PORUMBUL-ZEA MAYS 1.1. Importanta, biologie, ecologie 1.1.1.

Importan a Porumbul ocup al treilea loc ca suprafa ntre plantele cultivate pe glob dup gru i locul al doilea ca productivitate dup gru. Porumbul ocup aceasta poziie deoarece are anumite particulariti cum ar fi: -depete cu 50 celelalte cereale din punct de vedere al capacitii de producie -are o mare plasticitate ecologic! ceea ce ii permite o larga arie de raspandire! suport bine seceta i cldura -este o plant pritoare bun premergtoare pentru ma"oritatea culturilor -este o cultur mecamizabil #00 -suport monocultura mai muli ani -recoltarea se face fr pericolul scuturrii -avnd o nsmnare trzie primvara permite o mai bun ealonare a lucrrilor agricole -valorific bine ngrmintele minerale i organice! apa de irigaie -poate fi semanat n cultur dubl ca mas verde i pentru siloz -are putini ageni patogeni i duntori -deoarece este o plant unise$uat monoic este foarte uoar obinerea %ibrizilor. &oalele de porumb se folosesc n alimentaia omului! n fura"area animalelor i n industrie .'in producia mondial (# se folosete n alimentaia uman! )( n %rana animalelor i ) n industrie. *n alimentaia oamenilor din boabe +degerminate+ prin mcinare uscat se obine mlaiului!fulgii de porumb! alimente pentru copii iar prin mcinare umed se poate obine un sirop bogat n fructuoz ,pentru diabetici-! poate fi folosit la fabricarea berii i ca nlocuitor pentru cafea! prin tratamente diferite prin mcinatul umed se poate obine amidon!glucoz! de$troz! .%is/0! medicamente. 'in germeni de porumb se e$trage un ulei de foarte buna calitate! folosit in alimentatia dietetica. 'in #00 /g porumb se poate obine unul din urmtoarele produse: )) /g mlai! 12 /g amidon! )# /g glucoz! 50-10 /g izomeroz ,za%r-! izomeroza din porumb se fabric n cantiti mari n &elgia! 3landa! 4ermania! 5nglia sau 66 l alcool! iar din embrion se mai poate obine #!7-(!) l ulei i 2!1 /g roturi. *n fura"area animalelor constituie un nutre concentrat foarte valoros! un /g de boabe are o valoare nutritiv cuprins ntre #!#)-#!2 uniti nutritive. 8n fura"area animalelor porumbul poate fi folosit si ca nutret verde! siloz! fan! coceni. 9ocenii! tulpinile mai pot fi folosite si in industria celulozei si la fabricarea panourilor aglomerate.

'in cioclii de porumb se poate obine furfurol! nutreturi pentru rumegatoare sau pot fi folosii drept combustibili! iar din pnui se pot realiza diferite mpletituri. 1.1.!."ompo#i ia c$imic% &oabele de porumb conin n medie ap #2!5 ! proteine #0 ! glucide )0!) din care cca 10 amidon! grsimile sunt n proporie de 6 ! srurile minerale #!6 i celuloz (!2 . 5midonul este depus n cea mai mare parte in endosperm :7 ! #!2 in embrion si 0!) n pericarp! amidonul este alctuit din amilopectine i amiloz. Proteinele in proportie de #5-#7 contin 65 prolamine iar dintre acestea zeina! glutenine 25 i globulinele (0 . ;eina principala protein a boabelor de porumb are un coninut ridicat de acid glutamic si leucina n sc%imb are coninut redus de triptofan ,0!#) - iar lizina este practic absenta. 9ontinutul in substante proteice este influentat de factorii geneticii dar si de conditiile e$terne. 9el mai mare coninut n protein l au soiurile i %ibrizii din convarietatea indurata. <ertilizarea raional influenteaza continutul in aminoacizi! astfel n urma e$perienelor fcute ngrmintele cu = determin ridicarea coninutului de triptofan iar cele cu = si P duc la cresterea coninutului n lizin. 4rsimile sunt de o bun calitate deoarece sunt bogat n acizi nesaturai. >rurile minerale sunt reprezentate de P(35! ?(3! @g3. &oabele contin vitaminele &#! &(! A! PP! provitamina 5! fiind lipsite de vitamina 9. *ntreaga compoziie c%imic depinde de %ibridul cultivat! conditiile de vegetatie i te%nologia de cultivare aplicata. #.#.2 R%&p'(ire Ba nivelul anului (00# suprafaa ocupat pe plan mondial era de #2)!1 milioane %a! cele mai mari suprafee cultivate cu porumb sunt n >C5! 9anada! &razilia! @e$ic i 8ndia. Producia mondial medie fiind de 6000-6600 /gD%a. Ba noi n ar la nivelul anului (00# erau 2 milioane %a cultivate! cu o producie medie de (600 /gD%a. 1.1.) Si&tematica, origine, $ibri#i c*lti+a i Porumbul face parte din familia Gramineae! subfamilia Panicoideae! tribul Maydeae. *n funcie de structura endospermului specia ;ea ma0s cuprinde mai multe convarieti :

1.Zea ma,& con+ar. in(*rata &in. Zea ma,& +*lgari& -este aa numitul porumb cu bobul tare! bob neted lucios i se caracterizeaz printr-o te$tur cornoas la partea periferica a bobului iar la interior te$tura este amidonoas. 'in aceasta convarietate au facut parte ma"oritatea soiurilor de porumb romanesti. !.Zea ma,& con+ar. i(entata &in. (enti-ormi& - porumbul Edinte de cal+! se caracterizeaz printr-un endosperm cornos numai pe laturile bobului iar te$tura finoas ocup toat partea de mi"loc i superioar. Prin uscare partea finoas se contract determinnd formarea misunei ,adnciturii-! avnd aspectul unui dinte de cal. 9ea mai mare parte a %ibrizilor cultivai fac parte din acest convarietate. ..Zea ma,& con+ar. aori&ta- care prezint caractere intermediare intre convarietatea identata i indurata! bobul fiind rotun"it i cu o pat mat la vrf! rareori cu o adncitur nensemnat. ).Zea ma,& con+ar. am,lacea-este porumbul amidonos la care boabele sunt mari rotundiforme! de culoare alb! endospermul aproape in intregime finos! boabe sunt lipsite de luciu! se cultiv n Peru i &olivia. /.Zea Ma,& con+ar. &acc$arata-este porumbul za%arat sau dulce! care se caracterizeaz printr-un endosperm cu coninut ridicat de %idrai de 9 solubili ,amilode$trine- si foarte srac n amidon. Ba maturitate boabele acestei convarieti se zbrcesc i devin transparente. 0.Zea ma,& con+ar. amileo&acca$arata-porumbul amidonos-dulce care se caracteriteaz prin endosperm cornos n partea superioar! finos n partea inferioar i care este ntlnit n Peru i &olivia. 1.Zea ma,& con+ar. e+erta-porumbul de floricele! boabele sunt mici! endospermul are te$tur cornoas cu e$cepia unei zone mici din "urul embrionului. Punnd boabele la pr"it! apa din grunciorii de amidon se transform n vapori si presand spre e$terior sparge invelisul bobului! pare c este primul porumb cultivat. 2.Zea ma,& t*nicata-porumbul mbrcat! este considerat de unii autori ca o form ancestral a porumbului de astazi. 3.Zea ma,& ceratina-sau porumbul ceros care are bobul cornos! opac cu aspect ceros i care n loc de amidon conine AF8GF3'AHGF8=I. >e consider c porumbul are ( centre de origine! n 5merica! la nord de ecuatorcentru primar Mexic-Guatemala i la nord de ecuator Jcentrul primar Peru-Bolivia. *n Auropa porumbul a fost adus la prima e$pediie a lui 9ristofor 9olumb ,#6:2-! fiind cultivat prima dat n Spania! apoi n Italia. Ba noi n ar! porumbul a fost menionat n @untenia sub domnia lui Kerban 9antacuzino ,#1:2-#1:5-! iar n Gransilvania porumbul s-a cultivat pe timpul mprtesei @aria Gereza ,#)60-#)10-. *n prezent soiurile de porumb sunt puin rspndite n cultur. *n >C5 introducerea n cultur a %ibrizilor a nceput n anul #:22! iar n ara noastr acetia s-au e$tins n cultur dup anul #:56.'up numai 5 ani! pe ntreaga

suprafa s-a folosit numai smn %ibrid! sporul realizat de %ibrizi fa de soiuri este apreciat la 60-50 . 'up modul de obinere %ibrizii pot fi: -%ibrizi simpli,L>-! ntre ( linii consangvinizateM -%ibrizi dubli ,L'-! ntre ( %ibrizi simpliM -%ibrizi triliari ,LG-! ntre un %ibrid simplu i o linie consangvinizatM Privind perioada de vegetaie! %ibrizii cultivai n Fomnia au nevoie de 50-75 de zile n intervalul rsrit- nflorit i 10-)0 de zile pentru formarea creterea i maturarea boabelor! revenind un total de ##0-#55 zile ,n sudul rii-. 9lasificarea %ibrizilor n sistemul <53! n funcie de perioada de vegetaie! cuprinde : grupe! fiecare grup avnd ca etalon durata de vegetaie a unui %ibrid american! din cele : importan au numai doar 1. "la&i-icarea $ibri#ilor (*p% perioa(a (e +egeta ie 4rupa de precocitate 9lasificarea romneasc ,nr cod- 9lasificarea <53 N CG ,nr. codLibrizi foarte timpurii >ub #00 #00-(00 ,75-:5 zile700-#000 Librizi timpurii #00-#:: (00-200 ,:1-#05 zile#00#-#(00 Librizi semitimpurii (00-(:: 200-600 ,#01-##5#(0(-#600 zileLibrizi semitrzii 200-2:: 600-500 i 500-100 #60#-#500 , ##1-#20 zileLibrizi trzii peste 600 150-)00 ,#2#-#50#50#-#150 zile<iecare unitatea este bine s foloseasc n cultur 2-6 %ibrizi! din grupe de precocitate diferite! la alegerea crora trebuie s urmreasc: - adaptarea la condiiile zoneiM - a"ungerea la maturitate nainte de venirea brumeiM - s fie rezistent la secet! boli i duntoriM - s aib o bun rezisten la frngere i o inserie uniform a tiuletuluiM 1.1.5 Zonarea hibrizilor are ca principal criteriu constanta termic! care se obine prin nsumarea temperaturuilor mai mari de #0O9 pe ntreaga perioad de vegetaie. *n cmpia de sud i vest se acumuleaz pe timpul verii ,semnat-recoltat-! cel puin #600O9! n zona dealurilor pn la #(00O9 i se poate e$tinde n cultur pn n zonele n care! pe perioada de vegetaie! se acumuleaz cel puin :00-:50O9 temperaturi utile. ZON I J cuprinde cea mai larg suprafa de cultur din ar !NCGP 1)4410445", cuprinde 9mpia din sudul rii! 'obrogea pn n partea de sud a podiului @oldovei.*n aceast zon este recomandat cultivarea cu prioritate a %ibrizilor trzii! care folosesc n mod eficient aceste condiii.

ZON II - N CG P 1!44-1)445"! cuprinde Podiul @oldovei !cmpia din nordvestul rii! n aceast zon se cultiv 50 %ibrizi mi"locii! 25 %ibrizi timpurii i #5 %ibrizi trzii. ZON III J NCGP 244-1!445", cuprinde zonele subcolinare ale 9arpailor @eridionali i 3rientali! Podiul Gransilvaniei! %ibrizii timpurii se cultiv n proporie de )5 i (5 se cultiv %ibrizi mi"locii. 'intre %ibrizii cultivai amintim: -hibrizi foarte timpurii J 5pac%e ,<-! 5ral ,C>5-! 9iclon! 9ristal! <undulea :7! @ilenium! >uceava ::! =atac%a ,C>5-. -hibrizi timpurii - 5lberta ,C>5-! 9larica ,C>5-! <elicia ,C>5-! Lelga ,C>5-! ?intal ,C>5-! @onalisa ,C>5-! Alan! Gurda #00! Gurda #10! Gurda >uper. -hibrizi semitimpurii-romneti-5ndreea! @ilcov! @inerva! =eptun! 3ituzM strini5lfor ,<-! 5stral! 5uriu ,<-! Ava ,C>5-! @arista ,C>5-. -hibrizi semitrzii-romneti- 9ampion! 'acic! <aur! <ulger! <undulea 2(0! <undulea 2((! <undulea 260! <undulea 2)1! 3lt! 3pal! 3ana! Fubin! >afir! Koim! Qultur! strain:i 5miral ,<-!9olomba ,C>5-! 'anella ,C>5-! Avelina ,C>5-! <ulvia ,C>5-. -hibrizi trzii-romneti-9ocor! <undulea 6#0! <undulea 6#(! <undulea 6#7! <undulea 6(0! Gemerar! straini 5lesia ,<-! 5liacan ,<-! 9ecilia ,C>5-!9oralba ,C>5-! Baura ,C>5-! Buce ,'-! <elipe ,'-! Qero,'-. 1.1.0 6a#ele cre7terii 7i (e#+olt%rii &ta(iale 8-eno-a#ele9 5u fost delimitate ## faze! din care fazele 0-5 aparin etapei vegetative i 1-#0 aparin etapei generative. 9riteriile de delimitare n etapa vegetativ sunt numrul de frunze! iar n etapa generativ evoluia creterii i maturrii bobului. 1! "aza # $%erminare-r&'&rire ! - dureaz 7-#1 zile i are nevoie s acumuleze #(0#70O9! temperaturile sczute de 1-7O9 de scurt durat! cnd coleoptilul este n sol i de -6O9 dup rsrire! nu produc pierderi. <aza se declaneaz la temperatura minim de 7O9 i prin absorbia apei n proporie de 25-60 fa de masa seminei. Prin pericarpul seminei apare mai nti radicela! iar dup #-( zile apare i plumula ,viitoarea tulpin a plantei- prote"at de coleoptil. >ub mugurele de cretere apar (-5 rdcini seminale. 5lungirea tulpiniei pn la suprafaa solului se face prin alungirea primului internod. 9nd vrful coleoptilului apare la suprafaa solului! la lumin! alungirea primului internod se oprete iar frunzele ncep s apar din coleoptil. (! "aza #)5 $*ou& +runze complet +ormate !- primele ( frunze complet formate apar dup )-#0 zile de la rsrire! se formeaz primele rdcini coronare! nutriia plantei se face greu! datorit sistemului radicular slab dezvoltat! fertilizarea localizat aplicat odat cu semnatul! a"ut mult plantele n aceast faz.

,! "aza 1 $patru +runze complet +ormate !- este vizibil la #5-(0 zile de la rsrire! planta are cca. 60 cm nlime! ncepe procesul de iniiere a paniculului! de formare a tuturor frunzelor i mugurilor tiuletului! grindina i ng%eul uor pot atinge frunzele e$puse fr a distruge planta! deoarece vrful de cretere este nc sub suprafaa solului! se face prail mecanic cu asigurarea zonelor de protecie suficient de late! pentru a nu distruge o parte a sistemului radicular permanent. >e fac tratamente mpotriva carenei n zinc! prin aplicarea #-2 tratamente foliare cu sulfat de zinc n concentraie de 0!( . >e e$ecut erbicidarea postemergent i fertilizarea fazial cu azot. -! "aza 1)5 $.a'e +runze complet +ormate!, la ((-(5 zile dup rsrire! vrful de cretere este la suprafaa solului! se dezvolt mugurii viitorilor tiulei! de la fiecare nod aflat nc sub suprafaa solului.Fdcinile coronare predomin! crete consumul de =! P! ?! de aceea este necesar ca n aceast faz s se aplice ngrminte concomitent cu prailele.=u se mai fac erbicidri cu (!6 ' pentru a nu in%iba dezvoltarea mugurilor noilor tiulei. 'ac apar duntori se vor face tratamente cu insecticide granulate. 5! "aza ( $opt +runze complet +ormate!) la cca. 20 zile de la rsrire la %ibrizii mi"locii i respectiv! dup 60 zile la %ibrizii trzii! vrful de cretere se afl la 5-7 cm deasupra suprafeei solului! creterile vegetative sunt intense! grindina poate diminua recolta cu #0(0 ! se fac tratamente mpotriva sfredelitorului! fiind perioada eclozrii oulor. /! "aza ()5 $zece +runze complet +ormate!) apare la 21-27 de zile la %ibrizii mi"locii i 67-50 zile la %ibrizii trzii! crete coninutul de =! P! ? i nevoia de ap! ncepe creterea rapid a panicului i formaiunile viitorilor tiulei. 0! "aza , $*ou&'prezece +runze complet +ormate! la 6(-65 zile la %ibrizii mi"locii i 5551 zile la %ibrizii trzii. Gulpina i paniculul cresc rapid! indicele foliar este 2-6. 1! "aza ,)5 $patru'prezece +runze complet +ormate!, se realizeaz la 50 zile de la rsrire la %ibrizii mi"locii si cca. 10 zile la %ibrizii trzii! are loc o cretere rapid a tulpinii prin alungirea internodiilor i alungirea ra%isului tiuletuluiM ncepe alungirea stigmatelor florilor de la baza ra%isului.9onsumul de ap i elementele nutritive este mare. 2! "aza - $apari3ia panicului! - devine vizibil vrful panicului! se alungesc stigmatele! este necesar irigarea culturii. 1#! "aza 5 $apari3ia m&t&'ii) 'cuturarea polenului!) indicele foliar este 5-1! continu consumul rapid de = i P i scade absorbia potasiului.5par primele semne ale atacului sfredelitorului porumbului ,3strinia nubilalis-. 11! "aza / ,4nceperea umplerii bobului!) are loc la cca. #( zile dup apariia mtsii! se accelereaz acumularea amidonului n bob! continu absorbia azotului i a fosforului. 1(! "aza 0 $coacerea 4n lapte!) are loc la cca. (6 zile de la apriia stigmatelor! depunerea substanelor de rezerv n bob se face ntr-un ritm rapid! carenele nutritive i lipsa apei determin istvirea boabelor. 1,! "aza 1 $coacerea 4n lapte-cear&!) se realizeaz dup cca 21 zile de la apriia stigmatelor! apare miuna la %ibrizi convarietatii dentiformis! se usuc frunzele bazale.

1-! "aza 2 $coacerea 4n p5r%& 6cear&-! se realizeaz dup cca.67 zile de la mtsire! se nc%eie procesul de depunere a substanelor de rezerv n bob! ntre endosperm i embrion apare stratul negru de separare ntre endosperm i embrion! care mpiedic flu$ul substanelor spre endosperm. 15! "aza 1# $maturitatea +iziolo%ic&!) se atinge dup cca. 10 zile de la mtsire! se continu uscarea boabelor! frunzelor i a pnuilor. #.#.) "erin ele -a % (e clim% 7i &ol 'atorit plasticitii ecologice! porumbul de cultiv n nord pn la latitidinea de 57O ,>uedia-! iar n sud pn la 6(O ,n =oua ;eeland-. a9"erin e -a % (e temperat*r% - germinarea seminelor se face 7-#0O9! temperaturi de 6-5O9 dup rsrire duc la ncetarea creterii i moartea plantelor. &rumele trzii de asemeni duc la distrugerea frunzelor. 9reterea plantei este favorizat de temperaturi medii de #2O9 n luna mai i de #7O9 n lunile iunie! iulie! august! ns creterea este rapid la temperaturi de (6-20O9. Ba nflorire e$ist o perioad critic n ceea ce privete temperatura! deoarece nivelul optim este de #7-(6O9. Gemperatura ridicat combinat cu seceta atmosferic determin un decala" mare ntre apariia mtsirii i nspicat! avnd drept consecin fecundarea defectuoas. 3scilaiile mari de temperatur de la zi la noapte nainte de fecundare au de asemeni efect duntor deoarece mpiedic formarea anterelor! grunciorii de polen rmn mici! deformai. Gemperaturile optime n perioada de nspicat i fecundare nu trebuie s depeasc (2O9. Gemperaturi de 20O9 i o umiditate atmosferic redus determin coacerea prematur a porumbului! scznd astfel nivelul produciei. 'in faza de coacere n cear pn la coacerea deplin! un climat uscat! cu temperaturi ridicate ,(#O9- asigur maturarea plantei n cele mai bune condiii. b9"erin ele -a % (e *mi(itate 'ac inem cont de originea lui! porumbul! am putea spune c este o plant pretenioas la umiditate! ns datorit coeficientului de transpiraie mic ()0! sistemului radicular profund i foarte dezvoltat i caracterului $erofitic al prii aeriene! porumbul este o plant rezistent la secet mai ales n prima parte a perioaddei de vegetaie. 9erinele fa de ap variaz pe parcursul perioadei de vegetaie! perioada critic etse ntre #0-(0 iunie i #0-(0 august adic nainte de apariia paniculelor i pn la maturitatea n lapte! cnd consumul de ap se ridic la 17-)6 din totalul necesar pentru ntreaga vegetaie iar umiditatea n sol trebuie s fie la 10-70 din 99. Primvara este important s se cunoasc rezerva de ap din sol pentru a stabili corect densitatea plantelor. c9"erin ele -a % (e l*min% Porumbul fiind o plant de zi scurt! crete bine la lumin intens.>e recomand e$tinderea n cultur a %ibrizilor cu poziia frunzelor mai aproape de vertical! care se vor

preta la densiti mai mari i va conduce la ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare. (9"erin ele -a % (e &ol Porumbul se poate cultiva pe soluri variate! ns recolte mari se pot obine pe soluri adnci! fertile! cu o te$tur luto-nisipoas! lutoas! cu 2-5 %umus! cu ap freatic la adncimea ,#!5-2!5 m-! cu pL P 1!5-)!5. Ba noi n ar porumbul se cultiv pe toate tipurile de cernoziom! pe soluri brunrocate! argilo-iluviale! soluri aluviale! soluri nisipoase i altele. Pe solurile superficiale sau compacte! neaerate recolta de porumb poate fi de peste 2 ori mai mic dect pe un sol cu proprieti fizice optime. 1.!.:e$nologia (e c*lt*r% 19 Rota ia- porumbul este considerat o plant cu cerine modeste fa de planta premergtoare. Fezulate bune se obin dup culturi leguminoase pentru boabe i fura"ere! cereale pioase de toamn! in cnep! cartof! sfecl! floarea soarelui. 9ele mai bune rezulate se obin dup leguminoase pentru boabe! mazre! fasole! soia! borceag. Bucerna dei las importante cantiti de = n sol i reface structura solului! nu este o premergtoare potrivit pentru porumb n zonele secetoase! fr irigare. Fotaia cea mai frecvent este gru J porumb! datorit suprafeelor mari cultivate cu cele dou culturi. 'atorit ns atacului de fusarioz! care este o boal comun a ambelor specii! aceast rotaie se ntrerupe dup 6-5 ani. Porumbul poate fi cultivat i dup orz! secar i cereale de primvar. =u sunt indicate ca premergtoare iarba de >udan sau meiul. 5mplasarea culturii se recomanda sa se faca in asolamente de (-1 ani! asigurand astfel o reducere insemnata a infestarii cu agenti patogeni! daunatori si buruieni greu de combatut. @onocultura- s-a e$tins pe solurile fertile! mai "oase! cu apa freatic la mic adncime! supuse n primverile mai ploioase e$cesului temporar de umiditate! terenuri pe care grul nu le valorific n aceeai msur ca porumbul. 9ultivarea porumbului la (-2 ani pe aceeai suprafa determin folosirea unor cantiti mari de ngrminte! creterea gradului de mburuienare! nmulirea bolilor i duntorilor specifici ,sfredelitorul! grgria frunzelor! fuzarioza-. @onocultura practicat mai mult de (-2 ani duce la pierderi de recolt direct proporionale cu durata i te%nologia aplicat! intervenind aa numitul fenomen de Eoboseal a solului+. 5stfel an de an sunt e$trase din sol nedifereniat aceleai cantiti de elemente nutritive! fapt care determin o scdere a concentraiei mai ales n fazele tinere de dezvoltare a plantei! de asemeni an de an sunt introduse n sol cantiti mari de resturi vegetale bogate n celuloz! prin descompunerea crora n condiii de primveri reci!

bogate n precipitaii i condiii de anaerobioz rezult unii compui to$ici care deregleaz metabolismul plantei. Ba rndul su porumbul este o bun premergtoare pentru culturile de primvar i c%iar grul de toamn! cu condiia cultivrii de %ibrizi cu perioad de vegetaie mai scurt. 'e asemeni se acord atenie aplicrii erbicidelor triazinice. !9 6ertili#area Porumbul este o plant mare consumatoare de elemente nutritive! consumul specific pentru # ton boabe este n funcie de nivelul produciei cuprins ntre #7-(7 = s.a.! 7!1 J #6 /g P(35 i (6-21 /g ?(3. 5zotul se absoarbe de-a lungul ntregii perioade de vegetaie. <osforul - are rol n cretere i fructificare! e$cesul de fosfor determin insuficiena zincului. Potasiul- mrete rezistena la cdere! secet i boli. 'intre microelemente! frecvent pe cernoziomurile cambice apare carena n zinc! care se manifest n faza de 6-1 frunze prin apariia unor linii de decolorare n "umtatea bazal a frunzei pn la necrozarea lor. 9arena este favorizat de temperaturile sczute din mai - iulie! de monocultur i e$cesul de fosfor. A$cesul de fosfor face ca zincul s fie reinut sub form de pectai n pereii celulari ai rdcinilor. Folul fiziologic al zincului este legat de sinteza %ormonilor de cretere! influennd metabolismul glucidelor i substanelor proteice. Posibilitate apariiei carenei n zinc se coreleaz cu mobilitatea fosforului i factorul de reacie. 9reterea alcalinitii i a coninutului de fosfai mobili determin reducerea mobilitii zincului. Pierderile de producie ca urmare a carenei de zinc sunt cuprinse ntre #0-10 . Pentru prevenirea carenei de zinc s-a stabilit ca necesar aplicarea a #0 /gD%a ;n odat cu fertilizarea de baz a solului! efectul se menine 6 ani. *n zonele cu o mic probabilitate de apariie a carenei n ;n! se aplic stropiri repetate cu soluii de 0!( sulfat de ;n! ncepnd din faza de 2-6 frunze. <ertilizarea organic a porumbului 5plicarea gunoiului de gra"d se face pe toate tipurile de sol n doz de (0-60 tD%a! direct la cultura porumbului! efectul este mai evident n zonele umede. <ertilizarea organo-mineral J mineralizarea materiei organice i prezena ngrmintelor c%imice conduc la obinerea unor sporuri de recolt. Fezultate bune se obin pe solurile nisipoase! erodate prin aplicarea mpreun a (0 t gunoi de gra"d i 2(-67 /g = i 2(-67 /g P. *ngrmintele verzi J cu rol asemntor gunoiului de gra"d! fiind mult aplicate n >C5! 8talia! Cngaria. Ale sunt mai economice atunci cnd sunt cultivate n culturi ascunse sau cultivate n mirite.Pentru culturi ascunse se recomand utilizarea sulfinei! iar pentru culturi duble se recomand lupinul alb.

<ertilizarea c%imic J reprezint unul din cele mai importante mi"loace de cretere a produciei de porumb. Alementul principal care asigur creterea produciei de porumb este azotul! pentru # /g = se obine un spor de recolt de #6-#1 /g. Ba stabilirea dozelor de ngrmnt se ia n considerare tipul de sol! nivelul produciei scontate! rezerva solului! consumul specific! regimul precipitaiilor! %ibridul cultivat! planta premergtoare. <ertilizarea cu =- reacia porumbului la aplicarea azotului este mai mare n cultur irigat n comparaie cu cultura obinuit. 'ozele orientative de azot sunt urmtoarele: ;o#ele orientati+e (e a#ot pentr* -ertili#area por*mb*l*i boabe <i+el*l pro(*c 6ertilitatea iei (e &ol*l*i boabe 8t = $a9 >czut @i"locie Fidicat ,8= P #-(,8= P (-2,8= P 2-65 :0-#(0 70-##0 10-#00 1-#0 #60-(60 #20-((0 #(0-(00 #0-#5 (60-2(0 (20-(:0 (#0-(10 8= P 8ndicele de azot P Lumus $ Q 9orectarea dozelor de = se face prin reducerea dozei cu (0-50 /g =D%a dac porumbul urmeaz dup leguminoase perene sau anuale! de asemenea se reduce cu ( /g = pentru fiecare ton de gunoi de gra"d aplicat direct la cultura porumbului i respectiv # /g = dac gunoiul a fost aplicat la planta premergtoare! doza se reduce cu (0-20 /g = n cazul %ibrizilor sensibili la frngerea tulpinilor. 'oza se ma"oreaz cu (0 /g =D%a dac porumbul urmeaz dup floarea-soarelui i cu (5-20 /g =D%a dac urmeaz dup sfecl! cartofi trzii sau n anul al 888 lea de monocultur. *n funcie de nivelul precipitaiilor n perioada octombrie-februarie doza se corecteaz cu R 5 /gD #0 mm precipitaii peste sau sub media multianual. 'oza se mrete cu (0 /gD%a pe solurile cu aport freatic i cnd semnatul se face n primveri umede i de micoreaz cu (0 /g n primverile secetoase. 5plicarea azotului se face fracionat astfel: - 20-60 /gD%a azot sub form de ngrmnt comple$ sau azotat de amoniu! concomitent cu semnatulM - la praila a 88 a i a 888 a mecanic se aplic 20-)0 /g D%a = sub form de uree! azotat de amoniu sau ngrminte lic%ide. - concomitent cu irigarea se vor asigura doze de #0-(0 /gD%a corelate cu dozele aplicate anterior i starea culturii.

<ertilizarea cu fosfor Jefectul azotului este amplificat dac este administrat mpreun cu fosforul. 'iferenierea dozelor cu fosfor se face n funcie de nivelul programat al produciei de boabe i starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil. 'ozele recomandate de fosfor sunt: ;o#ele orientati+e (e -o&-or pentr* -ertili#area por*mb*l*i boabe <i+el*l pro(*c ieiApro+i#ionarea (e boabe &ol*l*i c* -o&-or mobil 8t = $a>lab @i"locie Fidicat #-( mg P(35D#00g sol (-2 mg P(35D#00g sol 5-1 mg P(35D#00g sol 5 60-70 (0-60 1-#0 )0-#20 60-70 (5-10 #0-#5 ##0-#50 70-##0 10-70 'oza de P se reduce cu # /g P(35 pentru fiecare ton de gunoi de gra"d aplicat direct culturii porumbului i se reduce cu 0!5 /g P (35 dac gunoiul s-a aplicat culturii premergtoare. 5plicarea ngrmintelor cu P se face sub artur! toamna. *ngrmintele comple$e cu P se pot aplica primvara la pregtirea patului germinativ! sau concomitent cu semnatul , fertilizarea starter-. <ertilizarea cu potasiu Preocuparea pentru valorificarea capacitii de producie a %ibrizilor presupune folosirea unor cantiti mari de = i P. 5stfel se poate crea un uor dezec%ilibru n mediul nutritiv! de aceea se recomand administrarea de ?(3 c%iar i pe solurile bine aprivizionate. 'ozele de ? se aplic n funcie de rezerva solului n acest element nutritiv! astfel pe solurile slab aprovizionate cu ? ,sub #0 mg ?(3D#00 g sol- se aplic #00-#50 /gD%a ?(3 M pe solurile aprovizionate mi"lociu ,#0-(0 mg ? (3D#00 g sol- dozele vor fi 70-#00 /gD%a ?(3 i pe solurile bine aprovizionate ,peste (0 mg ?(3D#00 g sol- dozele nu vor depi 10-70 /g ?(3. Pentru fiecare ton de gunoi de gra"d doza de ? (3 se reduce cu (!5 /g ? (3Dt cnd gunoiul se aplic direct i cu # /g ? (3Dt cnd gunoiul s-a aplicat plantei premergtoare. Potasiul mrete rezistena la frngere i rezistena la boli. 5plicarea ngrmintelor cu ? este similar cu cele cu P(35. 5plicarea amendamentelor Pe solurile acide cu pL sub 5!: este obligatorie folosirea amendamentelor cu calciu o dat la 6-5 ani. .9L*cr%rile &ol*l*i

Prin lucrarile solului se urmareste afanarea acestuia pentru imbuntatirea regimului de apa! aer si substante nutritive! incorporarea resturilor vegetale! nivelarea terenului! combaterea buruienilor si asigurarea rasaririi. a- 'up premergtoare timpurii se face artura la adncimea de (0-(5 cm! pe terenurile uoare i (5-20 cm pe terenurile mi"locii i grele! cu plugul n agregat cu grapa stelat. Aficiena arturii este cu att mai mare cu ct se face mai repede dup eliberarea terenului de planta premergtoare. Pregtirea solului prin ( arturi! vara la (0 cm adncime i toamna la 20 cm! nu determin sporuri de producie eficiente.Pn toamna artura de var se menine curat de buruieni i afnat. b- Dup premergtoare trzii se face artura de toamn la adncimea de (5-20 cm! n funcie de umiditate! cu plugul n agregat cu grapa stelat. >e recomand folosirea grapei stelate numai dup plantele care se recolteaz mai devreme ,soia! floarea-soarelui! porumb pentru siloz-! dup plantele recoltate mai trziu artura rmne negrpat . Bucrrile solului n primvar asigur calitatea nsmnrii! ncolirea i rsrirea porumbului. 'ac la desprimvrare terenul este nivelat! nemburuienat i fr resturi vegetale la suprafa! pregtirea patului germinativ se face n preziua semnatului cu combinatorul sau grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli. 'ac primvara terenul este denivelat i mburuienat! se face o lucrare cu grapa cu discuri n agregat cu grape cu coli! dup care n preziua semnatului se lucreaz cu combinatorul! perpendicular pe direcia de semnat. Patul germinativ este de calitate cnd solul pe adncimea de 2-1 cm este mrunit i zvntat! iar dedesubt este aezat! pentru a favoriza ascensiunea apei la bob. >unt ri n care se practic sistemul de lucrri minime n dou variante : - cu o singur trecere J fertilizarea! arat! discuit! grpat! erbicidat i semnat. - cu ( treceri J la prima trecere se face fertilizarea i aratul iar la a doua trecere discuirea! erbicidarea i aplicarea ngrmintelor pe rnd i semnatul. Pentru condiiile rii noastre se poate aplica sistemul minim cu ( treceri. 9a variant a sistemului de lucrri minime n cultura porumbului! n ara noastr fr s fie afectat producia ar putea fi folosit nlocuirea arturii cu lucrarea cu grapa cu discuri 4'4 6!(! n cazul unui teren curat de buruieni! lipsit de resturi vegetale cu condiia ca artura adnc s se e$ecute din ( n ( ani. ).S%m'n a 7i &em%nat*l >mna trebuie s aparin %ibrizilor zonai i s aib PP :7 minim i 4P :0 minim. *mpotriva agenilor patogeni ,fusarioza-! smna se trateaz cu Giradin! Fo0al n doz de 2!5 lDt! Giramet! 5ltiram 2 /gDt! @etoben )0 PC- ( /gDt! @a$im #lDt. *mpotriva duntorilor smna se trateaz cu 4auc%o #(!5 /gDt! 9ruiser : lDt! Promet (5 lDt! >eedo$ #(!5 /gDt.

