CURS NR.

11
AMELIORAREA PORUMBULUI

An III, Semestrul II, Disciplina - Ameliorarea plantelor şi producere de sămânţă

 PLANUL CURSULUI

 INTRODUCERE;
 OBIECTIVE DE AMELIORARE;
 METODE DE AMELIORARE
 INTRODUCERE

 Porumbul este o cereală originară din America

Centrală, cultivată azi în multe regiuni ale lumii, ca
plantă alimentară (21%), furajeră (72%) și industrială
(7%) și reprezintă alături de grâu 80% din producția
de cereale.
 Porumbul, plantă alogamă, face parte din familia
Gramineae, genul Zea. Formele cultivate aparțin
speciei diploide Zea mays L., cu 2n=2x= 20
cromozomi (n=10).
Este o plantă cu fotosinteză pe tipul C4, care
prezintă o bună adaptabilitate la condiţiile de
iluminare intensă şi temperaturi ridicate în timpul
zilei, cu valori scăzute ale fotorespiraţiei.
 Top ten maize producers
Country Production (tonnes)
United States 353,699,441
China 217,730,000
Brazil 80,516,571
Argentina 32,119,211
Ukraine 30,949,550
India 23,290,000
Mexico 22,663,953
Indonesia 18,511,853
France 15,053,100
South Africa 12,365,000
World 1,016,431,783

Sursa:www.wikipedia.org
CARE SUNT OBIECTIVELE DE AMELIORARE
LA PORUMB?
 OBIECTIVE DE AMELIORARE
1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE
2. CALITTAEA
3. PRECOCITATEA
4. REZISTENŢA LA SECETĂ ŞI ARŞIŢĂ
5. APTITUDINEA PENTRU RECOLTAREA
MECANIZATĂ

6. REZISTENŢA LA BOLI ŞI DĂUNĂTORI

 1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE

CARACTER COMPLEX CU DETERMINISM POLIGENIC

(GENE MINORE)

- este determinat de elementele de producţie

- este influenţat de toţi factorii limitativi (biotici şi
abiotici)
 PRODUCŢIA ≠ POTENȚIAL DE PRODUCȚIE
 RESURSE DE PRODUCŢIA
MEDIU OPTIME
(CLIMATICE etc.)

RESURSE
DE MEDIU Stress
POTENŢIALUL REALE biotic
DE PRODUCŢIE Stress
abiotic
Producţia unui cultivar
atunci când se dezvoltă în Pierderi
condiţii de mediu în care PRODUCŢIA
este adaptat, cu substanţe
ÎN ABSENŢA
nutritive şi apă nelimitate BOLILOR ŞI PRODUCŢIA
şi cu dăunători, boli, DĂUNĂTORILOR REALĂ PRODUCŢIA
buruieni, cădere şi alte RECOLTATĂ
stresuri controlate în mod
eficient (Evans, 1993).
 POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE

nr. de plante fertile/ unitatea de suprafaţă;

număr de ştiuleţi / plantă;
Elemente de număr de rânduri de boabe / ştiulete;
producţie la număr de boabe /știulete / plantă;
porumb
greutatea boabelor /ştiulete / plantă;

randamentul de boabe (%)

masa a 1000 de boabe (MMB).

plante cu 2-3 ştiuleţi bine dezvoltaţi;

nr.mare de rânduri de boabe (16-24);
Producţii mari
peste 1000 boabe / plantă;

% de boabe să fie > 80.

(proporţia boabe:rahis);
Pentru realizarea acestui obiectiv, se recomandă ca materialul
iniţial, din care urmează să se obţină L.C (liniile
consangvinizate), să fie îmbunătăţit prin diferite metode de
selecţie (ex.selecţie recurentă).

Pentru a obţine producţii ridicate trebuie ca L.C să manifeste o

bună capacitate combinativă generală şi specifică (vezi LP
consangvinizarea la porumb; CCG; CCS)
 2. CALITATEA

CARACTER COMPLEX
CU DETERMINISM POLIGENIC (GENE MINORE)

Care sunt elementele (indicii de calitate)

ce determină calitatea la porumb?
 ♦ conţinutul în substanţe proteice (8,4-12,7%);
♦ conţinutul în AA esenţiali (lizină şi triptofan)
lizină = 2 - 3g la 100 g proteină;
CALITATEA triptofan= 0,4 -0,6 g la 100 g proteină.
BOABELOR DE
PORUMB Genele mutante recesive opaque 2 şi floury 2
influenţează pozitiv conţinutul în lizină şi respectiv
în triptofan şi metionină.
♦ conţinutul în amidon;
Ex. de hibrizi bogaţi în lizină: Din totalul de glucide (70,7%) peste 65% = amidon,
Lizin 250, HS 335, care este format din amilopectină şi amiloză.
Fundulea 345 L. Formele cu boabe mari, cu endosperm bine dezv.
– au conţinut ridicat de amidon
şi conţ. mic de proteine.
Varietatea amylacea – conţ. mai mare de amidon;
Varietatea saccharata – conţ. mai ridicat în proteine
şi grăsimi.
♦ conţinutul în ulei = 5-8%; 9% - porumb zaharat.

♦ conţinutul în vitamine (B1, B2, A, E, PP).

