AD si 5este9irea 2asolei< pro5ocata de
0acteria C)U&$BACT$)I"* .!AC"*.ACI$&, .
5irusii pro5oaca urmatoarele 0oli E mozaicul comun al 2asolei CP%A,$!", 3I)",
1<sin *A)*) P%A,$!ID si mozaicul gal0en al 2asoleiC P%A,$!", 3I)", 2< sin
*A)*) *A&I.$,T"* D.
Bolile nautului sunt pro5ocate de E
= ciuperci ce pro5oaca nautului urm?toarele 0oli mai insemnate E ascoc8itoza sau
antracnoza CA,CC%UTA )ABI$ID si comple4ul de 0oli pro5ocate de specii de
.",A)I"* < ce pro5oaca o2ilirea plantelor . Pagu0e insemnate sunt pro5ocate si de
alternarioza < rugina < 2ainare si putregaiurile uscate si cele ale tulpinii .
= 0olile pro5ocate de 5irusi suntE mozaicurile pro5ocate de mozaicul mazarii < mozaicul
lucernei < mozaicul gal0en al 2asolei .
Bolile lintei sunt pro5ocate de E
ciuperci< ce producE mana linteiC P$)&,P)A !$&TI,D si 2ainarea ptodusa de specii
deI("* .
Bolile 0o0ului sunt produse de ciupercile urmatoareE
Cea mai pagu0itoare 0oala a 0o0ului este rugina 0o0ului pro5ocata de ciuperca
")*UC$, 3ICIA$ .ABA$ < urmate de antracnoza <putregaiul cenusiuC BT)UTI,
.ABA$D si rugini.
Bolile lupinurilor sunt pro5ocate de ciupercile ce pro5oaca antracnoza< rugina si putregaiul
cenusiu al lupnurilor.
(aunatorii pro5oaca leguminoaselor pentru 0oa0e pagu0e insemnate < in special de ordin
calitati5 . Cei mai insemnati sunt gargaritele si lar5ele lor. $le au mai multe generatii pe an
57
si ataca 0oa0ele de leguminoase atat in 5egetatie cat si in magazie . Cele mai reprezentati5e
specii sunt E gargarita mazariiCB)"C%", PI,)"*D < ce ataca mazarea < nautul <
gargarita 2asolei CACA&T%,C$!I($, B$CT", D< gargarita lintei CB)"C%",
!$&TI,D < gargarita 0o0ului CB)"C%", )".I&A)I,D < molia pastailor de soia
C$TI$!A +I&V$&$!A D si molia pastailor de mazare CCUPIA &I')ICA&AD . Pagu0e
insemnate sunt produse in perioada de 5egetatie a leguminoaselor pentru 0oa0e si de
speciile de a2ide < de pureci 5erzi si negri < paien9enii rosii CT$)A&UC%", A!T%A$D ce
ataca 2asolea si CT$T)A&UC%", ")TICA$D ce ataca soia < musca cenusie a soiei
C%U!$*IA ,PD si omida capsulelor de 0um0ac ce ataca 2runzele de n?ut C%$!ITI,
A)*I'$A D.
Com0aterea 0olilor si daunatorilor prin tratarea semin:elor
*a9oritatea 0olilor pro5ocate de ciupercile <de 0acteriile si 5irusii mentionati anterior<
transmit 0olile prin samanta in2ectetata< prin resturile 5egetale si prin sol . Cea mai
e2icienta si economica metoda pentru pre5enirea contaminarii noilor culturi < inca din
primele stadii de 5egetatie < este e2ectuarea tratamentului semintei < cu produse compati0ile
cu 0iopreparatele de tip &itragin . 2erta de 2ungicide inclusa in catalogul o2icial al
produselor omologate contine produse omologate mai mult pentru cultura de 2asole si soia
si mai putine pentru celelalte culturi . In ultimul catalog si in literatura de specialitate se
recomanda pentru tratamentul semintelor contra 0olilor transmise prin samanta< unul din
urm?toarele produse 2ungicide E CA)B$& 7/ PT, C2</ GgHtD < *A&CB$& 60PT, C 3=-
GgHtD < TI)A*$T 60 PT, C3 GgHtD < AP)& 3/ ,( C0<2lHtD < ."&(A+! /0QP C3GgHtD <
TI)A(I& C- Gg H tD < TI)ACA)B 60 PT, C3 Gg HtD < B$)$T *!M 360 C1<2/ GgHt D <
(I3I($&( 030 ., C3</ GgHtD .
In "$ pentru tratarea semin:elor de leguminoase pentru 0oa0e se 2olosesc produse
2ungicide in di2erite amestecuri si proportii pentru largirea spectrului de com0atere a
0olilor . ,e utilizeaza amestecuri de di2erite produse pe 0aza de cat0endazim < 2osetil de
aluminiu < o4iWuinelat de cupru < metala4il <captan< mancoze0< mane0< t8iram<etc . Ca
produs insecticid se 2oloseste P)*$T ,C -00 ce contine -00 gHl 2uratiocar0< 2iind 2oarte
e2icient in primele 2aze de 5egetatie ale plantelor.
. Com0aterea 0olilor 2oliare
58
Pentru producerea de samanta este o0ligatorie tratarea 0olilor 2oliare in camp. ,e pot 2olosi
cu scop pre5enti5 si curati5 5ec8ile metode de com0atere cu zeama 0ordeleza 1B <
o4iclorura de cupru 6B < +I&$B 0<-B < CAPTA& 0<2/B< sau *A&$B 0<3B .Code4ul
produselor pesticide recomanda o gama redusa de produse in special pentru com0atera
0olilor la 2asole.Pentru com0aterea 0acteriozelor 2asolei se 2oloseste unul din produsele
EC%A*PI& /0 QPC0<2/BD< ."&'")A& % /0 QP C0<2/BD< ,"P$) C%A*P .!
C0.3BD< *A&C+$B #00 C1<6=2 GgH8aD. Pentru com0aterea 0olilor pro5ocate de
ciuperci<in special antracnoza 2asolei se 5a 2olosi unul di produseleE CAPTA(I& /0 P"
C0<2/BD< CAPTA& /0 QP C0<2/BD< CAPTA& #0 QP C0<16BD<$"PA)$& /0 QP C0<2BD.
Pentru com0aterea putregaiurilor se 2olosesc produseleE )3)A! /0 QP C0<7/ GgH8aD<sau
,"*I!$M /0 P" C0<1BD. !iteratura de specialitate recomanda< in 2unctie de 0oala
semnalata unul din produseleE TI)ACA)B 600 ,C C2=3lH8aD < *A&CCA)B 600 C,
C3lH8a D< TI)A*$T 600 ,C C2GgH8aD < *$TB$& 70P" C1GgH8aD < AP)& 3/ ,(
C1lH8aD < ,A&C+$B #0 QP C2GgH8aD < B$&!AT$ < ($),A! < (IT%A&$ *-/< in
doza de 2GgH8a . ,e aplica 2=- tratamente pe perioada de 5egetatie < la aparitia 0olii< sau la
a5ertizare< in 2unctie de intensitatea 0olilor . Produsele 2ungicide pot 2i aplicate o data cu
produsele insecticide <sau cu ingrasamintele 2oliare in 5egetatie .
In tarile "$ sunt utilizate produse 2ungicide< de o0icei amestecuri< pe 0aza de car0endazim<
tio2anati< triazoli< diclo2enocar0i<piremetanili<mancoze0 <etc.
Inspectorii apro0atori controleaza in camp starea sanitara a culturilor< pe 0aza simtomelor
caracteristice 2iecarei 0oli. !egea semintei pre5ede urmatoarele limite ma4ime de in2ectie
cu 0oli E
= la mazare atacul de antracnoza< la 2asole cel de arsura comuna si intunecata<arsura
0acteriana si antracnoza 2asolei sunt admise in proportie de ma4imum 2B pentru loturile
semincere de pre0aza si 0aza si /B pentru cele de samanta certi2icata.
= la soia se admite ma4imum 1B atac de mana soiei in loturile de pe0aza si 0aza si 2B<
respecti5 /B in lotuile semincere de samanta certi2icata I < respecti5 II.
Com0aterea daunatorilor in 5egetatie
Com0aterea gargaritei< sau a moliei <este o0ligatorie atat pe peioada de 5egetatie cat si in
magazie . In perioada de 5egetatie se aplica minimum 2 tratamente c8imice . 'argaritele
59
depun ouale pe tinerele pastai .(upa eclozare lar5ele patrund in pastai si apoi in 0oa0e
<unde se 8ranesc cu continutul acestora .Inperioada de stocare a 0oa0elor <adultul 2ormat in
0o0<per2oreaza o gaura de 2orma rotunda in 0o0 pe unde iese din 0o0< apoi migreaza
pentru a ierna. $l nu se inmulteste in 0o0 sau in magazii.(in aceste considerente este
indicat ca tratamentul contra gargaritelor sa se 2aca prin 2=3 tratamenta c8imice cu
insecticide. Primul tratament se 5a e2ectua la inceputul in2loritului <sau la aparitia primelor
pastai< al doilea< sau al reillea< la 7=10 zile de la precedentul D cu CA)B$TM 37 C$<in
doza de 1</ lH8a< acesta 2iind singurul produs omologat conta gargaritei mazarii ce se
gaseste in Code4ul produselor pesticide. !iteratura de specialitate recomanda si
urmatoarele produsele E .A,TAC 10 C$ C1/0mlH8aD < P!UT)I& C1/0 mlH8aD <
,I&)ATM 2/ C$ C2</=3 lH8aD < CA)B$T3") /0 C$ C1</ lH8aD < &$.& #0 C1<2
lH8aD . Imediat dupa recoltatul leguminoaselor pentru 0oa0e <care se constata 0oa0e atacate
de gargarita< sau de molie< inainte de conditionatul semin:elor este o0ligatorie gazarea
semin:elor in spatiu etans timp de -# de ore cu unul din produsele Esul2ura de car0on 1=1</
GgHt samanta sau 2/0 g la 1 m3 de 5olum < pastile de P%,TMI& sau ($!ICIA < 30 gHt
in spatii per2ect etanse< sau -/=60 g Ht in spatii mai putin etanse < P$,TMI& 2=/ ta0leteHt<
P"ICV ., "PK 3=/ ta0leteHt< ."*TM 30 gHm<3 ($B!."*I'AT) 1 capsula H
2/0m3 . Tot in depozite de semin:ele pot 2i tratate cu unul din produsele ACT$!!IC /0
C$ 1ml < ,"*IT%I& /0 C$ 2 ml diluat in 100 ml apa pentru tratarea a 100 Gg samanta<
)$(!A& -0 sau /0 $C in doza de 12</ sau 10 mlHt< P),T)$ 17/ "!<-lH100t . Pentru
a 2i certi2icata< samanta loturilor de leguminoase nu tre0uie sa contina lar5e 5ii ale specilor
de gargarite amintite anterior.
In tarile "$ se aplica 2=3 tratamente cu insecticide incepand de la aparitia pastailor cu
produse pe 0aza de 0i2entrin<0tacN2lurtrin sa endosul2an.
In cazul semnalarii atacului unuia din ceilalti d?un?tori amintiti anterior< pot 2i utilizate
produsele 2olosite la com0aterea gargaritei sau moliei< sau unul din urmatoarele
insecticideET%I&$M "!3 C2lH8aD<(IA+I&&60 $C C0<#BD<,"P$) ,$CT 10 $C
C0<03BD< ($CI, 2</ C$ C0<2/=0</ lH8aD< ,"*I A!.A 2/$C C0<2 lH8aD < PI!T -# C$ C1</
lH8a D< ("),BA& -#0 $C C1</ lH8a D<etc .
3.1.P")I.ICA)$A BI!'ICA
60
Aceasta este lucrarea de ma4ima importanta pentru producatorii de samanta de
leguminoase pentru 0oa0e deoarece acum se sta0ileste 5aloarea 0iologica asemintelor din
punctul de 5edere alpuritatii 5arietale si a starii sanitare a semintelor. . !ucrarea se e4ecuta
de cel putin doua ori pe perioada de 5egetatie a leguminoaselorE
prima data in perioada in2loritului<
a doua puri2icare in perioada maturitatii .