>emnatul se face cnd n sol la ora ) dimineaa la adncimea de #0 cm! temperatura este de 7O9 i vremea este n curs de nclzire. 9alendaristic n zona de cmpie se seamn ntre #-(0 aprilie i ntre #5-20 aprilie n celelalte zone. Pentru fiecare zi ctigat la rsrire se grbete cu ( zile apariia paniculelor i a stigmatelor! ceea ce duce deci la reducerea perioadei de vegetaie. >emnatul ncepe cu %ibrizi timpurii! mai rezisteni la temperaturi sczute! pe soluri cu te$tur uoar ! care se zvnt mai repede. 'ensitatea- se stabilete n funcie de %ibridul cultivat! umiditatea i fertilitatea solului. Ba %ibrizii timpurii densitatea n teren neirigat este 65.000-10.000 plD%a! iar n condiii de irigare 15.000-)0.000 plD%a! la %ibrizii mi"locii n teren neirigat 60.00055.000 i 10.000- 15.000 n teren irigat iar la %ibrizii trzii 60.000 -50.000 plD%a la neirigat i 10.000-15.000 n teren irigat. 9antitatea de smn la %ectar variaz ntre #5-20 /g n funcie de puritate i germinaie! @@&. 'istana ntre rnduri- porumbul se seamn la distana de )0 cm pe terenurile neirigate i irigate prin aspersiune i la distana de 70 cm pe terenurile irigate pe brazde! iar pe rnd densitatea variaz de la 2-6 plante la metru liniar la 5-1 plante la metru liniar. 5dncimea de semnat Jvariaz n funcie de te$tur i umiditatea solului. *n regiuni umede cu soluri grele se seamn la 5-1 cm! n zone mai uscate cu te$tur mi"locie a solului adncimea este 1-7 cm. <iecare cm n plus la adncime! n funcie de temperatura solului! ntrzie rsrirea cu 5-20 ore. /9L*cr%rile (e >ngri?ire a-9ombaterea buruienilor- reprezint principala lucrare de ngri"ire la porumb.Porumbul are un ritm lent de cretere n primele faze i o densitate redus la unitatea de suprafa de aceea nu face fa competiiei cu cele 700- #500 de buruieni care rsar la m(. Pierderile de recolt datorate buruienilor la %ibrizii cultivai n ara noastr se situeaz ntre 20-:0 . 9ombaterea buruienilor se face prin lucrri mecanice i manuale! prin folosirea erbicidelor sau combinat lucrri mecanice i folosirea erbicidelor. Ba stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor este necesar sa se tina seama de urmatoarele: gradul de infestare cu buruieni! speciile dominante! tipul de sol ,continul de %umus! argila! reactia solului-! conditiile climatice zonale si rotatia culturii. 8nfestarea cu buruieni este foarte diversificata! in care cele mai reprezentative specii sunt: - monocotiledonate: Setaria ,mo%or-! chinochloa ,iarba barboasa-! Digitaria ,meisor-! Sorghum halepense ,costrei- dicotiledonate: !maranthus sp. ,stir-! "henopodium sp. ,loboda-! #anthium strumarium ,cornuti-! Solanum nigrum ,zarna-! Sinapis ar$ensis ,mustar salbatic-!

%aphanus raphanistrum ,ridic%e salbatica-! &olygonum con$ol$ulus ,%isca urcatoare-! !butilon ,teisor-! 'ibiscus ,zamosita-! (hlaspi ,pungulita-! Galinsoga ,busuioc salbatic-! Gallium aparine ,turita-! Datura ,ciumafaia-! "irsium ,palamida-! "on$ol$ulus ,volbura-! Sonchus ,susai-! )athyrus ,sangele voiniculuiPentru combaterea buruienilor fr utilizarea erbicidelor se e$ecut urmtoarele lucrri: - grpat cu grapa cu coli! la 6-1 zile de la semnat! pentru distrugerea buruienilor i a crustei. - grapat dup rsrire! cnd s-a ridicat roua! numai pe timp frumos cnd plantele sunt puin ofilite! pentru a fi elastice! se lucreaz perpendicular pe direcia rndurilorM - lucrarea cu sapa rotativ! cnd porumbul are 2-5 frunze! e$ecutat la viteza ma$im a tractoruluiM - prima prail mecanic ntre rnduri! la adncimea de 7-#( cm! cu viteza de 6-5 /mD%! pentru a nu acoperi planteleM - praila a 88 a se face la #0-#6 zile! la adncimea de )-7cm cu viteza de 7-#0 /mD%M - prasila a 888 a se face dupa #5-(0 zile de la a doua! la adancimea de 5-1 cm cu viteza de #0-#( /mD% Prailele mecanice vor fi urmate de praile manuale dup primele ( praile mecanice. Pe terenurile cu precipitatii bogate este motivat bilonarea porumbului. 9ombaterea c%imic a buruienilor- se poate face prin aplicarea preemergent sau postemergent a erbicidelor. Arbicidele folosite in cultura porumbului sunt in numar foarte mare! pot fi simple! sau comple$e! practic nu e$ista specie de buruiana din lanul de porumb care sa nu fie combatuta de unul din erbicide. Pentru tara noastra importanta mai mare prezinta erbicidele:APG9 ,etil-propil tiocarbamat-! (!6 '! dicamba! atrazin! alac%lor! metolac%lor! but0late! gl0p%osate rbicidele pe baz de &("- Aradicane! Aptam! 5liro$! 'iprocarb! care conin i Eantidot+ care mrete selectivitatea erbicidului. -sunt erbicide sistemice care se absorb prin radicele! acioneaz asupra buruienilor prin in%ibarea germinaiei! nu au remanen! sunt erbicide volatile de aceea se ncorporeaz n sol odat cu pregtirea patului germinativ! combat buruienile monocotiledonate i unele dicotiledonate! unele dicotiledonate ns sunt rezistente ,5. retrofle$us! 9%enopodium album! 9onvolvulus arvense-! mo%orul este combtut foarte eficace. 'oze 1-#0 lD%a. >e pot folosi n asociaie cu atrazinul. rbicide pe baz de atrazin- 4esaprim! 3nezin! >anazin! 5tred. - erbicid sistemic! se administreaz preemergent! nainte de semnat. 9ombate buruienile monocotiledonate i dicotiledonate anuale! este absorbit prin rdcinile

plantelor! acioneaz prin in%ibarea procesului de fotosintez. 'ozele variaz de la (-5 /gD%a! n asociaie cu erbicide antigramineice! dozele se reduc cu 50 . rbicide pe baz de alachlor- Basso! 5lac%lor! 5lane$! @ecloran! Bacorn. - erbicid sistemic! care se absoarbe prin coleoptil! %ipocotil i radicele i acioneaz asupra buruienilor prin in%ibarea sintezei proteinelor! nu este volatil! combate buruieni monocotiledonate i unele dicotiledonate ,5marant%us sp.! 'atura! @atricaria! >olanum nigrum-. 5lac%lorul se administreaz asociat cu atrazin! se administreaz nainte de semnat i se poate ncorpora cu combinatorul. 'oze 7-#0 l singur sau 6-1 l asociat. rbicide pe baz de metolachlor- 'ual - erbicid sistemic! se absoarbe prin coleoptil! %ipocotil i mai puin prin rdcini! se ncorporeaz n sol nainte de semnat! foarte superficial ,2-5 cm-! combate monocotiledonate anuale i costreiul din semine i unele dicotiledonate! se administreaz n combinaie cu atrazin! doze #!5- (!5 lD%a. rbicide pe baz de butylate- 'iizocab! &utizin - erbicid sistemic! se absoarbe prin radicele! in%ib procesul de germinaie. Aste volatil de aceea se ncorporeaz n sol la 7-#0 cm adncime.9ombate monocotiledonate anuale. rbicide pe baz de *,+ D- >'@5- 0!2-0!5 /gD%a - erbicid sistemic! care se absoarbe prin frunze! combate buruieni dicotiledonate ,>inapis! 9irsium! 9%enopodium! >onc%us-! asociat cu dicamba se obine un erbicid care combate buruieni rezistente la (!6 '.,8cedin forte! 8cedin super-. rbicide pe baz de glyphosate- Fondup - erbicid sistemic! neselectiv! se absoarbe prin frunze i se transloc prin toate organele plantei. Ba porumb se folosete numai pentru combaterea costreiului din rizomi! n zone puternic infestate administrarea se face cu elicopterul! cnd umiditatea boabelor de porumb a a"uns la 20 ! iar costreiul este nc verde. *n culturile infestate cu costrei din rizomi tratamentul preemergent se completeaz pe vegetaie! cnd plantele au 2-1 frunze ,porumbul- i 6-1 frunze costreiul! cu unul din erbicidele : Gitus- 60-10 gD%a! Gell- 60 gD%a! @istral- #-#!5lD%a. Aficacitatea este ma$im aplicnd ( tratamente! primul cnd costeriul are 2-6 frunze cu Gell sau Gitus 20-60 gD%a i al doilea dup cca (0 zile cu (0-20 gD%a. Feuita combaterii buruienilor n cultura porumbului nu se asigur numai prin erbicide! ci aceast lupt trebuie dus integrat respectnd rotaia! lucrrile solului. 8n functie de dominanta unor specii de buruieni si conditiile de infestare au fost stabilite mai multe metode de combatere a buruienilor. 1. ;ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate an*ale &i (icotile(onate &en&ibile la erbici(e &i imb*r*ienare re(*&a c* &pecii perene 8"ir&i*m, "on+ol+*l*&9

'oza 3bservatii lD%aM /gD%a Qolatil &utizin 10 >A 1-#0-lD%a aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime 4ardoprim plus gold 6-5lD%a - toate se aplica imediat dupa semanat - dozele de aplicare se stabilesc in Prime$tra gold (.5-2.5lD%a 1.:ratament =evolatile 4uardian e$tra functie de tipul de sol 6-1lD%a combinat 5lazine 6-1lD%a @erlin mi$ #.)5-(.0 lD%a Gazastop 6-5 lD%a 5spect (.5-2 lD%a Buma$ 2.5-6 lD%a >peciile de buruieni combatute cu erbicidele mentionate sunt cele monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate anuale:>etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta! 5marant%us! 9%enopodium! Libiscus! Portulaca. =u sunt combatute speciile: Hant%ium! >inapis! Fap%anus! 5butilon! >olanum ,e$ceptie fac solurile care au sub (!5 %umus-. Qolatile 'iizocab 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime =evolatile 'ual gold #.0-#.5 - lD%a aplicate inainte de semanat si incorporate superficial la 2-6 cm! in 4uardian #.)5-(.5 lD%a !.:ratament c* erbici(e Grop%0 zonele secetoase sau aplicate imediat (-2 lD%a &imple antigramineice dupa <rontier #.(-#.1 lD%a semanat! in zonele umede Fela0 #.)-(.( lD%a 5cenit 500 (.5-5 lD%a >tomp 6-5 lD%a 'acmasuin #.)5-(.5 lD%a 9%allanger #.)-(.( lD%a Proponit )(0 (-2 lD%a Arbicidele mentionate au o eficacitate superioara asupra speciilor monocotiledonate anuale: >etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta si unele dicotiledonate: 5marant%us! 9%enopodium. .. :ratamente c* erbici(e a&ociate -erbicidele mentionate la punctul (! se pot asocia cu unul din erbicidele antidicotiledoneice Fomazin! Fomane$ (-6 /gD%a 9alitraz! >anazin (-6 lD%a @erlin )5 S4 #00-#(0 gD%a @aizina! 5trane$ :0#.#-(.( S4 /gD%a

<elul erbicidului Arbicidul

9alisto &roadstri/e

0.(5-0.25 lD%a 50-)0 gD%a

!. ;ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate &i (icotile(onate an*ale &i perene ,fara >org%um %alepense din rizomi8n acest caz sunt necesare doua tratamente! primul la semanat ,preemergent- si al doilea pe vegetatie ,postemergent-. <elul erbicidului Arbicidul Qolatile 'iizocab 'oza 3bservatii lD%aM /gD%a 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime #.0-#.5 lD%a - aplicate inainte de semanat si #.)5-(.5 lD%a incorporate superficial la 2-6 cm! in zonele secetoase sau aplicate (-2 lD%a imediat dupa semanat! in zonele #.(-#.1 lD%a umede #.)-(.( lD%a (.5-5 lD%a 6-5 lD%a #.)5-(.5 lD%a #.)-(.( lD%a (-2 lD%a # lD%a - epoca optima de aplicare este cand porumbul este in faza de 6-1 frunzeM buruienile dicotiledonate in faza de (-6 frunze! iar speciile #-#.(5 lD%a perene au cel mult #0 cm inaltime 0.6-0.1 lD%a (.0 lD%a

=evolatile 'ual gold 4uardian 1.:ratament c* erbici(e Grop%0 &imple antigramineice <rontier Fela0 5cenit 500 >tomp 'acmasuin 9%allanger Proponit )(0 8cedin super 3ltisan @ 5ril super !. :ratament Bancent gold po&temergent @ustang 9ambio &iosto/ 9allamT ad"uvant0.2-0.6T#.0 lD%a &anvel 6 >T ad". 0.5-0.1T#.0 lD%a Bontrel 200 0.2-0.5 lD%a cand predomina speciile 9irsium! 9liop%ar >onc%us! Pol0gonum >e pot aplica si tratamente asociate cu erbicidele Pea/ T &anvel ,#5 g T0!6 lD%a-M Pea/ T >'@5 ,#5 g T #lD%a-M 9alisto T 5tplus ,0!25 T0!5 lD%a-

.. ;ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate &i (icotile(onate an*ale &i perene ,inclusiv >org%um %alepense din rizomiPe suprafetele de porumb infestate si cu costrei din rizomi! se impune aplicarea a (-2 tratamente si anume: Primul tratament se face cu erbicide antigramineice! amintite anterior. 'oza 3bservatii lD%aM /gD%a Qolatile 'iizocab 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime =evolatile 'ual gold #.0-#.5 lD%a - aplicate inainte de semanat si 4uardian #.)5-(.5 lD%a incorporate superficial la 2-6 cm! 1.:ratament c* erbici(e Grop%0 in zonele secetoase sau aplicate (-2 lD%a &imple antigramineice <rontier imediat dupa semanat! in zonele #.(-#.1 lD%a umede Fela0 #.)-(.( lD%a 5cenit 500 (.5-5 lD%a >tomp 6-5 lD%a 'acmasuin #.)5-(.5 lD%a 9%allanger #.)-(.( lD%a Proponit )(0 (-2 lD%a !. :ratament po&temergent @istral c* #.0-#.5 lD%a -dozele se stabilesc in functie de erbici(e &electi+e inaltimea plantelor de costrei! GitusTGrend 60-10gT0.# AUuip #.)5-(.5 lD%a gradul de infestare si conditiile climatice 8n cazul infestarii si cu dicotiledonate anuale si perene! se va aplica un erbicid anticotiledoneic singur sau in asociere cu erbicidele anticostreice selective mentionate! dar cu conditia respectarii fazei optime de aplicare. ). "ombaterea b*r*ienilor c* *n &ing*r tratament po&temergent a9 In-e&tare mo(erata c* b*r*ieni mono &i (icotile(onate ,inclusiv perene'oza 3bservatii lD%aM /gD%a 1. :ratamente Gazastop 6-5 lD%a -porumbul are 2-6 frunze @po&temergente timp*ri*A - buruienile monocotiledonate sunt &asisTGrend ,Tatrazin(0-(5T0!# ,T(/gD%aBuma$T5traplus 2.0-2.5T0.5lD%a inainte de infratire si cele dicotiledonate in faza de rozeta ,(-6 frunze!. :ratamente Gitus plusTGrend 20)gD%aT0!# - porumbul are 6-1 frunze po&temergent 9ombate 9irsium! >org%um - buruienile au (-6 frunze Arbicidul <elul erbicidului Arbicidul

sun #0 cm inaltime AUuipTad". #!5 T0!(-0!5 lD%a .. :ratamente a&ociate @istral T9alisto #-#.(5T0.(5-0.25 lD%a @istralT&anvel 6 > #.0 T 0.6 lD%a b9 in-e&tare p*ternica c* b*r*ieni an*ale &i perene 8incl*&i+ co&trei (in ri#omi9 1. $ibri# (e por*mb re#ia&tenti (e @tip tran&genicA 8tip @LLA &a* @RRA9 >e recomanda aplicarea de erbicide specifice: - B8&AFGV B8=? ,%ibrizi EBB+- (-6 lD%a sau secvetial (T(M (T2 lD%a - F3C='CP FA5'V ,%ibrizi EFF+- (-6 lD%a sau secvential (T(M (T2 lD%a Gratamentele se aplica in faza de6 frunze pana la 7-: frunze a porumbului! iar buruienile monocotiledonate la (0-(5 cm inaltime! cu aplicarea unei doze ma$ime de erbicid de 5 lD%a. !. $ibri#i (e por*mb re&itenti @nemo(i-icati geneticA - tip ":M 8re#i&tenti la cicloB,(im9 9ombaterea buruienilor monocotiledonete anuale ,>etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta si rizomi- se obtine prin aplicarea erbicidului <ocus Cltra T ad"uvant (!0-(!5 T#!(5 lD%a! in vegetatie! porumbul are 6-7 frunze si buruienile monocotiledonate #0-(0 cm inaltime. 8n cazul infestarii si cu specii dicotiledonate anuale si perene! erbicidul <ocus ultra se aplica asociat cu erbicidele: 9allam Tad"uvant 0!2-0!6 T# lD%a sau 9ambio ( lD%a! 8cedin > # lD%a. - tip @IRA &a* @I:A 8re#i&tenta la erbici(ele imi(a#olinonice9 9ombaterea buruienilor mono si dicotiledonate ,inclusiv 9irsium- se face prin aplicarea postemergenta timpurie a erbicidului Aurolig%tning #!(-#!5 lD%a ! Pulsor #!(-#!5 lD%a cand porumbul are 2-6 frunze! iar buruienile mono si dicotiledonate sunt in faza de (-2 frunze. b.9opilitul! la %ibrizii actuali capacitatea de lastarire este mica! iar lucrarea de copilit nu mai este necesara. c. 9ombaterea daunatorilor! in perioada de vegetatie poate sa fie necesara daca nu s-a efectuat tratamente adecvate la samanta. 8n primele faze de vegetatie se manifesta atacul de gargarita frunzelor ,Gan0mecus dilaticolis- si a viermilor sarma ,5griotes spp.-. pentru combaterea gargaritei se aplica tratamente pe vegetatie cu 5ctara 0!# lD%aM 9al0pso 0!0: lD%a! @ospilan 0!# lD%a d. 8rigarea! consumul de apa difera in functie de %ibrid si zona de cultura intre 6700-5700 mWD%a! perioada critica pentru apa incepe cu #0 zine inainte de aparitia paniculului si se mentine pana la faza de maturitate in ceara. 9alendaristic aceasta se suprapune intervalului secetos dintre (0-20 iunie si (0-20 august. >e recomanda ca pe tot parcursul vegetatiei sa se mentina umiditatea peste plafonul minim ,#D2! X sau (D2 din 8C5-! pe adancimea de 10-70 cm. Bipsa apei in sol in perioada dinaintea aparitiei paniculului duce la pierderi de recolta de 20-)0 .

>e va aplica o udare in fenofaza de 7-#0 frunze cu :00-#(00 mWD%a! urmatoarea udare cu circa #0 zile inainte de aparitia paniculului si ultima udare dupa fecundare in fenofaza de umplere a boabelor )00-:00 mWD%a. Cdarea de rasarire ,(00-600 mWD%a- este necesara numai in primaverile secetoase. >e recomanda folosirea unor instalatii de irigare cu mutare mecanica sau automatizata cu deplasare frontala sau cu tambur si furtun. <olosind aceste instalatii se asigura un ciclu de revenire de #(-#6 zile! timp care este deciv pentru formarea recoltei in perioade de seceta. 8nstalatiile mutate manual sunt satisfacatoare pentru suprafete mici! in sistem gospodaresc. /! 7ecoltarea Fecoltarea mecanizata sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea boabelor a"unge la 20-2( si se inc%eie cand aceasta este cuprinsa intre (6-(1 . @ai tarziu recoltarea se face manual pentru a preveni pierderile prin scuturare. Fecoltarea mecanizata sub forma de boabe incepe cand umiditatea boabelor scade sub (5 . 'upa recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de pastrare ,#6 -. Fecoltarea manuala se face sub forma de stiuleti depanusati! ulterior se taie tulpinile. 8n zonele mai umede din nordul @oldovei si din Gransilvania se recolteaza plantele intregi! se aseaza in glugi! iar detasarea stiuletilor se face ulterior! se porcedeaza asa pentru eliberarea mai rapida a terenului. Faportul dintre recolta de boabe si recolta de tuplini variaza intre 0!5-0!:. Procentul de panusi poate fi apreciat la #D7 -#D#0 din productia de boabe. SORCUL D Sor%hum bicolor $8.! Moench 'in. Sor%hum vul%are 1.1. Importanta, biologie, ecologie 1.1.1. Importan % >orgul se cultiva pentru boabe mature! sirop bogat in za%ar! fura"area animalelor sub form a de siloz sau nutret verde. Qaloarea economic i fura"er a sorgului este dat de urmtoarele nsuiri: Y boabele de sorg se folosesc direct n alimentaia oamenilor sub forma de fainuri! n unele zone din 5frica i 5sia! i n industrie pentru fabricarea amidonului! alcoolului si a berii in amestec cu boabele de orezM Y cu o valoare nutritiv apropiat porumbului! boabele de sorg au o larg ntrebuinare n alimentaia taurinelor la ngrat i a psrilorM Y fnul de sorg este superior calitativ celui de porumb! deoarece conine cantiti mari de sruri de calciu! fosfor i carotenM Y sub form de siloz sorgul are aceeai valoare ca i porumbul siloz i se nsilozeaz foarte uor datorit coninutului ridicat de %idrai de carbonM Y n faz tnr plantele de sorg conin glicozidul cianogen denumit Edurr%ina+! care prin %idroliz i n contact cu enzima emulsin din stomacul animalelor se descompune i formeaz acidul cian%idric. 5ceast substan to$ic este favorizat de

vrsta plantelor! de secet! temperaturi sczute! mburuienare! fertilizare e$cesiv cu azot! irigareM Y doza letal de acid cian%idric este de # mgD/g greutate vie la taurine i 0!# mgD/g greutate vie la oi. 'intre speciile de sorg! cel za%arat nu este to$ic i poate fi consumat de ctre animaleM Y pentru evitarea into$icaiilor la animale! sorgul nu trebuie punat! iar la iesle se administreaz dup ofilirea plantelor! cnd acidul cian%idric se descompune n compui neto$ici. >orgul te%nic! cu ramificatii lungi si elastice! se foloseste la fabricarea maturilor! periilor si a altor impletituri 'in sorgul za%arat se e$trage un suc dulce! bogat in za%aroza 8n 9%ina si 5frica din flori! teci si frunze se obtine un colorant utilizat la vopsirea stofelor! a lanai si pieilor. 1.1.!. "ompo#itia c$imica &oabele de sorg au compozitia c%imica asemanatoare cu boabele de porumb! contin amidonde de peste )5 ! proteine #( 5! grasimi 2!5-6 ! celuloza #!2 . >orgul za%arat contine #1-#7 substante dulci! in special za%aroza. 1.1... Ra&pan(ire >orgul se cultiva pe glob! pe o suprafata de 6(.12 mil.%a! ocupand locul 5 dupa grau! orez! porumb si orz. 9ele mai mri suprafte se cultiva in 5frica apoi 5sia. 8n Auropa suprafetele cultivate sunt mici! sub #7) mii %a. 8n Fomania se cultiva cca ) mii %a! cu o productie medie de #116 /gD%a. 1.1.). Si&tematica. Origine. Soi*ri >orgul aparine familiei 4ramineae! tribul 5ndropogoneae! genul >org%um 5dams! gen care cuprinde 2# de specii anuale i perene. Goate formele de sorg cultivate sunt anuale i aparin speciei >org%um vulgare sin. >org%um bicolor. *n raport cu modul de folosin! aceast specie se mparte n patru grupe: ,- Sorgul pentru boabe - Sorghum $ulgare $ar- eusorghum, la care scopul principal al culturii l reprezint producia de boabe! fiind i grupa cu cea mai mare importan economic. *- Sorgul pentru mturi . Sorghum $ulgare $ar- tehnicum /- Sorgul zaharat . Sorghum $ulgare $ar- saccharatum +- Sorgul fura0er- Sorghum $ulgare $ar- Sudanense Pentru boabe se cultiva %ibrizii de sorg! care sunt mai productivi cu 20-60 fata de soiuri! toti %ibrizii sunt simpli! cu talia cuprinsa intre :0-#20 cm! cu panicul semicompact! perioada de vegetatie dureaza #(0-#50 de zile! @@& P(0-(5 g! capacitatea de productie pana la #0.000 /gD%a.

;onarea %ibrizilor si soiurilor se face in functie de numarul zilelor fara ing%et! mersul vremii in perioada de vegetatie! precum si de insusirile %ibrizilor si soiurilor adaptate la conditiile ecologice de cultura. Ba sorgul pentru boabe este folosit %ibridul semitimpuriu 1undulea *, care se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la seceta si un continut ridicat de proteina digestibila in boabe! de aceea este folosit in %rana pasarilor! porcilor! berbecutilor si taurasilor la ingrasatM %ibridul 1undulea /* este semitradiv! destinat productie de alcool si amidon! boabele contin peste )6 amidon. Ba sorgul za%arat se cultiva %ibrizi 1undulea ,/2 S( si Doina folositi la obtinerea de sirop! otet si alcool alimentar! cat si pentru obtinerea silozului pentru fura"area animalelor. 1.1./. Partic*laritati biologice Ba germinare planta formeaza o singura radacina embrionara. >istemul radicular al sorgului este puternic dezvoltat! cea mai mare parte a masei de rdcini a"ung la peste #m adncime si prezinta un numar aproape dublu de perisori absorbanti! fata de porumb. 5ceasta e$plic rezistena la seceta ridicat a sorgului! mult mai mare dect a porumbului. Gulpina! nalt de #!5-2!0 m! este plin cu mduv i este format din )-(0 internoduri. 9apacitatea de lstrire a tulpinii de sorg este ridicat! ceea ce confer fura"ului o bun calitate. <runzele! au lungimea de 50-70 cm! acoperite cu pruina! ligula este scurta si paroasa iar urec%iusele lipsesc. 8nflorescena este un panicul! cu ramificaii mai lungi sau mai scurte! n funcie de varietate. *ntr-un panicul se gsesc peste #500 de flori. >piculetele sunt grupate cate (-2 dar numai unul este fertil! in fiecare spiculet sunt cate ( flori! din care una este redusa la o palee membranoasa. <ructul este o cariopsa rotuind turtita! @@&P(0-10 g. Ba nceputul perioadei de vegetaie! n primele (-2 sptmni dup rsrire! ritmul de cretere al plantelor de sorg este foarte lent! avnd o slab competitivitate fa de buruieni. 'up aceast perioad creterea este foarte puternic i pericolul mburuienrii se reduce. 1.1.0. "erin e -a % (e -actorii (e +egeta ie >orgul este o specie termofil! cu cerine foarte ridicate fa de temperatur . 5stfel! temperatura minim de germinaie a seminelor este de #0-#( 09! iar cea favorabil din timpul vegetaiei plantelor de (5-()09. >uma gradelor de temperatur necesar pentru ntreaga perioad de vegetaie este de (500-2500 09. Ba temperaturi mai mici de #0-#(09! sorgul i nceteaz creterea. 'intre plantele fura"ere anuale cultivate n ara noastr! sorgul are rezistena cea mai ridicat la secet! datorit sistemului radicular foarte dezvoltat i a reducerii creterii

n cazul insuficienei apei. 5ceasta e$plic i coeficientul de transpiraie redus al sorgului ,#60-#)0-. 'atorit rezistenei mari la secet! sorgul este denumit Ecmila vegetal+. 9erinele sorgului fa de sol sunt minime! de aceea poate fi cultivat pe terenuri cu soluri al cror pL are valori foarte largi! ntre 6!5-7!5. *n comparaie cu alte specii agricole! sorgul valorific mult mai bine solurile nisipoase i srturate. 1.1.1. Zonele (e c*lti+are ;onele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt n cmpiile din sudul @unteniei i 3lteniei! 9mpia &anatului i 9mpia 9entral a @oldovei! avnd! n mare parte! acelai areal de rspndire ca i porumbul. 1.!. :e$nologia (e c*lti+are a-%ota3ia 9a plant premergtoare se recomand culturile care las terenul curat de buruieni! deoarece e$ist pericolul mburuienrii puternice a sorgului! n primele (-2 sptmni dup rsrire! datorit ritmului lent de cretere n aceast faz. *n acest sens cele mai bune sunt culturile pritoare ,porumbul! floarea soarelui- i plantele fura"ere. @onocultura de sorg se poate practica timp de 2-5 ani! dar nu este indicat deoarece gradul de epuizare n ap i substane nutritive al solului este foarte puternic! de aceea dupa sorg se cultiva numai culturi de primavera. b-1ertilizarea >orgul este un mare consumator de elemente fertilizante din sol. 5stfel! pentru realizarea unei tone de biomas vegetal ,boabe! tulpini! frunze-! sorgul e$trage din sol apro$imativ (5 /g azot! 7 /g fosfor! ) /g potasiu. *n zonele secetoase reacia sorgului la aplicarea ngrmintelor c%imice i organice este sczut! n comparaie cu zonele mai umede au n condiii de irigare. 5plicarea gunoiului de gra"d pe solurile azonale ,nisipoase i srturate- constituie o msur eficient pentru sorg! doza fiind de (0-20 tD%a. <ertilizarea cu ngrminte c%imice se face n doze de P10-70 i ?60-10! aplicate toamna i =)0-#00! aplicat primvara! nainte de semnat. *n condiii de irigare dozele de azot pot fi mai mari ,=#50-(00c-)ucrrile solului 'up recoltarea plantelor premergtoare se efectueaz artura adnc! la ((-(5 cm adncime! cu plugurile ec%ipate cu scormonitori i n agregat cu grapa stelat. 'ac terenul este acoperit cu resturi vegetale! nainte de arat se e$ecut o lucrare cu grapa cu discuri! la adncimea de #0-#( cm. Patul germinativ se pregtete n apropierea perioadei de semnat! cu grapa cu discuri! la adncimea de ncorporare a seminelor! trebuie sa fie bine maruntit si curat de buruieni. d-Smn3a i semnatul >eminele trebuie sa aiba puritate minima de :) si germinatia de cel putin 75 ! se trateaz! nainte de semnat! cu insectofungicide pentru apariia bolilor i duntorilor! aceleasi ca si la porumb.