 3. PRECOCITATEA
 Hibrizii
de porumb se încadrează în clase de maturitate
convențională FAO (100-200-300-400-500-600-700-800); ex.
FAO 100 - timpuriu; FAO-800 – foarte tardiv

 Nevoia de hibrizi timpurii la porumb este foarte mare în

regiunile submuntoase, muntoase şi nordice ale ţării, unde
brumele timpurii de toamnă sunt foarte frecvente şi în
regiunile secetoase ale ţării (S, S-E).

 O cale importantă în selecţia materialului pentru

precocitate o constituie reducerea perioadei de umplere a
bobului şi o viteză ridicată de pierdere a apei din bob.

 O metodă foarte răspândită pentru crearea de hibrizi de

porumb cu perioadă scurtă de vegetaţie şi productivi o
constituie încrucişarea între liniile de tip “dentiformis”
americane (♂) şi liniile “indurata” europene (♀).
Grupele de maturitate sunt ierarhizate după Suma
Unităților Termice Utile (SUTU), adică suma gradelor de
temperatură rezultate prin scăderea a 10 grade Celsius din
temperatura medie a zilelor cuprinse de la semănat la
maturizarea plantelor.
 Avantajele utilizării în cultură a
porumbului precoce

 Plantele precoce au un metabolism mai accentuat putând

asigura creşterea şi dezvoltarea porumbului în condiţii mai
bune;
 Scurtarea perioadei de vegetaţie permite rezolvarea
indirectă a rezistenţei la secetă şi la îngheţ;

 Se reduc sau se elimină cheltuielile necesare uscării

artificiale a boabelor sau a ştiuleţilor.
 4. REZISTENŢA LA SECETĂ ŞI ARŞIŢĂ

♦ Pentru obţinerea de genotipuri rezistente la secetă şi

arşiţă se poate folosi backcross-ul cu surse rezistente la
secetă şi cu potenţial de producţie ridicat.

♦ O altă metodă este selecţia recurentă, aplicată în acelaşi

timp şi pentru ameliorarea potenţialului de producţie.

♦Testarea capacităţii combinative generale, prin folosirea

unui tester sensibil la secetă, permite depistarea LC cu o bună
valoare combinativă şi în condiţii de secetă şi arşiţă.
Efectul secetei asupra culturii de porumb este în
funcţie de momentul instalării acesteia (fenofaza
porumbului), perioada de acţiune şi intensitate.
Efectul indirect al lipsei apei este
indisponibilitatea nutrienţilor pentru plante şi
creşterea vulnerabilităţii acestora în faţa bolilor şi a
dăunătorilor.
Cu cât seceta se instalează mai târziu, către
fenofaza de maturitate fiziologică, cu atât producţia
va fi mai puţin afectată. (sursa: www.dekalb.ro)
 ● Rezistenţă la cădere şi frângere;
5. Aptitudinea - plantele sa aibă primele 3 internoduri
pentru recoltarea scurte
mecanizată - sistem radicular bine dezvoltat
- talie medie
● Înălţime de inserţie a ştiuleţilor mijlocie (70-
100 cm) şi uniformă;
● Rezistenţă redusă a pănuşelor la desfăcut;

Boli: tăciunele comun (Ustilago maydis);

fuzarioza (Fusarium sp.);
helmintosporioza (Helminthosporium
6. Rezistenţă la
turcicum); rugina (Puccinia sp.)
boli şi dăunători
Dăunători: sfredelitorul porumbului
(Ostrinia nubilalis), răţişoara pb.
(Tanymecus dilaticollis), viermele vestic
al rădăcinilor de pb. (Diabrotica virgifera)
 METODE DE AMELIORARE
1.Hibridarea între populaţii sau varietăţi de porumb cu
polenizare liberă, urmată de selecţie;
2. Consangvinizarea şi utilizarea heterozisului;
3. Backcross-ul;
4. Androsterilitatea şi restaurarea fertilităţii;
5. Mutageneza;
6. Poliploidia;
7. Haploidia;
8. Selecţia cu variantele pentru plantele alogame
(selecția recurentă)
9. Tehnici de inginerie genetică - PMG
 BILIOGRAFIE

1. Ceapoiu Nichifor, 1968. Metode statistice aplicate în experiențele agricole și
biologice. Editura Agro-Silvică, Bucureşti.
2. Gheorghe Valentina, 2003. Ameliorarea plantelor agricole, Editura Fair Parteners,
Bucureşti;
3. Giosan N, N. Săulescu, 1972. Principii de genetică;
4. Mureşan T, T. Crăciun, 1971. Ameliorarea specială a plantelor, Editura Ceres,
Bucureşti ;
5. Savatti M., G. Nedelea, M. Ardelean. Capitolul X «Obiectivele ameliorării plantelor». În
TRATAT DE AMELIORAREA PLANTELOR. Ed. Marineasa Timişoara: 246-274.
6. SARCA, T., 2004 – Monografia porumbului. Editura Academiei Române, Bucureşti, Cap. 10.
7.SARCA, VASILICHIA, 2004 – Monografia porumbului. Editura Academiei Române, Bucureşti, Cap.
11
8. Szilagyi Lizica,Gheorghe Valentina, Casian Hellene, 2007. Ameliorarea plantelor.
Editura Amanda Edit, Bucureşti;
9. Reviste de specialitate: Crop Science; Euphytica; Genetics; Journal of Heredity;
Molecular Breeding; Plant Breeding, Romanian Agricultural Research, http://www.incda-
fundulea.ro/rar.htm; Probleme de genetică teoretică şi aplicată.