!ucrarea consta in eliminarea plantelor netipice soiului culti5at< ce au caractere mor2o=
2iziologice di2erite de ale soiului inmultit si a tuturor plantelor puternic atacate de 0oli sau
d?un?tori . ,e urmareste realizarea dri2tului genetic< a uni2ormitatii si tipicitatii soiului
.Acesta tre0uie sa prezinte insusirile mor2ologice < 2iziologice < de producti5itate si calitate
caracteristice soiului . Pentru men:inerea acestui ec8ili0ru genetic in cadrul souilui Cdri2t
genetic D si pentru a nu se sc8im0a zestrea genetica a soiului este necesar ca in5erigile
superioare< in campul de alegere a elitelor < acestea sa 2ie 2oarte 0ine studiate si alese . ,e
5or alege un numar su2icient de mare de elite pentru realizarea acestui o0iecti5 .
Puri2icatul 0iologic e2ectuat in perioada in2loritului are drept scop eliminarea tuturor
plantelor netipice soiului. Criteriul de di2erntiere 5a tine cont de E tipul de crestere <
inaltimea si pozitia tulpinii< 2orma tu2ei < culoarea < 2orma si marimea 2oliolelor 2runzelor <
tipul si 2orma in2lorescentei < culoarea si marimea 2lorilor < prezenta sau a0senta perisorilor
pe 2runze < tulpini < perioada de 5egetatie rasarit=in2lorit si rezistenta la atacul de 0oli si
d?un?tori . ,e 5or elimina toate plantele netipice soiului dupa aceste criterii < cat si cele
care in2loresc mai timpuriu <sau mai tarziu< cat si a celor atacate puternic de 0oli si
d?un?tori .
!a mazare se elimina plantele de mazare sal0aticaCPI,"* A)3$&,$D< cu 2lori de culoare
rosu=5iolaceu . ,e 5or respinge de catre inspectorii apro0atori lanurile de Pre0aza ce contin
mazare sal0atica . !a 5eri2icarea loturilor semincere de mazare< sunt admise la mazarea
destinata inmultirii pentru 2ura9e< 1 planta de mazare sal0atica la 30 m2 pentru categoria
0iologica pre0aza si 0aza< iar in solele pentru samnta certi2icata sunt admise 1 planta de
mazare sal0atica la 10 m 2 . !a mazarea destinata alimentatiei umane in loturile semincere
de pre0aza si 0aza nu se admit plante de mazare sal0atica< 2iind admise 0<2B in loturile
semincere de samanta certi2icata.
!a loturile semincere de linte pentru samnta nu sunt admise plante de lintoiC3ICIA
,ATI3A 5ar !$&,I,P$)*AD < care se deose0este de linte prin 2aptul ca are 2lori mari de
culoare rosie=5iolacee < 2runzele cu /=7 perec8i de 2oliole < terminate cu un carcel in 2orma
61
de spirala < iar pastaia este liniara < mult mai lunga decat a lintei . $a contine #=10 semin:e<
2ata de 1=3 semin:e cat contine pastaia de linte
In perioada de maturitate se elimina si celelalte plante netipice< dupa criteriile mentionate
anterior < eliminadu=se toate plantele cu coacerea neuni2orma < timpurie sau tarzie< cat si
cele cu pastai de alta 2orma<marime si culoare decat a soiului culti5at. ,e 5a o0ser5a si
perioada de 5egetatie de la rasarit la maturitate < 2orma marimea si culoarea tegumentului
0oa0elor < a culorii 8ilului si a prezentei sau a0sentei 2urnicului < la soiurile ce prezinta
aceasta caracteristica . ,e 5or elimina si plantele puternic atacate de 0oli si d?un?tori .
Inspectorii apro0atori ai loturilor semincere 5or 5eri2ca autenticitatea puritati 5aretale si a
starii 2itosanitare a soiului supus multiplicarii prin e2ecutuarea de minimum doua controale
in camp pe diagonaele lanurilor. ,e determina in general 10=20 puncte de controlCmin
1000de planteD < 2olosindu=se rama metrica la culturile semanate in randuri dese< sau se
determina pro0a prin numararea a /0 de plante de pe doua randuri apropiate <in 10 puncte
de control< la culturile de leguminoase prasitoare .
Puritatea 5arietala minima admisa 5a 2i de 100B pentru samanta amelioratorului< de 11<1B
pentru samanta de pre0aza< de 11<7B pentru samanta de 0aza< de 11<0B pentru samanta
certi2icata I si 1#<0B pentru samanta certi2icata I I. (upa 5eri2icarea in camp inspectori
apro0atori eli0eraza pentru speciile de leguminoase actul de control cu Zacceptat su0
rezer5a7.

3.10. I)I)'A)$A
.actorul apa este determinant pentru asigurarea productiilor ridicate < de calitate si sta0ile .
Pentru germinare toate 0oa0ele de leguminoase necesita 100=200B apa < iar seceta in
perioada de in2lorire=2ormare si umplerea 0oa0elor determina pierderi de recolta de pana la
70=10B . Cele mai sensi0ile la seceta sunt soia si 2asolea .
In zonele unde nu e4ista o apro5izionare uni2orma si constanta cu apa este necesra irirgarea
. Pentru producerea loturilor semincere din aceste culturi este o0ligatorie amplasarea lor in
regim irirgat .
,oia are ne5oie de -#00=6/00 m3 de apa H8a< din care apro4imati5 10B sunt consumate in
perioada in2lorire=2ormarea deplina a 0oa0elor . In 2unctie de precipitatiile cazute< se aplica
62
soiei -=/ udari cu norme de -00=#00 m3 H8a in perioada de 2ormare si umplere a 0oa0elor .
Cea mai indicata este metoda de udare prin aspresiune ce asigura un microclimat in 9urul
2lorilor datorita asigurarii unei umiditatii relati5e a aerului si deci o reducere a numarului
de 2lori a5ortate . ,e poate iriga si prin 0razde < cand soia a 2ost semanata in 0eni de 3 4 -/
cm 4 #0cm pe urmele rotilor tractorului . Brazdele se desc8id cu agregatul " 6/0X(B* / .
$le 5or a5ea 100=200 m lungime . ,e e4ecuta 3=- udari . !a prima udare se 2olosesc norme
de 1000=1200 m3 H8a < iar la urmatoarea #00=1000m3 H8a .
,i 2asolea este 2oarte sensi0ila la seceta < in special la seceta atmos2erica din perioada
in2loritului < 2ormarii si maturarii 0oa0elor . .azele critice pentru apa ale 2asolei suntE la 2=3
saptamani de la rasarire < la inceputul in2loritului < la 2ormarea si maturitatea pastailor . ,e
aplica 3=- udari cu norme de -00=700 m3 apa H8a < 2ie prin irirgare prin aspresiune 2ie prin
irirgare prin 0razde .
In cazul secetei in perioada semanatuui este necesara aplicarea unei udari de rasarie cu
200=300 m3 apaH8a . Acesta 5a permite o rasarire uni2orma si e4plozi5a a plantelor si deci
o in2lorire uni2orma .
3.11. )$C!TA)$A !$'"*I&A,$!) P$&T)" BAB$
,la0a rezistenta la cadera si scuturare a unor specii si soiuri de leguminoase si esalonarea
maturizarii 0oa0elor pe aceiasi planta < pro5oaca pierderi importante in perioada
recoltatului < 2apt ce limiteaza inca e4tinderea culturilor de leguminoase . Cunoasterea
momentului optim de recoltare < duce la reducerea pierderilor la recoltare si men:inerea
unei germinatii ridicate a semin:elor .
,oia< nautul < 0o0ul < lupinul si recent noile soiuri de mazare tip a2ila < se recolteaza direct
din lan cu com0ina cand au o umiditate a 0oa0elor 12=1-B pentru soia si 1-=16B pentru
celelalte specii .
Pastaile de 0o0 tre0uie sa ai0a culoarea 0runa sau neagra in toate eta9ele < cele de lupin sa
se ingal0eneasca < iar celelalte sa ai0a culoarea caracteristica soiului . Boa0ele tre0uie sa
ai0a marimea <2orma si culoarea speci2ica soiului.
In cazul soiurilor tardi5e de soia < sau a celor cu 2runze persiste <cat si pentru culturile de
0o0 si lupin cu 2runzele inca 5erzi la maturitate< se aplica inainte de recoltat cu -=# zile <
disecanti de tipul )$'!&$< in doza de 2 lH8a . ,e diminuiaza ast2el pierderile la
63
recoltat < semintele sunt mai putin a2ectate de micoze si prezinta insusiri 0iologice mai
0une .
)eglarea corecta a com0inelor presupune reglarea inaltimii de taiere cat mai 9os posi0il <
2olosindu=se de pre2erinta com0inele cu 8ederul modula0il ce copiaza deni5elarile solului
,e 5or regla corespunzator si aparatul de taiere E turatia 0atatorului se 5a reduce la 200=300
rotatii pe minut < sau se 5or 2olosi com0ine cu reductor de turatie . (istanta dintre 0atator si
contra0atator se 5a regla in 2unctie de specia recoltata < iar sitele se 5or regla
corespunzator< in 2unctie de specia si marimea 0oa0elor .,e 5a regla intensitatea curentului
de aer pentru adiminua cantitatea de impuritati in seminte si de a e5ita incingera semintelor
si deci riscul de diminuare a germinatiei.
,e 5a regla 5iteza de inaintare a com0inei su0 / GmH8 < pentru a e5ita pierderile pri5ind
inaltimea de taiere< cele pro5ocate de turatia ridicata a ra0atorului si plante cazute pe sol .
,copul acestor regla9e este de a e5ita pierderile de 0oa0e si a e5ita spargerile sau 2isurarile
tegumnetului 0oa0elor . Acesta reduc indicii de calitate ai semin:elor < in special
germina:ia si puritatea 2izica . In crapaturile tegumentului se instaleaza 0olile < ce 5or
constitui surse de in2ectie pentru 5iitoarea cultura .
*azarea cu 2runza normala are o rezistenta scazuta la cadere . Pentru e5itarea pierderilor
se 5a recolta in doua 2aze E smuls manual< sau dislocat mecanic cu a9utorul agergatului
tractor plus *)* 2<2 . Plantele smulse sau dislocate se lasa in 0razde 1=2 zile < apoi se
treera cu com0ina pre5azuta cu ridicatori de 0razda . )eglarea com0inei se 2ace dupa
metodica anterioara .
!intea se recolteaza deasemeni di5izat E 2ie prin smulgere manuala <sau cosire cu
5indro5erul apoi lasate in 0razda sa se usuce < apoi dupa 2=3 zile 0razdele 5or 2i treerate cu
com0ina ec8ipata cu ridicatori . (atorita 0oa0elor mici <atentie deose0ita se 5a acoda
etansizarii com0inei .
.asolea se recolteaza tot in doua 2aze E smuls manual< sau dislocat cu a9utorul unuor
culti5atoare sau cu masina de dislocat 2asole *(. . $a disloca un inter5al de 3 randuri C3 4
-/ cmD .
(upa 1=2 zile 0razdele se treera cu com0inele ec8ipate cu ridicator de 0razde< sau se treera
la stationar prin introducerea manuala a 5re9ilor in com0ine sau 0atoze .
3.12C&(I[I&A)$A PA,T)A)$A ,I ($P+ITA)$A )$C!T$I
64
In 5ederea pastrari 0oa0ele tre0uie aduse la umiditatea de pastrare corespunzatoare care
tre0ue sa 2ie ma4im 12B pentru soia si ma4im 1-B pentru celelalte specii .
"scarea se 5a 2ace natural prin e4punere la soare si lopatare< sau arti2icial prin trecerea prin
instalatii speciale de uscare cu 9et de aer cald < diri9at corespunzator in 2unctie de
umiditatea semin:elor . Inainte de conditionare samanta se gazeaza in spatii 2oarte 0ine
inc8ise si cu produsele si cu dozele indicate in cap 6tratamentul semintei7 .
,e 5a trece la 2aza urmatoare de conditionare a semintei prin tecerea lor prin instalatii de
selectare si cali0rare a semin:elor<ce au drept scop eliminarea impuritatilor anorganice si
organice . atentie deose0ita se 5a acorda e5itarii impuri2icarii semin:elor < cu alte
specii <sau alte soiuri decat cel conditionat .
Intre doua soiuri ce urmeaza la conditionat < este indicat sa se conditioneze o alta specie cu
semintele mai mici decat a soiului de leguminoase pentru 0oa0e .
'erminatia minima a semintelor tre0uie sa 2ie 7/=#0B pentru 2asole si 2asolita< de #0B
pentru 0o0< linte<mazare< soia si lupin si de #/B penrtu naut si 0o0ul destinat 2ura9ari
animalelor.
,emintele tari sunt considerte germina0ile E 100B la soia <2asole si 2asolita< 20B la lupinul
al0 si /B la 0o0ul 2ura9er.