Apoca de semnat se stabilete n funcie de temperatura minim de germinaie a seminelor! cand dimineata la ora 7 este de #6-#5Z9 pe adncimea de semnat. 9alendaristic! sorgul se seamn n prima "umtate a lunii mai n zonele de cmpie! i n a doua "umtate a lunii mai n celelalte zone. 'ensitatea! distana ntre rnduri i norma de semnat se stabilesc n funcie de scopul culturii! sorgul pentru boabe se seamn cu o densitate de #50-(00 mii planteD%a! la distana de )0 cm ntre rnduri i cu o norm de semnat de #(-#5 /gD%aMla sorgul pentru maturi si sirop cantitatea de samanta este 1-7 /gD%a 5dncimea de semnat este de 6-5 cm pe solurile luto-argiloase i de 1-7 cm pe solurile nisipoase. >emnatul se realizeaz la semnatul n rnduri apropiate ,(5-20 cm- cu semntorile universale de tip >CP! iar n cazul semnatului n rnduri distanate ,50 J 70 cm-! cu semntorile pentru culturi pritoare de tip >P9. f- )ucrri de 4ntre3inere 8mediat! dup semnat! n cazul solurilor mai nisipoase sau cu umiditate sczut se e$ecut lucrarea de tvlugire. *n cazul culturilor semnate n rnduri distanate se e$ecut (-2 praile mecanice i #-( praile manuale! caz n care nu mai este necesar combaterea buruienilor pe cale c%imic. Pentru combaterea buruienilor anuale monocotiledonate si dicotiledonate pe cale c%imic se poat aplica preemergent! erbicidele 3nezin 50! Fomazin 500! >atecid in doze de (-5 /gD%a! 5tred 50 SP! 4esaprim 50 SP #0 /gD%a. *n timpul vegetaiei! pentru combaterea buruienilor dicotiledonate! se poate aplica erbicidele >'@5 sau 8cedin forte ,( lD%a-! in faza de #0-(0 cm inaltime a plantelor de sorg si buruienile in faza de rozeta . *n primele faze de cretere! cnd plantele de sorg sunt atacate de pduc%ele verde al cerealelor ,>c%izap%is graminum-! se e$ecut cel puin dou tratamente de combatere! la interval de dou sptmni! cu >inorato$ 25 9A ,#!5-( lD%a-! prin stropire. 8n culturile de sorg pentru mature! in faza de 6-5 frunze se e$ecuta lucrarea de rarit si inlaturarea lastarilor. g-%ecoltarea i conser$area >orgul pentru boabe se recolteaz la maturitatea deplin a seminelor! cnd umiditatea boabelor este mai mic de #6 ! deoarece nu e$ist pericolul de scuturare! cu combinele de cereale cu %ederul ridicat pana sub panicule. >orgul za%arat se recolteaza pentru e$tragerea siropului! incepand din faza de coacere in lapte a boabelor si poate continua pana la coacerea deplina. Fecoltarea se poate face prin secerarea plantelor intregi! dupa care se indeparteaza ultimul internod sarac in za%ar! dar bogat in saruri si frunzele! iar tulpinile se leaga in snopi si sunt duse la statiile de presare. >orgul pentru maturare se recolteaza la inceputul maturitatii in lapte a boabelor! prin taierea paniculelor cu #-( internoduri! dupa care se depoziteaza sub soproane pentru uscare.

>orgul pentru boabe realizeaz! n condiii optime de te%nologie! ntre 6000-)000 /gD%a! sorgul pentru maturi 2000-6000 /gD%a! la sorgul za%arat 70-#00 tD%a din care se obtine 2000 l alcool. MEIUL D Panicum miliaceum 8. 1. 1.Importan %, biologie, ecologie 1.1.1.Importanta Aste una din cele mai vec%i plante cultivate! in vec%ime era cultivat in 8ndia! Agipt! sud-estul si sudul Auropei! insa in climatele mai calde a fost inlocuit cu porumbul iar in climatele umede si racoroase de cartof. &oabele decorticate pot fi prelucrate si folosite: Y n alimentaia omului! sub form de crupe sau psat i pentru prepararea unei buturi alcoolice ,braga-Mmamaliga de mei este %ranitoare dar mai greu de digerat. Y n %rana animalelor se folsete sub form de fura" verde! fn sau semifn! n nutriia vacilor cu lapte! a cailor! iar boabele constituie %rana de baz a multor psri de ornamentM Y boabele de mei au o valoare nutritiv ridicat! cu un coninut de #0-## substane proteice! 2-6 grsimi! 7-#0 celulozM Y paiele de mei sunt foarte apreciate n %rana animalelor! n comparaie cu celelalte cereale! deoarece # /g de paie valoreaz 0!5 uniti fura"ereM Y este o valoroas plant pentru conveierul verde fura"er! mai ales n zonele secetoase! deoarece poate fi cultivat i n cultur dubl! dup cerealele de toamn! avnd o perioad scurt de vegetaie. >uprafata mondiala ocupata cu mei este de cca 21!5 mil.%a! din care suprafete mari sunt in 5sia 9entrala si de Ast! 3rientul @i"lociu! Auropa de Ast. Productia medie mondiala este in "ur de 700 /gD%a boabe. 8n tara noastra cultura de mei este o cultura secundara! fiind folosita in principal in cultura succesiva! pentru fan sau c%iar boabe! datorita rezistentei la seceta si a perioadei scurte de vegetatie. >oiurile romanesti e$istente in cultura sunt: @inerva! @argarit! @arte! @atador! 1.1.!. Partic*laritati biologice Fdcina este fasciculat! puternic dezvoltat! ceea ce ii confera o mare rezistenta la seceta! meiul are cel mai mic consum de apa din toate cerealele! datorita rezistentei la seceta a fost numit si [graul deserturilor+ de =. >aulescu! #:6). Gulpina este erect! de 70-#(0 cm nlime! proas! plin cu mduv! cu mare capacitate de lastarire. <runzele! aezate altern! sunt liniare! cu limbul lat de #0-(0 mm! acoperite cu periori pe faa superioar.

8nflorescena este un panicul lung! rsfirat! cu ramuri lungi! iar fructul este o pseudocariops! de culoare glbuie. Perioada de vegetaie! este scurta! n funcie de soi! este cuprins ntre 10-:0 de zile. 1.1... Si&tematic% 7i &oi*ri @eiul ,&anicum miliaceum B.- face parte din familia 4ramineae i n cultur se seamn mai multe soiuri: Faduga! @arte! @atador! @rgrit! @inerva. 1.1.). "erin ele -a % (e -actorii (e +egeta ie 9erinele fa de temperatur sunt ridicate. 5stfel! temperatura minim de germinaie a seminelor este de #0-#(09! iar cantitatea total de temperaturi de peste #0 09 necesar n timpul vegetaiei este de cca. 70009. =u are cerine ridicate fa de umiditate! coeficientul de transpiraie fiind de (00-((0. 5ceasta face ca meiul s suporte! timp ndelungat seceta de var! perioad n care plantele i nceteaz creterea care! poate fi reluat imediat ce condiiile de umiditate se mbuntesc. Fezistena la secet este dat de sistemul radicular dezvoltat! de pubescenta mare a frunzelor i tulpinilor i de numrul redus de stomate n mezofilul frunzelor. >olurile cele mai indicate sunt cele cu te$tur mi"locie! bine aprovizionate n elemente fertilizante! cu reactie neutra. 1.1. /. Zonele (e c*lti+are *n ma"oritatea cazurilor! meiul nu se cultiv n cultur principal! ci n cultur dubl sau succesiv! att n zonele de cmpie ct i n cele colinare. 1.! :e$nologia (e c*lti+are %ota3ia9ele mai bune premergtoare sunt cele care se recolteaz devreme: cerealele de toamn! borceagurile de toamn! rapia de toamn! cartofii timpurii! leguminoasele anuale. 1ertilizarea=u se efectueaz o fertilizare direct cu ngrminte fosfatice i potasice! meiul valorific efectul remanent al acestor ngrminte aplicate culturilor premergtoare. *nainte de semnat se face fertilizarea cu azot! n doz de =50-70. )ucrrile solului. Gerenurile mburuienate sau cu resturi vegetale se ar! imediat dup recoltarea plantei principale! la adncimea de (0-(( cm! cu plugurile n agregat cu grapa stelat! iar pe cele curate se efectueaz lucrri cu grapa cu discuri! n dou direcii. *n ambele situaii! patul germinativ se pregtete cu grapa cu discuri! n agregat cu grapa cu coli reglabili. Pentru meiul in cultura succesiva se efectueaza lucrari superficiale cu grapa cu discuri! ultima lucrare se face in agregat cu tavalugul inelar. Smn3a i semnatul>mna de mei trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine minime: puritate de :) i germinaia de 75 . *nainte de semnat! smna se trateaz mpotriva tciunelui cu Qitava$ (00 ( /gDt de samanta.

*n cultur principal! semnatul se face cnd temperatura n sol este de #0-#( 09! intre #5(5 aprilie in zona de campie si (5-20 aprilie in zona colinara! iar n cultur succesiv ct mai devreme dup eliberarea terenului i efectuarea lucrrilor pentru pregtirea patului germinativ ,pn la (0 iulie n zonele de cmpie i pn la #0 iulie n zonele colinare-. =orma de semnat este de (5-20 /gD%a! la distana de #(!5 cm ntre rnduri i la adncimea de (-(!5 cm. >e poate semana si la (5 cm intre randuri! folosind o norma de samanta de #0-(5 /gD%a 'up semnat! n cazul culturilor succesive! se e$ecut o uoar tvlugire a terenului. )ucrrile de 4ntre3inereBa nceputul perioadei de vegetaie pericolul de mburuienare este mare! deoarece dup rsrire plantele au un ritm mai lent de cretere. Pentru combaterea buruienilor se pot aplica aceleai tipuri de erbicide ca i n cazul celorlalte cereale pioase. Preemergent se pot aplica erbicide cum ar fi cele pe baza de atrazin:3nezin! 4esaprim 5#0 /gD%a! iar pentru combaterea buruienilor dicotiledonate pe vegetatie se fac tratamente cu >'@5 #!5-(!5 lD%aM 8cedin forte ( lD%a! 4lean 50 gD%a sau Bontrel 6-5 lD%a! aplicate cand plantele de mei sunt in faza de infratit si inainte de alungirea paiului. *n zonele irigate se recomand aplicarea a #-( udri cu 600-500 m2D%a ap. %ecoltarea i conser$area. @eiul are o coacere neuniforma! e$istand pericolul scuturarii boabelor. &oabele se sparg usor la recoltare! de aceea turatia batatorului nu trebuie sa depaseasca )00-700 turatiiDminut. <aza optima de recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului au capatat culoare caracteristica si 75-:0 din boabe s-au intarit. >e recolteaza cu combina de cereale dintr-o singura trecere sau in anumite situatii se poate recolta divizat! in prima faza cand )0-)5 din boabe s-au intarit se taie plantele cu vindroverul la #5-(0 cm inaltime si numai pe roua pentru a nu se scutura boabele! dupa (-6 zile de la cosire se treiera cu combina! prevazuta cu ridicator de brazda. Ba mei paiul este plin cu maduva si urmare se usuca mai greu. Faportul boabe:paie este de #:#!2 -#!5. Pe plan mondial productiile sunr cuprinse intre 650-(.000 /g boabeD%a! in tara noastra se obtin productii de #000-(500 /gboabeD%a. Pentru fura" meiul se recolteaza in faza de lapte-ceara ,pentru insilozare- sau c%iar mai devreme ,pentru masa verde sau fan-. OREZUL D ORYZA SA:IEA 1.1 Importanta, biologie, ecologie 1.1.1 Importanta 5laturi de grau! orezul este una din cele mai importante plante cultivate. &oabele de orez sunt destinate in primul rand alimentatiei umane! constituind %rana de baza in principal pentru locuitorii 5siei! unde consumul anual depaseste #00 /gDlocuitor! atingand #:0 /g in Qietnam! #66 in 8ndonezia! #2) /g in G%ailanda ,in comparatie cu un consum mediu mondial de 10 /gDlocuitorDan-. 8n ultimele decenii

consumul de orez a crescut in 5frica si 5merica Batina. 8n tarile din regiunile temperate orezul este un [aliment de completare+! este prezent in %rana aproape zilnic! insa in cantitati mici si sub diferite forme. &oabele se prelucreaza usor! in mod frecvent numai prin fierbere! ele au o valoarea nutritiva ridicata! calitati gustative remarcabile si un grad ridicat de digestibilitate. 8n cantitati mici boabele de orez sunt folosite si la fabricarea alcoolului ,in \aponia se produce bautura traditionala [sa/e+-! a berii ,in amestec cu orz-! a amidonului! glucozei! acidului acetic. >ubprodusele rezultate ,sparturile de boabe! taratele! boabele mici si cele imaturesunt folosite in fura"area animalelor. Paiele de orez sunt folosite la fabricarea %artiei! cartonului! asternut sau fura" in zoote%nie. #.#.!. "ompo#itia c$imica &oabele nedecorticate contin 7 proteine! ( grasimi! )2 glucide! #0 celuloza! ) saruri minerale. &oabele decorticate pierd )5 din lipide! 50 din sarurile minerale! o parte din proteine si aproape complet vitaminele. 'e aceea boabele de orez decorticate contin aproape in totalitate amidon ,)1-:# -. #.#... Ra&pan(ire Pe glob se cultiva orez pe #5#!# mil. %a! iar productia mondiala medie a fost de (5)0-2500. Gari mari cultivatoare de orez sunt 8ndia! 9%ina! 8ndonezia! G%ailanda! Qietnam! <ilipine. >uprafate intinse se cultiva cu orez si in =igeria! &razilia! Pa/istan! >C5. 8n Auropa suprafetele cultivate cu orez sunt mici! dintre tarile cultivatoare se remarca 8talia si >pania. 8n Fomania cultura orezului a cunoscut in ultimii ani un regres! din cauza costului ridicat al apei de irigatie dar si datorita concurentei orezului din import! suprafetele cultivate cu orez la nivelul anului (00# areu de #!5 -(!5 mii.%a! productia medie fiind de ()00-(:70 /gD%a si in concluzie Fomania este dependenta de orezul din import pentru acoperirea consumului intern. 1.1.). Si&tematica, origine, &oi*ri 3rezul este originar din sud-estul 5siei si din 8ndia! actual orezul se cultiva atat in zonele tropicala si subtropicala! cat si in zona temperata! limita nordica de cultivare a orezului in Auropa fiind nordul 8taliei! <ranta si sudul Fomaniei. 3rezul cultivat aparine genului 3r0za sativa care cuprinde trei subspecii: ssp- bre$is! caracterizat prin boabe scurte! de 2-6 mm lungimeM ssp-indica, caracterizat prin boabe subiri i lungi! plante cu tulpini i frunze lungi i de culoare verde Jdesc%is! perioad lunga de vegetaieM ssp- 0aponica! cu boabe mari! ceva mai scurte! pline! cu talie mi"locie! cu frunze fine! de culoare verde Jnc%is! perioad mai scurt de vegetaie! cultivat n zona temperat.

*n comerul mondial! orezul este mprit n dou tipuri n funcie de: compozi3ia chimic a amidonului ,amidonul poate fi constituit aproape e$clusiv din amilopectin sau att din amiloz! ct i amilopectin-M aroma boabelor ,tipul aromat se cultiv n 8ndia-M caracteristicile bobului i ndeosebi lungimea ,tipul cu bobul scurt -)!( mm lungimea medie J este preferat de consumatorii din 5sia de nordM tipul cu bobul lung J :!: mmeste preferat de ma"oritatea consumatorilor americani i europeniBa noi n ar se cultiv ssp- 0aponica! soiurile folosite n prezent fcnd parte din varietatea italica! caracterizat prin panicule nearistate! palee galbene! cariopse albe! ele sunt n totalitate soiuri precoce Jcreaii ale amelioratorilor romni. >oiurile omologate a fi cultivate la noi in tara sunt: 3ltenita! >peranta! ;efir! 'unarea! Alida. 1.1./. Partic*laritati biologice 9aracteristicile orezului cultivat sunt: infratirea abundenta. Bimbul frunzei ingust! inflorescenta un panicul rasfirat! floare are 1 stamine! fecundarea este autogama. Incoltirea D la germinatie boabele de orez au nevoie de mai putin o$igen comparativ cu alte cereale! de aceea boabele de orez pot germina si in apa. Ba germinarea obisnuita in sol uscat! apare mai intai radicula si apoi coleoptilul! in timp ce la germinarea in apa! apare mai intai coleoptilul. In-ratirea J incepe la #0-#5 zile de la rasarire! planta de orez formeaza de regula 2-1 frati fertili. Fadacinile! tulpina si frunzele sunt prevazute cu canale aerifere! care asigura o$igenul necesar respiratiei organelor subterane! cand solul este acoperit cu apa. In-lorirea J dureaza 5-: zile la un panicul! inflorea si fecundarea sunt favorizate de temperatura aerului de minim ((O9 iar cea optima ()-(: O9! iar umiditatea relativa sa fie de )0-70 . Paniculul are spiculete uniflore si formeaza 20-:0 de boabe imbacate in palee! cu @@& P(5-65 g. 8n conditii mai putin favorabile in endospermul bobului se poate observa o pata albicioasa care contine indeosebi maltoza si de$trine si mai putin amidon si care apare datorita umplerii defectuoase a bobului! prezenta acesteia creaza unele dificultati la treierat si conditionare! prin deformarea si spargerea boabelor! precum si la preparare! prin desfacerea la fiert a boabelor si formarea unui terci. Perioada de vegetatie a plantelor de orez este cuprinsa intre #05 -#65 de zile! perioada in care trebuie sa acumuleze (600-2(00O9. Pentru tara noastra trebuie sa cultivam zoiuri care trebuie sa aiba un necesar termic de cel mult (600O9! pentru a a"unge la maturitate. 1.1.0. "erintele -ata (e clima &i &ol (emperatura - orezul este foarte e$igent la caldura! cere temperaturi minime de (0 O9 timp de 2 luni. 4erminarea semintelor incepe la #0-#( O9! dar optimul este in "ur de 20-25O9! la inflorire temperatura optima este de ()-2(O9 iar cea minima #)-((O9.

scaderile de temperatura din perioada de inflorire antreneaza caderea florilor! ceea duce la scaderea recoltei. 5miditatea J orezul este cereala cea mai pretentioasa fata de apa! in zone de cultura unde orezul nu se iriga! trebuie sa cada #10-200 mm precipitatii lunar sau #000#700 mm pe intreaga perioada de vegetatie.8n cultura irigata este nevoie de (-(!5 lDsecD%a! ceea ce corespunde cu o norma de irigatie de 20-60 000 m] apa. 8n zona temperata! cu oscilatii bruste de temperatura in timpul verii! stratul de apa "oaca un rol termoregulator foarte important! de aceea in zona temperata se practica numai cultura submersa a orezului.Pentru tara noastra se considera ca este necesara o norma de irigatie de (0 000 mW apaD%aDan. 5pa provenita din ape curgatoare este cea mai potritivitapentru irigarea orezului! continutul de saruri din apa de irigatie nu trebuie sa depaseasca #-( gDl. Principala sursa de apa pentru amena"arile orizicole este 'unarea! iar pentru unele "udete >iretul! 3ltul! \iul. "urentii de aer- pot stan"eni inradacinarea plantelor in faza de germinare-rasarire! favorizeaza caderea plantelor si scuturarea boabelor la maturitate. )umina J orezul necesita minim #000 de ore de stralucire a soarelui. Solul J orezul poate valorifica solurilde lunca aluviale normale si saline sau alcaline! nu se cultiva pe soluri nisipoase sau argiloase. 1.1.1. Zonele ecologice 8n tara noastra zona foarte favorabila culturii orezului este situata de-a lungul 'unarii! in incintele indiguite! de la 9alafat la &raila.;ona favorabila este situata in luncile >iretului! &uzaului! 3ltului! in &anat si vestul "udetului Gimis. 1.!. :e$nologia (e c*lt*ra a ore#*l*i a6%otatia 5mplasarea culturilor de orez se face pe terenuri amena"ate in mod special! impartite in parcele dreptung%iulare! cu suprafata de #-6 %a fiecare! incon"urate de digulete si prevazute cu canale de alimentare si evacuare a apei. 3rezul este o planta care suporta monocultura! dar nu mai mult de 2-6 ani la rand! deoarece e$ista pericolul aparitie unor efecte nedorite cum ar fi: acidifierea solului! compactarea lui! spalarea elementelor nutritive. >e recomanda sa se organizeze asolamente de 1 ani! dintre care 6 ani cu orez! urmati de ( ani de [odi%na+! in primul an se cultiva o prasitoare ,soia! porumb! floarea J soarelui-! iar in anul urmator o cereala paioasa recoltata vara care permite! astfel lucrarea timpurie a solului in vederea semanatului orezului. b6 1ertilizarea =ecesarul de elemente nutritive al unei culturi de orez!pentru a produce # t boabeD%a este de (( /g =! #0 /g P(35! (0 /g ?(3. 3rezul reactioneaza bine la aplicarea azotului! dozele de zot variaza intre #(0-#50 /gD%a! din care (D2 se aplica primavara inainte de semanat! iar restul in vegetatie dar fara

a depasi data de # iulie.<ertilizarea faziala cu azot se face dupa erbicidarea pentru mo%or. 'intre ingrasamintele cu azot este de preferat sulfatul de amoniu! deoarece amoniacul nu este spalat cu apa de irigatie. 8ngrasamintele se aplica terestru ,cu tractoare ec%ipate cu roti cu pinteni! in agragat cu @89 500- sau cu avionul. <osforul are un rol important! influentand favorabil inradacinarea si infratirea! aplicarea ingrasamintelor cu fosfor este obligatorie! dozele recomandate fiind de 70 -#00 /gD%a P(35.5plicarea fosforului se face toamna sau c%iar primavara inainte de semanat. 8ngrasamintele cu potasiu se aplica mai ales in orezariile vec%i si cand s-au folosit doze mari de azot si fosfor! dozele folosite sunt de 70-#00 /g ?(3 aplicate inainte de semanat sau fractionat la fel ca azotul. 8ngrasamintele organice sunt eficiente in cultura orezului mai ales in orezariile vec%i! folosind 20 tD%a gunoi bine fermentat! aplicat la planta premergatoare prasitoare din asolament. Pe solurile saraturate! cu reactie alcalina se aplica amendamente sub forma de fosfogips! in doze de 6-#0 tD%a. c6)ucrarile solului !ratura J trebuie facuta toamna la adancimea de (2-(5 cm pe solurile normale si la (7-20 cm pe solurile cute$tura usoara si saraturi. 8n orezarii in mod frecvent este necesara lucrarea de afanarea adanca a solului ,scarificarea-! efectuata o data la 6 ani! la adancimea de 50-10 cm. Pentru reusita culturii orezului o lucrare deosebit de importanta este ni$elarea terenului! care poate fi capitala si de intretinere. 7i$elarea capitala se face la amena"artea orezariei si apoi la interval de 6 ani! la cultura premergatoare din asolament. 7i$elarea de intretinere se face in fiecare an si are ca scop corectarea denivelarilor rezultate in urma lucrarilor mecanice. =ivelarea se poate realiza in teren uscat prin doua treceri in sensuri diferite cu nivelatoare tractate sau dupa inudarea parcelelor! terenul lucrandu-se cu tractorul prevazut cu roti cu pinteni si lama nivelatoare. 'upa nivelare de administreaza ingrasamintele si erbicidele pe baza de molinat ,3rdram-. 8nainte de semanat se vor desc%ide cu freza rigole a"utatoare care asigura o inundare si o evacuare mai rapida a apei din parcela. d6Samanta si semanatul >amanta destinata semanatului trebuie sa aiba puritatea fizica minim :7 ! germinatia minim 70 ! sa contina numai boabe intregi si nedecorticate. Gratarea semintei inainte de samanat este obligatorie cu Girameto$ 2/gDt samanta sau Qitalin 2 /gDt de samanta. 3rezul poate fi semanat in doua variante: in strat de apa prin imprastiere sau in uscat.

Semanatul in apa este metoda cea mai folosita atat la noi in tara cat si pe plan mondial. 5cesta metoda are unele avanta"e: se castiga #0-#5 zile din perioada de vegetatie prin folosirea de samanta preincoltita ,samanta se tine (6-67 de ore la umectat! dupa care se scoate din bazine pentru o usoara zvantare! metoda se poate folosi si pe solurile salinizate! solurile grele! precum si in situatiile in care nu se poate pregati corespunzator patul germinativM permite folosirea erbicidelor pe baza de molinat ,3rdram- care sunt foarte volatile si care trebuiesc incorporate in sol imediat dupa aplicare. >emanatul in apa se face prin imprastierea cu mi"loace terestre ,tractor prevazut cu roti cu pinteni si masina de imprastiat ingrasaminte c%imice- sau aeriene ,avion! elicopter-. Aste foarte importanta distribuirea cat mai uniforma a semintelor! inanaute de semanat se face tulburarea apei pentru ca dupa semanat! peste seminte sa se depuna un strat de mal de cc 0! 5 cm grosime. Semanatul in uscat Jse face tot prin imprastiere, folosind masini de administrat ingrasaminte c%imice sau semnatori universale pentru cereale paioase ec%ipate cu patine dar fara tuburi.Patul germinativ trebuie sa fie foarte bine pregatit! inainte de semanat se recomanda aplicare unei tavalugiri cu tavalugul inelar! pentru a elimina riscul acoperirii cu pamant a semintelor dupa inundare.Pe teren bine pregatit se poate semana cu semanatoarea universala! la adancimea de ( cm! folosind patine prevazute cu limitatori de adancime. Ba semanatul in uscat se realizeaza la suprafata o distribuire mai uniforma a semintelor! dar samanta poate fi acoperita cu pamant in cazul unui pat germinativ necorespunzator! ceea ce duce la o rasarire neuniforma. 'e asemeni dupa semanat! daca la inundarea parcelelor introducerea apei nu se face treptat si lent samanta aflata pe suprafata solului va fi antrenata de apa la capetele si colturile parcelei! afectant neuniformitatea lanului. Densitatea este de :00-#000 b.g.D m^! realizandu-se (50-250 planteDm^ sau 600-100 panicule recoltabileDm^. 7orma de samanta folosita este de (50-200 /g samantaD%a. poca de semanat este cand temperatura apei este de #5O9! iar cea a solului #0-#( O9! cu tendinta de crestere.Perioda optima de semanat este (0 aprilie J 5 mai. 8ntarzirea semanatului este foarte daunatoare deoarecese intarzie vegetatia in toamna! cu consecintele legate de maturare ceea ce implica pierderi importante de recolta. >e seamana intai soiurile cu perioada de vegetatie mai scurta si apoi cele mai tardive. e6 )ucrari de ingr0ire "ombaterea buruienilor 9ele mai frecvente specii de buruieni sunt cele din genul chinochloa 8 - crusgalli9 - phyllopogon9 - oryzoides- si specia )eersya oryzoides! la care se adauga buruieni specifice din familia "yperaceae ,rogozuri-.

Pentru combaterea mo%orului se aplica erbicide pe baza de molinat 3F'F5@ )-7 lD%a! aplicat in (00-600 l apaD%a! se aplica inainte de semanat! pe teren foarte bine pregatit! este volatil de aceea se incorporeaza la 1-7 cm adancime prin ( lucrari cu grapa cu discuri si inudarea parcelei imediat dupa aplicare sau in cel mult (6 de ore. Arbicidul nu combate toate speciile de mo%or. Fezultate bune se obtin folosind erbicidul >5GCF= 7-#0 lD%a! aplicat preemergent atat in cazul semanatului in apa cat si la semanatul in uscat. 8n mod frecvent este necesara o erbicidare de corectie pe vegetatie! pentru combaterea speciilor de mo%or rezistente la molinat! folosind erbicidele: <59AG 0!)5-# /gD%a! >3<<8G PBC> 1 lD%a! care se aplica incepnd din faza de (-2 frunze a mo%orului pana la inceputul infratirii. 8nainte de aplicarea erbicidarii apa se evacueaza complet si se introduce la #-( zile dupa tratament un strat de apa de #5-(0 cm! apoi dupa 1-7 zile se revine cu stratul de apa de grosime normala. Arbiciul =5&C >! se aplica in doza de 0!1-0!7 lD%a incepand din faza de (-2 frunze pana la faze de 6-5 frunze a mo%orului si inceputul infratirii orezului! nu este necesara evacuarea apei. >peciile de 90peraceae si de buruieni dicotiledonate se combat pe vegetatie cu erbicide &5>54F5= 2lD%aM 45FB3=T'893GAH #T( lD%aM B3='5H )0-:0 gD%a. Pentru combaterea speciei )eersya oryzoides se recomanda aplicarea tratamentelor postemergente cu erbicidul &5>G5 5 lD%a. 9ombaterea algelor se face cu sulfat de cupru in cantitate de (0 /gD%a in tot timpul perioadei de vegetatie. "ombaterea bolilor si daunatorilor &oala cea mai periculoasa este arsura bacteriana sau [brusone_ -&yricularia oryzae! care ataca orezul pe toata perioada de vegetatie si indeosebi in faza de burdufinflorire.5tacul este favorizat de verile racoroase si e$cesul de azot. @i"loacele de prevenire sunt rotatia culturii! arderea miristei! fertilizarea ec%ilibrata! tratarea semintei si tratamente in vegetatie cu '8GL5=A ( /gD%a si G3P>8= # lD%a aplicate in faza de burduf. 5lte boli ale orezului sunt patarea bruna J 'elminthosporium oryzae! pentru care se recomanda aceleasi masuri de combatere ca si in cazul arsurii bacteriene si fusarioza produsa de 1usarium moniliforme! care ataca in fazele de germinat si inflorit! masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca si la celelalte boli. Principalii daunatori ai orezului sunt: musculita orezului! atacul fiind pagubitor in stadiul de plantula. 'aca este necesar se aplica un tratament cu insecticide din grupa piretroizilor de sinteza. :rigarea culturii Aste o lucrare esentiala in cultura orezului! regimul de irigare folosit la orezariile din tara noastra este submersia intermitenta cu nivel de apa variabil. 5cesta presupune ca la semanatul in apa se face inundarea parcelei cu #0 cm de apa! cu #-( zile inainte de

semanat! dupa 1-7 zile de la semanat se evacueaza apa timp de 67 de ore pentru inradacinarea plantelor! apoi terenul se inunda din nou! cu marirea treptata a grosimii stratului de apa. Ba infratire nivelul apei se coboara la 2-6 cm! pentru a asigura o$igenul necesar plantei in aceasta faza! dar si pentru a prote"a nodul de infratire de actiunea directa a razelor solare. 5poi grosimea stratului de apa creste la #0-#5 cm si atinge un ma$im de (0-(5 cm in faza de aparitie a panicului Jinflorire. Ba fecundare Jformarea bobului stratul de apa se reduce la #0-#5 cm! iar in faza de maturitate in ceara se opreste alimetarea cu apa! iar cu #0-#5 zile inainte de recoltare se evacueaza complet apa. Avacuarea apei se face insa treptat pentru ca o evacuare brusca poate provoca o cadere masiva a plantelor. Avacuarea apei se face si in cazul administrarii ingrasamintelor! erbicidelor sau combaterii bolilor si daunatorilor. 8n cazul semanatului in uscat! pana la incoltire se introduc in parcela cate 5-1 cm strat de apa care se lasa sa se infiltreze treptat! operatiunea repetandu-se de 6-1 ori! in continuare regimul apei se conduce ca si in cazul semanatului in apa. %ecoltarea 9and boabele a"ung la (7-20 umiditate! se recomanda evacuarea treptata a apei din parcele. @omentul optimde recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului se afla la coacerea deplina ,cca #7-(0 umiditate! uneori c%iar (6 -! calendaristic orezul se recolteaza intre #5 sept.-#5 oct. Pentru recoltarea mai timpurie se aplica tratamente cu desicanti cum ar fi diUuat FA4B3=A (-2 lD%a sau dimetipin J L5FQ5'A #!5 lD%a! aplicate cand boabele au (6-(1 umiditate!recoltarea putand incepe la 2-5 zile dupa tratament. Fecoltarea se face direct din lan! cu combina pentru cereale paioase ec%ipata special pentru orez ,batatorul si contrabatatorul cu cuie! rotile se inlocuiesc cu senile! turatia tobei nu trebuie sa depaseasca 500-550 rotatiiDmin-! viteza de inaintare este de #!5( /mDora. Cneori se impune recoltarea divizata a orezului! datorita coacerii neuniforme! lucrare se face prin taierea plantelor cand umiditatea boabelor este de (1-(7 cu vindroverul reglat pentru taierea miristei la (0 cm inaltime! iar cand boabele a"ung la #5#) umiditate se treiera cu combina prevazuta cu ridicator de brazda. Productiile medii obtinute inainte de #:7: au fost de (500-2500 /gD%a! insa in mod frecvent sunt e$ploatatii agricole care obtin productii de peste 6000 /gD%a. Grebuie insa mentionat ca in zonele traditionale de cultura a orezului se obtin productii medii ce depasesc 5000-1000 /gD%a. 8mediat dupa recoltare este necesara conditionarea recoltei ,eliminarea impuritatilor cu continut ridicat de apa! a fragmentelor vegetale verzi- in scopul evitarii deprecierii calitatii recoltei. 5poi orezul uscat [padd0+ ,boabele de orez nedecorticate-! este prelucrat prin decorticare.