3aloarea culturala a semintelor este data de puritatea 2izica si de germinatia lor .
Puritatea 2izica minima admisa 5a 2i de 1# B specile. ,unt admise un ma4imumde 0<1B
seminte de alte specii in leguminoasele alimentare si in naut si de 0</B in semintele de
leguminoase 2ura9ere< din care ma4imum 0<3B seminte dintr=o singura specie. !a soia sunt
admise ma4imum /B seminte straine si 0<3B materii inerte.
,unt interzise in seminte lar5e <sau daunatori 5ii< precum si seminte atacate de 0oli de
carantina< sau seminte de 0uruieni precum cuscuta< A5ena 2atua< A5ena ludo5iciana sau
A5ena sterilis.
(upa conditionare samanta se insacuieste in saci egalizati cu aceasi greutate . ,aci egalizati
se etic8eteaza cu 2 etic8ete o2iciale si se cos . $tic8eta o2iciala are inscrisE tara< numele
autoritatii desemnateCIC,*,D< specia cu denumirea latina si cea comuna< soiul< categoria
0iologica < unitatea producatoare < 2erma producatoare < greutatea neta sau 0ruta a sacului<
numarul lotului si anul recoltei<clasa sau cali0rul. Acestea in 2unctie de categoria 0iologica
si de calitatea smintei 5or a5ea urmatoarele culoriE
5iolet pentru samanta amelioratorului<
al0 cu dunga 5iolet pentru samanta de pre0aza<
65
al0e pentru samanta de 0aza<
al0astre pentru samanta certi2icata din generatia ICC1D
rosii pentru samanta certi2icata din generatia a II aCC2D
0rune pentru samanta comerciala<
gri pentr semintele care nu sunt certi2icate in 2inal.
(epozitarea semintei se 5a 2ace in magazii spatioase < 0ine aerisite in care temperatura se
5a mentine la cca 10=1/ YC pe toata perioada depozitarii in masa a semintei .
*agaziile 5or 2i dezin2ectate si deratizate anterior depozitarii si pe perioada de depozitare
cu unul din produseleEP)PAMA& 2000 $C 0</B C/0 mlHm2D< )$,!I& 20 ,$
C12/mlH1000m2D<etc
. Pentru p?strarea intergritatii 2izice si e5itarea 5atamarii tegumentului sau a spargerii
semin:elor < 2actori ce pro5oaca reducerea germinatiei semintelor < sacii cu semin:e se 5or
manipula cu atentie . ,e 5or e5ita si impuri2icarile accidentale de soiuri prin manipularea
corecta a sacilor . pe toata perioada de la recoltare < conditionare si p?strarea semintelor.
Periodic se 5or ridica pro0e de analiza in 5ederea o0tinerii certi2icatului de caliatate al
semin:elor .
Capito! IV
Co"$itii& $& &.p#i'a#& $& a /!"$!&a
Importanta economica a mazarii pentru 0oa0e consta in urmatoarele particularitati ale
acestei specii E
a.S contine in 0oa0ele ei un procent ridicat de su0stante proteice necesare intretinerii 5ietii
si asigurarii produc:iilor animaliere @
0. S are un insemnat procent de su0stante e4tracti5e neazotate in 0oa0ele < in special
amindon< utilizat pentru asigurarea energiei necesare 2unctionarii organismelor @
c S au un important rol agro2itote8nic < de ameliorare a 2ertilitatii solului @
66
d= este specie ecologica si economica deoarece sinteizeaza singura ma9oritatea azotul
necesar< utilizand putine ingrasaminte c8imice cu azot< reducand c8eltuielile si poluarea
solului si apelor cu nitrati si nitriti si contri0uind la pastrarea ec8ili0rului ecologic al
planetei noastre@
$ste utilizata in alcatuirea asolamentelor rationale< 2iind intotdeauna capat de asolament@
*azarea pentru 0oa0e este utilizata in 8rana animalelor <in 8rana oamenilor < in di2erite
industrii<sau este 2olosita in ameliorarea 2ertilitatii solurilor mai sarace in materie organica
si minerala.
(atorita continutului ridicat de proteina cu 5aloare digesti5a si energetica ridicata< mazarea
poate constitui una din cele importante surse proteice pentru 2ura9area animalelor. .
!a ni5el mondial se inregistreaza un 2oarte mare de2icit proteic< atat in 8rana animalelor
<cat si in 8rana oamenilor. Acest de2icit este mai accentuat in tarile sarace <in curs de
dez5oltare . ,i tarile 0ogate< 0ine dez5oltate economic< inregistreaza de2icit proteic pentru
2ura9area animalelor.
(in aceste moti5e leguminoasele pentru 0oa0e< printre care si mazarea <pot de5eni
principalele surse de proteina si una din cele mai importante surse de sc8im0uri
comerciale
In 5ederea multiplicarii rapide a celor mai 5aloroase soiuri de mazare< in special a celor
de tip a2ila< este necesara studierea di2eritelor elemente te8nologice de natura agrote8nica
ce pot contri0ui la im0unatatirea te8nologiei de producere de samanta la mazarea pentru
0oa0e.

Institutul de Cercetare = (ez5oltare Agricol? .undulea CIC(AD< este amplasat >n zona
CAmpiei )omAne de $st< situat? pe cursul de ap? al *osti;tei< pe linia de separare a
CAmpiei 3l?siei ;i a B?r?ganului de ,ud.
Ca pozi:ie geogra2ic? Institutul de Cercetare = (ez5oltare Agricol? .undulea< se a2l? la
apro4imati5 --\ 30O latitudine nordic? ;i 2-\10O longitudine estic?< >n zona temperat? cu
67
climat e4trem continental. (in punct de 5edere administrati5 IC(A .undulea este situat
>n ora;ul .undulea< 9ude:ul C?l?ra;i< lAng? comunica:ia de cale 2erat? Bucure;ti =
Constan:a< la 3- Gm est de municipiul Bucure;ti.
AdAncimea apei 2reatice la .undulea este la cca 1- m. Altitudinea medie /6 m. +ona de
5egeta:ie >n care se g?se;te institutul este la limita de trecere >ntre step? ;i sil5ostep?.
)oca mam? pentru soluri aproape >n >ntregime o 2ormeaz? >n aceast? zon? materialul
loessoid care a9unge la grosimi ce 5ariaz? >ntre # = 10 m< iar su0 acesta se g?sesc straturi
de / pAn? la 2/ m de nisipuri ;i pietri;uri.
'eomor2ologia este de tip B?r?gan< ;es 0r?zdat de 2lu5ii ce=l >mpart >n 2orme lunguie:e<
a c?ror l?:ime 5ariaz? >ntre 10 = -/ Gm< cu cro5uri care sporadic prezint? 0?ltiri.
Bazinul *osti;tei< 2ormat pe 5ec8iul curs al rAului Ialomi:a< se prezint? ca o 5ale
secundar? cu pante mici. (e0itul este intermitent< 5ara scade 2oarte mult trans2ormAndu=
se >ntr=o sal0? de lacuri izolate. Acest 2enomen a necesitat >n ultimii ani e4ecutarea unor
lucr?ri speciale de >m0un?t?:iri 2unciare >n zon? prin care s? se asigure de0ite mai mari
de ap? pentru sistemele de iriga:ie.
'radul de mineralizare al apei este de apro4imati5 100 mgHl.
!ipsa unor straturi argiloase ca suport >n depozitele loessoide< determin? o mare
5aria0ilitate a adAncimii pAnzei de ap? 2reatic?< cuprins? >ntre 10 S 60 m.
4.1 So!. Condi:iile ce caracterizeaz? trecerea de la step? la sil5ostep?< au permis ca >n
aceast? zon? s? se 2ormeze >n mare parte solurile cernoziomice de tipE cernoziom mediu
le5igat< cernoziom le5igat de depresiune ;i cernoziom ciocoloatiu. (up? noua
clasi2icare romAn? a solurilor< acestea apar ca su0tipuri caracteristice ale tipului de )o
%&#"o(io' %a'*i%.
68
"miditatea mai mare decAt >n step? a determinat o intensi2icare mai mare a proceselor
de argilizare. Ast2el< o 0un? parte din con:inutul de argil? din orizontul A< a migrat pe
pro2il la limita >ntre orizonturile A ;i B.
Con:inutul >n 8umus este mai ridicat >n primii 1/ cm C] 3BD datorit? 2ostelor litiere ;i
scade >n mod treptat c?tre adAncime.
Con:inutul >n azot total C&
t
D este >n general ridicat C0<1# S 0<13BD la 2el ca ;i cel >n
2os2or total C0<01#BD. (e o0icei< pe cernoziomul cam0ic< culti5at mai mult timp< se
constat? o sc?dere aprecia0il? a con:inutului de 8umus ;i azot >n stratul ara0il.
4.2. Ca#a%t&#i)ti%i 'o#0oo,i%&. rizontul A are trei su0orizonturi ;i se >ntinde pe o
adAncime de -/ cmE
Ap C0 = 1# cmD@ lut argilo=pr?2os de culoare 0run cenu;iu 2oarte >nc8is C10 U) 3H2D >n
stare umed? ;i 0run cenu;iu 2oarte >nc8is = 0run cenu;iu >nc8is C10 U) 3</ H 2D >n stare
uscat?@ rea5?n deran9at prin culti5are@ 2ria0il >n stare umed?@ dur >n stare uscat?@ moderat
compact@ goluri@ pori 2ini 2rec5en:i@ r?d?cini su0:iri 2rec5ente@ trecere net? dreapt?@
Ap8 C1# = 30 cmD@ lut argilo pr?2os@ aceea;i culoare ca >n orizontul precedent@ tasat@
astructurat Cmasi5D@ potri5it de umed< cu croto5ine ;i resturi de r?d?cini 2ine@ trecere
net? dreapt?@
Am C30 = -/D@ lut argilo=pr?2os@ 0run 2oarte >nc8is = 0run cenu;iu 2oarte >nc8is C10 U)
2</ H 2D >n stare umed? ;i 0run cenu;iu 2oarte >nc8is = 0run cenu;iu >nc8is C10 U) 3</ H 2D
>n stare uscat?@ rea5?n@ structur? gr?un:oas? ;i poliedric? su0angular? medie 0ine
dez5oltat?@ 2ria0il >n stare umed?@ dur >n stare uscat?@ a2Anat@ goluri rare@ pori 2ini<
2rec5en:i@ cer5otocine rare@ r?d?cini su0:iri 2rec5ente@ trecere treptat?< ondulat?@
69
AB C-/ = 62D@ lut argilos Clut argilo=pr?2os=argil? pr?2oas?D 0run cenu;iu 2oarte >nc8is =
0run >nc8is C10U) 3H2</D >n stare umed? ;i 0run C10U) - H 3D >n stare uscat?@ rea5?n@
structur? poliedric? su0angular? medie< 0ine dez5oltat?@ 2ria0il >n stare umed?@ dur >n
stare uscat?@ goluri rare@ pori 2ini< mi9locii 2rec5en:i@ r?d?cini su0:iri< 2rec5ente@ trecere
treptat?< ondulat?@
B5
1
C62 = #2 cmD@ lut argilos Clut argilo=pr?2osD@ 0run >nc8is C10 U) 3H3D >n stare umed?
;i 0run C10 U) -H3D >n stare uscat?@ rea5?n@ structur? poliedric? su0angular? medie< 0ine
dez5oltat?@ 2ria0il tare >n stare umed?@ dur >n stare uscat?@ goluri rare@ pori 2ini<
2rec5en:i@ r?d?cini su0:iri. rare@ trecere treptat? ondulat?@
B5
2
C#2 = 112 cmD@ lut argilo=pr?2os@ 0run g?l0ui >nc8is C10U) -H-D >n stare umed? ;i
0run g?l0ui C10 U) /H-D >n stare uscat?@ rea5?n@ structur? poliedric? su0angular? medie<
0ine dez5oltat?@ 2ria0il tare >n stare umed?@ dur >n stare uscat?@ goluri rare@ pori 2ini ;i
mi9locii< 2oarte 2rec5en:i@ coprolite ;i cer5otocine@ r?d?cini su0:iri< rare@ trecere treptat?
ondulat?@
B5
3
C112 = 1-0 cmD@ lut argilo=pr?2os@ 0run g?l0ui >nc8is = 0run g?l0ui C10 U) -</H-D >n
stare umed? ;i 0run g?l0ui >nc8is C10U) /</H-D >n stare uscat?@ rea5?n@ astructurat<
masi5@ 2ria0il >n stare umed?@ moderat coezi5 >n stare uscat?@ pori 2ini< 2rec5en:i@
coprolite ;i cer5otocine@ trecere treptat? ondulat?@
CnG
1
C1-0 = 170 cmD@ lut pr?2os Clut argilo=pr?2osD@ 0run g?l0ui C10 U) /H6D >n stare
umed? ;i 0run g?l0ui desc8is C10 U) 6H-D >n stare uscat?@ rea5?n@ astructurat< masi5@
2ria0il >n stare umed?@ sla0 coezi5 >n stare uscat?@ pori 2ini ;i mi9locii 2oarte 2rec5en:i@
e2er5escen:? puternic?< pseudomicelii ;i 5ini;oare de CaC
3
@ trecere treptat? ondulat?@
70
CnG
2
C170 = 200 cmD@ lut Clut argilo=pr?2osD@ gal0en 0runiu C10 U) 6H6D >n stare umed? ;i
0run g?l0ui desc8is C10 U) 6H-D >n stare uscat?@ astructurat< masi5@ 2ria0il >n stare
umed?@ sla0 coezi5 >n stare uscat?@ pori 2ini ;i mi9locii 2oarte 2rec5en:i@ e2er5escen:?
puternic?@ pete numeroase@ pseudomicelii< 5ini;oare ;i concre:iuni mici< rare de CaC
3
.
Fn ceea ce pri5e;te porozitatea< raportul pori ocupa:i cu ap? H pori ocupa:i cu aer< acesta
se prezint? 2oarte 2a5ora0il 2iind cuprins >ntre 0<1 = 1<1 pe adAncimea de la 30 la 130 cm.
Fn stratul 0 = 30 cm predomin? apa< >n timp ce su0 130 cm stratul este pu:in alterat< iar
aera:ia este mai mare.
Pe >ntregul pro2il raportul >ntre porii ocupa:i de ap? ;i cei ocupa:i de aer este 2a5ora0il
cre;terii plantelor. Fn continuare< pe pro2il< cantitatea de 8umus scade treptat. Con:inutul
cel mai ridicat >n 8umus de 3<0B se g?se;te >n stratul 0 = 30 cm ;i scade 0rusc >n
su0orizontul An la 2<-B Cta0elul 1/D.
)eac:ia solului este treptat acid? la supra2a:? Cp% ] 6<-D apoi de5ine neutr? ;i treptat
trece c?tre sla0 alcalin? >nregistrAnd 5aloarea ma4im? de #<2 unit?:i p% >n orizontul
CnG2< datorit? prezen:ei unor cantit?:i mai mari de car0onat de calciu. Capacitatea total?
de sc8im0 cationic are 5alori ridicate ;i indic? o reprezentare 2oarte 0un? a comple4ului
adsor0ti5 al solului Cargila X 8umusulD.
Apro5izionarea solului cu su0stan:e nutriti5e este 2orte 0un?.
,tructura solului este glomerular?< >n orizontul A prezint? >ntr=o propor:ie mare agregate
sta0ile. Fn orizontul B< agregatele de5in tot mai mari< structura e5oluAnd spre nuci2orm?
sau prismatic?. capacitatea capilar? este 31B. Permea0ilitatea 0un? >n orizontul A
de5ine mai sla0? >n orizontul B datorit? te4turii argiloase.
71
P#i"%ipa&& p#op#i&t12i 0i(i%&3 -i$#i%& 4i %-i'i%& a& )o!!i $& tip %&#"o(io'
%a'*i% $& a /!"$!&a 5
P#op#i&t12i
rizonturi si adAncimea< CcmD
Ap Ap8 Am AHB B51 B52 B53 CnG1 CnG2
0=1# 1#=30 30=-/ -/=62 62=#2 #2=112 112=1-01-0=170 170=200
&isip grosier C2=0<2 mmD 0<0 0<0 0<0 0<0 0<0 0<0 0<0 0<0 0<0
&isip 2in C0<2=0<02 mmD 2#<1 2#<0 26<2 2#<1 21<# 21<7 32<2 3-</ 31<7
Pra2 C0.02=0.002 mmD 33<1 3-<2 33<# 32<1 32</ 3/<0 3/<0 33<2 21<#
Argila CK0.002 mmD 3#<# 37<# -0<0 31<# 37<7 3/<3 32<# 32<3 31<0
Argila 2izica CK0.01 mmD /3<# /2<# //</ /3<6 /2<- /1<3 -1<7 -6<# --<6
Te4tura !! !! !! !A !A !A !A !A !A
(ensit.aparenta gHcm3 1<11 1<-0 1<-1 1<-- 1<-- 1<-- 1<-- 1<32 1<36
Porozitate totala B /6 -# -# -6 -6 -6 -6 /1 -1
Porozitate aeratie B 1# 12 13 10 11 11 11 1/ 1/
72
'rad de tasare B =1 6 7 11 10 1 1 =1 2
Coe2icient de o2ilireB 11<1 10<1 11<1 10<# 10<3 1<- #<# 1<0 #</
Capacitatea de camp B 32 26 2/ 2/ 2- 2- 2- 27 2/
Conducti5itatea 8idraulica
mmH8
21<1 1/<6 16<1 12<2 10<- 17<# 12<2 20<0 7<#
p% Cin apaD 6<3 6</ 6<# 7<2 7<2 7<2 7<- #<1 #<2
%umus B 3 3<0 2<- 2<1 1</ 1<2 0<1 0<# 0<6
CE& 11<- 11<# 10<# 10<1 = = = = =
&t B 0<1# 0<17 0<1/ 0<1- = = = = =
P2/ total B 0<0# 0<07 0<06 0<0- = = = = =
P2/ mo0il ppm 2# 1- 3 3 = = = = =
V mo0il ppm 1# #7 10# 10# = = = = =
Baze de sc8im0 meH100 g sol 1#<# 1#<1 11<- 11<7 11<2 1#<1 17<- 16<7 1-<7
'rade saturatie in 0aze B #1<1 ##<7 1/<1 13<- 16<0 16<3 17<6 100 100
^D dup? (umitru $lisa0eta< 1117. '8idul e4cursiilor celei de=a M3=a Con2erin:e &a:ionale
pentru Ttiin:a ,olului. Pu0l. ,&),, &r. 21<p 1/#
4.+.V&,&ta2ia. Pe terenurile situate la limita de trecere dintre step? ;i sil5ostep? s=a
o0ser5at inducerea >n timp a unor serii de modi2ic?ri ale dez5olt?rii 5egeta:iei lemnoase
;i ier0oase ca rezultat al interac:iunii zonelor 5ecine Cstep? respecti5 zona de p?dureD.
Alternan:a >n timp a 5egeta:iei lemnoaseHier0oase ;i comple4ul de 2actori e4terni au
determinat principalele caracteristici ale acestor cernoziomuri.
3egeta:ia lemnoas?. P?durile naturale se g?sesc >n aceast? zon? su0 2orm? de pAlcuri<
predominAnd esen:ele de Puercus CP. pedunculata< P. pu0escens< P. pedunculi2lora< P.
cerrisD care sunt >nso:ite de ar0u;ti CCrataegus monogina< Cornus masD. (in loc >n loc >n
lumini;urile p?durii se >ntAlnesc specii ier0oase caE Poa pratensis< ,al5ia pratensis<
*edicago minima< *edicago 2alcata< .estuca 5allesiaca< etc. Pe margine drumurilor ;i
73
pe 8otarele dintre teritorii se pot >ntAlni perdele de protec:ie 2ormate dinE salcAm
C)o0inia pseudocaciaD< plop CPopulus ssp.D o:etar C)8us ssp.D. Fn li5ezi predomin?
sAm0uroaseleE cais< prun ;i cire;< iar dintre s?mAn:oase m?rul ;i p?rul.
3egeta:ia ier0oas? spontan? este alc?tuit? din asocia:ii apar:inAnd di2eritelor 2amilii
0otanice. Cele mai r?spAndite sunt speciile din 2amiliile Cruci2erae ;i 'ramineae.
,peciile >ntAlnite cel mai 2rec5ent suntE mu;tarul de cAmp C,inapis ar5ensisD< rapi:a
CBrassica rapaD< punguli:a CT8laspi ar5enseD< traista cio0anului CCapsella 0ursa pastorisD<
pirul tArAtor CAgropNron repensD< pirul gros CCNnodon dactNlonD< mo8orul gal0en
C,etaria glaucaD< mo8orul 5erde C,etaria 5iridisD< mo8orul lat C,etaria 5erticillataD<
costreiul C,org8um 8alepenseD< rugul C)u0us caesiusD< 8ri;ca urc?toare CPolNgonum
con5ol5ulusD< troscot CPolNgonum a5iculareD< z?mo;i:a C%i0iscus trionumD< 5ol0ura
CCon5ol5ulus ar5ensisD< sAngele 5oinicului C!at8Nrus tu0erosusD< p?lamida CCirsium
ar5ensisD< ;tirul al0 CAmarant8us al0usD< cAnepa s?l0atic? CCana0is sati5aD< lo0oda
CC8enopodium al0umD< al0?stri:a CCentaurea cNanusD< p?tlagina CPlantago lanceolataD ;i
mu;e:elul nemirositor C*atricaria inodoraD.
3egeta:ia ier0oas? culti5at? g?se;te >n aceast? zon? condi:ii de cre;tere ;i dez5oltare
2oarte 0un?. +ona este considerat? cerealier?< 2iind potri5it? pentru cultura grAului ;i
porum0ului al?turi de care se pot culti5a cu succes plantele industriale C2loarea=soarelui<
inul pentru ulei< rapi:a< s2ecla de za8?rD< leguminoasele pentru 0oa0e Cmaz?rea< 2asolea<
n?utulD ;i plantele 2ura9ere anuale sau perene. 3egeta:ia e4istent? >n zona .undulea este
speci2ic? condi:iilor pedoclimatice naturale e4istente cuprinzAnd ma9oritatea speciilor
caracteristice stepei ;i sil5o=stepei.
74
4.4.Co$i2ii %i'ati%&
(in punct de 5edere climatic< zona ora;ului .undulea se caracterizeaz? prin aspectul
unei 2orme de tranzi:ie >ntre clima stepei uscate ;i a zonei su0umede 2orestiere >ncadrat?
dup? V_PP$& >n climatul de tip (2a4< temperat continental.
4.6. R&,i'! t&#'i%. !una cea mai cald? a anului este luna iulie >n care temperatura
medie dep?;e;te 22\C< iar >n luna ianuarie< cea mai rece a anului< temperatura medie a
aerului scade pAn? la = 2<6\C.
Temperatura medie anual? este de 10</\C. Amplitudinea termic? anual? m?soar?
26<2\C< iar cea a0solut? 73<3\C. 3alorile termice e4treme >nregistrate la .undulea au
2ost de -2<-\C >n sezonul cald al anului ;i de =26\C >n sezonul rece.
Fn general< iernile sunt aspre< iar 5erile sunt 2oarte c?lduroase.
Brumele tArzii de prim?5ar? nu dep?;esc data de 11 aprilie< iar cele timpurii de toamn?<
nu cad mai de5reme de 21 octom0rie. (urata anual? a zilelor 2?r? >ng8e: este cuprins?
>ntre 201 = 210 zile.
4.7.R&,i'! p!8io'&t#i%. "mezeala aerului este unul dintre parametrii climatului
zonal care se coreleaz? >n general cu temperatura aerului. !a 5alori mari ale temperaturii
aerului Cpeste 2#\CD corespund 5alori mici ale umezelii aerului C60 = 6/BD< iar la
temperaturi mai sc?zute umezeala aerului cre;te semni2icati5< a5And 5alori >ntre #/ =
10B.
Pentru cultura plantelor de cAmp< umezeala aerului< prezint? importan:? mai ales >n
perioada >n2loritului ;i 2ructi2ic?rii. 3alorile mari ale acesteia putAnd in8i0a procesele de
dez5oltare a plantelor >n detrimentul produc:iei prin prelungirea ;i accentuarea
2enomenelor de secet? atmos2eric?.
75
,uma precipita:iilor anuale este >n medie de /76<3 mm< repartizat? neuni2orm >n cursul
anului. !imitele de 5aria:ie a precipita:iilor anuale< din perioada de 5egeta:ie a culturilor
de prim?5ar?< au oscilat >ntre 22# = 61/ mm. Fn general< cele mai multe precipita:ii cad
>n perioada mai = iunie. Ast2el< se e5iden:iaz? dou? perioade de secet? distincteE prima >n
lunile martie = aprilie ;i a doua >n lunile iulie S octom0rie. Aceasta din urm? 2iind de
o0icei 2oarte accentuat? ;i in2luen:eaz? >n mare m?sur? ni5elul recoltelor. Analiza
datelor climatice multianuale Ctemperatur? ;i umiditateD de la .undulea C2ig.12D< pune >n
e5iden:? cele dou? perioade de secet? ;i un inter5al de apro4imati5 30 de zile cu condi:ii
de ariditate >n care precipita:iile sc?zute sunt mult mai mici decAt e5apotranspira:ia
poten:ial? ma4im?.