FRIS"A D 6ACOPYRUM ES"ULE<:UM 1. Importanta 5partine familiei Pol0gonaceae! este inclusa in grupa cerealelor fiind considerata o pseudocereala! datorita compozitiei c%imice a boabelor si utilizarii acestora in alimentatie si in fura"are! similar cu boabele de cereale. &oabele de %risca sunt folosite in alimentatie sub forma de grisuri! pesmeti! biscuiti! amestecuri de cereale pentru micul de"un! crupe. &oabele sunt folosite de asemeni in alimentatia animalelor: porci! pasari! valoarea nutritiva este ceva mai scazuta decat a cerealelor datorita ponderii mai mari a invelisurilor fructului! dar %isca este singura cereala care nu este deficitara sub aspectul continutului de lizina. 'in punct de vedere agronomic! %risca prezinta interes deoarece nu este pretentioasa fata de te%nologia de cultura! planta acopera repede terenul si inabusa buruienile! creste foarte repede si poate asigura in 2 luni recolte de 6-1 tD%a masa uscata. Planta contine rutina substanta folosita in medicina pentru tratarea fragilitatii vaselor capilare sanguine. Aste de asemeni o e$celenta planta nectaro-polenifera! furnizand 50-#50 /g nectarD%a. Aste originara din regiunile muntoase ale 9%inei si =epalului! unde si-a pastrat importanta in alimentatia populatie locale. Ba nivel mondial se cultiva pe cca # mil.%a. Gari cultivatoare de %risca sunt: 9anada! <ranta! Polonia! >C5. Festrangerea culturii se datoreaza unor cauze cum ar fi:valoarea nutritiva a boabelor sub nivelul cerealelor! productii instabile de la un an la altul! recoltarea dificila datorita maturitatii esalonate a boabelor si culcarii la pamant a plantelor la maturitate! valorificarea nesigura pe piata. Lrisca a revenit in atentia consumatorilor din <ranta! datorita calitatii dietetice a boabelor! de aceea <ranta importa cantitati mari de %risca din 9%ina si &razilia. !.Partic*laritati biologice 5re o perioda de vegetatie scurta! de :0-#(0 de zile si un necesar termic de #500-#700 O9. Planta este adaptata la un climat umed si racoros! semintele germineaza la 6-5 zile dupa semanat daca are umiditate suficienta si temperatura este peste #0 O9.Planta este sensibila la temperaturi scazute! de aceea se seamana primavara mai tarziu.

=u este pretentioasa fata de sol! valorificand solurile sarace! acide! nisipoase! nu suporta solurile grele cu e$ces de umiditate. >olurile fertile nu sunt indicate deorece favorizeaza cresterile vegetative in detrimentul fructificarii. RG(Gcina Aste pivotant`! a"ungand pan` la (0-60 cm adancime! cu numeroase ramificabii fibroase r`spandite cndeosebi cn stratul arabil. Peri absorbanbi sunt lungi de 2-5 mm lungime! datorit` acestui fapt are o foarte mare putere de solubilizare di absorbbie. :*lpina Aste erect`! ramificat` c%iar de la baz`! suculent` di goal` cn interior! cu cn`lbimea de 20-10 cm! poate a"unge di la #00 cm cn`lbime cn condibii favorabile de vegetabie! de culoare verde sau verde-rodiatic. 6r*n#ele >unt alterne! triung%iulare sau sagitat J cordate! glabre! cele de la baz` lung pebiolate cele de la varf aproape sesile. =ervurile frunzelor sunt udor p`roase! colorate cn verde sau verde J rodietic. >ucul tulpinilor di frunzelor este foarte acid. 6lorile >unt grupate cn raceme alungite! lung pedunculate! inserate a$ilar laa frunzele superioare. 9uloarea florilor este alb Jroz sau rodu! cu miros pronunbat. Polenizarea este alogama entomofila! pentru o buna polenizare este nevoie de (-2 familii de albine D%a. 6r*ct*l Aste o nucul` cu trei muc%ii! de culoare brun` -castanie sau cenudie argintie! lucioas` dup` recoltare di mat` mai tarziu. @@& P #:-() g. 9oacerea fructelor se face edalonat! de aceea au loc pierderi mari de recolt` prin scuturare ,#0-60 din recolt`-. .. :e$nologia (e c*lt*ra %otatia si semanatul Poate fi semanata dupa orice cultura. >e seamana primavara mai tarziu! cand temperatura solului a depasit #0 O9! de regula in a doua "umatate a lunii aprilie J inceputul lunii mai. Poate fi cultivata si in cultura succesiva dupa plante fura"ere sau cereale paioase! semanandu-se la sfarsitul lunii iulie.>e seamana in randuri dese ,#(!5 cm-! in teren bine maruntit la suprafata! nivelat! plantele cresc repede inabusind buruienile. 1ertilizarea >e face cu doze mici de ingrasaminte! 60-10 /g =D%a! 60-50 P(35 /gD%a si 10-70 /g ?(3 D%a.=u se recomanda folosire clorurii de potasiu ca ingrasamant deoarece %risca este sensibila la clorul din sol. %ecoltarea 'e face in septembrie! destul de dificil din cauza maturitatii esalonate a boabelor. >e recolteaza mecanizat! cu combina de recoltare a cerealelor! cand )0 din fructe au a"uns la maturitate. Productiile obtinute sunt de #000-#500 /g boabeD%a! dar pot a"unge si la

(500-2000 /g boabeD%a. 8mediat dupa recoltare este necesara conditioanarea recoltei! prin eliminarea impuritatilor si uscarea boabelor la #(-#6 umiditate. LECUMI<OASE PE<:RU BOABE 1.1 Importan %, biologie 1.1.1 Importan % D plantele cuprinse n aceast grup fitote%nic au ca produs principal seminele ,boabele- bogate n protein. 5ici sunt incluse: mazrea! fasolea! soia! lintea! nutul! bobul! lupinul! latirul! ara%idele i fasolia. Goate fac parte din ordinul )eguminosales ,1abales-! familia )eguminosae ,fam. 1abaceae sau &apilionaceae-. <iind din aceeai familie botanic aceste plante au anumite nsuiri morfologice! biologice! c%imice! ecologice i te%nologice comune. 'in familia )eguminosae8 1abaceae6 sunt cultivate i alte plante cu ntrebuinri variate ,fura"ere! legumicole! medicinale!etc-! necuprinse n acest capitol. *n decursul anilor! treptat! numrul speciilor i biotipurilor cultivate a crescut! datorit importanei lor mari n alimentaia omului i animalelor. 8mportana leguminoaselor pentru boabe const! n primul rnd! n coninutul ridicat n protein al seminelor! conferindu-le o valoare alimentar ridicat. Cnele dintre ele ,soia i ara%idele- au un coninut ridicat n ulei! fcnd posibil e$tracia prin procedee te%nice obinuite! fiind valoroase plante oleaginoase. >oia este planta cea mai mare productoare de ulei vegetal pe glob! iar ara%idele ocup locul trei dup soia i floarea-soarelui. 9oninutul proteic din boabele leguminoaselor depete de (-6 ori pe cel al cerealelor. Faportul dintre proteina brut i componentele neproteice este la: soia i lupin de #D#!)M la mazre #D (!7M la bob : #D (!6. 'eci boabele leguminoaselor reprezint alimente i fura"e concentrate n protein. Aste de remarcat i valoarea proteic ridicat a boabelor! ec%ivalent la unele specii cu proteinele de origine animal! coninnd aminoacizi eseniali. Proteina din boabele leguminoaselor are o digestibilitate ridicat ,circa :0 - i nu formeaz acizi urici ,ca unele proteine animale- a cror acumulare n organism este duntoare.

"on in*t*l >n proteine, gr%&imi 7i &*b&tan e eBtracti+e nea#otate al leg*minoa&elor pentr* boabe 8+alori me(ii9 9oninutul mediu n semine , Planta Protein 4rsimi >ubstane e$tractive neazotate @azre (1 (!5 52 <asole (6 #!7 5(

>oia Binte =ut &ob Bupin alb Batir 5ra%ide <asoli

27 ,(:-65(1 (6 (1 25 (5 (5 ,#:-(:(1

(0!0 ,#1-(5#!: 5!5 #!1 :!( (!# 50 ,65-51#!1

20 5( 52 67 (1 56 #6 5(

eBupinul galben are circa 60 protein! 6!) grsimi i (1 sunstane e$tractive neazotate! iar lupinul albastru 2# protein! 6!) grsimi i 65 substane e$tractive neazotate. Pentru a realiza! cantitativ! # /g de protein animal! se consum 5-) /g proteine vegetale. Pe lng proteine! seminele leguminoaselor conin %idrai de carbon! grasimi! vitamine! sruri minerale! care le ntregesc valoarea alimentar. *n alimentaia oamenilor! de la aceste plante se folosesc seminele ,boabele- uscate dar i pstile i boabele verzi! la prepararea diverselor mncruri sau conseve. 'in boabele de soia se obin produse asemntoare cu : lapte! brnz! carne! etc. 'in nut i soia se obine surogatul de cafea! iar fina unor leguminoase ,soia- se poate amesteca! ntr-o anumit proporie cu cea de gru! la fabricarea pinii i a pastelor finoase. *n fura"area animalelor! uruiala din boabele leguminoaselor ,tulpini! frunze! teci- rezultate dup treierat! au un coninut proteic ridicat ,7-#6 -. *n scop fura"er se folosesc n special paiele de mzre! linte! latir! fasole i fasoli. Ba unele leguminoase tulpinile se lignific! fiind consumate de animale numai dup eventual prelucrare ,tocare! nsilozare-. *n asolament! efectul favorabil al leguminoaselor pentru plantele succesoare se cunoate din antic%itate. 5cest efect deriv din simbioza plantelor leguminoase cu bacterii din genul %hizobium! care fi$eaz azotul atmosferic! mbogind solul cu #00 J 200 /g = D%a i realiznd o important economie de energie convenional. 5zotul fiind rspndit la diferite adncimi n sol! favorizeaz dezvoltarea sistemului radicular al plantei succesoare. Beguminoasele cu mare putere de solubilizare pentru fosfai ,lupinul! mazrea- pun la dispoziia plantelor succesoare acest element ntr-o form mai usor accesibil. Bupinul reuete s foloseasc fosforul din minerale foarte greu solubile! cum este apatita! mbogind solul nu numai cu azot! ci i n fosfor uor asimilabil. 'eoarece toate prile plantelor leguminoase sunt mai bogate n azot dect plantele de cultur! se pot folosi ca ngrmnt verde pentru fertilizarea solurilor. Fezultate bune sau obinut cu lupin pe soluri nisipoase i pe soluri acide. *n acest scop se pot folosi i alte leguminoase! pe diverse tipuri de sol.

&oabele leguminoaselor! folosite n alimentaia omului! prezint i unele nea"unsuri! ntre care se menioneaz coninutul ridicat de celuloz! care ngreuneaz simitor digestibilitatea! durata lung de fierbere! carene n compoziia proteic a aminoacizilor nesulfurai ,cisitin i metionin- i a triptofanului. #.#.( R%&p'n(ire Pe plan mondial suprafeele cultivate cu leguminoase pentru boabe sunt mult prea reduse. Pe glob! leguminoasele pentru boabe ,inclusiv soia i ara%idele- se cultiv pe circa #65 milioane %a! ceea ce reprezint #0 din suprafaa arabil. *n (00# suprafeele cultivate cu principalele leguminoase pentru boabe pe glob au fost : )5!52 milioane %a soiaM (2!(6 milioane %a fasoleM (5!5 milioane %a ara%ideM 1!( milioane %a mazreM 7!57 milioane %a nutM 2!) milioane %a linte. Ba noi n ar suprafaa cultivat cu leguminoase pentru boabe a fost de 5:1!7 mii %a n #:75 i de :7!7 mii %a n (00#. #.#.2.Partic*larit% i biologice Cermina ie D r%&%rire . 9erinele fa de temperatur i umiditate n procesul de germinaie J rsrire difer n funcie de specie. Gemperatura minim de germinaie este # -( O9 la mazre! 2 J 6 O9 la lupin i bob! 1 -)O9 la soia! #0O9 la fasole! #(O9 la ara%ide. 9antitatea de ap absorbit de semine pentru a germina! raportat la masa lor! este de circa )5 la nut! :( J #00 la bob! mazre i linte! #01 J ##0 la soia i fasole! ##1 J #(0 la speciile de lupin. 5ceast cantitate de ap este absorbit n (6 J 67 ore! n funcie de temperatur. Fsrirea leguminoaselor pentru boabe poate fi epigeic! atunci cnd %ipocotilul se alungete mult! ridicnd cotiledoanele la suprafaa solului ,fasolea! soia! fasolia! lupinul! ara%ide- sau hipogeic, la care %ipocotilul crete puin! cotiledoanele rmn n sol ,mazre! bob! linte! latir-. *n general leguminoasele cu frunze trifoliate i palmate au rsrire epigeic! iar cele cu frunze penate au rsrire %ipogeic. Ba rsrire! dup epuizarea rezervelor din cotiledoane! plantele intr ntr-o __perioad critic__ ,)-#( zile de la rsrire-! pn cnd ptrund bacteriile simbiotice n rdcin i ncepe s funcioneze sistemul simbiotic! dup care planta crete normal. =u se recomand doze mari de azot deoarece in%ib sistemul simbiotic. R%(%cina leguminoaselor este pivotant. *n prima faz de vegetaie! o cretere mai viguroas o are pivotul principal! care-i continu dezvoltarea pn aproape de maturitate. Famificaiile laterale se dezvolt mai lent la nceput! apoi la unele specii depesc n cretere pivotul principal. (ipul : cu pi$otul principal gros! puternic! care ptrunde adnc n sol. Fdcinile laterale sunt puine la numr! scurte i se dezvolt mai trziu ,n a doua lun de vegetaie-. 5cestui tip i aparin speciile de lupin. (ipul :: cu pi$otul principal mai sub3ire ! avnd puterea de ptrundere mai redus ca tipul precedentM n sc%imb ramificaiile secundare sunt mai numeroase i se dezvolt ceva mai

devreme! iar ramificaiile de ordinul 8 se apropie de lungimea pivotului principal. 'inre plantele care au acest tip de rdcin! bobul i nutul au pivotul mai bine dezvoltat dect ramificaiile! pe cnd la mazre! linte! ara%ide ramificaiile de ordinul 8 se apropie de grosimea pivotului principal. (ipul ::: are rdcina principal asemntoare cu tipul 88! dar ramificaiile de ordinul # i ( sunt foarte numeroase. 5cest tip de rdcin l au speciile de fasole i soia. <o(o#it% ile 7i -iBarea &imbiotic% a a#ot*l*i. Pe rdacinile leguminoaselor se formeaz nite noduli ,nodoziti-! ca urmare a simbiozei cu bacteriile din genul %hizobium- 5ceste bacterii fi$eaz azotul atmosferic! oferindu-l plantei gazd! care la rndul ei pune la dispoziia bacteriei %idrai de carbon de care aceasta are nevoie. >e cunosc #5 rase de bacterii F%izobium! care nu se pot suplini i pentru fiecare trebuie folosite culturi pentru inoculare. %hizobium leguminosarum . pentru mazre! linte! latir! nut! etc. %hizobium lupini - pentru lupin. %hizobium phaseoli - pentru fasole. %hizobium 0aponicum - pentru soia! fasoli! ara%ide. >e mai cunosc %hizobium melioti pentru lucern! sulfin! g%izdeiM %h trifolii pentru trifoiM %h- ornithopi pentru seradela etc. Procesul de fi$are biologic a azotului este determinat de e$istena unui sistem enzimatic comple$ numit nitrogenez! care mediaz reacia central de rupere a triplei legturi dintre atomii moleculari de azot i cuplarea lor cu atomi de %idrogen. >peciile de %hizobium sunt aerobe! adaptate la diferite pL- uri i sunt sensibile la uscciunea solului. Ale folosesc ca surse de energie glucidele. <orma! mrimea i aezarea pe rdcin a nodozitilor este diferit! dup plant. Ba mazre! linte i latir! nodozitile sunt alungite! la bob i fasole aproape sferice! iar la lupin i-au diferite forme. =odozitile sunt dispuse n special pe pivotul principal la lupin! iar la fasole i soia pe ramificaii. =umrul nodozitilor! mrimea i adncimea de formare a"ung la un ma$im n faza de nflorire a plantelor. >-a constatat c! n momentul cnd bacteriile devin active! apare un pigment rou de natur %emoproteic n nodoziti. 8nocularea ,infecia- cu bacterii specifice se poate face i artificial. Pentru aceasta se folosete preparatul f__=itragin__ ,produs n ara noastr-! care conine culturi de bacterii. >e distribuie n flacoane colorate! pentru a feri bacteriile de lumin! pe etic%et menionndu-se specia pentru care se poate folosi i te%nica de tratament. Pentru inoculare! cultura de bacterii din 2 J 6 flacoane se amestec cu 0!5 J ( litri ap! formndu-se o suspensie de bacterii cu care se stropete smna folosit pentru un %a. Gratamentul se face la umbr n prea"ma semnatului. 8nocularea artificial este necesar n special la plantele leguminoase nou introduse n cultur n anumite zone! unde nu se gsesc n sol bacterii specifice! cum este cazul soiei! pe unele soiuri.

>e ntmpl uneori ca tulpinile bacteriene cu care s-a fcut inocularea s nu poat ptrunde n rdcini! datorit inavaziei uor sue ineficace! mai viguroase! e$istente n sol. :*lpina difer n funcie de gen ,specie-! fiind erect la fasolea oloag! soia! nut! lupin! bobM volubil la fasolea urctoare sau culcat la mazre i latir. 9t privete ramificarea! este mai accentuat la soia ! fasole! nut!lupin! latir! alune de pmnt i mai puin ramificat la mazre i bob. *n seciune transversal tulpina poate fi rotund ,lupin! mazre-! prisamtic ,latir i bob-! sau de tranziie ,fasole! linte! soia-. 6r*n#ele leguminoaselor sunt compuse! avnd o perec%e de stipele mai mult sau mai puin dezvoltate. <runzele sunt diferite ca tip i dimensiune! form culoare! pilozitatea foliolelor i stipelelor. 5u frunze paripenate: mazrea! bobul! latirul iar frunzele imparipenate: nutul. <runzele trifoliate sunt la fasole! soia! fasoli iar la lupin sunt palmate. 6lorile sunt grupate n inflorescene ,raceme-a$ilare! cu e$cepia speciilor de lupin care au racem terminal. 9aliciul este format din 5 sepale concrescute ,gamosepal-M corola din 5 petale libere ,stindard! aripioare i luntria-! colorate diferit M androceul este compus din #0 stamine! diadelf ,: unite i una liber- sau monadelf ,toate unite-M gineceul cu ovarul superior ! monocarpelar! cu numr de ovule diferit dup gen! iar stigmatul mciucat. <lorile sunt %ermafrodite! avnd polenizare autogam,mazre! soia! linte! lupin alb i albastru-! cu diferite grade de alogamie ,mazre! soia! fasole- sau puternic alogame ,lupin galben i peren ! bobul! fasolia- polenizarea fcndu-se prin insecte. Cn caracter comun al leguminoaselor este infloritul ealonat de la baz spre vrful inflorescenei. i un procent redus de legare ,uneori a"unge la #5 J (0 -. Printr-o irigaie prin aspersiune n timpul nfloritului se favorizeaz fecundarea. Cna din cauzele slabei fructificri a leguminoaseloreste umiditatea relativ sczut a aeruluin timpul legrii. 6r*ct*l este o pstaie de forme i mrimi diferite! de%iscent pe linia de sudur a valvelor ,tecilor- pericarpului ,fasole! mazre! fasolia- sau inde%iscent ,nut! linte bob-. Semin ele ,boabele- sunt prinse n fruct pe partea ventral! avnd form! culori i mrimi diferite. Lilul J locul de fi$are al ovulului de ovar! respectiv a seminei de pericarp J este un caracter de specie! varietate sau c%iar de soi! fiind diferit ca aezare! form! mrime i culoare. *n zona %ilului cele dou cotiledoane sunt unite prin tigel. >eminele de leguminoase n-au endosperm ! acesta fiind consumat de embrion n cursul creteriiM un f__rest__ de endosperm se afl doar la nut. *n cotiledoane se afl grunciori mari de amidon i grunciori foarte fini de aleuron. <ormarea fructului i a seminei ncepe dup fecundare! iar dup un timp intr n cele trei faze de coacere: - coacerea 4n $erde ,lapte-! cnd planta ! pstile i seminele sunt verzi! continund s creasc! iar coninutul seminelor este moale! lptosM

- coacerea galben ,sau prg-! cnd lanul n ntregime devine galben! pstile sunt nglbenite! seminele devin consistente ca ceara! culoarea lor fiind caracteristic speciei! varietii i soiului la care aparin M - coacrea deplin ! cnd lanul este complet uscat! fructele i seminele sunt tari! la cele de%iscente fructele plesnesc! scuturndu-se seminele i producnd pirderi. MAZHREA - PISUM SA:IEUM 1.1.Importan %. Biologie. Ecologie 1.1.1.Importan % &oabele de mazre sunt folosite n alimentaie n stare nematur! ca legum sau n stare matur ,boabe uscate-! decorticate i transformate n fin! apoi preparate sub form de supe sau piure. @azrea este nlocuit n alimentaie cu fasole! nut sau linte. @azrea are utilizri fura"ere multiple: boabele ntregi sau sub form de fin ,uruitesunt folosite n %rana animalelor! ndeosebi a tineretuluiM planta de mazre intr n componena amestecurilor fura"ere! alturi de secar sau ovz! ,borceag de tomn sau primvar-! consumate ca nutre verde sau fnM resturile vegetale ,vre"ii i tecile-! avnd un coninut n protein de circa 2 ori mai mare comparativ cu paiele de cereal! sunt foarte apreciate n fura"area animalelor! mai ales a ovinelor. 8mportana agronomic a mazrii este deosebit. 9ultura este mecanizabil n ntregime. *n plus! mazrea prsete terenul devreme! lsndu-l mbogit n substan organic i azot! curat de buruieni! fr resturi vegetale! cu umiditate suficient pentru a fi lucrat timpuriu n condiii bune. 9a urmare! mazrea este o premergtoare foarte bun pentru ma"oritatea culturilor i o e$celent premergtoare pentru grul de toamn. #.#.!."ompo#i ie c$imic% Fein atenia n primul rnd! cantitatea mare de substane proteice din boabele de mazre! precum i calitatea deosebit a acestora! dat de ponderea important a aminoacizilor eseniali! ndeosebi lizin! triptofan! metionin i cistin. Gotodat! prezena n cantiti importante a amidonului! confer boabelor de mazre o valoare energetic deosebit. "ompo#i ia c$imic% a &emin elor (e ma#%re Proteine : - lizin - metionin - cistin Ma#%re (5!0 #!75 0!(5 0!2) Cr'* #(!: 0!2) 0!(# 0!2( :*rte &oia 5#!: 2!20 0!)2 0!72

- treonin - triptofan 5midon Bipide 9eluloz >ruri minerale : - fosfor - calciu

0!:1 0!(0 50!0 #!( 1!# 2!5 0!60 0!0:

0!60 0!#1 17!5 #!) (!7 #!: 0!27 0!0)

(!0( 0!)0 2!6 #!5 1!0 )!( 0!)7 0!2#

1.1... R%&p'n(ire @azrea este o cultur agricol specific zonei temperate din emisfera nordic! fiind cultivat ndeosebi ntre 60 i 50O latitudine. >uprafaa cultivat cu mazre pe glob n anul (00# a fost de 1!( mil. %a! cu o producie medie mondial de #.177 /gD%a. >uprafee mai importante sunt concentrate n rile fostei CF>>! 9%ina! 8ndia! 9anada. *n Auropa au fost semnate cu mazre circa (!05 mil. %a! cu o producie medie de (.522 /g boabe D%a. *n Fomnia! suprafeele ocupate cu mazre au fost fluctuante! n ultimii ani! mazrea s-a restrns mult! astfel n anul (00# s-a nregistrat o suprafa de #5 mii %a! cu o producie medie de #.222 /gD%a. A$ist e$ploataii agricole care realizeaz recolte medii de (500 J 2500 /g boabeD%a. A$ist dou specii de mazre din care &isum sati$um )- . mazrea comun! cu flori mari albe i &isum ar$ense )- . mazrea fura0er! care se recunoate prin florile roii-violacee. *n ultimile decenii! n rile care cultiv pe suprafee mari mazre pentru boabe uscate au fost create i e$tinse n cultur soiuri cu anumite caracteristici! care favorizeaz recoltarea direct! reducnd dificultile ntmpinate! n mod obiniut la recoltare. >oiurile de tip Eafila+! la care foliolele frunzelor sunt transformate n crcei si stipelele au rol de frunze! plantele din lan rmn relativ erecte la maturitate! permind recoltarea direct cu combina. >oiul Dora! creaie a amelioratorilor romni! aparine tipului f+afila+ i este inclus n sortimentul de soiuri aflate n cultur. #.#.). Partic*larit% i biologice 9iclul vegetativ al mazrii dureaz! de la semnat la maturitate! #00 -#(0 zile. 4erminaia este %ipogeic! ceea ce impune atenie la efectuarea lucrrilor de pregtire a terenului pentru ca acesta s nu formeze crust. R%(%cina mazrii este pivotant! ramificat destul de bine dezvoltat! putnd atinge # m adncime. Pe rdcin se formeaz nodoziti! datorit inoculrii cu bacterii fi$atoare de azot! aparinnd speciei %hizobium leguminosarum! e$istente n sol sau provenind de la tratarea seminelor nainte de semnat. =odozitile mici! foarte numeroase n primii 20 cm adncime! se formeaz mai ales pe ramificaiile laterale ale rdcinii. Particularitatea

de a forma nodoziti pe rdcini i confer mazrii pretenii mari fa de aerarea solului! precum i sensibilitatea la e$cesul de ap! care in%ib formarea nodozitilor. :*lpina este nalt de 10 J #50 cm i are cretere nedeterminat. Ba formele normale de mazre! pn la nflorire! tulpina este erect sau semierectM apoi pe msur ce se formeaz pstile i boabele! planta se culc sub greutatea lor! dar i din cauz c esuturile mecanice ale tulpinii sunt slab dezvoltate. Ba subsoara fiecrei frunze se difereniaz cte un mugure. Primii muguri formai la baza tulpinii sunt vegetativi. 'ac ei se dezvolt! vor da natere la ramificaii. 4radul de ramificare depinde de soi! densitatea culturii i perioada de semnat. Ba soiurile de tip +afila+ foliolele sunt nlocuite cu crceiM n acest caz fotosinteza este asigurat de stipelele foarte mari! precum i de celelalte pri ale plantei. 6lorile. @azrea nflorete devreme! n mod obiniut ncepnd din luna mai. <lorile albe au constituia specific leguminoaselor i sunt grupate n raceme dispuse la subsoara frunzelor. >e formeaz de regul (-2 flori pe un eta" ,la un nod-! ndeosebi la primele 6-) eta"e ,noduri bazale-! care sunt i cele mai productive. <ecundarea este alogam. 6r*ct*l este o psataie! coninnd de regul 2 J 1 boabe. Pstile sunt uor de%iscente la maturitate! ceea ce creeaz dificulti la recoltare. Semin ele ,boabele- au @@& P (00 J 250 g i @L P )5 J 70 /gM ele se sparg cu uurin la recoltare i la orice manipulri mecanice. 9iclul de vegetaie al mzrii se poate divide n 6 perioade : - perioada : - care ncepe cu rsritul plntuei i se nc%eie la nceputul nflorituluiM este perioada n care planta formeaz numai organe vegetativeM - perioada a :: a - care debuteaz la nceputul nfloritului i direaz pn la atingerea stadiului limit de avortareM - perioada a ::: a - corespunde intervalului cuprins ntre stadiul limit de avortare i pn cnd pstaia de pe ultimul eta" florifer conine o smn mai mare de 1 mmM - perioada a :; a - dureaz pn la maturitatea fiziologic! este faza cnd are loc umplerea seminelor i n care se manifest o competiie ntre diferitele eta"e ale plantei pentru asimilatele necesare formrii boabelor. Atapele formrii componentelor de producie ,elementele productivitii- rezult din perioadele ciclului vegetativ! prezentate anterior! i anume: - numrul de planteDm( rezult din densitatea de semnat i procentul de rsrireM acest prim component se formeaz n perioada 8M - numrul de semineDm( este format ncepnd de la iniierea floral i pn la nc%eierea perioadei a 888 a M - mrimea boabelor,@@&- este stabilit n intervalul de la nceputul stadiului limit de avortare i pn la maturitate. 'ensitatea lanului "oac un rol important n elaborarea produciei. Planta de mazre posed capacitatea de a se ramifica! proces prin care poate compensa! parial! efectul unei

densiti prea mici. @@& Jul depinde de felul n care se desfoar procesele de umplere a boabelor. =umrul de boabe pe plant este considerat factorul cel mai important n evaluarea produciei. 5cesta depinde! n principal! de alte dou componente: numrul de noduri productoare ,fertile- pe o plant! care este determinat! la rndul su! de durata de nflorireM numrul de boabe format la un nod reproductor. 1.1./."erin ele -a % (e clim% 7i &ol @azrea este o plant a climatelor mai umede i rcoroase. Ba germinat are cerine reduse fa de cldur #-2O9! i cerine mari fa de factorul ap ,#00 -#(0 din masa bobului-. 'up rsrire plantele de mazre suport pe perioad scurt! temperaturi negative! de -6! - 1O9. 'ezvoltarea normal a plantelor este favorizat de temperaturi moderate i umiditate suficient. >emnatul culturilor de mazre se realizeaz ct mai timpuriu primvara! pentru ca planta s creasc n perioada cu zile ceva mai scurte i vreme umed i rcoroas. *nfloritul ncepe dup circa 20 zile de la rsrire la soiuirile ct mai timpurii i dup 65 J 50 zile la soiurile ceva mai tardive. Gemperatura optim la nflorit este #5 - #7O9! iar dup fecundare temperaturile favorabile sunt de #5 - (0O9. @azrea are pretenii mari fa de umiditate. Perioada de consum ma$im al apei este cuprins ntre faza premergtoare nfloritului ,circa ( sptmni- i apro$imativ ( sptmni dup nc%eierea nfloritului. @azrea prefer solurile mi"locii! luto-nisipoase! bine drenate! cu o capacitate de reinere a apei! bogate n %umus! fosfor! potasiu i calciu. =u sunt potrivite solurile grele! argiloase! acide! cu e$ces de ap sau cu stagnarea apei. @azrea este considerat leguminoasa cernoziomurilor! a zonelor foarte favorabile pentru gru.