Figura 12 . Climograma Fundulea 2004-2005
0
10
20
30
40
50
60
70
80
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Lunile anului
m
m

p
r
e
c
i
p
i

i
i
-5
0
5
10
15
20
25
!
r
a
d
e

C
e
l
"
i
u
"
#recipiaii
$emperaura
)eparti:ia neuni2orm? a precipita:iilor >n cursul anului< determinat? >n mare m?sur? de
e5olu:ia 2ronturilor atmos2erice< poate indica pentru 2iecare an agricol condi:ii speci2ice
>ncAt perioadele secetoase pot sur5eni atAt >n timpul iernilor cAt ;i >n di2erite momente
ale parcurgerii perioadei de 5egeta:ie a plantelor. (e aceea< >n mod curent discut?m de
condi:ii climatice speci2ice ale anului de cultur?.
76
Pentru culturile de prim?5ar?< >n condi:ii de neirigare< atAt precipita:iile c?zute >n
perioada de 5egeta:ie ;i mai ales cele din perioadele cuprinse >ntre momentul e4ecut?rii
lucr?rilor de 0az? ale solului pAn? >n momentul sem?natului< contri0uie nemi9locit la
2ormarea recoltelor ;i reprezint? unul din principalii 2actori limitati5i ai produc:iei.
4.7. A2i 0a%to#i %i'ati%i. Ac:iunea 5Anturilor in2luen:eaz? 2oarte mult procesul de
e5apora:ie atAt la supra2a:a solului cAt ;i >n sol. (e asemenea< poate pro5oca 2enomene
de eroziunea solului< in2luen:eaz? precipita:iile ;i unele procese legate de 0iologia
plantelor. Pentru zona .undulea< 5Anturile predominante 0at din est C3<1 mHsD ;i din
nord=est C-<- mHsD< 2iind reprezentate de Cri5?: din sud=est< B?lt?re:ul din 5est ;i Austrul
din sud=est.
Fn general >n to:i anii< >n lunile de prim?5ar?< mi;c?rile aerului sunt mai accentuate
comparati5 cu cele de 5ar?< care sunt mai calme.
4.8. R&,i'! t&#'i%. (atele climatice >nregistrate la sta:ia meteorologic? .undulea >n
perioada 200-=200/ indic? o tendin:? de cre;tere a temperaturii cu 0<1YC 2a:? de media
multianual? pe 37 de ani ."n aspect deose0it de important pentru aceast? perioad? este
un proces de >nc?lzire semni2icati5? a 5remii >n lunile de iarn? Cianuarie S 2e0ruarieD.
(esprim?5?rarea< >n luna martie< a 2ost >nso:it? de cre;terea temperaturilor peste media
multianual? cu 1<7YC >n anul 200-< respecti5 2<2YC >n anul 200/.
Pentru perioada de 5egeta:ie a culturilor sem?nate >n prim?5ar? Caprilie=augustD
temperatura aerului a prezentat a0ateri cuprinse >ntre 0</YC ;i 1</YC de media
multianual?. Pe un 2ond sc?zut al umezelii aerului< temperaturile ridicate ale aerului au
condus la apari:ia unor perioade de secet? prelungit?< mai ales >n lunile iunie=august<
cAnd pentru ma9oritatea culturilor consumul zilnic de ap? >nregistreaz? 5alori ma4ime.
77
Tabelul 16. T&'p&#at!#a '&$i& !"a#1 a a&#!!i 9:C; <"#&,i)t#at1 a )ta2ia
'&t&o#oo,i%1 /!"$!&a <" p&#ioa$a $& &.p&#i'&"ta#& 92==4 > 2==6;
A"! a,#i%o Luna
M&$i
a
a"!a
1
A*at&#
& ?
@ @I @II I II III IV V VI
3II
VIII I@
2==4A2==6 1+.6 +.8 A4.2 A+ 6.7 8.1 1=.+ 18.4 22.7 24.7 21.7 17.8 11.6 B1
M&$ia
p&#ioa$&i $&
&.p&#i'&"ta#
&
2==4A2==6
11.2 6.2 A1.8 A2.1 1.9 6.9 11.+ 17.2 21.4 2+.9 22.9 17.7 11.4 B=.9
A*at&#&a ? =.2 =.+ A1.1 =.4 2.2 1.4 =.+ =.6 1.= 1.6 1.2 A=.6
,uma precipita:iilor anuale c?zute la .undulea a 2ost mai mic? decAt media pe 37 de ani >n
doi ani Ccu =117<6 mm >n 200- ;i cu =-7<- mm >n 200/
Tabelul 16. T&'p&#at!#a '&$i& !"a#1 a a&#!!i 9:C; <"#&,i)t#at1 a )ta2ia
'&t&o#oo,i%1 /!"$!&a <" p&#ioa$a $& &.p&#i'&"ta#& 92==4A2==6;
A"! a,#i%o Luna
M&$i
a
a"!a
1
A*at&#
& ?
@ @I @II I II III IV V VI
3II
VIII I@
2==4A2==6 1+.6 +.8 A4.2 A+ 6.7 8.1 1=.+ 18.4 22.7 24.7 21.7 17.8 11.6 B1
M&$ia
p&#ioa$&i $&
&.p&#i'&"ta#
&
2==4A2==6
11.2 6.2 A1.8 A2.1 1.9 6.9 11.+ 17.2 21.4 2+.9 22.9 17.7 11.4 B=.9
M&$ia
'!tia"!a1
2==4A2==6
11.= 4.9 A=.7
A
2.4
A
=.+
4.6 11.= 17.7 2=.4 22.4 21.7 17.2 1=.6
A*at&#&a ? =.2 =.+ A1.1 =.4 2.2 1.4 =.+ =.6 1.= 1.6 1.2 A=.6
Fntr=o analiz? de ansam0lu a a0aterilor principalilor 2actori climatici< o0:inute prin
prelucrarea datelor climatice >nregistrate la sta:ia meteorologic? de la
.undulea 2a:? de mediile multianuale se constat? c? pentru 2iecare an
78
agricol din perioada 1117= 2002 identi2ic?m aspecte di2erite< speci2ice< ale
climatului pentru aceea;i perioad? a anului analizat? de la un an la altul<
A"! a,#i%o 2==4C2==6. Anul agricol 200-H200/< se poate caracteriza tot ca un an
c?lduros< 5aloarea temperaturii medii multianuale caracteristic? zonei< 2iind dep?;it? cu
1YC. Procesul de >nc?lzire a 5remii s=a declan;at >nc? din luna 2e0ruarie< temperaturile
>nregistrate a5And a0ateri poziti5e care au dep?;it 5aloarea mediei multianuale cu /<1YC
respecti5 C2ig. 23D.
BI$CTI3$< *AT$)IA! ,I *$T($ ($ !"C)"
BI$CTI3$
Fig. 23 $emperauri medii ale aerului
2004-2005
%3.6
%5.&
-3.5
%1.7
%2.2 %2.2
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
!
r
a
d
e

C
e
l
"
i
u
"
2002
Media multianuala
79
(in punct de 5edere al precipita:iilor >nregistrate< anul agricol 200-H200/< a 2ost unul
din cel mai s?rac >n precipita:ii< >ncepAnd cu luna octom0rie ;i pAn? >n luna iulie<
precipita:iile c?zute s=au situat su0 media multianual? C2ig. 2-D.
Fig.24 #recipiaii inregi"rae in perioada
2004'2005
-35
-20
-40
%180
%48
0
50
100
150
200
250
300
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
#
r
e
c
i
p
i

i
i

(
m
m
)
2002
*edia mulianual+
(up? o perioad? secetoas? care s=a >ntins pe toat? perioada de 5egeta:ie a culturii de
grAu< cu e2ect negati5 asupra recoltei< cantitatea de precipita:ii c?zute >n luna iulie a
dep?;it cu 1#0 mm 5aloarea mediei multianuale a sumei precipita:iilor< 2apt care a
contri0uit 2ormarea recoltei de porum0.
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus< putem spune c? 5aria:ia mare a regimului
termic din anii agricoli studia:i ;i reparti:ia neuni2orm? a precipita:iilor a in2luen:at
ni5elul produc:iilor< >n special apari:ia 2enomenului de secet? prelungit? >n perioadele
critice pentru plantele de grAu ;i porum0< a pro5ocat diminuarea produc:iilor.
80
A"! a,#i%o 2==4C2==6. Anul agricol 200-=200/ se poate caracteriza tot ca un an
c?lduros< 5aloarea temperaturii medii multianuale caracteristic? zonei< 2iind dep?;it? cu
1YC. Procesul de >nc?lzire a 5remii s=a declan;at >nc? din luna 2e0ruarie< temperaturile
>nregistrate a5And a0ateri poziti5e care au dep?;it 5aloarea mediei multianuale cu /<1YC
respecti5 C2ig. 23D.
Fig. 23 $emperauri medii ale aerului
2004-2005
%3.6
%5.&
-3.5
%1.7
%2.2 %2.2
-10
-5
0
5
10
15
20
25
30
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
!
r
a
d
e

C
e
l
"
i
u
"
2002
Media multianuala
(in punct de 5edere al precipita:iilor >nregistrate< anul agricol 200-H200/< a 2ost unul
din cel mai s?rac >n precipita:ii< >ncepAnd cu luna octom0rie ;i pAn? >n luna iulie<
precipita:iile c?zute s=au situat su0 media multianual? C2ig. 2-D.
81
Fig.24 #recipiaii inregi"rae in perioada
2004-2005
-35 -20
-40
%180
%48
0
50
100
150
200
250
300
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
#
r
e
c
i
p
i

i
i

(
m
m
)2002
*edia mulianual+
(up? o perioad? secetoas? care s=a >ntins pe toat? perioada de 5egeta:ie a culturii de
grAu< cu e2ect negati5 asupra recoltei< cantitatea de precipita:ii c?zute >n luna iulie a
dep?;it cu 1#0 mm 5aloarea mediei multianuale a sumei precipita:iilor< 2apt care a
contri0uit 2ormarea recoltei de porum0.
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus< putem spune c? 5aria:ia mare a regimului
termic ;i reparti:ia neuni2orm? a precipita:iilor pe perioada de 5egetatie a mazarii au
in2luen:at ni5elul produc:iilor< >n special apari:ia 2enomenului de secet? prelungit?< >n
perioadele critice pentru plantele de mazare au pro5ocat diminuarea produc:iilor.
82
Capito! V
E0i%a%itat&a !"o# 'a)!#i a,#o0itot&-"i%& api%at& a 'a(a#&a Dtip
a0iaEp&"t#! )po#i#&a p#o$!%ti&i $& )&'i"t& )i %aitatii a%&)t&ia
6.1 O*i&%ti8&
Aplicarea er0icidelor< de;i este o m`sur` resetricti5` ca urmare a pericolului pe care
aceste su0stan:e >l mani2est` din punctul de 5edere ecologic< reprezint` >nc` o m`sur`
important` pentru controlul >m0uruien`rii culturilor.
Ideal ar 2i ca s` se 2oloseasc` su0stan:e cAt mai selecti5e< cu e2ecte reziduale nutriti5e< >n
doze cAt mai reduse< dar e2icace< aplicate o singur` dat` pe perioada de 5egeta:ie ;i care
s` asigure o protec:ie ma4im` a mediului >ncon9ur`tor. Ca urmare< un alt o0iecti5 al
cercet`rilor noastre a 2ost sta0ilirea selecti5it`:ii pentru cultura de maz`re a unei game
de er0icide care nu sunt omologate pentru aceast` cultur`.
83
,e urm`re;te sta0ilirea e2icacit`:ii acestor er0icide asupra com0aterii 0uruienilor. (ar
cele mai importante o0iecti5e ale cercet`rilor >ntreprinse sunt realizarea de produc:ii
ridicate de semin:e ;i ridicarea calit`:ii semin:elor CproteinaD ;i a indicilor de calitate ai
semin:elor destinate sem`natului C**B ;i 2acultatea germinati5`D< ca urmare a
com0aterii 0uruienilor concurente culturii de maz`re
6.1 Mat&#ia $& !%#! "&%&)a# &.&%!tF#ii &.p&#i&"2&o#
$4perien:ele au 2ost e4ecutate >n anul 200- cu soiul romAnesc de maz?re *&A
realizat< la I.C.(.A. .undulea ;i omologat pentru cultura >n anul 1111.
$ste un soi cu cre;tere nedeterminat? ;i >n?l:imea tulpinii scurt? C-/=// cmD<
ceea ce=i con2er? o rezisten:? ridicat? la c?dere. .runzele sunt trans2ormate >n cArcei Ztip
a2ila7< a5And la 0az? stipele de m?rime mi9locie. In2lorescenta este de tip racem cu dou?
2lori de culoare al0?. .ructul este de tip p?staie de /=6</ cm a5And 3=/ semin:e >n
p?staie. ,?mAn:a este rotund?< u;or turtit?< cu tegumentul neted ;i culoarea
cotiledoanelor gal0en?. **B=ul 0oa0elor este >n anii normali >n medie de 260 g C0o0
mareD. Perioada de 5egeta:ie a culturii este de 7/=12 zile. Cultura are o rezisten:? 0un?
C2D la c?dere< secet?< 5iroze ;i 2uzarioz? ;i medie spre 0un? C3D la scuturare ;i
antragnoze. Con:inutul de protein? >n 0oa0e >n medie a 2ost de 2/=26B< iar
producti5itatea culturii a 5ariat >ntre 1/11=-/36 GgH8a >n cAmpurile de testare ale CI,.
$4perien:a a 2ost mono2actorial` cu 1 5ariante< a5And drept compara:ie doi martori
= 31 S cultur` la care au 2ost pli5ite toate 0uruienile pe perioada de 5egeta:ie
= 32 S cultur` neer0icidat`< nepli5it` de 0uruieni.
Au 2ost cercetate urm`toarele 5arianteE
31 S cultur` la care toate 0uruienile au 2ost pli5ite manual
32 S cultur` neer0icidat`< nepli5it` de 0uruieni
84
33 S cultur` er0icidat` dup` sem`nat CpreemD cu ("A! '!( 160 C$ 1</ lH8a C1--0
gH8a S ,=metaloclorD X P)*$T)$M /0 P" S - GgH8a C200 g prometrinH8aD
3- S cultur` er0icidat` pe 5egeta:ie CpostemD cu B"TM&$ * -0 S 3 lH8a C1200
gH8a *CPB S &aD
3/ S cultur` er0icidat` >n 5egeta:ie CpostemD cu ,(*A = 0</B C160 gH8a acid 2<- (D
36 S cultur` er0icidat` pe 5egeta:ie CpostemD cu PI3T 100 S 0</ lH8a C/0 8H8a
imazetapNrD
37 S cultur` er0icidat` pe 5egeta:ie CpostemD cu PI3T 100 C0<7/ lH8a imazetapNrD
3# S cultur` er0icidat` pe 5egeta:ie CpostemD cu PI3T S 0<7/ lH8a C7/ gH8a
imazetapNrD X .",I!A($ ,"P$) 1 !H%A C12/ gHl 2luezi2op P 0utilD
31 S cultur` er0icidat` dup` sem`nat CpreemD cu ("A! 160 C$ S 1lH8a C160 gHl ,
metalaclorD X P)*$T)$M /0 P" C100 gH8a prometrinD X er0icidat pe 5egeta:ie
CpostemD cu PI3) 100 C/0 gH8a imazetapNrD X .",I!A($ ,"P$) 0</ lH8a C62/ gH8a
2luazi2op P 0utilD.
Asezarea e4perien:elor >n cAmp s=a 2`cut dup` metoda 0locurilor randomizate. .iecare
5ariant` a 2ost culti5at` >n 3 repeti:ii.
,=a sem?nat cu masina special? de parcele %$'$ pe l?:imea de 1 m C# rAnduri 4 12</
cmD. (istan:a >ntre rAnduri a 2ost de 12</ cm iar adAncimea de sem?nat a 2ost / cm. ,=
a 2olosit o densitate de 120 0oa0e germina0ileHm
2
.
6.2. M1)!#i a,#o0itot&-"i%& api%at&
Cu e4cep:ia tratamentelor speci2icie aplicate 2iecarei 5ariante speci2icate anterior< toate
celelalte lucr?ri agro2itote8nice au 2ost acelea;i ;i uni2orme pentru toate 5ariantele.
*en:ion?m urm?toarele lucr?riE
= planta premerg?toare a 2ost porum0ul uni2orm >ngr?;at cu & ;i P@
= 2ertilizare cu 100 GgH8a super2os2at triplu C0=-/=0D@
85
= ar?tura de toamn? e4ecutata la 2/ cm uni2orm < cu plugul >n agregat cu grapa
stelata@
= preg?tirea patului germinati5 s=a 2?cut printr=o trecere cu grapa cu discuri >n
agregat cu grapa cu colti regla0ili ;i trecere cu com0inatorul culti5at@
= dupa pic8etarea terenului >n parcelele ce tre0uia aplicat azotul acesta s=a
>ncorporat@
= sem?natul e4perien:ei s=a e2ectuat >n martie 2002 cu sem?natoarea special?.
Tratamentele cu er0icidele men:ionate anterior s=au e4ecutat ast2elE
= preemergent S a doua zi dup` sem`natul culturii< pentru er0icidele ("A! '!(
160 C$ ;i P)*$T)$M /0.
= postemergent cAnd plantele de maz`re s=au a2lat >n 2aza de #=10 cm >n`l:ime< iar
0uruienile se g`sesc >n 2aza de 2=- 2runze.
,=au 2olosit pomp` de stropit manual`. ,=a 2olosit ap` calculat` la doza de 300 lH8a.
$r0icidele 2olosite au a5ut urm`toarea concentra:ie >n su0stan:` acti5`E
= ("A! '!( 160 C$ S 1</ lH8a p.c. C1--0 gH8a ,= metolaclorD
= 1 lH8a p.c. C160 gH8a ,=metolaclorD
= P)*$T)$M /0 P" S - GgH8a p.c. C200 gH8a prometrinD
= 2 GgH8a p.c. C100 gH8a prometrinD
= ,(*A S 0</ lH8a S C16/ gH8a S sare de amin` a acidului 2<- (D
= PI3T 100 S 0</ lH8a C/0 gH8a imazetapNrD
= 0<7/ lH8a C7/ gH8a imazetapNrD
= .",I!A($ ,"P$) S 0</ lH8a C62</ gH8a 2luazi2op P 0utilD
= 1 lH8a C12/ gH8a 2luazi2op P 0util
5..3. REZULTATELE CERCETRILOR EFECTUATE N ANUL 2005
$4perien:ele e2ectuate >n cadrul !a0oratorului de Producere de ,`mAn:` al I.C.(.A.
.undulea au a5ut ca o0iecti5 studierea e2icacit`:ii tratamentelor cu er0icide aplicate la
maz`rea pentru s`mAn:`.
86
$4perien:a e2ectuat` a 2ost mono2actorial` cu 1 5ariante< 2iecare 2iind e4ecutat` >n 3
repeti:ii.
A;ezarea parcelelor >n cAmp s=a e2ectuat dup` Zmetoda 0locurilor randomizate7.
)ezultatele cercet`rilor sunt prezentate >n urm`toarea ordineE
1. produc:iile medii de 0oa0e ale 5ariantelor Cta0. 2D@
2. selecti5itatea< e2icacitatea ;i gradul de com0atere al 0uruienilor din cultura de
maz`re Cta0ele 3< - ;i /D@
3. calitatea produc:iei de semin:e e4primat` prin con:inutul de protein` ;i indicii
de calitate ai semin:elor e4prima:i prin **B=ul semin:elor ;i 2acultatea germinati5` a
acestora Cta0elul 6D
1. P#o$!%2ii& $& 'a(F#& ale soiului *ona o0:inute dup` aplicarea tratamentelor cu
di2erite er0icide Cta0elul 2D< au 2ost calculate prin analiza 5arian:ei< a5And doi martori
pentru compara:ie *t1J31 Cpli5it manual toate 0uruienileD ;i *t2J32 Ccultur`
neer0icidat`< nepli5it` manualD.
CAnd martor a 2ost 31 Ccultur` curat` de 0uruieniD< toate celelalte 5ariante au o0:inut
rezultate in2erioare 5ariantei martor 31. Produc:iile o0:inute s=au situat >ntre 2-<#
WH8a C1-BD la 5arianta 31 ;i 1-<13 WH8a C/-BD la 5arianta 32. (i2eren:ele de produc:ie
o0:inute au 2ost negati5e ;i au 2ost cuprinse >ntre S 0<1/ WH8a 31 ;i S 12<13 WH8a la 31.
ComparAnd produc:iile o0:inute de 5ariantele er0icidate cu martorul neer0icidat<
nepli5it C32 J 1-<13 WH8aD< constat`m c` toate 5ariantele er0icidate de la 33 la 31 au
o0:inut sporuri 2oarte semni2icati5e de produc:ie< cuprinse >ntre 12<13 WH8a la 5arianta
31 Cpli5it toate 0uruienileD< continuAnd >n ordine cu 5ariantele er0icidate 31 C10<66
WH8aD< 3# C10<13 WH8aD< 37 C1<6 WH8aD< 3- C1<- WH8aD< 33 C#</ WH8aD< 36 C7<3 WH8aD ;i
3/ C6<- WH8aD.
,porul de produc:ie s=a situat la 5ariantele er0icidate >ntre -/B la 3/ ;i 7/B la 31 ;i
#6B la 5arianta pli5it` de 0uruieni< ceea ce demonstreaz` e2icacitatea deose0it` a
com0aterii 0uruienilor >n cultura de maz`re.
2. S&&%ti8itat&a3 &0i%a%itat&a 4i ,#a$! $& %o'*at&#& a *!#!i&"io# $i" %!t!#a $&
'a(F#&
87
2.1 (etermin`rile pri5ind )&&%ti8itat&a er0icidelor pentru cultura de maz`re au 2ost
e4ecutate la di2erite inter5ale de timp dup` aplicarea tratamentului C+(TD. $le s=au
e2ectuat la 1/ +(T< la 30 +(T< -/ +(T.
$5aluarea s=a 2`cut prin note dup` scara $Q), C$uropean Qeed )esearc8 ,ocietND. ,=a
notat cu 1 cAnd nu s=au constatat e2ecte 2itoto4ice pe plantele de cultur` ;i 1 cAnd
plantele de cultur` sunt distruse total.
Fn ta0elul 3 constat`m notele $Q), acordate la controalele >n cAmp la 1/ +(T la 30
+(T la -/ +(T re2eritor la selecti5itatea er0icidelor asupra culturii de maz`re.
!a 1/ +(T cu e4cep:ia 5ariantelor er0icidate cu ("A! '!( X P)*$T)$M<
aplicate preemergent Cdup` sem`natD< la care o0ser5a:ia a 2ost 2`cut` >n acela;i timp cu
celelalte o0ser5a:ii 5ariantele au a5ut o comportare di2erit`. $r0icidele B"TM&$
*-0< >n doze de 3 lH8a ;i ,(*A >n doz` de 0</ lH8a au a5ut e2ect moderat spre sla0
2itoto4ic 2a:` de cultura de maz`re< 2iind notate cu 2</ Acest e2ect a sc`zut pe parcursul
5egeta:ie ast2el c` >nainte de recoltatul culturii nu sa mai o0ser5at acest e2ect.
PI3T"! aplicat >n doz` de 0<7/ lH8a a 5ut e2ect sla0 2itoto4ic pentru cultura de maz`re
2iind notat cu 2. Acest e2ect nu a mai 2ost resim:it la recoltarea culturii.
(e ast2el< la recoltarea culturii nu sa mai cunoscut nici un e2ect 2itoto4ic asupra culturii
de maz`re la nici o 5ariant` er0icidat`.
2.2 E0i%a%itat&a er0icidelor pri5ind com0aterea 0uruienilor din cultura de maz`re a 2ost
apreciat` prin dou` categorii de determin`ri ;i anumeE
= acord`ri de note pe scara $Q),@
= num`rul ;i masa 0uruienilor 5erzi.
&otele pri5ind >m0uruienarea culturii au 2ost acordate dup` scara $Q),. &ota 1 se
acord` cAnd cultura este curat` de 0uruieni< iar nota 1 reprezint` o >m0uruienare 2oarte
mare< care >n`0u;` complet cultura.
Aceste determin`ri s=au e2ectuat >n ziua tratamentelor cu er0icide apoi la inter5ale de
1/ zile< timp de -/ de zile.