1.1.0.Zone ecologice ;ona foarte favorabil pentru cultura mazrii se afl n 9mpia de Qest! caracterizat prin precipitaii bine repatrizate i (0O9 temperatura medie n perioada de fructificare. ;ona favorabil se situeaz n >udul 9mpiei Fomne! 9mpia Gransilvaniei! a 9riurilor i n partea de nord-vest a rii. Grebuie subliniat c zona cernoziomurilor din 'obrogea! &rgan! @oldova! cu climat secetos! n general! poate asigura producii bune la mazre! cu condiia ca mazrea s fie semnat ct mai timpuriu. >oiurile recomandate a se cultiva sunt: auto%tone- 9ora) Marina) Mona) :e*ea 'i lina) straine J Moni; 'i 7enata din <ranta! l+etta 'i Montana *in Olan*a) Gra+ila si <urbo din 4ermania si Pro+i din 'anemarca.

1.!. :e$nologia (e c*lt*r% a9 Rota ia D este de dorit ca mazrea s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme! permind lucrarea mai timpurie i ct mai corect a solului! care s fie nivelat! fr resturi vegetale i buruieni nc din toamn. 9ele mai bune rezultate se obin dup cereale pioase i dup unele culturi pritoare cu recoltare mai timpurie i n condiiile n care au fost combtute bine buruienile. *n Fomnia structura culturilor a impus! timp ndelungat! cultivarea mazrii! n primul rnd dup porumb! sfecl de za%r! cartof! rapi. >e recomand! de altfel! ca mazrea s urmeze dup porumb! datorit rezistenei la efectul remanent al erbicidelor pe baz de atrazin. =u se recomand amplasarea culturilor de mazre dup alte leguminoase pentru a evita riscurile e$cesului de azot i din cauza amplificrii atacului unor boli. Pentru structura culturilor din Fomnia ar fi neraional s se renune la efectul ameliorator al leguminoaselor n asolament. @azrea este o plant care nu se autosuport i ca atare! monocultura este e$clus. *n cazul cultivrii mazrii pe acelai teren ! apare fenomenul de Eoboseal a solului+! care se manifest! n principal! prin tulburri brute de cretere! absena formrii nodozitilor pe rdcini! putrezirea rdcinilor i tulpinii. *n monocultur se amplific mburuienarea terenului! atacul de boli i duntori. *n prezent se accept ca mazrea s revin pe acelai teren dup 2 -6 ani! fr risc! cu condiia tratrii seminelor nainte de semnat! mpotriva bolilor. Ba rndul su mazrea este o premergtoare foarte bun pentru multe culturi i o e$celent premergtoare pentru gru! deoarece se recolteaz timpuriu! are o influen favorabil asupra structurii solului! solul este reavn i se poate ara n condiii bune! n sol rmne o cantitate apreciabil de materie organic i de azot. @azrea trebuie cultivat n solele n care urmeaz s fie semnat gru de toamn. >unt situaii cnd! dup mazrea recoltat timpuriu! n luna iunie! sunt semnate culturi succesive! care folosesc bine disponibilul termic rmas pn n toamn. b9 6ertili#area >e consider c! pentru o ton de boabe mazre consum n medie! 1!0 /g =! 7 /g P (35! 20 /g ?(3! (5 /g 9a3! 1 /g @g. A#ot*l. *n condiii normale de cultivare! s-a determinat c cea mai mare parte din azotul necesar plantelor de mazre ,6(- )5 - este asigurat prin activitatea bacteriilor fi$atoareM restul provine din rezervele solului sau din remanena ngrmintelor aplicate plantei premergtoare fertilizate! mazrea nu necesit ngrminte cu azot! administrarea acestora are un efect nesemnificativ asupra nivelului produciilor i a coninutului boabelor n proteine. 'in contr! azotul! n cantiti mai mari! are o serie de efecte nefavorabile! printre care: favorizarea dezvoltrii vegetative n dauna formrii pstilor i a boabelorM amplificarea

problemelor legate de buruieniM este influenat nefavorabil formarea nodozitilor i fi$area azotului de ctre bacteriile din nodoziti. 5dministrarea ngrmintelor cu azot n cultura mazrii este recomandat numai n condiii de cultivare mai puin favorabile: pe solurile mai puin fertile! cum sunt cele acide sau cele nisipoase! care ofer condiii mai puin bune pentru activitatea bacteriilor fi$atoareM dup premergtoare care srcesc solul n azot. 'ozele pot fi de (0 J 50 /g =D%a! n funcie de situaia concretM ntreaga doz aplicat la pregtirea patului germinativ. 6o&-or*l. Aste important n dezvoltarea mazrii! nfluennd favorabil formarea nodozitilor! deci fi$area azotului i determin un nflorit mai bogat i o legare mai bun a boabelor. @azrea reacioneaz puternic la insufuciena fosforului. 9a urmare! n toate situaiile se recomand administrarea ngrmintelor cu fosfor! dozele fiind de (5 J 25 /g P(35D%a pe terenurile fertile i de pn la 50 -10 /g P(35D%a pe terenurile mai srace. Pota&i*l. Pe solurile uoare! superficiale! administrarea potasiului poate fi necesar. 'ozele n asemenea situaii sunt de 60 J 10 /g ? (3D%a! aplicate odat cu fosforul! sub artur sau la patul germinativ. 8nfluena favorabil a administrrii ngrmintelor cu microelemente! ndeosebi a borului! molibdenului! manganului! este menionat frecvent de ctre specialiti. @icroelementele contribuie la mbuntirea condiiilor de fi$are a azotului i n general o mai bun dezvoltarea a plantelor. c9L*cr%rile &ol*l*i @azrea are pretenii deosebite fa de lucrrile de pregtire a terenului. ;e#miri7tea. 8mediat dup recoltarea plantei premergtoare i de eliberare a terenului de resturile vegetale! se recomand s se efectueze o lucrare de dezmiritit! cu scopul mrunirii buruienilor! a resturilor vegetale ,miritea- i a stratului superficial al solului. Ar%t*ra. 9t mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa stelat! la adncimea de (5 J 20 cm. >e recomand s se are mai adnc dect pentru alte culturiM ndeosebi pe solurile grele! afnarea adnc a solului favoriznd o mai bun dezvoltare a rdcinilor n straturile adnci ale solului. 5rturile efectuate dup premergtoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nc din toamn sau pot fi lsate n Ebrazd crud+. *n mod obinuit se susine necesitatea grprii i nivelrii arturii n toamn! ceea ce ofer avanta"ul c la desprimvrare! terenul se usuc mai repede i mai uniform i se poate semna mai devremeM cultivatorii de mazre din zonele secetoase prefer acest sistem de lucrare a solului. *n zonele cu soluri grele i unde cad cantiti mari de precipitaii n sezonul rece! grparea i nivelarea terenului n toamn pot conduce la compactarea e$agerat a solului pe timpul iernii! n asemenea situaii este de preferat ca artura s fie lsat nelucrat peste iarn. *n primvar terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil! dar numai dup ce apa s-a scurs n profunzime! pentru a evita compactarea e$agerat prin trecerea agregatelor agricoleM din

aceleai motive! trebuie redus la minimum numrul de treceri pe teren cu agregatele agricole. Cr%parea. 'e regul! n primvar! sunt necesare dou lucrri! dintre care o lucrare de grpat la desprimvrare! pentru mobilizarea solului i o a doua lucrare! efectuat c%iar nainte de semnat! cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu cmpuri de grap cu coli i lam nivelatoare. Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte bine nivelat! care s permit un semnat uniform i realizarea unei culturi uniform dezvoltate. (9S%m'n a 7i &em%nat*l >mna destinat semnatului trebuie s provin din culturi certificate! s fie sntoas! fr atac de grgri! s aib puritatea fizic de minim :7 i capacitatea de germinaie de minimum 70 . Gratarea seminelor nainte de semnat este obligatorie. *mpotriva agenilor patogeni de pe tegumentul seminei! care produc fuzarioza ,1usarium spp.- i antracnoza ,!scochyta pisi- se recomand folosirea preparatelor pe baz de tiuram! tiofanat metil. Gratamentele tebuie efectuate cu circa ( sptmni nainte de semnat! pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene. Gratarea cu preparate becteriene se efectueaz c%iar nainte de semnat sau concomitent cu semnatul. *n Fomnia este folosit preparatul =itragin J mazre! n doz de ( J 6 flacoane pentru cantitatea de smn la un %ectar. Sem%nat*l. @azrea este semnat primvara ct mai timpuriu! atunci cnd se poate pregti terenul n condiii bune fr a se tasa. @azrea se seamn de regul n cursul lunii martieMspre nord i n unii ani cu desprimvrare trzie! sunt situaii n care mazrea este semnat la nceputul lunii aprilie. >emnatul timpuriu ofer avanta"e certe: sunt folosite bine cele #00 -#(0 zile cu vreme favorabil mazrii! sub aspectul condiiilor de umiditate! temperatur! i lungime a zilei. *n acest fel! este valorificat n condiii optime umiditatea acumulat n sol n sezonul rece i care asigur germinarea seminelor i creterea tinerelor plntue. >emnatul ntrziat antreneaz! scderea important a produciilorM se discut c%iar de pierderi de producie de 50 ! la o ntrziere de (0 zile fa de perioada optim de semnat. 'ensitile de semnat folosite n Fomnia sunt de #(5 J #60 boabe germinabileDm (! pentru a se realiza #00 J #(0 plante recoltabileDm (. *n mod obinuit! la mazre! se estimeaz un procent de rsrire n cmp de )5 . @azrea posed o anumit fsuplee+ privind densitatea lanului i poate compensa parial prin ramificare! densitile prea mici. 9a urmare! cu ct zona are un climat mai moderat! sub aspectul regimului termic i pluviometric! cu att se poate semna cu densiti mai mici! iar ntrzierea semnatului are efecte negative mai puin pronunate. 'in contr! cu ct zona de cultivare este mai secetoas! cu att trebuie semnat mai devreme i se va lucra cu densiti mai mari.

9antitile de smn corespunztoare densitilor optime sunt de regul de (50 J 200 /gD%a. @azrea este semnat n rnduri dese ,#(!5 cm-! prin care se asigur o mai bun distribuie a seminelor. >emnatul mazrii n crri ofer avanta"e certe! permind aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor! bolilor i duntorilor! foarte uniform i pn n faze de vegetaie mai avansate. 'atorit cerinelor mari fa de umiditate n faza de germinare! mazrea trebuie semnat mai adncM n condiiile din Fomnia se seamn la circa 1 cm adncime. >emnatul superficial este foarte duntor deoarece conduce la un rsrit neuniform i poate spori pagubele produse de atacul psrilor. >emnatul e$agerat de adnc este! de asemenea defavorabil! aprovizionarea cu o$igen a seminelor n curs de germinare este insuficient! se amplific atacul de boli i ca urmare! se nregistreaz pierderi importante de densitate. e9L*cr%rile (e >ngri?ire >e poate afirma! c acolo unde terenul a fost bine lucrat nainte de semnat i s-a semnat devreme! lanul este uniform i cu densitate normal! nu sunt probleme deosebite cu buruienile. Gotui! la nceputul vegetaiei! mazrea este sensibil la concurena buruienilor! care pot diminua considerabil produciile i pot crea dificulti la recoltare. "ombaterea b*r*ienilor J se realizeaz cu a"utorul erbicidelor. 9ele mai frecvente buruieni la cultura mazrii sunt Sinapis, Sonchus, "irsium, %aphanus, &olygonul, "henopodium, se recomand aplicarea n vegetaie a unor tratamente cu preparate pe baz de @9P5 ,'icote$ 60 J #!5 -(!0 BD%a- sau bentazon ,&asagran! ( -2 l D%a- cnd plantele de mazre au 7 J #0 cm nlime! iar buruienile sunt n faz de cotiledoane sau rozet. *n cultura mazrii se mai poate folosi i prometrinul ,4esagard 50 SP! 2 J 5 /gD%a- aplicat dup semnat i nainte de rsrit! acest erbicid controleaz att buruienile monocotiledonate! ct i cele dicotiledonate anuale. *n acest caz! trebuie semnat ceva mai adnc dect n mod obinuit! pentru a evita apariia unor efecte fitoto$ice ,in%ibarea greminaiei-. 'ac n culturile de mazre se dezvolt costreiul din rizomi! acesta poate fi combtut n vegetaie! cu 5gil #00 A9! 0!7 J # lD%a sau <urore >uper )5 AS! (-2 lD%a! administrare postemergent! cnd plantele de costrei au #5-20 cm nlime. *n culturile de mazre din zonele umede i rcoroase pot s apar buruieni monocotiledonate anuale specifice acestor zone! cum este odosul ,!$ena fatua-M n asemenea situaii se pot face tratamente cu erbicide pe baza de trialat ,5vade$ &S A9! 51 lD%a-! aplicat nainte de semnat i ncorporat n sol la pregtirea patului germinativ sau se poate folosi <usilade >uper! asociat! eventual! cu erbicide pentru controlul dicotiledonatelor. @azrea fura"er se elimin prin plivit. "ombaterea (%*n%torilor. 9el mai periculos duntor din culturile de mazre de la noi este grgria mazrii ,<ruchus pisorum-! foarte pgubitoare n cmp dar mai ales

n depozite. 5dulii %ibernani apar n cmp n cursul lunii mai i i depun oule pe pstile n formare. Barvele consum coninutul seminelor. Ba coacere larvele rod n nveliul seminelor o ferestruic acoperit! care poate fi strbtut de adult n primvara urmtoare. Pentru combatere sunt necesare tratamente n cmp! la nceputul nfloritului! pentru distrugerea adulilor! cu produse pe baz de dimetoat ,>inorato$ 25 9A! ( lD%a-! sau malation ,9arbeto$ 2) 9A! ( lD%a-. Gratamentele se pot repeta la interval de ) -#0 zile! cu scopul distrugerii larvelor. 'up recoltare i nainte este obligatorie gazarea seminelor n spaii ermetic nc%ise! timp de (6 oreM se folosesc sulfura de carbon ,#-#!5 lDt de smn- sau fosfura de aluminiu ,pastile de P%osto$in sau 'elicia! 20 gDt de smn! n depozite i 60-50 gDt de smn sub prelate-. "ombaterea bolilor. >e realizeaz prin msuri preventive! ca : evitarea revenirii mazrii pe acelai teren prea curndM tratarea seminei nainte de semnat. *n situaii e$treme pentru! combaterea antracnozei mazrii ,!scochyta pisi-! boal rspndit n toat ara! ndeosebi n primverile ploioase! sunt necesare tratamente n vegetaie. Gratamentele se fac la avertizare! dup controlul culturilorM primul tratament se recomand! de regul! imediat dup rsrit! fiind repetat la nceputul nfloritului i dup formarea primelor psti. >e utilizeaz mancozeb ,'it%ane @-65! ( /gD%a- sau preparate pe baz de cupru ,3$iclorura de cupru! 6 /gD%a-. -9Recoltarea >e poate afirma c recoltarea este cea mai dificil lucrare din te%nologia de cultivare a mazrii. @omentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea ealonat a boabelor i pstilorM de%iscena pastilor i scuturarea cu uurin a boabelorM culcarea tulpinilor la pmnt la maturitateM spargerea uoar a boabelor la treierat. >e apreciaz c perioada optim de recoltare a unui lan de mazre este foarte scurt! de numai 6-5 zile. >e recomand s se nceap recoltatul atunci cnd plantele s-au nglbenit! frunzele s-au uscat i )5 din psti sunt galbene i boabele s-au ntrit. 'e regul! maturarea i recoltarea mazrii au loc n a doua "umtate a lunii iunieM n zonele umede i rcoroase i n unii ani mai ploioi! se ntrzie pn n prima decad a lunii iulie. *n ara noastr recoltarea mazrii se efectueaz divizat! n dou faze: n prima faz plantele sunt smulse sau tiate cu maina de recoltat mazre dup care sunt lsate n brazd continu cteva zile pentru uniformizarea coaceriiM n faza urmtoare se treier cu combina de cereale! prevzut cu ridictor de brazd i efectundu-se o serie de regla"e specifice! ndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor. 'ificultile ntmpinate la recoltarea mazrii impun o foarte bun organizareM se lucreaz de preferat dimineaa devreme pe rou i spre sear. Greieratul se desfoar cel mai bine cnd umiditatea boabelor este cuprins ntre #7 i (0 M sub #5 boabele se sparg uor! iar la peste (( treieratul se face cu dificultate.

A$tinderea n cultur a soiurilor de tip Eafila+! la care plantele nu se culc la pmnt la maturitate! permite recoltarea direct a lanurilor de mazre dintr-o singur trecere cu combina. *n acest caz se practic montarea unor Edegete+ speciale ridictoare de lan la dispozitivul de tiere al combinei. *n anumite situaii pentru uniformizarea coacerii se recomand tratamente cu preparate desicante ,Feglone-. 8mediat dup recoltare i nainte de depozitare boabele de mazre trebuie supuse operaiunilor de condiionare.

6ASOLEA - PFASEOLUS EULCARIS 1.1. Importan %. Biologie. Ecologie 1.1.1.Importan % &oabele de fasole sunt folosite n alimentaia uman! ca unul din alimentele de bazM dup unele statistici <53! peste 500 milioane de oameni consum curent preparate pe baz de fasole. Gimp ndelungat! fasolea a fost numit f+carnea oamenilor sraci+! datorit coninutului ridicat al boabelor n proteine de foarte bun calitate! bogate n aminoacizi eseniali ,lizin! arginin! triptofan- i mai accesibile ca pre! prin comparaie cu proteinele de origine animal. Qaloarea energetic a boabelor de fasole este! de asemenea! considerabil! apreciat la circa 225 calorii furnizate de #00 g boabe uscate. Preparatele culinare din fasole uscat au caliti gustative foarte apreciateM nu sunt de negli"at nici proprietile lor dietetice! fapt pentru care sunt indicate n dieta care nsoete tratarea anumitor boli! printre care afeciunile ficatului. <ina de fasole poate fi folosit n proporie de 5 J #0 n amestec cu fina de gru! pentru obinerea unei pini gustoase i %rnitoare. Pstile verzi reprezint o legum foarte apreciat! iar n buctria c%inezeasc sau "aponez lstarii tineri de fasole sunt preparai sub form de salat. Qre"ii ,substane proteice J 7!# din s.u.M glucide J 2!# din s.u.M celuloz J 21 din s.u.- i tecile reprezint un fura" valoros! ndeosebi pentru ovine i caprine. Gecile au i utilizare medicinal! fiind folosite sub form de ceai n tratarea diabetului. <asolea se recolteaz vara! destul de devreme ,lunile iulie- august-! lsnd terenul mbogit n azot! curat n buruieni! fr resturi vegetale! lucrrile solului se fac n

condiii bune! astfel c este o premergtoare bun pentru alte culturi agricole i ndeosebi pentru grul de toamn. #.#.!."ompo#i ie c$imic% *n compoziia c%imic a boabelor de fasole predomin glucidele ,50!7 J 57!0 ! din care 6)!2 amidon- i proteinele ,#) -2( ! n medie (2 -(5 -. &oabele mai conin lipide ,0!7 J (!7 -! sruri minerale ,(!# J (!2 -! celuloz 2!7 . Prezena unor aminoacizi eseniali! n proporie mai ridicat : lizin ,#!5: gD#00 g boabe-! triptofan ,0!(# gD#00g-! tirozin ,0!7# gD#00 g boabe-! valin! leucin! fenilalanin! a carotenului ,provitamina 5- i a acidului ascorbic ,vitamina 9- confer o valoare nutriional e$cepional boabelor de fasole ,Gabel ! dup =. 3laru!#:7(-. 'intre glucide! za%aroza reprezint 2 J 6 . 'urata de fierbere este un indice important de apreciere a soiului de fasole i care este influenat! printre altele! de grosimea nveliului i de vec%imea boabelor. Fepartizarea n bobul de fasole a principalilor constitueni c%imici , din s.u.Speci-icare Bob*l >ntreg "otile(oane :eg*ment Proteine (0!7 J (1!5 (6!0 J ()!0 2!0 4lucide 50!7 J 57!0 5(!0 J 10!0 26!0 J 61!0 Bipide 0!7 J #!5 #!0 J #!1 0!# J 0!: 9eluloz 5!( J )!: #!0 J #!) 61!0 J 5:!0 >ruri minerale (!# J (!2 (!# J (!2 (!# J (!2 1.1... R%&p'n(ire <asolea este una dintre cele mai vec%i plante cultivate. Prin denumirea de Ep%aseolus+ latinii nelegeau! de fap fasolia! cultivat n antic%itate i nlocuit destul de trziu n cultur! cu fasolea propiu-zis! adus din 5merica. <ormele americane de fasole au e$istat n cultur n Peru i @e$ic nc din perioada preinca. >peciile de origine asiatic i au originea n sudul 5siei. *n Auropa fasolea a fost introdus pentru prima dat la #56( i apoi s-a e$tins foarte mult. >uprafaa mondial cultivat cu fasole n anul (00# a fost de (2!(6 mil. %a! iar producia medie mondial a fost de )(# /g boabeD%a. Printre rile mari cultivatoare de fasole se menioneaz : 8ndia J )!# mil. %a! &razilia J 2!6 mil. %a! @e$ic J #!) mil. %a! 9%ina J #!05 mil. %a. *n Fomnia! fasolea este o cultur agricol important. *n perioada #:62 J #:27 se cultivau cu fasole 6: mii %a n cultur intercalat prin porumb. *n deceniile urmtoare suprafeele au crescut pn la #)0 mii %a n cultur pur i #600 mii n cultur intercalat. *n ultimii ani cultura fasolei a cunoscut un regres evident ,57 mii %a i )#) /gD%a n #::( sau 65!0 mii %a i 777 /gD%a n anul (00#-! astfel nct e$ist un mare deficit de fasole uscat! fa de necesarul pentru consum intern.

Produciile medii pe ar situeaz fasolea printre culturile cele mai puin productive! rareori acestea depind #000 /g boabeD%a ,155 /gD%a n #:20 J #:2:! ((: /gD%a n #:): J #:7#! 76# /gD%a n #:7: J #::#! )2) /gD%a n #::6-. Grebuie subliniat! ns! c e$ist e$ploataii agricole care realizeaz i peste (000 /g boabeD%a. #.#.). Si&tematic%. Origine. Soi*ri. 4enul &haseolus cuprinde apro$imativ (0 de specii cultivate! de origine american sau asiatic. &haseolus $ulgaris ,B.- >avis ,fasolea comun- este apreciat de origine american cea mai rspndit. 3riginar din @e$ic i 5rgentina! are forme numeroase! grupate n 6 varieti! care se difereniaz dup forma boabelor ,sp%aericusfellipticus! oblongusf compressus-! e$istnd i mai multe tipuri intermediare! date de un anumit procent de polenizare ncruciat. 5ceast specie este cultivat pe suprafee ntinse n Auropa! 5merica de >ud! 5frica. &oabele sunt de culori diferite! dar predominnd culoarea alb. &h- multiflorus Sild. ,sin. P%. 9occineus B.- ,fasolea de >pania- este o specie anual sau bienal cultivat ca plant anual! ndeosebi n zona @editeranei. >e caracterizeaz prin germinaie %ipogeic! tulpin usctoare! flori albe sau roii! psti mari! late i boabe mari ,@@& P 100 J #!(50 g-! ptate cu negru! foarte decorative. Aste cultivat n 5merica i Auropa ca plant alimentar! fura"er sau ornamental. &h- lunatus B. ,fasolea de Bima-! are forme anuale! bienale sau perene. Gulpina este urctoare! florile mici! de culoare violet! pstile sunt late! turtite i conin ( -2 boabe albe sau colorate! cu dungi radiale. >pecia este cultivat n >.C.5.! n numeroase ri din climatele calde i mai rar n Auropa. &oabele sunt folosite n alimentaie! mai ales n stare conservat. 'intre speciile de origine asiatic ,&h- !ureus ,Fo$b- Piper! &h- !ngularis ,SildS. ,fasolea de 5zu/i- sunt plante anuale! puternic ramificate! urctoare sau culcate! cu psti lungi! nguste! cilindrice! cu 1 J #5 boabe mici ,@@& P 55 J ##0 g-! de culori diferite. >unt cultivate n 5sia i n unele insule din 5frica. *n Fomnia se cultiv aproape n e$clusivitate fasolea comun. >ortimentul de soiuri e$istente! n prezent! n cultur n Fomnia cuprinde #0 soiuri de creaie romneasc! care se difereniaz dup o serie de caracteristici! cum ar fi tipul de cretere! poziia plantelor la maturitate! rezistena la boli i la secet. >ortimentul de soiuri recomandat: 5vans! 5versa! 9eali de 'obrogea! 5rdeleana! Amiliana! 5mi! 'iva! &ianca si Qera. 1.1./. Partic*larit% i biologice R%(%cina plantei de fasole este mai slab dezvoltat dect a celorlalte leguminoase! ma"oritatea rdcinilor fiind rspndite n stratul arabil ,0 J (5-. =odozitile care se

formeaz pe rdcini sunt mici i rotunde! fiind situate ndeosebi spre e$tremitile rdcinii! pe ramificaiile mai subiri. :*lpina. Ba fasolea oloag sau pitic! cu creterea determinat! tulpina este scund! cu port erect! de 20 -50 cm nlimea i ramificat. 5cest tip de fasole se preteaz pentru cultura mare. Ba formele urctoare sau volubile! cu cretere nedeterminat! tulpina poate fi lung! c%iar pn la 2 J 1 m! necesitnd supori de susinereM nu este potrivit pentru cultura mare. A$ist i forme intermediare! semivolubile care merg n cultura mare. 'iferenierea ntre formele pitice i cele volubile apare la cteva zile dup formarea primelor frunze trifoliate! cnd ncepe alungirea tulpinii subiri! specifice! cu tendin de rsucire i crare. 'up rsrire! marcat prin apariia cotiledoanelor la suprafaa solului! planta de fasole formeaz ( frunze adevrate! care sunt simpleM urmtoarele frunze sunt trifoliate! avnd foliolele cordiforme! cu vrful ascuit. 6lorile au culori diferite ,predomin culoarea alb- i sunt situate la subsoara frunzelor! grupate n raceme scurte. <ecundarea este dominant autogam! dar cu numeroase cazuri de alogamie. 'esc%iderea florilor are loc de la baz spre vrful plantei. *nflorirea este ealonat pe o perioad cuprins ntre (0 zile la fasolea oloag i pn la 10 zile la formele de fasole urctoare. >eceta i cldura scurteaz aceast perioad iar vremea umed i rcoroas o prelungire. 6r*ct*l este o pstai! de%iscen la maturitate! care cuprinde semine de culori diferite , predomin culoare alb- i mrimi foarte variabile ,@@& ntre (00 i 600 g-. Gegumentul seminal are straturile periferice formate din celule cu pereii ngroai i cu celulele strns unite! adesea greu permeabile pentru ap i gazeM ca urmare! materialul semincer la fasole conine! adesea un numr mare de semine tari! care germineaz cu ntrziere. #.#.0. "erin ele -a % (e clima 7i &ol 'atorit originiii sale tropicale! fasolea este o plant termofilM pentru un ciclu de vegetaie de :0 J #(0 zile! necesarul de cldur este de #.600 J #.:00O9 ,suma temperaturilor mai mari de #0O9-. &oabele germineaz la minim"um 7 - #0O9 ,similar cu porumbul- i absorb pentru germinat o cantitate mare de ap ,##0 J #(0 din masa uscat a bobului-. Ba temperaturi de #7 O9 i umiditate suficient! boabele de fasole germineaz n 2 J 6 zile. 4erminaia este epigeic la ma"oritatea speciilor de fasole i %ipogeic la specia P%. multiflorus. 'atorit tipului de germinaie! germenii au putere mic de strbatere! ndeosebi pe solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei! ceea ce impune atenie la efectuarea lucrrilor solului i la respectarea adncimii de semnat. *n cazul n care crusta ntrzie rsritul! precum i pe soluri slab drenate i reci! cu mult ap! seminele putrezesc uor.