!a notarea a doua< e2ectuat` la >nceputul lunii mai s=au determinat 0uruienile de la
5arianta martor 32 S neer0icidat< nepli5it 0uruienile.
,=au constatat >n aceast` 5ariant` 62 specii de 0uruieniE
88
Buruieni dicotiledonate anuale S -0 speciiE
= Stelaria media S rocoina S /
= Veronica ederifolia S ;opArli:a = /
= Brassica rapa S rapi:` S #
= Sinapis arvensis S mu;tarul s`l0atic S -
= Fumaria sp. S 2umari:a S 10
= Chenopodium album S lo0oda S 2
= Thlaspi arvense S punguli:a S 2
= Capsella bursa pastoris S traista cio0anului S 2
= Polygonum convolvulus S 8risca urc`toare S 2
Buruieni dicotiledonate perene = 11 specii
= Cirsium arvense S p`l`mida S 3
= Rubus caesius S rugul S 1
= Lathyrus tuberosus S sAngele 5oinicului S 3
= Soncus arvensis S susaiul S 1
= Convolvulus arvenses S 5ol0ura S 3
Buruieni monocotiledonate anuale S / speciiE
= Setaria viridis S mo8orul 5erde S 3
= Setaria verticilata S mo8orul lat S 1
= Echinochloa crus galli S iar0a 0`r0oas` = 1
Buruieni monocotiledonate perene S / speciiE
= Sorghum halepense S costreiul S /
&um`rul ;i masa 0uruienilor s=au determinat cu rama metric` CcAte 2 determin`ri >n
2iecare repeti:ieD. Buruienile s=au t`iat de la supra2a:` solului ;i s=au clasat pe specii<
apoi s=au cAnt`rit la ultima determinare e2ectuat` cu o s`pt`mAn` >nainte de recoltat.
,=a considerat num`rul de 0uruieni de la 5arianta martor 32 Ccultur` neer0icidat`<
nepli5it` de 0uruieniD egal cu 100B. .a:` de acesta s=a calculat >m0uruienarea >n
procente pentru 2iecare 5ariant`.
(i2eren:a >ntre 100B C>m0uruienarea de la *t. 32D ;i >m0uruienarea 2iec`rei 5ariante
reprezint` gradul de com0atere< >n procente CBD pentru 2iecare 5ariant`.
89
Prin urmare s=a calculat gradul de com0atere a 0uruienilor >n 2unc:ie de num`rul de
0uruieniHm
2
.
Au 2ost >nregistrate urm`toarele rezultateE
aD S Prin note $Q),.
!a 1/ zile dup` tratament C+(TD s=a constatat c` 5arianta martor 32 Cneer0icidat`D a5ea
un grad de >m0uruienare mediu notat cu -</.
Cel mai ridicat grad de >m0uruienare< dup` 1/ +(T a 2ost constatat la 5ariantele 3- ;i 3/<
notate cu nota 3< urmate de 5ariantele 36 ;i 3#< notate cu 2</ ;i 37 notat cu nota 2.
Fn 5ariantele 33 ;i 31 la care s=a e2ectuat er0icidarea dup` sem`nat cu ("A! '!(
160 S 1</ lH8a com0inat` cu P)*$T)$M /0 S - GgH8a< >m0uruienarea a 2ost mai
redus`< notat` cu 1</.
!a 5arianta 33 la al doilea control se >nregistreaz` o cre;tere a >m0uruien`rii< >n timp ce
la toate celelalte 5ariante er0icidate< dup` aplicarea er0icidelor< gradul de >m0uruienare
se reduce.
,e constat` c` >nainte de recoltare< >m0uruienarea ma4im`< notat` cu 6</< se constat` la
5arianta neer0icidat` 32. "rmeaz` >n ordine urm`toarea stare de >m0uruienare a
5ariantelorE notate cu 2</ 5arianta 3/ er0icidat` cu 0</ lH8a ,(*A< urmate de 5ariantele
33< 3-< 36 ;i 37 notate cu 2. 3ariantele tratate cu ("A! '!( 160 S 1 lH8a X
P)*$T)$M /0 S 2 GgH8a aplicate dup` sem`nat CpreemD urmate de er0icidarea pe
5egeta:ie cu PI3T 100 S 0</ lH8a< ;i cu .",I!A($ ,"P$) >n doz` de 0</ lH8a cAnd
monocotiledonatele au a5ut 10=1/ cm >n`l:ime a a5ut cel mai e2icient e2ect >n com0aterea
0uruienilor< 2iind notat` cu 1.
,i 5arianta 3#< er0icidat` cu PI3T 100 >n doz` de 0<7/ lH8a urmat` de .",I!A($
,"P$) 1 lH8a a a5ut un e2ect ridicat >n com0aterea 0uruienilor< 2iind notat` cu 1.
0D S Prin determinarea num`rului ;i a masei 0uruienilor 5erzi >nainte de recoltarea
culturii. ,=au num`rat >n medie pentru 5arianta 32 S neer0icidat` un num`r de
61<6 0uruieniHm
2
< ce au cAnt`rit >n medie 0<603 gHm
2
< ceea ce indic` un num`r de
616000 0uruieniH8a ;i greutatea de 6<03 tH8a.
90
Cel mai ridicat grad de >mnuruienare C27BD ;i cel mai mic grad de com0atere a
0uruienilor C73BD se constat` la 5arianta 36 er0icidat` cu PI3T 100 >n doz` de 0</
lH8a< urmat` de 3/ C0</ lH8a ,(*AD< cu 2/B grad de >m0uruienare ;i 7/B com0atere.
Cea mai redus` >m0uruienare C#BD ;i cel mai ridicat grad de com0atere a 0uruienilor
C12BD s=a constatat la 5arianta 31< la care s=a aplicat atAt er0icidarea dup` sem`nat cAt ;i
pe 5egeta:ie. !a aceasta s=au g`sit numai /<3 0uruieniHm2 ce cAnt`resc >n medie 0<0/3 g.
+. I"0!&"2a api%F#ii &#*i%i$&o# a %!t!#a $& 'a(F#& a)!p#a i"$i%io# $& %aitat& ai
)&'i"2&o#
Pentru produc`torii de s`mAn:` interesa:i >n cre;terea produc:ieiH8a ;i >n special
>m0un`t`:irea indicilor de calitate ai semin:elor destinate sem`natului< ridicarea calit`:ii<
>n special a indicilor de calitate ai semin:elor C**B< 2acultatea germinati5`< energia
germinati5`< puritatea 2izic`< gradul de 5`t`mare a tegumentului semin:elor >n timpul
recolt`rii ;i condi:ion`rii sau gradul de d`unare datorat atacului de d`un`tori etc.D
constituie o0iecti5ul principal atAt al amelioratorilorm dar >n special al men:in`torilor de
soiuri ;i al multiplicatorilor de s`mAn:`.
Producerea unei semin:e cu procent ridicat germina:ie ;i puritate mare< duce la
reducerea cantit`:ii de s`mAn:` utilizat` pentru sem`nat< m`rirea supra2e:elor
>ns`mAn:ate ;i deci la intrarea mai rapid` pe pia:` a noilor soiuri create de ameliorator ;i
la multiplicarea lor rapid`.
*az`rea pentru 0oa0e utilizeaz` pentru sem`nat cantit`:i ridicate de s`mAn:`H8a C200=
-00 GgH8aD. !a produc:iile actuale ale acestei culturi >n )omAnia< ce 5ariaz` >ntre 10=20
WH8a< coe2icientul de multiplicare al semin:ei este 2oarte redus de 3=7B. &oile soiuri de
maz`re Ztip a2ila7 o0:in randamente ridicate dac` se aplic` corect te8nologiile de
cultur`. Pierderile de recolt` cu recoltatul culturii sunt 2oarte reduse la tipul 2`r` 2runze.
0iecti5ul nostru este de a m`ri coe2icientul de multiplicare al semin:elor la 10=1/B<
atAt prin m`rirea produc:iei de 0oa0eH8a< cAt ;i prin >m0un`t`:>rea indicilor de calitate ai
semin:elor< ce 5or diminua cantitatea de s`mAn:` utilizat` la sem`nat.
Fn e4perien:ele noastre am studiat e2ectul aplic`rii er0icidelor asupra urm`torilor indici
de calitate ai semin:elor.
91
a S con:inutul de protein` >n 0o0@
0 S 2acultatea germinati5` a semin:elor@
c S masa a 1000 de 0oa0e C**BD.
a S Co"2i"!t! $& p#ot&i"F al 5ariantelor testate a 5ariat >ntre 23<7B la 5arianta martor
neer0icidat` ;i 2/<7B la 5arianta 31 la care au 2ost pli5ite toate 0uruienile. !a 5ariantele
er0icidate s=au o0:inut rezultate cuprinse >ntre 2/<-B protein` Cla 5arianta 31D la care s=
au aplicat atAt er0icidare preemergent`< cAt ;i er0icidare postemergent` ;i 2-<-B
protein` la 5arianta er0icidat` postemergent` cu 0</ l ,(*A C3/D. ,=au o0:inut
di2eren:e de calitate >ntre 5arianta martor 32< neer0icidat` ;i celelalte 5ariante< cu 5alori
cuprinse >ntre 0<7 ;i 1<7B la 5ariantele er0icidate ;i 2B la 5arianta pli5it` de 0uruieni.
Aceste sporuri de calitate au 2ost 2oarte semni2icati5e pentru 5ariantele 31< 33< 3-< 36<
37 ;i 31< distinct semni2icati5e pentru 5arianta 3# ;i semni2icati5 pentru 5arianta 3/.
0 S /a%!tat&a ,&#'i"ati8F a semin:elor din 5ariantele studiate a a5ut 5alori cuprinse >ntre
71B la 5arianta 32 neer0icidat` ;i #6B la 5arianta 31 pli5it` de 0uruieni. 3ariantele
er0icidate au a5ut 5alori cuprinse >ntre #0B la 5arianta 3/ er0icidat` cu 0</ lH8a ,(*A ;i
#-B la 5arianta 31 er0icidat` cu 1 lH8a ("A! '!( X 2 GgH8a P)*$T)$M aplicat
dup` sem`nat< urmat` de er0icidare pe 5egeta:ie cu 0</ lH8a PI3T 100 ;i 0</ lH8a
.",I!A($ ,"P$). (i2eren:ele de germina:ie >ntre 5ariante a 2ost cuprins >ntre 1B la 3/
;i 7B la 31. 3ariantele er0icidate au a5ut di2eren:e 2a:` de martor cuprinse >ntre 1B la 3/
;i /B la 31.
Au 2ost asigurate statistic urm`toarele 5arianteE 31< 2oarte semni2icati5< iar 5ariantele
31< 3# ;i 3-< semni2icati5.
c S Ma)a a 1=== $& *oa*& s=a situat >ntre 231<1 g la 5arianta martor 31 neer0icidat` ;i
2/3<1 g la 5arianta 31 pli5it` de 0uruieni. 3ariantele er0icidate au a5ut 5alori cuprinse
>ntre 2--<3 g la 5arianta 3/ C0</ lH8a ,(*AD ;i 2-1<2 g la 5arianta 31 Cer0icidare
preemergent` ;i portemergent`D.
(i2eren:ele >ntre 5arianta martor 31 neer0icidat` ;i celelalte 5ariante au a5ut 5alori
cuprinse >ntre -<- g ;i 13<2 g< 2iind 2oarte semni2icati5e din punct de 5edere statistic.
92
Ta0elul 2. Produc:ia medie de maz`re o0:inut` >n anul 200/ la soiul *ona< urmare a
com0aterii c8imice a 0uruienilor cu di2erite er0icide
,peci2icare 5ariant`
;i doza de s.a.H8a
(oza
p.c. l
S
GgH8a
Produc:ia
WH8a
Compara:ia cAnd martorul esteE
5arianta 1 5arianta 2
di2eren:e di2eren:e
WH8a B ,emni2ic. WH8a B ,emni2ic.
Pli5it manual toate
0uruienile
26<26 *t. 100 *t. 12<3 1#6 ^^^
Cultur` neer0icidat`<
nepli5it`
1-<13 =12<13 /- ooo *t. 100 *t.
("A! '!( 160
XP)*$T)$M /0
C,=metolaclor 1--0 g
X prometrin 200 gD
1</ X
-
22<60 =3<67 #6 ooo #<-7 160 ^^^
B"TM&$ * -0
C*CPB=&a 1200 gD
3 23</3 =2<7- 10 oo 1<-0 166 ^^^
,(*A
C16/ g acid 2<- (D
0</ 20</6 =/<70 7# ooo 6<-3 1-/ ^^^
PI3T 100
C/0 g imazetapNrD
0</ 21<-0 =-<#7 #1 ooo 7<26 1/1 ^^^
PI3T 100
C7/ g imazetapNrD
0<7/ 23<73 =2</- 10 oo 1<60 16# ^^^
PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
C7/ g imazetapNr X
2luazi2op P 0util 12/D
0<7/ X
1
2-<26 =2<3 12 o 10<13 172 ^^^
93
("A! '!( 160 X
P)*$T)$M /0 C,=
metolaclor 160 g X
100 prometrinD
PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
CimazetapNr /0 g X
2luazi2op P 0util 62</D
1 X 0
X 0</
X 0</
2-<#0 =1<-7 1- 10<66 17/ ^^^
(! /B J 1<763 WH8a
(! 1B J 2<-2# WH8a
(! 0<1B J 3<3-3 WH8a
Ta0elul 3 ,electi5itatea er0icidelor pentru cultura de maz`re la soiul *ona >n 2002 (ata
aplic`rii er0icidelor 11.03.200-@ 11.0-.200/
&r.
crt.
,peci2icare ;i doz`
de s.a.H8a
(oza comer
H8a
&T$ $Q),
+ile dup` tratament !a
recoltare 1/ 30 -/
1 Pli5it manual toate
0uruienile
2 Cultur` neer0icidat`<
nepli5it`
3 ("A! '!( 160
XP)*$T)$M /0
C,= metolaclor 1--0
g X prometrin 200 gD
1</ X - 1 1 1 1
- B"TM&$ * -0
C*CPB=&a 1200 gD
3 2</ 2 1</ 1
/ ,(*A
C16/ g acid 2<- (D
0</ 2</ 2 1</ 1
6 PI3T 100
C/0 g imazetapNrD
0</ 1 1 1 1
7 PI3T 100
C7/ g imazetapNrD
0<7/ 2 1 1 1
# PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
C7/ g imazetapNr X
2luazi2op P 0util 12/D
0<7/
1
2 1 1 1
94
1 ("A! '!( 160 X
P)*$T)$M /0
C,= metolaclor 160 g
X 100 prometrinD
PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
CimazetapNr /0 g X
2luazi2op P 0util
62</D
1 X 2
0</X0</
1</ 1 1 1
1 S 2`r` e2ect 2itoto4ic@ 1 S plantele de cultur` distruse
Ta0elul - $2icacitatea aplic`rii er0icidelor >n com0aterea 0uruienilor din cultura de maz`re
(ata aplic`rii er0icidelor 11.03.200-@ 11.0-.200/
&r.
crt.
,peci2icare ;i doz`
de s.a.H8a
(oza comer
l GgH8a
&T$ $Q), la dataE
11.0-.02 7.0/.02 22.0/.02 7.06.02
1 Pli5it manual toate
0uruienile
= 1 1 1 1
2 Cultur` neer0icidat`<
nepli5it`
= -</ 6</ 6</ 6</
3 ("A! '!( 160
XP)*$T)$M /0
C,= metolaclor 1--0
g X prometrin 200 gD
1</ X - 1</ 2 2 2
- B"TM&$ * -0
C*CPB=&a 1200 gD
3 3 1</ 2 2
/ ,(*A
C16/ g acid 2<- (D
0</ 3 2</ 2</ 2</
6 PI3T 100
C/0 g imazetapNrD
0</ 2</ 2 2 2
7 PI3T 100
C7/ g imazetapNrD
0<7/ 2 1</ 2 2
# PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
C7/ g imazetapNr X
2luazi2op P 0util 12/D
0<7/
1
2</ 1</ 1</ 1</
1 ("A! '!( 160 X 1 X 2 1</ 1 1 1
95
P)*$T)$M /0
C,= metolaclor 160 g
X 100 prometrinD
PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
CimazetapNr /0 g X
2luazi2op P 0util
62</D
0</X0</
1 S cultur` curat` de 0uruieni@ 1 S >m0uruienare 2oarte mare ce >n`0us` cultura.
Ta0elul / $2icacitatea com0aterii 0uruienilor cu a9utorul er0icidelor la cultura de maz`re >n
2unc:ie de num`rul 0uruienilor g`site la recoltarea culturii S 200/ S
&r
crt
,peci2icare 5ariant` ;i doza
s.a.H8a
(oza
comercial`
l< GgH8a
&um`r
0uruieniH
m
2
0uc.
*asa
0uruieni
gHm
2
Com0a
tere B
Im0uru
ienare
1 Pli5it manual toate
0uruienile
0 0 100 0
2 Cultur` neer0icidat`<
nepli5it`
61<6 0<603 0 100
3 ("A! '!( 160
XP)*$T)$M /0 C,=
metolaclor 1--0 g X
prometrin 200 gD
1</ X - 12<3 0<113 #0 20
- B"TM&$ * -0
C*CPB=&a 1200 gD
3 1<3 0<013 #/ 1/
/ ,(*A
C16/ g acid 2<- (D
0</ 1/<6 0<1/0 7/ 2/
6 PI3T 100
C/0 g imazetapNrD
0</ 16<6 0<1/0 73 27
7 PI3T 100
C7/ g imazetapNrD
0<7/ #<3 0<0#3 #7 13
# PI3T 100 X .",I!A($
,"P$) C7/ g imazetapNr X
2luazi2op P 0util 12/D
0<7/ X 1 7<0 0<070 #1 11
1 ("A! '!( 160 X 1 X 2 /<3 0<0/3 12 #
96
P)*$T)$M /0 C,=
metolaclor 160 g X 100
prometrinD PI3T 100 X
.",I!A($ ,"P$)
CimazetapNr /0 g X
2luazi2op P 0util 62</D
0</ X 0</
(! /B 3<116 2<077B
(l 1B /</0- 2<#6B
(! 0<1B 7</77 3<13#B
97
Ta0elul 6 In2luen:a aplic`rii er0icidelor la cultura de maz`re >n anul 200/ asupra indicilor de calitate ai semin:elor comparati5 cu martorul
neer0icidat< nepli5it
&r.
crt.
5ar.
,peci2icare 5ariant` ;i doza de
s.a.H8a
(oza
com. l<
GgH8a
.acultatea germinati5` B *asa a 1000 de 0oa0e g Con:inut protein` B
*edie
B
(i2eren:e *edie
g
(i2eren:e *edie
B
(i2eren:e
( B ,emni2. ( B ,emni2. ( B ,emni2.
1 Pli5it manual toate 0uruienile #6<0 7<0 101 ^^^ 2/3<1 13<2 10/ ^^^ 2/<7 2 10# ^^^
2 Cultur` neer0icidat`< nepli5it` 71<0 *t. 100 *t. 231<1 *t. 100 *t. 23<7 *t. 100 *t.
3 ("A! '!( 160 XP)*$T)$M
/0 C,= metolaclor 1--0 g X
prometrin 200 gD
1</ X - #1<0 2<0 102
.
2-7<7 7<# 103 ^^^ 2-<1 1<2 10/ ^^^
- B"TM&$ * -0
C*CPB=&a 1200 gD
3 #3<0 -<0 10/ ^ 2-#<2 #<3 103 ^^^ 2/<1 1<- 106 ^^^
/ ,(*A
C16/ g acid 2<- (D
0</ #0<0 1<0 101 2--<3 -<- 102 ^^^ 2-<- 0<7 103 ^
6 PI3T 100
C/0 g imazetapNrD
0</ #0<0 1<0 101 2--<# -<1 102 ^^^ 2/<1 1<- 106 ^^^
7 PI3T 100
C7/ g imazetapNrD
0<7/ #2<0 3<0 10- 2-#<# #<1 10- ^^^ 2-<# 1<1 10/ ^^^
# PI3T 100 X .",I!A($ ,"P$)
C7/ g imazetapNr X 2luazi2op P 0util
12/D
0<7/ X 1 #3<0 -<0 10/ ^ 2-#<# #<1 10- ^^^ 2-<7 1<0 10- ^^
1 ("A! '!( 160 X
P)*$T)$M /0 C,= metolaclor
160 g X 100 prometrinD PI3T 100
X .",I!A($ ,"P$) CimazetapNr
/0 g X 2luazi2op P 0util 62</D
1 X 2
0</ X 0</
#-<0 /<0 106 ^ 2-1<2 1<3 10- ^^^ 2/<- 1<7 107 ^^^
(! /B J 3<632B
(! 1B J /<003B
(l 0<1B J 6<##7B
(! /B J 2<111 g
(! 1B J 3<021g
(l 0<1B J -<170 g
(! /B J 0</-2-B
(! 1B J 0<7-71B
(l 0<1B J 1<021B
98
Capito! VI

CONCLUZII
1. Aplicarea er0icidelor a 2ost o m`sur` e2icient` pentru sporirea produc:iei de maz`re >n toate
5ariantele testate. ,=a o0:inut sporuri de produc:ie 2oarte semni2icati5e cuprinse >ntre 6<-3
WH8a C1-/BD ;i 10<66 WH8a C17/BD 2a:` de 5arianta martor neer0icidat`.
2. $r0icidele aplicate >n toate 5ariantele au a5ut o comportare di2erit` pri5ind selecti5itatea
pentru cultura de maz`re< >n special dup` aplicarea acestora >n primele 1/=30 zile dup`
tratament. $2ect sla0 2itoto4ic spre moderat 2itoto4ic C2 S 2</D s=a constatat la aplicarea
er0icidelor ,(*A >n do` de 0</ lH8a C16/ g acid 2<- (D ;i B"TM&$ * -0< 3 lH8a C1200
g *CPB S &aD< urmate de er0icidul PI3T 100 >n doz` de 0<7/ lH8a C7/ g imazetapNrD.
$2ectul acesta a disp`rut dup` 1/=30 zile dup` tratament.
3. $2icacitatea aplic`rii er0iciderlor com0aterea 0uruienilor din cultura de maz`re determinat`
prin note $Q), ;i num`r ;i mas` de 0uruieniHm
2
arat` c` er0icidele au a5ut un grad ridicat
de com0aterea 0uruienilor. Acesta a 2ost cuprins >ntre 73B la PI3T 100 >n doz` de 0</
lH8a< 7/B la ,(*A C0</ lH8aD cAnd aplicarea er0icidelor a 2ost postemeregent`< pl`ntu:ele de
maz`re a5At #=10 cm >n`l:ime< iar 0uruienile se g`seau >n 2aza de 2=- 2runzuli:e ;i 12B la
plicarea er0icidelor >n dou` 2azeE
= dup` sem`nat CpreemD aplicarea unei doze reduse de ("A! '!( 160 S 1 lH8a<
Cmetaloclor 160 gD X P)*$T)$M /0 = 2 GgH8a C160 g prometrinD@
= pe 5egeta:ie CpostemD la aplicarea de doze reduse de PI3T 100 S 0</ lH8a C/0 g
imazetapNrD a er0icidului .",I!A($ ,"P$) >n doz` de 0</ lH8a C60</ g 2luazi2op P
0utilD.
-. Com0aterea 0uruienilor cu a9utorul er0icidelor la cultura de maz`re a in2luen:at 2a5ora0il
cantitatea de protein` ;i indicii de calitate ai semin:elor de maz`re destinate sem`natului.
= con:inutul de protein` >n 0oa0e a crescut 2a:` de 5arianta neer0icidat` cu 1<1B pAn` la
1<7B< realizAnd sporuri 2oarte semni2icati5e@
= 2acultatea germinati5` a semin:elor a 2ost mai ridicat` >n toate 5ariantele er0icidate 2a:` de
5arianta neer0icidat` cu di2eren:e cuprinse >ntre 1B ;i /B< distingAndu=se ca
semni2icati5e numai 5ariantele er0icidate cu 1200 gH8a *CPB S &a CB"TM&$ *-0D<
7/ gH8a imazetapNr CPI3T 100D< 12/ gH8a 2luazi2op P 0util ;i 5arianta com0inat` de la
31.
99
= masa a 1000 de 0ao0e a 2ost superioar` >n toate 5ariantele er0icidate 2a:` de 5arianta
martor neer0icidat. ,=a >nregistrat sporuri de produc:ie 2oarte semni2icati5e >n toate
5araintele er0icidate. Acesta a 2ost cuprins >ntre -<1 g C102BD ;i 1<3 g C10-BD.
Fn concluzie toate toate 5ariantele er0icidate< cu toate c` unele nu sunt omologate pentru
cultura de maz`re< au realizat sporuri de produc:ie si calitate asigurate statistic.

100