*n condiii favorabile de temperatur i umiditate! rsrirea are loc! de obicei! dup #0 J (0 zile de semnat. 'up rsrire! plntuele sunt distruse de temperaturile uor negative ,de -#O9 ....-(O9 sau c%iar de brume uoare-M sensibilitatea ma$im se manifest imediat dup rsrire! cnd cotiledoanele deger foarte uor. *n perioada urmtoare! cerinele plantei de fasole fa de temperatur cresc! optimum termic la nflorire situndu-se n "ur de (( - (5O9M la temperaturi mai ridicate! nsoite de secet atmosferic! florile rmn nefecundate! se usuc i cad ,avorteaz-. @aturitatea este accelerat de temperaturile mai ridicate i de condiiile de secet! dar n detrimentul nivelului recoltei. 'ei nu necesit o cantitate de ap mai mare dect alte culturi! fasolea este deosebit de sensibil la asigurarea umiditii! mai ales n fazele de germinare J rsrire i la nflorire J formarea pstilor i a boabelor ,cnd se nregisreaz consumul ma$im de ap-. *n perioada de secet planta se ofilete n orele de amiaz! iar n condiii e$treme pstile rmn mici i avorteaz. Plantele de fasole suport mai bine seceta din sol dect seceta atmosfericM vnturile uscate i calde sunt deosebit de duntoare. 9a urmare! n zonele de step a aprut necesitatea culturii intercalate a fasolei ,de regul! prin porumb-. <asolea Eoloag+ este mai rezistent la secet! datorit precocitii sale ,plantele nfloresc i i formeaz pstile nainte de instalarea secetelor din var- i masei vegetale mai reduse. 5desea! n zona de sud a rii este necesar un aport suplimentar de ap! prin irigare! pentru a asigura vegetaia normal a culturilor de fasole pn la maturitate i a obine producii bune. Cmiditatea prea ridicat este! de asemenea! duntoare. Precipitaiile prea bogate i timpul umed prelungesc perioada de nflorire i stn"enesc fecundarea. A$cesul de umiditate mrete sensibilitatea plantelor la boli i depreciaz calitatea boabelor. Cn sol potrivit pentru fasole trebuie s fie bine afnat n adncime! pentru a permite ptrunderea n adncime a rdcinilor i s nu formeze crust! pentru a favoriza aerarea i nclzirea solului i o rsrire ct mai rapid. Feacia optim a solului pentru fasole este cea neutr ,pL P 1 J )!5-! care este potrivit pentru formarea nodozitilor i pentru asigurarea unui regim normal de nutriie cu azot. Aste adevrat! fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite! c%iar pe soluri superficiale! cu condiia s fie asigurat umiditatea necesar. Prefer solurile cu te$tur mi"locie! fertile! din categoria cernoziomurilor! solurile brun J rocate i aluviunile fertile. <asolea se comport slab pe solurile podzolite! acide! sau pe cele umede nisipoase sau salinizate. >e adapteaz mai bine dect mazrea pe solurile grele! dar trebuie evitat formarea crustei. <r condiii de irigare! solurile nisipoase sunt improprii pentru cultura fasolei. #.#.1. Zone ecologice

Zona -oarte -a+orabil% pentru fasole este situat n 9mpia de vest ,n "urul 5radului! mai ales pe Qalea @ureului! pe aluviunile fertile ale Gimiului i vile 9riurilor! pe Qalea >omeului. *n Gransilvania ,pe luncile @ureului i Grnavelor-. *n aceste areale! condiiile de temperatur i umiditate sunt favorabile. Zona -a+orabil% se ntinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din Fomnia ,n 3ltenia! @untenia! @oldova! Gransilvania-! e$istnd unele diferene de favorabilitate n cuprinsul acesteia! legate de fertilitatea solurilor i de cantitile de precipitaii care cad n lunile iunie i iulie. 9ondiii favorabile pentru cultura fasolei se ntrunesc i n lunca ndiguit a 'unrii unde sunt asigurate umiditatea atmosferic mai ridicat i aportul freatic! dar este necesar un drena" bun al terenului! care s evite bltirea apei sau e$cesul de umiditate n sol! n zona rdcinilor. *n zona de sud a rii! amplasarea culturilor de fasole ,n cultur principal sau succesiv- trebuie fcut cu prioritate n perimetrele irigate. 1.!. :e$nologia (e c*lt*ra a9 Rotatia >e recomanda cultivarea in asolamente de 2-5 ani! dupa cereale paioase sau culturi prasitoare dine intretinute ,porumb! sfecla pentru za%ar! cartofi etc-. <asolea la randul ei este o foarte buna premergatoare pentru ma"oritatea culturilor! indeosebi cerealele paiose de toamna. =u se cultiva fasole dupa porumb erbicidat cu triazine! al caror efect remanent poate provoca goluri in cultura fasolei. Aste de asemeni contraindicat cultivarea fasolei dupa floarea-sorelui ,in zonele cu atac de Sclerotinia-! in ! fasole! sau alte leguminoase la intrevale de timp mai scurte de 2 ani. b9 6ertili#area Pentru o tona de boabe si productia corespunzatoare de vre"i! fasolea consuma:1-1!5 /g =! #!) /g P(35 si 6!5 /g ?(3. 'in cantitatea totala de azot! plantele de fasole e$trag din sol numai #5 ! restul de 75 fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor simbiotice. 8ngrasamintele organice se recomanda sa se aplice la cultura premergatoare. Pentru imbunatatirea nutritiei cu azot se recomanda inocularea semintelor! in ziua semanatului! cu biopreparatul =itragin Jfasole! 6 flacoane la samanta necesara pentru #%a. 'aca semintele se bacterizeaza nu se aplica ingrasaminte cu azot inainte de semanat! acestea se vor aplica in timpul vegetatiei inainte de inflorit! concomitent cu prasila mecanica! in doza de 20-50 /g =D%a! in functie de intensitatea procesului de simbioza! care se verifica la (0-(5 de zile dupa rasarire. 'aca nu s-a facut bacterizarea semintelor doza de ingrasaminte cu azot trebuie ma"orata la 10-70 /g =D%a. 6ertili#area c* a#ot

=r. de nodozitati pe planta Plante cu nodozitati 'oza de @omentul = aplicarii ingrasamintelor ,/gD%acu azot peste 5 Peste 75 0-20 Ba prasila a 88-a Peste 50 20-50 Ba prasilele 8 si a 88-a 50-70 Ba prasilele 8 si a 88-a :ngrasamintele cu fosfor J se aplica sub aratura! iar cele comple$e pot fi aplicate primavara si incorporate prin lucrarile de pregatirea patului germinativ.'oza este de 1070 /g P(35 D%a. :ngrasamintele cu potasiu J se aplica concomitent cu cele cu fosfor! in doza de 6010 /g ?(3D%a! pe solurile cu un continut de potasiu sub #(0 ppm ? ,sub #6 mg ?(3D #00 g sol- si pe care nu a fost administrat gunoi de gra"d anterior. c9 L*crarile &ol*l*i !ratura de baza J efectuata la ((-(5 cm adancime! cu plugul in agregat cu grapa stelata! trebuie sa fie de calitate! uniforma si sa asigure incorporarea in sol a resturilor vegetale. 7i$elarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei! fiind o cerinta importanta pentru efectuarea in conditii corespunzatoare a recoltarii mecanizate. =ivelarea se face dupa recoltarea culturii premergatoare! pe teren uscat! prin afanarea terenului cu grapa cu discuri si #-( lucrari cu nivelatorul! lucrarea se face o data la 6 ani. &regatirea patului germinati$ J se face prin doua lucrari! prima cu discul in agregat cu grapa cu colti si o lama sau bara nivelatoare iar a doua cu combinatorul! la adancimea de incorporare a semintelor. Prin aceste lucrari se urmareste o afanare a solului pe adancimea de 1-) cm. 8ntr-un pat germinativ insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform! deoarece fasolea are germinatie epigeica! cotiledoanele trebuie sa strabata stratul de sol care acopera semintele. (9 Samanta &i &emanat*l poca de semanat J semanatul incepe cand la adancimea de semanat ,5-1 cmdimineata! timp de trei zile consecutiv! temperatura este de 7-#0 O9! de regula semanatul la fasole in partea de sud a tarii trebuie sa inceapa odata cu semanatul porumbului. Densitatea la semanat J este de 60-50 b.g.Dm^ la cultura neirigata si 50-55 b.g.Dm^ la cultura irigata! astfel incat sa se asigure la recoltare densitatea de 200-250 mii pl.D%a in cultura neirigata si 600-650 mii plD%a in cultura irigata. Distanta intre randuri J pot fi folosite mai multe sc%eme de semanat: #. in benzi de cate 2 randuri la 65 respectiv )0 cm intre benzi! daca semanatul si celelalte lucrari de intretinere se fac cu tractorul C 150 sau similar acestuia (. in randuri ec%idistante! la 50 cm intre randuri! daca se dispune de tractoare legumicole

2. in benzi de cate 2 randuri la 65 cm si 70 cm intre benzi! in culturile irigate prin brazde !dancimea de semanat J este de 5-1 cm pentru cultura neirigata si 2-6 cm pentru cultura irigata. >e va urmari ca adancimea de semanat sa fie uniforma si sa nu ramana seminte necoperite! in acest scop semanatorile se ec%ipeaza cu patine mici! prevazute cu limitatoare de adancime. 7orma de samanta este de 70 -(00 /gD%a. e9 L*crarile (e ingri?ire "ombaterea buruienilor Plantele de fasole cresc lent in primele faze dupa rasire de aceea fasolea este sensibila la imburuienare in aceste faze. 8n culturile infestate cu cu buruieni mono si dicotiledonate inclusiv speciile rezistente la erbicide:Solanum nigrum, #anthium strumarium, !butilon theophrasti etc.! se vor folosi la pregatirea patului germinativ erbicidele: Greflan #!5-(!0 lD%a! 'ual 4old # -#!5 lD%a-! <rontier #-#!6 lD%a! iar in vegetatie erbicidele &asagran #!5-(!0 lD%a! <le$ ##!(5 lD%a! 4ala$0 #!5-( lD%a! care se pot aplica intr-un singur tratament sau in doua:primul se face cand plantele de fasole au format prima perec%e de frunze trifoliate! iar al doilea se aplica cand buruienile dicotiledonate din generatia a 88-a se gasesc in faza de rozeta. Poate fi aplicat si erbicidul Pivot 0!5-0!)5 lD%a cu respectarea restrictiilor in rotatia culturii! in sensul de a se evita amplasarea culturilor sensibile postmergatoare ,sfecla! floarea-soarelui! legume! rapita-. 'upa aplicarea erbicidului Pivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana: - in toamna aceluiasi an ,dupa 5 luni de la data tratamentului- culturile: grau! orz! orzoaica de t-na - in primavara anului urmator ,la #0-## luni dupa tratament-: porumb ,nu se recomanda loturi de %ibridare-! orzoaica si grau de primavara - in al doilea an dupa tratament ,la (6-(1 luni dupa tratament-: floarea-soarelui! cartofi - in al treilea an dupa tratament ,la 26-21 luni dupa tratament- culturile cele mai sensibile:sfecla! rapita! mustar! bumbac! legume 8n timpul vegetatiei se aplica (-2 prasile mecanice la minim ) zile de la tratamentele postemergente. 8n zonele din sudul si vestul tarii! unde culturile de fasole sunt infestate cu specii de buruieni anuale mono si dicotiledonate! precum si >org%um %alepense din seminte si rizomi! se vor folosi erbicidele: Greflan #!5-(!0 lD%a ,ppi-! 'ual 4old # -#!5 lD%a! <rontier #-#!6 lD%a! la pregatirea patului germinativ! iar in vegetatie erbicidele &asagran #!5-(!0 lD%a! <le$ #-#!(5 lD%a! 4ala$0 #!5-( lD%a si erbicide specifice selective pentru costrei: <usilade forte #-#!2lD%aM <urore super (!5-2!5 lD%aM 4allant super #-#!5 lD%aM Garga super #!5 -( lD%a! 5gil # lD%aM Beopard #!5-( lD%a! Pantera #!5-( lD%a. >e interzice orice prasila

dupa tratamentul cu erbicide pentru combaterea costreiului o perioada de #(-#6 zile! pentru a nu intrerupe translocarea in rizomi a substantei active. Ba toate tratamentele in vegetatie cantitatea de apa va fi de (50-200 lD%a. Gratamentele cu <le$! &asagran! 4ala$0! Pivot se vor face in cursul zilei! cand temperatura aerului nu depaseste (0O9! pentru a evita producerea de arsuri pe plante! mai ales in cazul tratamentului cu <le$! &asagran. 8n sistem irigat! in conditii de seceta! inaiante cu )-#0 zile de efectuarea tratamentului cu <usilade! <urore! 4alant! Garga! 5gil! Beopard! Pantera! se va aplica o udare! pentru ca plantele de costrei sa fie turgescente si translocarea erbicidelor sa fie rapida. "ombaterea bolilor si daunatorilor 8n scopul prevenirii transmiterii prin sol si resturi vegetale a unor agenti patogeni ai culturii de fasole ,1usarium spp,, %hizoctonia solani, Sclerotinia sclerotiorum, "olletotrichum lindemuthianum-! se recomanda respectarea cu strictete a rotatiei culturii! epocii si densitatii de semanat! folosirea de samanta sanatoasa. Gratamentul la samanta se face cu produsele: Giramet (!0 /gDt de samantaM 'ividend #!) lDt de samanta. 8n timpul vegetatiei pentru a limita pagubele produse de antracnoza ,"olletotrichum lindemuthianum6se recomnda aplicarea a doua tratamente cu unul din fungicidele: @ancozeb #!1 /gD%aM 9aptadin 0!(5 M 9%ampion 0!(5 MFovral 0!)5 /gD%aM >umile$ 0!# . Gratamentele nu sunt necesare la soiurile de fasole pentru boabe !stra si Star! care au rezistenta genetica la bacterioze. 'intre daunatori cel mai periculos este gargarita fasolei ,!canthoscelides obtectus6! care se combate prin tratamente in timpul vegetatiei in perioada de formare a pastailor cu produse organo fosforice si in depozite prin gazare timp de 67 de ore cu P%osto$in sau 'elicia 20 gDt sau cu 5ctellic # ml! Prostore 2 ml diluate in #00 ml de apa pentru #00 /g samanta. :rigarea 9onsumul de apa al fasolei in timpul perioadei de vegetatie este cuprins intre 2600 -6600 mWD%a! diferentiat pe zone si soiuri cultivate. Primul moment critic este in faza de germinatie! cand poate fi necesara o irigare de rasarire cu (50-200 mW apaD%a! evitandu-se formarea crustei. 5poi se pot aplica #-( udari in perioada inflorii si umplerii bobului! cu norme de 100-700 mW apaD%a. <asolea poate fi irigata atat prin aspersiune cat si prin brazde. 8rigarea prin aspersiune creeaza un microclimat favorabil fecundarii florilor prin micsorarea temperaturii la nivelul culturii si cresterea umiditatii aerului. 8rigarea prin brazde se aplica numai pe terenurile nivelate si amena"ate in acest scop. -9 Recoltarea

>tabilirea momentului recoltarii este cand cca )5 din pastai sau maturizat. Fecoltarea mecanica se face prin dislocarea plantelor la (-2 cm sub nivelul solului folosind masina de dislocat fasole ,@'< -#!5Plantele dislocate se aduna in brazde! se lasa sa se usuce dupa care se treiera cu combina. Greieratul se face cand plantele din brazde sunt uniform si bine uscate! iar umiditatea boabelor de de #1-#7 . Greieratul se face cu combine ec%ipate cu ridicator de plante si reglate corespunzator! regla"ele se verifica de (-2 ori pe zi! deorece proportia boabelor sparte creste pe masura ce creste temperatura in cursul zilei si umiditatea boabelor scade. Productiile obtinute variaza intre 7)0 J #020 /gD%a. Este o lucrare dificil, deoarece pstile ajung la maturitate ealonat, ncepnd cu cele din partea inferioar a tulpinii i mergnd spre cele din partea superioar. Perioada este mult prelungit cnd vremea este ploioas i mai rcoroas, dar se scurteaz n caz de secet i vreme cald. Recoltarea ncepe cnd 2/3 din p sti s-au ngl enit i cele de la az s-au uscat. Pe suprafee mai mici lucrarea se e!ecut prin smulgerea cu mna sau prin retezarea plantelor cu secera ori coasa. Pe suprafe e mai mari plantele se taie cu ma ina de dislocat fasole "#$% - &,'(, cu limea de lucru de &,' m, la adncimea de 3-) cm. $up 2-3 zile plantele tiate sunt adunate n poloage, dup care urmeaz treieratul cu com ina, direct din polog, dup montarea dispozitivului ridictoraduntor. #are atenie tre uie acordat reglrii com inei pentru a preveni vtmarea oa elor, care se produce cu att mai u or cu ct oa ele sunt mai uscate. Pentru aceasta se reduce tura ia to ei la minimum, se mrete distana ntre grtar i to i se aleg site potrivite. *reieratul fasolei se poate realiza i cu maina de treierat fasole "#*%&,)( care ridic i treier plantele din razd. +ceasta presupune ca plantele dislocate cu maina #$%&,' s fie adunate cu gre la o lic sau pianjen n razde cu limea su &,' m. $up recoltare, nainte de nmagazinare, semin ele se trateaz contra grgriei cu $elicia - ,asto!in, o ta let la 3-- .g semine sau cu sulfur de car on & l la ton sau alte produse, n spaii ermetic nc/ise. *ratamentul este o ligatoriu c/iar dac s-a fcut tratarea contra grgriei n lan.
Pstrarea seminelor se realizeaz ine la umiditatea de &3-&)0. 1oa ele

reprezint )'-'-0 din recolta total, variind n funcie de soi i condiiile de vegetaie.

SOIA- CLY"I<E MAI &in. CLY"I<E FISPI;A 1.1.Importan %,Biologie, Ecologie 1.1.1.Importan % Plant Eoleoproteinoas+ soia se cultiv n multe ri ale lumii! fiind folosit ntreaga cantitate de biomas! cu precdere! ns! seminele bogate n substane proteice , ()!0 J (0!0 - i grsimi , #)!( J (1!: -. >eminele mature pot fi utilizate n alimentaia oamenilor ,n diferite reete culinare-! n obinerea fura"elor combinate i pentru e$tragerea grsimilor. <ina de soia! n cantiti reduse ,#0-#5 -! n amestec cu fina de gru! determin obinerea unei pini mai %rnitoare! se poate folosi ca adaosuri la supe i pentru realizareaconcentratelor proteice! proteinelor te$turate ,__carne vegetal__- i ca substitueni ai crnii ntr-o serie de preparate culinare. >eminele se mai folosesc pentru obinerea de produse fermentate! sosuri f__lapte__ i __brnzeturi__. Cleiul de soia este semisicativ i se utilizeaz n consumul populaiei! la prepararea margarinei! obinerea culorilor pentru pictur! fabricarea maselor plastice! iar roturile i turtele rezultate dup e$tragerea acestuia se folosesc n fura"area animalelor. >eminele i pstile nemature se utilizeaz ca legume verzi sau pentru prepararea unor mncruri bogate n vitamine i sruri minerale. Planta ntreag se folosete ca fura" verde de pune! fn uscat i conservat! nutre nsilozat! iar tulpinile i pstile rmase dup treierat se pot folosi n fura"area animalelor ,dup o prealabil pregtire-! ca ngrmnt organic! combustibil sau pentru prelucrri industriale ,obinerea furfurolului i mtsii artificiale-. >oia este o plant bun premergtoare c%iar i pentru cerealele de toamn! cnd se cultiv soiuri timpurii! lsnd n sol cantiti mari de azot ,70 -#(0 /gD%a-. 5vnd n vedere multiplele utilizri ale biomasei de soia! ea este considerat f__planta de aur__ a omenirii f__planta minune__ sau f__planta viitorului__. 1.1.!. "ompo#i ia c$imic% >eminele de soia i difereniaz componentele c%imice n funcie de cultivar! condiiile climatice ale anului! zonei ! fertilitatea natural a solului i te%nologia de cultur folosit! din care se detaeaz fertilizarea cu macro- i microelemente. 9onstitueni 5p Proteine 9ompoziia c%imic a seminelor de soia &ec/er J 'ilingen! Piper #:(7 i @orse! #:6# 'iaconescu! #:)#9o.an! #:)1 ##!0 :!: 5 - #) 6!: 27!2 21!5 21 J 50 6#!0

4rsime 9arbo%idrai 9eluloz 9enu

#1!) (6!2 6!7 -

#)!5 (1!5 6!2 5!2

#2 J () #6 J (6 2!1 J 1!: -

(#!0 (5!0 (!7 5!2

Proteina caracteristic soiei este glicina, o substan comple$ cu grad ridicat de digestibilitate! avnd un indice ridicat de solubilizare ,1# J :( -! apropiindu-se mult de proteina de origine animal. 9oninutul seminelor n proteine crete sub influena ngrmintelor azotate! prin tratarea seminelor de soia cu nitragin! nainte de semnat i a microelementelor ,n special molibdenul-. Proteinele au valoare nutritiv ridicat! avnd ntreaga gam de aminoacizi eseniali! unii dintre ei n cantitate mai mare sau apropiat a crnii de porc . 4rsimile din seminele de soia! sunt constituite din palmitin! stearin! olein! linolenin! linolein! fitosterin! colesterina! lecitin. Cleiul este semisicativ , )5 J 75 acizi grai nesaturai-! cu indicele de iod #0) -#2:. Becitina ,( J 6 - are o larg ntrebuinare n medicin. Gulpinile! frunzele i pstile au un coninut ridicat n proteine i grsimi care! pe msur ce se apropie de maturitate! migreaz spre semine. __<nul__ de soia! bogat n proteine : ,#5!6 - i grsimi , 5!( - depete ca valoare nutritiv lucerna i trifoiul. A$tractele neazotate sunt formate din monoza%aride! za%aroz! amidon! de$trin! %emiceluloz! celuloz!pentozani! rafiinoz etc. 9enua conine P (3(! 9a3! @g3! ?(3. >eminele sunt bogate! de asemenea! n vitaminele 5! &#! &(! '! A! 9 i ?. #.#... R%&p'n(ire 9a urmare a importanei sale deosebite! soia a nregistrat o cretere spectaculoas a suprafeelor. 9ea mai spectaculoas cretere a suprafeelor se constat n 8talia! care realizeaz i o producie medie la %ectar foarte ridicat ,peste 2000 /g boabe D%a-. Pe plan mondial n (00# suprafaa cultivat cu soia era de )5 52: %a iar producia medie era de (227 /gD%a. *n Fomnia! poziia soiei n grupa leguminoaselor pentru boabe s-a sc%imbat esenial. <a de numai )000 %a cu soia n anul #:2# i (6!: mii n perioada #:67 J #:10 ,:!( J #1!( din suprafaa leguminoaselor pentru boabe-. 9onsiderm c suprafeele i mai ales producia medie la %ectar vor crete n anii viitori! o dat cu redresarea ntregii agriculturi. >oia este una din culturile agricole cele mai raspandite in lume ocupand o suprafata de peste 10.000.000 %a si cu o productivitate foarte ridicata. 9ea mai mare suprafata este in >.C.5. cu apro$imativ (5.000.000 %a si o productie de (700 /gD%a. 9ea mai mare productie se obtine in 8talia J 2#00/gD%a. 8n Fomania s-au cultivat pana in #:7: suprafete mari ,200.000 J 600.000 %a-! dar in prezent suprafata s-a redus la 50.000 J )0.000 %a.

1.1.). Si&tematic%. Origine. Soi*ri. >oia aparine genului 4l0cine B.! cu specia cea mai important 4l0cine ma$ ,B@err.! sinonim 4l0cine %ispida . 4l0cine ma$ ,B- @err. 9uprinde patru subspecii caracterizate astfel: - subspecia chinensis are tulpina nalt i subire! frunze cu foliole ovat-lanceolate! pubescenteM flori mici de culoare alb violaceeM psti mici cu semine turtite de culoare galben! verde! castanie sau neagrM - subspecia indica are tulpini ramificate! foliole ovate! lanceolate sau ovatlanceolate! pubescente! flori mici albe sau violacee! psti mici cu semine diferit colorateM - subspecia 0aponica are tulpini groase i ramificate! flori mari de culoare alb sau violacee! psti mari i plate! cu semine foarte mari ,@@& P 600 J 500 g-! diferit colorate ,galbene! verzi! castanii! brune! negre-M - subspecia manshunca singura cultivat i n ara noastrM *n cadrul acestei subspecii se cunosc mai multe varieti care se deosebesc ntre ele dup culoarea periorilor! pstilor! seminelor i %ilul. >oiurile de soia cultivata in tara noastra apartin subspeciei manshurica cu forme erecte rezistenta la cadere.

Variet`\ile speciei Glycine max (L) ssp. manshurica 2ariet34i 5uloare Peri6ori P3st3i 7emin4e 8ilului 5ommunis +l 3 1run-desc/is3 ,al en3 ,al en3 9mmaculata +l 3 1run-desc/is3 ,al en3 5afeniu-desc/is3 7tricta +l 3 1run-desc/is3 ,al en3 5enu6ie 7erotina +l 3 1run-desc/is3 ,al en3 :eagr3 %lavida Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 ,al en3 ,al en3 7orida Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 ,al en3 5afenie ;crainica Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 ,al en3 5afenie cu dung3 al 3 la mijloc <atifolia Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 ,al en3 :eagr3 2iridis Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 2erde 2erde 1runneum Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 5afenie 5afenie :igrum Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 :eagr3-cafenie, 5uloare ro6ie tegumentelor

8n functie de perioada de vegetatie stabilita pe baza reactiei la fotoperiodism si temperatura in >.C.5. si 9anada soiurile de soia s-au clasificat in #0 grupe de maturitate ,00! 0! 8! 88 J Q88-! mai recent in #2 grupe. 8n tara noastra soiurile sunt cuprinse in lista oficiala ,#::1- conform clasificarii facute de >. 'encescu in grupele 000 J 88 ,cinci grupe-. Soiul "ondor este un soi semitardiv din grupa 88 de maturitate! prezinta o forma rezistenta la cadere! plantele avand o inaltima cuprinsa intre ##0 J ##5 cm. <lorile sunt de culoare violaceuJinc%is! perisorii fiind de culoare gri. &oabele sunt de marime mica spre mi"locie ,@@& P #60 J #15 g-! galbene! cu buna rezistenta la spargere! cu %ilul de culoare galbena. 8nsertia primei pastai la #2-#5 cm de la nivelul solului. >oiul 9ondor prezinta o buna rezistenta la atacul de Peronospora mans%urica. 5re o productivitate ridicata cu un potential genetic de peste 5!5 t.D%a! mai ales in conditii de irigare. 'ensitatea optima de semanat este 650.000 boabe germinabile la %a Pentru a se putea interveni cu erbicid pe baza de 4l0p%osat propunem a se cultiva soiuri timpurii! de tip g%omanesc ==> care se pot semana dupa # mai! erbicidul fiind aplicat inainte de semanat daca buruienile sunt rasarite. >oiul gFomanesc ::g este un soi cu perioada de vegetatie de #05 - #0) zile! cu o ramificare foarte buna si o productivitate foarte buna. Aste destul de rezistent si nu cade. Soiuri de soia cultivate [n Rom@nia
7oiulPreco-citatea 2arietatea *alia pl."cm( %orm3 --<atifolia --9mmaculata --7orida --5ommunis 5ommunis -7tricta 7orida 5ommunis 5ommunis 7orida 9 <atifolia 9 7tricta 9 7orida 9 9mmaculata 9 9mmaculata 9 9mmaculata 9 ##1 g Poten4ial de prod. Rezisten43 la > =//a Protein3 ,r3simi 53dere 1oli 0 0 3A.' )3.) 3'-))&.' 3?-)3 3?-)3 3?-)33-)' 3?-)& 3A-)) 33-)2 3A-)2 3B-)2 3?-)2 3?-)3 )2-.3 &A-2& 2&-22 &@.' &@-2& &@.2&.' 2--2&.' &?-2).' &@.' &@.'-22 &A-2) &@.'-22 &@-22 &?-2).' &A.'-2& 2--2& 23-32 &A-33 2?.? 2--3' 2?.' 3'-3@ &@-)3 3--)3'-)3 &B-3A 2A-)3B-)2 3'-)2'-)' 2@ 2A-)) R R R #R %R #R %R R %R %R # # R R R R R %R R #R #R R# R# R R R# #R R# R R R %R

$iamant lfov Perla +tlas ,adir 5lamir 5olumna

Cefir 5resir $anu iana Elisir

*riumf <ena 2al.ir 2ictoria

?--@- 7feric3 &??--@' 7feric3-alungit3 &B--&A?--A' 7feric3 &B'-&@A--&-&3--2-''-?' 7feric3 &B--&A' ?'-&-- 7feric3 &B--&@A--&-- 7feric3 &'--&@*urtit3 u6or ?--&2- 7feric3 &'--&??--@- 7feric3 &A--2-A--&&' &'--2-?--&-A &)'-2&?'-@' 7feric3, u6or &B'-2-turtit3 ?--&&2 7feric3 turtit3 &B'-&@B'-&2' 7feric3 &'--&@?'-&&7feric turtit3 &B--&@B'-&-&B-

7tine -22'-

7orida 99

?--@7feric turtit3 &?--22-

3?-))

&@-2&

3'-)-

#R

---- foarte precoce D --- precoce D --semiprecoce D 9semitardive D 99-tardive 1.1./ Partic*laritatile biologice >emintele de soia germineaza epigeic. 9antitatea de apa necesara germinatiei este #50 din greutatea semintelor. >istemul radicular este dezvoltat in functie de particularitatile soiului! de te$tura solului! de umiditatea acestuia si de gradul de fertilitate. Fadacinile patrund pana la #20-#60 cm in functie de tipul de sol. Pe radacini se formeaza nodozitati numai daca semintele se bacterizeaza inainte de semanat cu bacterii fi$atoare de azot specifice culturii de soia. Gulpina de soia este erecta! mai mult sau mai putin ramificata! in functie de soi si de spatiul de nutritie. A$ista trei tipuri de tulpini: cu crestere determinta! crestere nedeterminata si intermediara. >uprafata de asimilare variaza in functie de soiul cultivat si oscileaza intre 20.00060.000 m(D%a. >oia este planta autogama! inflorirea dureaza intre #5-60 zile! in functie de soi. <ructul este o pastaie si cuprinde (-2 boabe. >amanta are tegumentul gros! greu permeabil! @@& variaza intre 50 J 600 g. 8n conditiile din tara noastra in primele 50 zile! plantele au o crestere inceata! plantele fiind puternic e$puse imburuienarii. >oia face parte din grupa plantelor cu cerinte mari fata de temperatura. 4ermineaza la ) J 7O 9 si necesita pentru rasarit ##0 J #20O 9. erin\ele !a\` de clim` "i sol 7oia este o plant3 termofil3, pentru a ajunge la maturitate are nevoie de o sum3 a gradelor de temperatur3 de 22---2A--E5, la o durat3 a perioadei de vegeta4ie de &&--&'- de zile. *emperatura minim3 de germina4ie este de ?-AE5, iar cea optim3 2--2'E5. soia este sensi il3 fa43 de temepraturile joase, Fns3 nu Fn a6a m3sur3 ca fasolea , ea poate suporta 6i temperaturi joase de -.'-2E5 su zero. Pentru o cre6tere 6i dezvoltare normal3 are nevoie Fn lunile de var3 "iulie-august( temperaturi s3 nu fie su 2--2&E5. G influen43 negativ3 au oscila4iile mari de temperatur3 de la zi la noapte. Hn perioada de Fnflorire temperatura optim3 a aerului este de &A2- E5, temperaturi medii peste 22E5, cu insola4ie puternic3 mult3 zile la rInd pot provoca avortul florilor.

Hn perioada de de formare a p3st3ilor 6i de umplere a oa elor temperaturile cuprinse Fntre 22-23E5, favorizeaz3 atIt formarea p3st3ilor pe Fntreaga plant3 cIt 6i num3rul ma!im de oa e Fn p3st3i. Hn faza de coacere temperatura tre uie s3 fie Fn cursul zilei de &A-22E5, pentru a favoriza pierderea treptat3 a apei din oa e. 7oia este o plant3 /eliofil3 o ligatorie, pentru un soi durata perioadei de vegeta4ie este un caracter controlat genetic, dar el este influen4at puternic de interac4iunea dintre lungimea zilei 6i temperatur3. %ructificarea este condi4ionat3 Fn mare m3sur3 la soia de durata zilei. 7oia este o plant3 de zi scurt3, nop4ile lungi din timpul primei p3r4i a perioadei de vegeta4ie determin3 reducerea perioadei de vegeta4ie. 7oia Fn condi4ii de zi scurt3 nu numai c3 Fnflore6te mai repede dar ramific3 mai a undent 6i F6i prelunge6te perioada de formare a oa elor lucru care se reflect3 pozitiv Fn m3rimea produc4iei. Hn condi4ii de zi lung3 perioada de formare a fructelor este mai scurt3, produc4ia fiind diminuat3. 5erin4ele fa43 de ap3 sunt relativ mari. <a germina4ie s3mIn4a a soar e cca &3- 0 din greutatea sa, iar coeficientul de transpira4ie este de '---?--. Hn fazele de Fnflorire 6i fructificare solul tre uie s3 fie aprovizionat la ?--A- 0 din capacitatea de cImp pentru ap3, iar umiditatea aerului nu tre uie s3 scad3 su B- 0. 7olurile recomandate sunt cele cu te!tur3 mijlocie, cu reac4ie neutr3 nu suport3 solurile grele, argiloase care Fn anii ploio6i prezint3 e!ces de umiditatea iar Fn cei seceto6i formeaz3 curst3 groas3 care Fmpiedic3 r3s3rirea, sau cele pe care apar procese de salinizare. 9erintele termice ale soiurilor de soia ,h#0O9- se incadreaza in: soiuri foarte timpurii! grupa 000 ,NP #000 J ##50O9- : 'iamant si Perla soiuri timpurii grupa 00 ,N P##50-#(50O9- : 5tlas! Fomanesc ::! >afir! 5gat! 3pal! 3ni$ soiuri semitimpurii Jgrupa 0 ,NP#(50 -#250O9- : 9olumna! Protein/a soiuri semitarzii J grupa 8 ,NP#250-#600O9- :'anubian! Griumf! &al/an soiuri tardive -grupa 88 ,NP#600 J #550O98n 'obrogea! soiurile timpurii parcurg perioada de vegetatie in ##0 zile! iar cele tarzii in #50 zile.

1.1.0 >oia are in tara noastra mai multe #one ecologiceJ ?ona foarte fa$orabila: in partea de vest a tarii ,9aras! Gimis! @ures! 9ampia 9risurilor si >omesului-! in @oldova ,&azinul \i"iei! Bunca >iretului-! in Gransilvania ,Qaile @uresului si Garnavelor-. ?ona fa$orabila: in sudul tarii 8n functie de factorul termic s-au stabilit 5 zone de favorabilitate: ?ona ,: >ud! >ud-Ast NP#100 J #)50O9! in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic M se recomanda pentru cultura soiurile semitarzii si semitimpurii ;ona (: 9ampia &anatului si 9risanei NP#600 J #100O9! care se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 20 O9 si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie M se recomanda soiurile semitarzii si semitimpurii ;ona 2: in partea de nord a 9ampiei Fomane NP#600 J #100O9 ;ona 6: estul @oldovei si nord-vestul Gransilvaniei NP#(00 J #600O9 ;ona 5: Gransilvania si =A tarii NP##00 J #(00O9! se cultiva soiurile timpurii si foarte timpurii 1.!. :EF<OLOCIA ;E "UL:URA Rotatia Aste o planta putin pretentioasa fata de planta premergatoare. 'upa grau se observa o tendinta vadita de crestere a productiei in comparatie cu plantele tarzii. 'upa plantele cu boli comune trebuie corectata amplasarea in asa fel incat planta premergatoare sa inlature posibilitatea infectiilor. 9ultura de soia poate fi ampasata in rotatii de ( ani de tipul soia-grau pe terenurile neirigate sau soia-porumb pe ternurile irigate sau in zone umede! precum si in rotatii de 2 ani soia-grau-porumb! in cazul terenurilor neinfectate cu >clerotinia. Pe terenurile infectate! durata rotatiei va fi de 6-1 ani! din care vor lipsi floarea-soarelui! rapita si leguminoasele anuale si perene. 6ertili#area >oia este o mare consumatoare de substante fertilizante si in special de azot. 1ertilizarea organica J nu este indicata! soia valorifica eficient ingrasamintele organice la (-2 ani dupa aplicare. 1ertilizarea cu fosfor J soia consuma 20-25 /g P(35 D tona de boabe! la care se adauga productia secundara. 8ngrasamintele cu fosfor se aplica inainte de aratura sau daca se folosesc ingrasaminte comple$e inainte de pregatirea patului germinativ. 9ontinutul in fosfor mobil al solului trebuie sa fie de 1 mg P(35 D#00 g sol , (1 ppm P-.

1ertilizarea cu potasiu J este strict necesara si se utilizeaza in doze de 60 J 10 /gD%a ?(3! pe solurile care au un continut in potasiu sc%imbabil sub #7 mg ? (3D #00 g sol! aplicarea se face la fel ca si cele cu fosfor. 1ertilizarea cu azot J se aplica in timpul vegetatiei in perioada de la # J ( frunze trifoliate pana la inflorit. 8ngrasaminte se pot aplica in timpul prasilelor in functie de numarul plantelor cu nodozitati si procentul de nodozitati pe plante. 'eterminarea numarului mediu de nodozitati pe planta si a procentului de plante cu nodozitati se face in faza de #-( frunze trifoliate. 6ertili#area c* a#ot =r. de nodozitati pe Plante planta cu nodozitati'oza de = ,/gD%apeste 5 Peste 75 0-20 Peste 50 20-50 50-70 @omentul aplicarii ingrasamintelor cu azot Ba prasila a 88-a Ba prasilele 8 si a 88-a Ba prasilele 8 si a 88-a

9antitati mai mari de azot se pot aplica pe solurile acide! unde eficacitatea bacterizarii semintelor este mai slaba. 8ngrasamintele cu azot se aplica cu a"utorul fertilizatoarelor montate pe cultivatoare. Fezultate e$celente se obtin cu a"utorul ingrasamintelor foliare comple$e cu microelemente de tip Pol0feed care contin in afara de =P?! zinc! magneziu! fier! bor! cobalt! substante indispensabile productiei de soia. @entionam ca fertilizarea foliara nu influenteaza in nici un fel formarea nodozitatilor pe radacini ci doar contribuie la cresterea accesului substantelor fertilizante. 5plicarea acestuia se face concomitent cu aplicarea tratamentului de combatere a buruienilor. Ba fiecare stropire se aplica #0 lD%a Pol0feed #:-#:-#:T( @g0T: microelemente. Grebuiesc aplicate ( tratamente! primul la formarea completa a frunzelor! iar al doilea la inceputul formarii pastailor. >porul de productie la soia este foarte mare ca urmare a aplicarii ingrasamantului foliar si creste continutul de proteine si ulei in boabe. L*crarile &ol*l*i >oia are cerinte moderate fata de adancimiea de afanare a solului! dar este foarte pretentioasa la nivelarea terenului si calitatea patului germinativ. )ucrarea de baza a solului se e$ecuta prin aratura de vara sau toamna la adancimea de (0-(5 cm in agregat cu grapa stelata. 5ratura facuta vara dupa premergatoare timpurii se niveleaza si se mentine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri. 7i$elarea terenului se face concomitent cu lucrarea de discuire a araturii prin atasarea lamei de nivelare la grapa cu discuri. &regatirea patului germinati$ urmareste mobilizarea si maruntirea solului pe

adancimea de semanat! distrugerea buruienilor rasarite sau lastarite! incorporarea erbicidului si pastrarea apei in sol. Bucrarea se e$ecuta cat mai aproape de data semanatului cu combinatorul prin #-( treceri. Samanta &i &emanat*l >amanta trebuie sa aiba germinatia minimum 70 ! puritatea fizica minimum :7 ! puritatea biologica minimum :7 . >amanta trebuie bacterizata cu F%izobium "aponicum. &acterizarea semintei contribuie la fi$area pe cale simbiotica a 70 J #)0 ?g. =D%a. Pentru bacterizare se foloseste biopreparatul =itragin J soia! fabricat pe suport de agaragar si se utilizeaza in doza de 6 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la suprafata de # %a. poca de semanat este foarte importanta pentru cultura de soia! deoarece ea influenteaza puternic cresterea si fructificarea plantelor prin actiunea temperaturii si a fotoperioadei. Aa se declanseaza cand in sol se realizeaza minim ) J 7O9 ceea ce corespunde temperaturii medii zilnice de #6 - #5O9.9alendaristic aceste conditii se realizeaza incepand cu prima sau a doua decada a lunii aprilie in sudul si vestul tarii si in ultima decada a lunii aprilie sau la inceputul lunii mai in celelalte zone. 8n prima parte a epocii de semanat se vor semana soiurile semitarzii si tarzii! care au reactie mai puternica la fotoperioada ,prefera zile scurte-! iar in a doua parte a perioadei! soiurile semitimpurii! timpurii si foarte timpurii. !dancimea de semanat este de 2-6 cm adancime la inceputul perioadei optime de semanat si 6-1 cm la sfarsitul perioadei sau pe terenuri usoare si uscate. Distanta intre randuri se va diferentia in functie de gradul de infestare cu buruieni si metodele de combatere utilizate! sistema de masini folosita la lucrarile de intretinere! metoda de udare si soiul cultivat. 8n cazul utilizarii erbicidelor antigramineice aplicate inainte de semanat si a tratamentelor in vegetatie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate! semanatul se face in randuri ec%idistante la 50 cm intre randuri cand se dispune de tractor de 65 9P sau in benzi de 2 $ 65 cm cu intervale de )0 cm intre benzi pe urmele rotilor tractorului! cand la intretinere se foloseste tractorul C150. Ba irigarea prin brazde se va semana 2$60$)0 cm sau 2$65$)0 cm. Ba culturile irigate prin aspersiune sau neirigate si puternic infestate cu zarna se seamana in benzi de ( randuri la 20$)0 cm. 8n cazul utilizari metodelor de combatere c%imica incompleta a buruienilor! semanatul soiei se va efectua la distantele de )0 cm intre randuri pentru a permite intretinerea culturii prin prasile. Densitatea optima a semintelor la semanat va fi de 50-55 boabe germinabileDm^ iar la recoltare sa se a"unga la 600-650 mii planteD%a. Bimita ma$ima a densitatii se recomandata pentru soiurile semitimpurii! timpurii si foarte timpurii. L*crari (e intretinere a c*lt*rii "ombaterea buruienilor

9ultura de soia face parte din grupa culturilor de prasitoare puternic concurate de buruieni in primele 6-1 saptamani! care pot determina pierderi de productie de 20-70 in cazul infestarilor putenice cu speciile: Sorghum halepense din rizomi, #anthium, !butilon, "henopodium, SolanumPrin combinarea metodelor c%imice cu cele agrote%nice ,rotatia! lucrarile solului! semanatul la epoca optima- si preventive ,samanta de soia fara buruieni- se obtine o reducere a nivelului de infestare cu buruieni sub pragul economic de daunare. >peciile de buruieni frecvente in culturile de soia sunt : monocotile(onate J Setaria sp- ,mo%or-! Digitaria sanguinalis ,meisor-! Sorghum halepense ,costrei-! !gropyron repens ,pir tarator- M (icotile(onate : !maranthus retrofle@us ,stir"henopodium album ,caprita6 ,!triple@ patula 8loboda-! Solanum nigrum ,zarna-! #anthium strumarium ,cornuti-! !butilon theophrasti 8teisor6, &olygonul con$ol$ulus ,%risca urcatoare6, Galinsoga par$iflora 8busuioc salbatic-, &ortulaca oleracea 8iarba grasa, Gallium aparine 8turita6, "irsium ar$ense 8palamida6, "on$ol$ulus ar$ense ,volbura-! Sonchus ar$ensis ,susai->e adopta masuri de amplasare a culturii care lasa terenul curat de buruieniM pentru aceasta cerealele paioase sunt cele mai bune premergatoare. Aste foarte indicat ca pe solele care prezinta un grad ridicat de infestare cu buruieni perene ,costrei! palamida! susai! volbura- sa se faca combaterea acestora in miristea de grau! in vara precedenta! inainte de aratura utilizand 6 lD%a produs pe baza de glip%osat. 8n acest fel rezerva de buruieni perene! dar si anuale este redusa simtitor! urmand ca! prin lucrari de intretinere si aplicare a erbicidelor in cursul perioadei de vegetatie sa se asigure o cultura de soia libera de buruieni. Sc$eme (e erbici(are la c*lt*ra (e &oia (in c*lt*ri con+entionale Strategia 1. 9ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale sensibile ,sunt absente speciile: Solanum nigrum, !butilon theophrasti si #antium strumarium-. >e aplica un amestec dintre erbicidul 4C5F'85= #!)5 lD%a T 0!(5 /gD%a >A=93F. Gratamentul se aplica preemergent inainte sau dupa semanat. Strategia !. 9ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale inclusiv Solanum nigrum, !butilon theophrasti, #antium strumarium >e aplica preemergent un gramincid 4C5F'85= #!)5 J (!5 lD%a inainte sau dupa semanat. Gratamente in vegetatie cu P8Q3G 0!5 J 0!)5 lD%a sau 45B5HV ( lD%a. 8n cazul de reinfestare! se poate aplica a doua oara. Primul tratament se aplica cand soia are cel putin # J ( perec%i de frunze adevarate! iar

buruienile sa fie rasarite in faza de rozeta. 5l doilea tratament se aplica la reinfestare ma$im dupa 2 J 6 saptamani! iar buruienile sunt de asemenea foarte tinere. 'upa aplicarea erbicidului Pivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana: - in toamna aceluiasi an ,dupa 5 luni de la data tratamentului- culturile: grau! orz! orzoaica de t-na - in primavara anului urmator ,la #0-## luni dupa tratament-: porumb ,nu se recomanda loturi de %ibridare-! orzoaica si grau de primavara - in al doilea an dupa tratament ,la (6-(1 luni dupa tratament-: floarea-soarelui! cartofi - in al treilea an dupa tratament ,la 26-21 luni dupa tratament- culturile cele mai sensibile:sfecla! rapita! mustar! bumbac! legume Strategia .. 9ulturi infestate cu buruieni mono si dicotiledonate perene ,Sorghum halepense din rizomi>e aplica un tratament preemergent cu 4C5F'85= #!)5 J (!5 lD%a inainte sau dupa semanat pentru combaterea buruienilor graminee anuale. >e aplica un tratament postemergent cu P8Q3G 0!5 J 0!)5 lD%a sau 45B5HV ( lD%a pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale. >e aplica un tratament postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene cu 45BB5=G >CPAF # J #!5 lD%aM produsul nu este compatibil. "irsium ar$ense din rizomi, Sonchus, &olygonum, "on$ol$ulus ar$ensis se utilizeaza erbicidul Bontrel 200 in doza de 0!2 lD%a. Strategia ). Pentru imburuienare foarte comple$a. >e seamana un soi semitimpuriu ,Fomanesc ::- la data # J 5 mai (002. Pe terenurile unde rasar buruienile se aplica un tratament cu 4BV<3>5G 2 lD%a. >e aplica un amestec 4C5F'85= #!5 lD/g si >A=93F 0!( /gD%a preemergent inainte sau dupa semanat. 8n caz ca apar buruieni dicotiledonate rezistente la >A=93F se aplica postemengent un tratament cu 45B5HV ( lD%a. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplica un tratament cu 45BB5=G >CPAF # J #!5 lD%a.

8n toate cele 2 strategii anterioare buruienile dicotiledonate perene ,9irsium arvense! >onc%us arvense si 9onvolvlus- nu sunt combatute de erbicide! din aceasta cauza semanatul se va face dupa sc%ema )0-65-65-65-)0 pentru a se putea efectua # J ( prasile mecanice. 'e asemenea nu sunt combatute stuful si papura. 8n strategia 6! spre deosebire de primele 2 strategii sunt combatute buruienile dicotiledonate perene ,9irsium arvense! >onc%us arvense! Pol0gonum convolvulus- care sunt rasarite inainte de semanat si distruse de tratamentul cu 4BV<3>5G. >unt de asemenea combatute trestia si papura care revine pana la # mai. 'in aceasta cauza numai pentru strategia 6 se poate insamanta soia la 20 cm intre randuri! pentru celelalte strategii semanatul trebuie facut dupa sc%ema )0-65-65-65-)0. Pre+enirea &i combaterea bolilor &i (a*natorilor >e recomanda respectarea cu strictete a elementelor te%nologice: rotatie! epoca de semanat! densitate! combaterea buruienilor. 8n vederea reducerii pierderilor cauzate de patogenii de sol ,<usarium spp! P0t%ium de bar0anum- se recomanda tratarea semintei cu 3rius G> #!5 ?gDt! 5pron # lDt sau 'ividend #!) lDt. Pentru combaterea acarianului rosu ,Getran0c%us urticae- se foloseste un acaricid care se aplica la aparitia daunatorului! 3mite 0!7 lD%a! @itac #!5lD%a! la aparitia daunatorilor. 'e mentionat ca daca se fac irigarile corect! atacul de paian"en este evitat in mare masura. Irigarea 9onsumul de apa al soiei este cuprins intre 6700-1500 m 2D%a. Primul moment critic pentru apa este la germinarea semintelor. 8n primaverile secetoase se aplica o udare de rasarire de (50-200 m2 apaD%a evitandu-se formarea crustei. 5ceasta udare va influenta pozitiv actiunea erbicidelor reziduale nevolatile. Crmatoarele faze critice sunt: butonizarea! inflorirea! formarea si umplerea boabelor. =u se recomanda irigarea dupa (0 august pentru a nu prelungi prea mult vegetatia. Recoltarea Fecoltarea fara pierderi este determinata de nivelarea terenului! densitatea culturii si insertia pastailor la minim #0-#( cm inaltime. @omentul optim de recoltare incepe cand umiditatea boabelor a"unge la #1 si se inc%eie inainte de a a"unge la #( . Fecoltarea prea timpurie impune necesitatea uscarii semintelor si determina pierderi prin vatamarea semintelor! treierarea incompleta sau prin infundarea sitelor cu boabe mari. 8ntarzierea recoltarii provoaca pierderi mari prin scuturare! iar aparitia unor perioade umede! cu precipitatii! provoaca pierderi mari prin scuturare. Productiile care se pot realiza variaza intre 2-6!5 tD%a in zona 8 de cultura in conditiide irigare! (!5-2 tD%a in zona a 88 a de cultura si (-2 tD%a in zona a 888 a.

LI<:EA 1. Importan %. Biologie. Ecologie &oabele sunt folosite n alimentaia omului n diferite preparate! la fabricarea unor sortimente de salam i ciocolat. <ina de linte se poate aduga n proporie de #0 - #( n faina de gru la prepararea pinii. &oabele se pot. folosi i n %rana animalelor! uruite sau ntregi ,lintea mrunit se d la psri-. Paiele i pleava sunt mai fine ca 8a mazre i conin : - #( protein! fiind consumate integral de animale. =ompozi3ie chimic& &oabele de linte conin n medie: #6 ap! (5!5 proteine! #!: lipide. 5(!( glucide! 2!6 celuloz i 2 substane minerale. 7&'p5n*ire Pe glob! lintea se cultiv pe circa 2!) milioane %a ,7!# UD%a- din care peste )0 in 5sia ,(!1 milioane %a-. iri mai mari cultivatoare de linte sunt: 8ndia. ,#!6 milioane %a-! Gurcia ,270 mii %a- etc. 8A&roduction yearbooBC, (00#-. *n ara noastr se cultiv circa l . 000 %a cu linte. Si'tematic&. Soiuri Bintea face pante din tribul ;icieae, genul )ens, care cuprinde mmeroase specii. 9ultivat! este )ens culinaris @edic. ,>in. r$um lens B.! )ens esculenta @oenc% etc.-! care se mparte n: ssp- macrosperma &ar. plante de 60 - )0 cm i bobul de 1 - : mm diametru- i ssp- microsperma &ar. plante de (0 - 60 cm i bobul de ( - 6 mm diametru-. <iecare subspecie cuprinde mai multe varieti. >e cultiv biotipuri din ssp- macrosperma $ar- numularia, care are semine verzi glbui! rar marmorate i cotiledoane galbene fig. 6.#:! dup 4L. &*BGA5=C! #::7-.

6ig. ).13. Planta (e linte $8en' culinari' ''p. macro'perm&!> - v5r+ul plantei> B - +ructe> = - '&m5n3&

>oiul de linte omologat n Fomnia este E3ana+ ,din anul #::0-! a crei puritate biologic este meninut de Cniversitatea de Ktiine 5gronomice i @edicin Qeterinar 8ai. @ai sunt n cultur i unele populaii locale de @oldova i &anat. Particularit&3i biolo%ice Bintea germineaz la 6 - 5O9! avnd rsrire %ipogeicj. R%(%cina este de tipul 88! dar mai puin dezvoltat dect la mazre. :*lpina este scund ,20 - 10 cm-! ramificat! striat i firav. 6r*n#ele sunt paripenate! terminate cu crcei! avnd 2-) perec%i de foliole lungi de l - ( cm! nguste! iar stipelele nguste i mici. 6lorile sunt grupate cte ( - 6 n raceme! sunt de culoare alb! cu stindardul albstrui! nflorirea ncepe la circa 50 de zile de la rsrire ,(D2 din perioada de vegetaie-! polenizarea este autogam! alogamia nefiind e$clus. P%&taia este rombic sau oval ,#0 - #5 mm lungimeM 5-#0 mm lime- i conine l - 2 semine. Cnele psti sunt de%iscente sau se desprind uor de pe plant! producnd pierderi. S%m'n a are forma unei lentile biconve$e! mrimea este n funcie de subspecie ,@@& (5 - )0 g- i are culori diferite. Pe plan mondial mai rspndit este sspmacrosperma - $ar- numularia, din care s-au obinut diverse soiuri. =erin3e +al& *e clim& .i 'ol =efiind pretenioas la cldur! arealul ei este pn la 10O latitudine nordic. 'ei germineaz la 6 - 5O9! rsrirea normal se petrece la ) - #0O9. Plantele suport -1O9. Ba nflorire i fructificare temperatura medie zilnic trebuie s nu depeasc (0O9. >uma de grade este de #.500 - #.700O9! din care "umtate pan n faza de nflorire. A$cesul de umiditate duce la creterea buruienilor cu care lintea nu poate lupta! precum i la favorizarea bolilor ,rugini! finri etc.-- Ssp- macrosperma are cerine mai ridicate la umiditate dect ssp- microspermaZone ecolo%ice Bintea ntlnete condiii foarte favorabile n centrul i nordul @oldovei!depresiunea &rsei i 9mpia Qinga din &anat. Poriunile limitrofe acestora din @oldova i &anat cuprind zonele favorabile. !. :e$nologia (e c*lti+are a lintei 7ota3ie 'eoarece n toate rile ,mai puin 8ndia! Gurcia-! ocup suprafee mici! lintea nu intr n rotaii. Prefer plantele prsitoare din zona ei de cultur! care las terenul curat de buruieni. 9a succesoare sunt cerealele pioase! n special grul de toamn! deoarece lintea elibereaz terenul devreme. Bintea nu se autosuport! ns dup ea poate urma orice alt plant de cultur. "ertilizare

Pentru fiecare c%intal de boabe! plus paiele respective! lintea e$trage din sol 1!2 /g azot! #!0 /g fosfor i #!5 /g potasiu ,Q. QAB895=! #:)(-. 'ac azotul i-# procur n cea mai mare parte pe cale simbiotic! nefiind necesar fertilizarea cu acest element! n sc%imb fosforul d sporuri de producie. >e recomand aplicarea a 20 - #00 /g P(3 5! n funcie de gradul de aprovizionare a solului n fosfor. 8ucr&rile 'olului >unt ca cele de la mazre! urmrindu-se n mod deosebit combaterea buruienilor. S&m5n3a .i 'em&natul >mna de linte trebuie s aib peste :) puritate! iar germinaia s fie peste 75 . 8nocularea cu bacterii fi$atoare de azot aduce sporuri de producie. >emnatul se face n prima urgen! ntrzierea semnatului face ca rsrirea plantelor s fie neuniform! cultura se mburuieneaz! iar seceta din var diminueaz legatul. >emnatul cu #0 zile ntrziere a micorat producia cu 600 -500 /gD%a ,'. 83=A>9C i colab.! #:1)-. 'ensitatea la semnat este cuprins ntre #70 - ((0 boabe germinabile pe m( pentru lintea mare 8ssp- macrosperma6 i (50 - 200 boabeDm( pentru lintea mrunt 8sspmicrosperma6'istana ntre rnduri este de #(!5 cm! folosindu-se semntori universale. 5dncimea de semnat este de 2 - 5cm. 9antitatea de smn la %ectar este de circa #00 /gD%a la lintea mare i 70 /gD%a la lintea mica.

6ig. ).!4. - Planta (e lintoiJ :icia 'ativa var. len'i'perma 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 'up semnat se face tvlugitul! iar dup rsrire! cnd plantele au 1 - 7 cm! se trece cu grapa cu coli reglabili! care distruge crusta i buruienile n curs de rsrire. &uruienile se pot combate cu erbicidele folosite la mazre. Plivitul biologic se face pentru a nltura Elintoiul+ 8;icia sali$a $arlensisperma6, care n lan se deosebete de linte avnd un %abitus mai mare! foliole mai

mari i mucronate! iar florile colorate ,fg. 6.(0-M n loturile semincere plivitul biologic este obligatoriu. 7ecoltare 'ei pstile se coc treptat! avnd inflorescene mai puine! ealonarea coacerii este mai redus dect la mazre. Bintea se recolteaz cnd pstile din treimea de "os a plantei sunt galbene-brune! au semine tari! pstile de mi"loc sunt galbene! iar cele superioare nc verzi. 'e aceea! recoltatul se face n dou faze: se taie plantele ,cu coasa sau cositori mecanice- i rmn pentru uscare n brazde sau se adun n poloageM dup uscare se treier direct n cmp cu combina sau se transport la batoze reglate ca i pentru alte leguminoase. Bintea are capacitatea de producie de l 3 - #5 UD%a. Ba noi n ar produciile au variat ntre 1-7 UD%a! fiind apropiate de media pe plan mondial. <AU:UL 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& &oabele de nut sunt folosite n alimentaie sub diferite forme: fierte! pr"ite! ca surogat de cafea etc. 8n %rana animalelor boabele ,uruite- au utilizri mai restrnse la cabaline i porcine. Produsele secundare ,paiele- au o slab valoare fura"er! deoarece se l i gn i fi c! iar frunzele se scutur. Planta verde nu se folosete n fura"are! datorit coninutului n acid o$alic i malic. =ompozi3ie chimic& &oabele conin circa: (0 - (5 proteine! 6 - 1 grsimi! 52 - 12 substane e$tractive neazotateM 6 - 7 celuloz i 2 - 5 cenu. 7&'p5n*ire Pe glob nutul se cultiv pe circa 7!57 milioane %a ,cu producii medii de )!0 UD%a8A&roduction yearbooBC, *DD,6, iar n ara noastr pe circa #0 mii %a ,suprafee mai mari sunt n > - A rii-. Si'tematic&. Ori%ine. Soiuri Si&tematica. =utul face parte din tribul ;icieae, genul "icer, care cuprinde multe specii anuale i perene spontane. 9ultivat este specia "icer arietinum B.! mprit n patru subspecii: orientale, asiaticum, mediterraneum i eurasiaticum- @ai important este ssp- eurasiaticum, care cuprinde mai multe ecotipuri ,prolesuri- deosebite dup nlimea plantei! forma tufei! culoarea florilor ,ecotipurile: bohemicum, transcaucasicum i turcicum6, iar n cadrul lor se disting diverse varieti. Originea speciei cultivate! dup 'A 95='3BBA ,citat de Q. QAB895=! #:)(-! se pare c ar fi 9aucazul de sud i nordul Persiei! de unde s-a rspndit spre 8ndia i spre Auropa de sud ,4recia etc.-. Soi*ri. Ba noi n ar au fost cultivate cteva populaii locale ,nutul galben de @oldova! nutul galben de Bovrin etc.- i a fost creat la <undulea soiul E9icero #+ 8$artranscaucazo-lutescens6, prin selecie dintr-o populaie de 'obrogea! avnd perioada de

vegetaie de :# - ##0 zile! boabe galbene i @@& P (20 - ()0 g. >oiul este cultivat din #:)2 n toate zonele de cultur a nutului! Puritatea biologic a soiului este meninut la 8.9.9.P.G. <undulea. Particularit&3i biolo%ice =utul ,fig. 6.(#! dup 4L. &*BGA5=C! #::7- are rsrirea %ipogeic. Fdcina este de tipul 88! avnd putere mare de absorbie i solubilizare. Gulpina are 20 - 10 cm nlime! este muc%iat! acoperit cu peri i erect pn la maturitate. <runzele sunt imparipenat compuse! cu ) - #) foliole dinate! acoperite cu periori ce secret acid o$alic! acid malic etc. <lorile sunt dispuse solitar! avnd diferite culori i nflorirea ealonat ,(-2 sptmni- de la baz spre vrf! iar polenizarea este autogam. Pstile sunt scurte! ovale! galbene-desc%is i acoperite cu periori! coninnd l - 2 semine. >eminele au diferite forme! culori i mrimi. =erin3e +a3& *e clim& .i 'ol =utul are cerine destul de mari la temperatur! suma de grade fiind de circa (.000O9. >uport cel mai uor seceta dintre leguminoasele pentru boabe. Ba germinaie temperatura minim este 2 - 6O9. Ba 1 - 7O9 rsare n mai puin de #0 zile. 9a plantul rezist la -1O9! iar n perioada de vegetaie cere temperaturi pn la (0 - (#O9. >olul cel mai potrivit pentru nut trebuie s aib te$tura mi"locie! s fie bogat n calciu. =u reuete pe soluri grele! e$cesiv de umede! slab aerate. Qalorific! ns! bine solurile nisipoase i uor salinizate. Zona *e cultur& =utul se cultiv n 9mpia 'unrii! n 'obrogea! n cmpia de sud a @oldovei i n 9mpia de Qest.

6ig.).!1.<%*t*lJ - plantula> B - rami+ica3ie cu +runze> = - planta cu p&'t&i a?un'& la maturitate> 9 - p&'t&i *e *i+erite m&rimi $mai mari *e ( cm> mi?locii) 1)1 - ( cm .i mici) 'ub 1)1 cm lun%ime!

!. :e$nologia (e c*lti+are a n%*t*l*i 7ota3ie Ba noi n ar amplasarea nutului nu constituie o problem! avnd n vedere suprafeele mici cultivate. >e poate cultiva dup orice plant! ns nu se recomand s revin dup el i alte leguminoase! n zona de cultur de la noi! nutul revine dup cereale sau floarea-soarelui. Al este o bun premergtoare pentru grul de toamn. "ertilizare Ba o producie de #00 /g boabe! plus paiele ce revin! nutul consum circa 5!5 /g azot! #!7 /g fosfor 7i 6!5 /g potasiu ,similar cu mazrea-. Prin aplicarea a 200 /gD%a superfosfat s-au obinut sporuri de ) - 7 UD%a boabe! fa de cultura nengrat! n anii secetoi! care in%ib formarea nodozitilor! s-a constatat efectul favorabil al azotului. =utul se fertilizeaz cu (00 - 200 /gD%a superfosfat! toamna sub artur! iar la pregtirea patului germinativ circa #00 /g azotat de amoniu. 8ucr&rile 'olului >unt cele prezentate la mazre! dar difereniate n funcie de planta premergtoare. S&m5n3a .i 'em&natul Pentru semnat seminele trebuie s aib puritatea peste :1 ! iar germinaia peste :0 ! Gratamentul cu nitragin are eficacitate bun n anii cu regim %idric favorabil. Prin scarificarea seminelor de nut s-a redus procentul de semine tari de la 56 la # ! iar a vtma smna! mbuntind mult germinaia. >emnatul se face n urgena nti! cnd solul are circa 6O9. ntrzierea semnatului n zona lui de cultur duce la uscarea solului! decalarea rsririi i fructificrii! respectiv la scderi de producie. 'ensitatea de semnat la nut! este de circa 60 boabe germinabile la m (! n zone umede se recomand 50 boabeDm(. 'istana ntre rnduri influeneaz mai puin producia! putndu-se semna n rnduri simple sau duble! la 10 - )0 cm! pentru a se putea pri! n cazul terenurilor curate de buruieni! sau dac se folosesc erbicide cu selectivitate ridicat i nu trebuie prit! se poate semna la distane relativ apropiate ,#5 cm-! caz n care! la aceeai densitate! plantele au o repartiie mai "udicioas. >e poate semna i n benzi ,10 - )0 cm ntre benzi i #5 cm ntre rndurile benzii-. 5dncimea de semnat este de 5 - ) cm! n funcie de te$tura i umiditatea solului.

9antitatea de smn folosit la semnat este de 70 - #(0 /gD%a! n funcie de densitatea stabilit i de @@&. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire >e face tvlugitul dup semnat! iar nainte de rsrire se e$ecut o lucrare cu grapa care distruge buruienile i crusta. 9nd plantele au 6 - 1 cm se face o lucrare cu sapa rotativ! n perioadele n care plantele pierd turgescena. Ba semnatul n rnduri rare se fac ( - 2 prite. Pentru combaterea buruienilor se recomand folosirea erbicidului Greflan (6 A9 ,6-5 lD%a- aplicat la pregtirea terenului! urmat de # - ( tratamente cu Prenap ,2-6 lD%adup rsrirea nutului! cnd buruienile dicotiledonate au ( - 6 frunze. Sorghum halepense se combate cu <usilade super ,( lD%a-! aplicat cu al doilea tratament cu Prenap. 7ecoltare 5vnd coacere mai uniform ca celelalte leguminoase pentru boabe ,favorizat i de temperatura zonei-! portul erect i psti inde%iscente! nutul se preteaz mai bine la recoltatul mecanic. >e recolteaz cnd pstile sunt galbene i frunzele scuturate! n dou etape sau direct cu combina! ntrziind recoltatul rezult semine tari! care fierb greu. Ba noi n ar se obin producii de #0 - #5 UD%a. 9apacitatea de producie a nutului este! ns! mai mare: (5 UD%a. LUPI<UL 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& Bupinul este cunoscut ca plant fura"er i pentru ngrmnt verde. 'eoarece lupinul conine alcaloizi! boabele au o utilizare mai restrns. Ale se folosesc n %rana petilor! iar la alte animale numai dup nlturarea gustului amar! prin splare n ap! fierbere! tratare cu acid clor%idric sau clorur de sodiu etc. Cn procedeu de dezalcaloidare const din urmtoarele: nmuierea boabelor ,(6 - 21 %-! apoi fierberea lor n vase neacoperite ,#-( %-! scurgerea apei dup rcire i splarea boabelor sub un curent de ap rece. FC@?AF! apoi F3A@AF! Q8GG@59? i PF85=8K=8?3Q au stabilit posibilitatea ameliorrii unor forme de lupin srace n alcaloizi! pe la nceputul secolului al HH-lea. n laboratorul lui A. &5CF! care preconizase analiza individual a plantelor! FC'3B< Q3= >A=4&C>9L ,bazat pe metoda rapid de analiz individual a plantelor a lui PF85=8K=8?3Q-! a reuit! ntre anii #:() - #:20! s obin primele plante srace n alcaloizi! aa-zisul Alupin dulceC ,\. L59?&5FGL i .L. \. GF3BB! #:5:-. <ormele Edulci+ se pot folosi fr nici un risc n alimentaia animalelor! ca fura" concentrat! mas verde! nsilozat sau pune. &oabele lupinului dulce se pot utiliza i de ctre om! fr nici o rezerv! sub form de fain! la prepararea diverselor produse de

panificaie sau de pine ,5 n faina de gru-! ca boabe fierte sau pr"ite! sau pentru a se obine ulei! margarina! protein etc. Bupinul se poate folosi ca ngrmnt verde n cultur principal sau ca a doua cultur ,n mirite- pe terenurile uoare i cele cu reacie uor acid pn la acid! srace n azot i calciu. =ompozi3ie chimic& 9ompoziia boabelor la speciile anuale i perene de lupin mai cunoscute este urmtoarea ,tab. 6.#5-. lupinul are un coninut ridicat de protein ,toate speciile- i grsimi ,lupinul alb i lupinul peren-. 5lturi de soia! lupinul alb i lupinul galben au coninutul proteic mai mare dect glucidele. <ormele dulci au coninutul de protein i ulei mai ridicat i mai puin celuloz. 5lcaloizii ,lipinina! lupinidina! o$ilupanina etc.-! la formele amare! sunt n proporie de 0!2 - 2 . 5lcaloizii sunt substane to$ice pentru animale! mbolnvindu-le de lupinoz ,lupinism-. Bupinul dulce este! practic! lipsit de alcaloizi ,0!2 - 0!0# sau mai puin-. <abelul -.15
Speci-icare "ompo#i ia c$imic% a boabelor (e l*pin S*b&tan e eBtracti+e nea#otate Protein% 8K9 S*b&tan e gra&e 8K9 8K9 8L.FacMbart$ 7i F.L. 8S. B*gai9 8L. FacMbart$ 7i8L.FacMbart$ F.L.:roll9 7i F.L.:roll9 8S. B*gai9 :rolI9 26!: 2).0 (1!# :!( :.6 2:!5 20!6 66.7 22!6 6(!0 (2!6 65!# 6!) 6!) 6!6 5!2 7!1

- lupinul alb - lupinul galben - lupinul albastru - lupinul peren

7&'p5n*ire Pe glob! lupinul se cultiv peste un milion %a! din care o "umtate de milion n Fusia! un sfert de milion n 5frica etc. n 5ustralia este n curs de e$tindere lupinul alb. n Auropa lupinul se cultiv n Polonia! 4ermania! 'anemarca! 5nglia! 3landa! Alveia! 8talia! >pania etc. n unele ri sunt n cultur i forme dulci de lupin! utilizate n scop fura"er. Ba noi n ar! lupinul se cultiv pe cteva sute de %ectare! forme Eamare+g! pentru a produce smna necesar ngrmntului verde din zona nisipurilor 3lteniei! nordvestul Gransilvaniei etc. i unele cantiti pentru e$port. @ai cunoscut este cultura lupinului ca ngrmnt verde! n ultimii ani s-au luat n cultur i formele gdulcig de lupin n scop fura"er. Si'tematic&. Ori%ine. Soiuri

Si&tematic% 7i origine. Bupinul face parte din tribul Genistae, genul )upinus-, care cuprinde cteva sute de specii anuale i perene. \. L59?&5FGL i L. \. GF3BB ,#:5:mpart genul )upinus n subgenul ulupinus ,inflorescena sub form de ciorc%ine i ovar cu cel puin patru ovule- i subgenul &latycarpus ,ovar cu dou ovule-. >ubgenul ulupinus cuprinde principalele specii perene i anuale. >peciile perene 8)upinus perennis i )upinus polyphyllus Bindle0- sunt originare din 5merica! la est de @ississippi. >peciile anuale sunt originare din &azinul @editeranean i 5merica! fiind mprite n mai multe grupe. Principalele specii anuale cultivate sunt: )upinus albus B. ,lupinul alb-! )upinus luteus B. ,lupinul galben- i )upinus angustifolius B. ,lupin albastru- originare din &azinul @editeranean ,fig. 6.((-. @ai vec%i n cultur este lupinul alb! prezentnd importan mai mare i azi! fiind mai productiv dect celelalte dou specii anuale! dup cum atest datele lui S. LAC>AF! #:17 ,tab. 6.#1- etc. *n prezent sunt ri care e$tind n cultur lupinul alb! datorit valorii nutritive i ecologice a acestei plante. 8mportante cercetri asupra lupinului alb se desfoar n prezent la Cniversitatea din 9open%aga! n vederea e$tinderii n cultur n scop fura"er i pentru ameliorarea solurilor. *n condiiile climatice de la >.9.5. Bivada ,>atu @are- lupinul alb a depit n producie alte specii de leguminoase pentru boabe ,9. >*F95! #::)-. Soi*ri. Ba noi n ar se cultiv soiul auto%ton de lupin alb @edi ,din anul #::6-! diferite populaii i unele soiuri strine. Puritatea biologic a soiului @edi este meninut de >.9.5. Bivada.

6ig. ).!!. Specii (e l*pinJ

- 8upinu' albu'> B - 8upinu' luteu'> = - 8upinu' an%u'ti+oliu'> 9 8upinu' pol@ph@lu' <abelul -.1/.

"omponen a &oabe ,UD%a-

Pro(*c ii me(ii la &peciile an*ale (e l*pin L*pin*l alb L*pin*l galben L*pin*l alba&tr* 25 (5 20

4rsimi , Protein , 4rsimi ,UD%aProtein ,UD%a-

:!2 27!: (!7 ##!:

6!) 61!0 #!0 :!)

5!1 26!1 #!6 7!:

Particularit&3i biolo%ice >peciile anuale cultivate necesit o temperatur minim de germinaie de 6 - 5O9! optim de circa (5O9 i ma$im de 27O9. Bupinul alb! la 2O9! ncepe germinaia dup #6#5 zileM la 1 - :O9 dup 6 zile! iar la (6O9 dup ( zile! ritmul germinaiei fiind dependent de temperatur ,B. @C=GA5=! #:)#-. Fsrirea lupinului este epigeic. 'up rsrire intervine stadiul de grozetg! care este mai scurt la lupinul alb ,dou sptmni-! ceva mai lung la lupinul albastru ,trei sptmni- i de circa cinci sptmni la lupinul galben. Fdcina este de tipul 8! ptrunde n sol pn la #70 cm ,lupinul galben-! (00 cm ,lupinul alb-! ns peste 50 din rdcini se gsesc n stratul de la 0 - (0 cm. =odozitile sunt mari! dispuse mai mult pe rdcina principal! n zona coletului. &acteria specific: %hyzobium lupini se dezvolt la o reacie a solului uor acid pn la acid. Fdcina are o mare capacitate de absorbie a apei i de utilizare a elementelor greu solubile. Gulpina este cilindric! - fistuloas! cu nlimea de 10 - #50 cm la lupinul alb! 50 #(0 cm la lupinul galben i albastru! avnd creterea terminal. <ormele anuale ramific! 8a nceputul nfloritului! de sub racemul tulpinii! iar cele perene de la baza tulpinii. <runzele sunt palmat compuse! cu 5 - : foliole alungit-ovale la lupinul alb! latlanceolate la lupinul galben i liniar-lanceolate la lupinul albastru. <lorile sunt dispuse n raceme terminale! n vrful tulpinii principale i al ramificaiilor! avnd culoarea alb-fildeie sau albstruie la lupinul albM galben-aurie i dispuse sub form de verticile la lupinul galben i culori diferite ,albastre! roze! violetela lupinul albastru! nflorirea ncepe de 8a baza racemului tulpinii principale i continu cu cele de pe ramificaii. Polenizarea este autogam la lupinul alb i cel albastru i! n bun msur! alogam la lupinul galben i peren. 'ei s-a dovedit c toate florile racemului sunt la fel de fertile! ca i la alte leguminoase! o mare parte din flori nu leag din cauze fiziologice i datorit condiiilor de clim la nflorire. 'e pild! la lupinul alb se formeaz 50 - 10 flori din care aproape "umtate sunt pe racemul tulpinii principale! iar celelalte pe ramificaii! din care leag 7-#0 psti ,circa #1 din flori-! 6-5 fiind pe racemul principal! iar celelalte sunt situate n special pe primele ramificaii de ordinul nti ale tulpinii ,B! @C=GA5=! #:)#-. Pstile sunt galbene! drepte! cu 6 - 7 semine i inde%iscente la lupinul albM brunenc%is! proase! uor curbate! cu 6 - 5 semine i de%iscente la lupinul galbenM brune! drepte! cu 6 - ) semine la lupinul albastru.

>eminele sunt albe cu nuane roz i @@& de 200 - 600 g la lupinul albM marmorate pe fond albicios! cu @@& de #00 - #70 g la lupinul galbenM marmorate pe fond nc%is! cu @@& de #50 - (00 g la lupinul albastru i brune-marmorate! cu @@& de (0 - (5 g la lupinul peren. Perioada de vegetaie este de #(0 - #60 zile la lupinul alb! ##0 - #20 zile la lupinul galben! #(0 - #60 zile la lupinul albastru i )0 - )5 zile la lupinul peren ,la aceast specie o cultur dureaz 7-#0 ani-. =erin3e +a3& *e clim& .i 'ol 9erinele termice ale lupinului sunt moderate! fiind ceva mai mari la lupinul alb dect la cel galben i albastru. >e poate cultiva pentru producia de boabe pn la latitudinea nordic de 5(O lupinul alb! 55O lupinul galben i 57O lupinul albastru. Pentru masa verde toate trei speciile se pot cultiva pn la 10O latitudine nordic. 9a latitudine sudic! lupinul merge pn la 20 - 25O n 5frica i 25 - 60O n 5ustralia. 9a plantul suport geruri de -(O9 - -5O9! mai rezistent fiind lupinul albastru. >pre maturitate suport -1O9 lupinul alb! -)O9 lupinul galben i -:O9 lupinul albastru! iar formele perene c%iar mai mult. >uma de grade este de #.700 - #.:00O9 la lupinul galben! aceeai la lupinul albastru i ceva mai mare la lupinul alb. Bupinul este! n general! rezistent la secet. 9el mai rezistent este lupinul galben! mai puin rezistent lupinul albastru! iar lupinul alb Ecere+ o primvar umed i clduroas! apoi rezist bine la secet. 9t privete lumina! speciile anuale sunt de zi lung. Bupinul alb reacioneaz mai puin la lungimea zilei dect cel galben i albastru. 9erinele lupinului fa de sol sunt relativ reduse! datorit dezvoltrii sistemului radicular ,c%iar peste ( m-! a puterii mari de solubilizare a fosforului i a altor elemente din combinaii greu solubile pentru alte plante. Bupinul valorific solurile cu reacie acid i cele nisipoase. Zone ecolo%ice Bupinul alb d rezultate bune n zona solurilor brune i brune podzolite din Gransilvania! brun-rocate din @untenia! zone n care a realizat producii mai mari dect alte leguminoase! precum i pe nisipurile 3lteniei. Bupinul galben valorific bine solurile nisipoase din nord-vestul Gransilvaniei! iar lupinul albastru solurile podzolice din zonele mai rcoroase. (. :e$nologia (e c*lti+are a l*pin*l*i 7ota3ie Bupinul nu este pretenios fa de planta premergtoare! putndu-se cultiva dup orice plant i se autosuport un numr mare de ani. >e evideniaz cazuri cnd s-a cultivat (5 ani n monocultur! fr mari nea"unsuri. Bupinul nu trebuie s revin dup alte leguminoase! nici dup el nsui! deoarece sunt multe alte plante care valorific bine

efectul favorabil al acestei culturi ca premergtoare. 'up lupin se pot cultiva toate plantele! cu e$cepia! desigur! a altor leguminoase! din considerentele cunoscute. 9a ngrmnt verde! lupinul se poate cultiva ca planta principal sau ca a doua cultur n miritea unei plante care elibereaz terenul timpuriu. "ertilizare Pentru #00 /g semine! plus paiele respective! lupinul e$trage circa 1!5 /g =M (!0 /g P(35M 2!7 /g ?(3M #!7 /g 9a3 etc. 'in aceste elemente! 65 ? i 25 P sunt absorbite pn la nflorirea racemului principal! iar pn la nflorirea racemelor laterale plantele preiau 70 potasiu i )0 fosfor. 'ozele indicate la lupin sunt: 20 - 10 /gD%a P (35 i 10 - :0 /gD%a ?(3. >-a constatat c fosforul i potasiul stimuleaz! iar azotul in%ib formarea nodozitilor la lupin! ca i la alte leguminoase. @icroelementele @o! 9u! &! 9o influeneaz favorabil bioc%imismul plantelor de lupin! contribuind la sporirea cantitii de azot fi$at. 9a mod de aplicare se recomand fie imbibiia seminelor! fie stropiri pe plant! dar cea mai economic metod este aplicarea lor n amestec cu n gras aminte le de baz. fosfatice i potasice. Afectul inoculrii seminelor cu %hizobium lupini este foarte bun pe terenurile n care nu s-a cultivat lupin. Feacia la inoculare este dependent de tulpina bacterian i de soi. 'in determinrile efectuate la C.>.5.@.Q. 9lu"-=apoca! rezultate mai bune s-au obinut cu tulpina bacterian BP-#1. 8ucr&rile 'olului >unt cele artate la plantele semnate n prima urgen. 'ac se seamn n mirite! lucrrile de pregtire se fac imediat dup recoltarea plantei premergtoare cu polidiscul n agregat cu grapa! afnnd solul la #( -#5 cm. S&m5n3a .i 'em&natul >mna trebuie s aib peste :1 puritate i peste 70 germinaie. >e va face corect tratamentul cu nitragin! dup instruciunile care nsoesc preparatele. >emnatul trebuie fcut la desprimvrare! avnd n vedere cerinele mari fa de ap i mai reduse la temperatur ,2-6O9-. 9a a doua cultur ,n mirite-! lupinul trebuie semnat ct mai timpuriu posibil! imediat dup recoltarea plantei premergtoare. 'up cereale timpurii! dac precipitaiile sunt suficiente ,sau n sol irigat-! lupinul realizeaz o producie de peste (0 tD%a mas verde. 'ensitatea la semnat pentru producia de smn este: la lupinul alb de 50 - 10 boabeDm(! pentru lupinul galben i albastru )0 - 70 boabeDm(! iar pentru lupinul peren circa #50 boabeDm(. 'istana de semnat depinde de scopul culturii i modul de ntreinere. Pe terenuri cu grad de mburuienare mai redus! sau n cazul combaterii buruienilor pe cale c%imic! lupinul se poate semna n rnduri dese ,#5 cm-! pentru o repartizare mai

"udicioas a plantelor! pentru simplificarea te%nicii de cultur ,renunndu-se la praile- i realizarea unei uniformizri a maturrii. Pe soluri mai mburuienate! lupinul se nsmneaz n benzi la (5 cm ntre rndurile apropiate i 10 - )0 cm ntre benzi! sau n rnduri simple! distanate la 10 cm! pentru a se putea pri. Pentru mas verde! lupinul se nsmneaz la distane de #5 - (0 cm ntre rnduri! fcndu-se o suplimentare a densitii cu (5 - 20 fa de cea de la producia de boabe. 5dncimea de semnat! la speciile anuale! este de 2 - 6 cm pe solurile lutoase! de 5 - 1 cm pe cele mai uoare! iar la lupinul peren de circa ( cm. 9antitatea de smn la %ectar! la densitile artate! pentru producia de smn este de: (00 - (60 /gD%a la lupinul alb! #00 - #20 /gD%a la lupinul galben! #20 - #10 /gD%a la lupinul albastru! (0 - 60 /gD%a la lupinul peren! iar pentru producia de mas-verde ,fura" sau ngrmnt verde- cantitile se mresc cu (5 -20 . 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 9onstau n distrugerea crustei solului cu grapa! cu sapa rotativ! nainte de rsrire i pn ce plantele au 7 - #0 cm! cnd se combat i buruienile n curs de apariie. Ba culturile semnate rar se e$ecut (-2 praile mecanice ntre rnduri. 9ombaterea c%imic a buruienilor se face cu erbicidele Griflurom ,6-5 lD%a-! Aptam 1 A ,1 - 7 lD%a- sau &lan ,1-7 lD%a- ncorporate o dat cu pregtirea patului germinativ. 'up rsrirea lupinului se poate aplica 'i/ote$ ,2-6 lD%a- T <usilade ,#!5-(#D%a-. 7ecoltare @aturarea lupinului este neuniform! ca i a celorlalte leguminoase. Fecoltarea se face cnd pstile racemului tulpinii principale a"ung la maturitate. Fecoltarea se face fie n dou etape ,secerat i la 6 - 1 zile treieratul-! fie direct cu combina. Fecoltarea direct cu combina este posibil la lupin! deoarece are tulpina erect pn la maturitate i inflorescenele dispuse terminal. Ba lupinul alb pericolul de scuturare este minim! avnd pstile nede%iscente. 3 atenie deosebit trebuie s se acorde lupinului galben! care are pstile de%iscente la maturitate. Pentru ngrmnt verde lupinul se ncorporeaz n sol la formarea pstilor! dup tierea cu combinele de siloz sau dup tvlugire! caz n care nu nfund plugul! n cultura a doua ,n mirite- lupinul se ncorporeaz! numai la venirea primelor ng%euri! dac urmeaz dup el culturi de primvar. Pentru cereale de toamn folosirea lupinului ca ngrmnt verde n cultura a doua merge numai dup premergtoare foarte timpurii ,iunie-! iar ncorporarea masei verzi trebuie tcut cu dou sptmni naintea semnatului grului. Bupinul realizeaz producii de (0 - 20 UD%a boabe! mai productiv fiind lupinul alb. Producia de mas verde la %a este de (5 - 10 t! n funcie de specia de lupin! de sol i de te%nologia de cultivare ,n cultur succesiv sau ca plant principal-. BOBUL 1. Importan %. Biologie. Ecologie

Importan3& 5preciate ca i alte leguminoase! prin coninutul n protein! seminele acestei plante sunt folosite sub diferite forme n alimentaia omului ,supe! piureuri! surogat de cafea! n amestec n faina de gru etc.- i fura"area animalelor n anumite proporii! n combinaie cu alte nutreuri. >e mai poate folosi planta ntreag ca nutre-siloz sau ca ngrmnt verde. =ompozi3ie chimic& 9ompoziia medie a boabelor! este urmtoarea: #6!6 apM (5!( proteineM 6)!1 substane e$tractive neazotateM #!1 grsimiM 7!5 celuloz i (!) cenu. R%&p'n(ire Pe plan mondial bobul se cultiv pe (!2( milioane %a 8A&roduction yearbooBC, *DD,6, din care 0!:: milioane %a n 5sia ,0!: milioane %a n 9%ina-! n cele dou 5merici suprafaa este de un sfert de milion %a. n Auropa se cultiv pe #1( mii %a! din care n 8talia 6) mii %a. Ba noi n ar bobul a fost introdus de celi i slaviM n prezent! se cultiv pe suprafee reduse! prin grdini n "ud. >uceava! iar n cultura de cmp pe circa #.000 (.000 %a. Si'tematic&. Ori%ine. Soiuri Si&tematic%. &obul face parte din tribul ;icieae genul ;icia- >pecia cultivat! ;icia faba B. ,sin. 1aba $ulgaris @ur.- este mprit n dou subspeciiM pauci0uga i eufaba- >sp. eu-faba se mparte! dup nsuirile morfologice! n special dup dimensiunile i forma boabelor! n trei varieti: minor &ec/ ,@@& de 600 - 150 g-M aeEuina Pers ,@@& de 150 - 700 g- i ma0or ,@@& de 700 - .(00 g-. &obul este originar din zona @rii 9aspice! iar Ebobuorul+ 8$ar- minor6 din &azinul @editeranean. Soi*ri. Ba noi n ar se cultiv mai multe populaii din var. minor ,bob mic sau Ebobuor+- i aeEuina ,bob mi"lociu-! iar prin grdini! din var. ma0or - bob mare. 'in anul #:76 este omologat soiul de bob mic 9lu" 76! 8a care puritatea biologic este meninut de Cniversitatea de Ktiine 5gricole i @edicin Qeterinar 9lu"-=apoca. Particularit&3i biolo%ice &obul ,fig. 6.(2! dup 4L. &*BGA5=C! #::7- cere o temperatur minim de germinaie de 2 - 6O9. R%(%cina este de tipul 88! avnd pivotul principal bine dezvoltat i multe ramificaii. =odozitile se formeaz! n proporie de peste )5 ! pn la adncimea de #( cm ,>5='5 9AF=A5! #:)6-. :*lpina este cu patru muc%ii! fistuloas! nalt de #00 - #50 cm! slab ramificat. 6r*n#ele sunt paripenate! cu ( - 2 perec%i de foliole mari! eliptice. >tipelele sunt ovoid-lanceolate! mari! adeseori cu secreii nectarifere e$traflorale! fiind cutate de afide.

6ig. ).!.. Bob*lJ - tipuri *e 'emin3e $1 - bob mic> ( - bob mi?lociu> , - bob mare!> B - '&m5n3a $h - hil> r - ra*icel&!> = - bob 4n proce'ul *e %ermina3ie $c - cotile*on> + - +runze primare> r - r&*&cina primar&> e - epicotil!> 9 - plantula $' - '&m5n3&> e 6 epicotil> + - +runze primare in+erioare!> A - plant& 4n+lorit& 6lorile sunt grupate! gate 2 - 1! n raceme. Pe o plant se formeaz 21 - 62 flori la var. minor i 2) - 6: la var. aeEuina, dispuse pe primele apte eta"e ,peste )0 -! n special pe eta"ele (-5. Procentul de legare este cuprins ntre ## - (0 ! fiind dependent! n special! de condiiile climatice din perioada legrii ,>5='5 9AF=A5! #:)6-. Polenizarea este autogam dar alogamia este frecvent mai ales n regiunile sudice. 6r*ctele ,pstile- sunt de 5 - #0 cm lungime! devenind negre la maturitate! datorit o$idrii tirozinei e$istent n pericarp. 'in pstile legate! doar 11 - 1) a"ung la maturitateM celelalte cad dup fecundare! n pstaie sunt:2 -5 semine de forme i mrimi diferite. 'in cercetrile efectuate la 9lu"-=apoca s-a constatat c Ebobuorul+ d producii mai constante dect bobul mi"lociu! c%iar i n anii mai nefavorabili! datorit mai bunei fructificri a primelor apte eta"e de flori. Perioada de vegetaie la bobul mi"lociu este de circa #20 zile! din care 50 de zile de la semnat la apariia florilor! apoi nc (0 zile pn la formarea pstilor i circa 10 zile de la formarea pstilor la maturitate! n anii mai secetoi i cu temperaturi mai ridicate! perioada de vegetaie a bobului este mai scurt.

"erin e -a % (e clim% 7i &ol &obul necesit un climat umed i rcoros! suma de grade fiind! dup unele date! de circa #.700O9. 'in cercetrile de la 9lu"-=apoca reiese c! pentru Ebobuor+! suma de

grade a fost de (.#60 - (.1#1O9! iar pentru bobul mi"lociu (.#:1 - (.5:(O9! fiind variabil de la an la an. Plantula suporta ng%euri pn 8a r5O9! iar pe parcursul perioadei de vegetaie cere temperaturi moderate. Ba nflorire! temperatura optim este de #5 - (0O9. 9erinele fa de ap sunt ridicate! bobul fiind sensibil la secet! n special la nflorire ,cad florile-. 9oeficientul de transpiraie este de 600-#.#00. *n zonele secetoase intervine atacul mai accentuat al afidelor! ducnd la scderea simitoare a produciei. >olurile favorabile pentru bob sunt cele luto-argiloase! fertile! cu reacie neutr sau uor alcalin. Ba pL sub 1 planta i sistemul simbiotic sufer! produciile fiind mai mici. >olurile mai grele! argiloase i mai umede sunt valorificate de bob dac sunt structurate! iar pe solurile nisipoase se poate cultiva numai dac apa freatic este la circa l m! sau ntrun regim de ploi bogat. Zone ecolo%ice ;onele n care bobul ntlnete aceste condiii n ara noastr sunt: Podiul i 'epresiunile Gransilvaniei i subcarpaii @oldovei. !. :e$nologia (e c*lti+are a bob*l*i 7ota3ie &obul se seamn dup orice cultur! cu e$cepia leguminoaselor! n zona de cultur de la noi se poate semna dup cereale! in pentru fibre! sfecl sau cartofi. 'up bob se pot cultiva toate plantele! cu e$cepia leguminoaselor. "ertilizare Pentru fiecare c%intal de semine! plus paiele ce revin! bobul consum: 1 /g =! #!5 /g P(35! 6!6 /g ?(3! (!# /g 9a3 etc. iinnd cont de zona de cultur i perioada de vegetaie mai lung! bobul reacioneaz bine i la aplicarea gunoiului de gra"d. 4unoiul se aplic n doze moderate ,#5 - (0 toneD%a-! pe soluri foarte srace! podzolite. 3binuit! gunoiul de gra"d se aplic numai plantei premergtoare! bobul valorificnd efectul ngrmntului organic n anul al doilea de la aplicare. &obul reacioneaz favorabil la fertilizarea cu fosfor i potasiu! uneori i la azot! dup cum rezult din unele e$periene efectuate n 5nglia! 9e%oslovacia! 4ermania! Fusia i Fomnia ,Q. @BA>=8iI! #:71-. Prin aplicarea microelementelor ,molibden! bor! cupru etc.-! ca i la alte leguminoase! se obin sporuri de producie pe soluri cu carene n aceste elemente. 8ucr&rile 'olului >unt aceleai ca i cele pentru mazre i alte plante semnate n prima urgen. S&m5n3a .i 'em&natul Pentru semnat! puritatea seminelor de bob trebuie sa fie peste :) ! iar germinaia peste 75 . Aste indicat s se fac tratamentul seminelor cu =itragin. Perioada de semnat este n prima urgen! cnd solul are 6 - 5O9. 5stfel! pentru germinaie se folosete mai bine umiditatea din zpeziM plantele scap de atacul afidelor i a"ung la maturitate mai devreme.

'ensitatea la semnat este de 60 - 10 plante pe m(. 'istana dintre rnduri influeneaz mai puin producia! putndu-se semna n rnduri apropiate ,#5 cm- n soluri nemburuienate sau dac se erbicideaz! iar pe terenuri relativ mburuienate se vor adopta rnduri simple la 50 - 10 cm sau benzi la 10D#5 cm! pentru a se putea pri. @ai rspndit este semnatul n rnduri simple la 50 - 10 cm ,uneori )0 cm-! pentru a se putea pri. 5dncimea de semnat este de 1 - 7 cm! n funcie de te$tura i umiditatea solului. 9antitatea de smn este de #70 - ((0 /gD%a la bobuor i (50 - 200 /gD%a! sau mai mult! la bobul mare. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 9onstau n distrugerea crustei nainte i dup rsrire! combaterea buruienilor i duntorilor. 'up ce plantele au #0 cm se fac (-2 praile mecanice completate cu praile manuale. &uruienile din cultura bobului se pot combate prin aplicarea erbicidelor antigramineice: Greflan ,2-6 lD%a-! Aptam 1A ,1 - 7 lD%a- sau Aradicane 1A ,1 - 7 lD%ancorporate n sol o dat cu pregtirea terenului. 'up rsrirea plantelor de bob se poate aplica 'i/ote$ ,#!5 - ( lD%a- T <usilade ,( lD%a-. Pentru combaterea grgriei 8<ruchus rufimanus6 a pduc%elui negru 8!phis fabae6 i a altor duntori se fac tratamente n faza de ofilire a primelor inflorescene! rezultate mai bune obinndu-se cu @elipa$ 20 /gD%a etc. 7ecoltare @aturizarea bobului fiind ealonat! uneori n peste (0 de zile! recoltarea se face n dou faze: cnd (D2 din psti sunt mature ,s-au nnegrit-! se taie plantele cu coase sau cu secertori! iar dup (-6 zile ,dup uscare- se treier. Fecoltatul se poate face i direct cu combina! cnd :0 din semine au a"uns la maturitate. Ba combin se fac adaptrile necesare recoltrii bobului. Ba noi n ar produciile sunt variabile! n funcie de condiiile de cultur: n zonele favorabile se obin producii de peste (0 UD%a. Faportul semine-paie este de #:#!5. Ba pstrare se iau aceleai msuri ca i la celelalte leguminoase. LA:IRUL 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& Aste folosit n alimentaia animalelor ca nutre verde! fn! singur sau n amestec cu cereale! iar boabele se administreaz sub form de nutre concentrat. &oabele se mai folosesc i n obinerea unor cleiuri de calitate superioar! folosite n industriile aviatic! te$til! de furnire etc. =ompozi3ie chimic& &oabele de latir conin n medie (6!5 proteinM 52!5 substane

e$tractive neazotateM (!# grsimiM 6!2 celuloz etc. Paiele i pleava au un coninut de ) - #0 protein! reprezentnd un fura" destul de valoros. 7&'p5n*ire Batirul se cultiv pe circa 500 mii %a pe glob! din care cea mai mare parte n 8ndia. Ba noi n ar se cultiv n zona de step pe cteva sute de %a! fiind rezistent la secet. Si'tematic&. Ori%ine. Soiuri Batirul face parte din tribul ;icieae, genul )athyrus, care cuprinde numeroase specii perene i anuale! cultivat fiind specia )athyrus sati$us B. 3riginea speciei cultivate! dup 'A 95='3BBA ,citat de Q. QAB895=! #:)(-! ar fi forma spontan din 5sia @ic. Ba noi n ar se cultiv populaii locale! facndu-se ncercri i cu unele soiuri de import. Particularit&3i biolo%ice Batirul germineaz la minimum ( - 2O9. Fsrirea este %ipogeic. Fdcina este de tipul 88. Gulpina este de 60 - 70 cm! ramificat! muc%ial! aripat! trtoare. <runzele sunt paripenate! cu o perec%e de foliole lanceolate i stipele dezvoltate. <lorile sunt grupate n raceme scurte! cte ( -2! albe sau colorate! iar fecundaia este autogam. <ructul este rombic! de ( - 2 cm. comprimat! aripat! cu ( - 5 semine ung%iulare! albe sau colorate. =erin3e +a3& *e clim& .i 'ol Batirul are pretenii moderate fa de clim! fiind puin pretenios la temperatur i umiditate. 9a plantul suport ng%euri de -7O9M ulterior devine mai sensibil. >uma de grade este de circa #.700O9. >uport seceta! dup care plantele i reiau creterea! depind! din acest punct de vedere! celelalte leguminoase. Feuete pe aproape toate tipurile de sol! e$ceptnd cele umede i rcoroase i cele nisipoase. Qalorific mai bine ca alte plante solurile cu un anumit grad de srturare i cele calcaroase! convenindu-i reacia uor alcalin. Zonare Ba noi in ar! dup cum s-a artat! latirul se cultiv n sud-estul rii! valorificnd zonele cele mai secetoase. !. :e$nologia (e c*lti+are a latir*l*i 7ota3ie Batirul se poate cultiva dup orice plant! cu e$cepia leguminoaselor. 5mplasarea n rotaie nu constituie o problem! avnd n vedere suprafeele mici cultivate. Aste o bun premergtoare pentru toate plantele! putndu-se cultiva dup el i grul de toamn! n 8ndia se cultiv n amestec cu grul! de care se separ uor la treierat. ,Q. QAB895=! #:)(-. "ertilizare

9erinele fat de elementele nutritive ale latirului sunt similare cu cele ale mazrii! deci fertilizarea se face dup aceleai reguli. Pre%&tirea terenului 9uprinde aceleai lucrri ca i pentru alte plante semnate n prima urgen. S&m5n3a .i 'em&natul >mna trebuie s aib puritatea peste :1 ! iar valoare germinativ peste 70 . >emnatul se face n urgena nti ,la 2 - 6O9 n sol-! cel mai trziu pn la sfritul lunii martie. 'ensitatea de semnat este de 70 - #00 boabe germinabileDm (. >e seamn n rnduri apropiate ,#( - #5 cm-! la adncimea de 5 - 1 cm. 9antitatea de smn este de #(0 - #10 /gD%a. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire >unt ca i cele pentru mazre! mai puin erbicidarea. 7ecoltare Fecoltarea se face cnd (D2 din psti s-au nglbenit! n aceleai condiii te%nice artate la mazre. Produciile oscileaz ntre #0-(0 UD%a. Pentru pstrare! se vor lua aceleai msuri ca i la alte leguminoase. ARAFI;ELE 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& 5ra%idele ocup locul al 2-lea n producia mondial de ulei! obinndu-se peste 2 milioane tone ulei anual! cultura situndu-se dup soia! floarea-soarelui i naintea bumbacului. Cleiul de ara%ide este folosit n alimentaie! n industria conservelor! a margarinei! iar cel depreciat! la spunuri etc. Cleiul de ara%ide are o bun valoare alimentar ,are un coninut bogat n vitamina & # etc.-! ns la o pstrare necorespunztoare rncezete uor. 'up e$tragerea uleiului rotul i turtele se folosesc n prepararea %alvalei! ciocolatei etc.! iar seminele ntregi se consum pr"ite sau n diferite preparate culinare. 9a fura"! se folosesc uneori turtele i roturile! fiind bogate n protein. Gulpinile conin circa #0 proteine! fiind folosite ca nutre grosier. =ompozi3ie chimicB 'in determinri fcute la soiurile cultivate n ara noastr! coninutul seminelor n grsimi a fost de 56 - 51 ! iar cel proteic de #: - (# ,B. P3P i colab.! #:71 etc.-. A$tragerea uleiului se face la rece sau la cald. 9el e$tras la rece! dei cantitativ mai puin este de calitate superioar. <ina dup presare la rece! conine nc circa 7 ulei! 6)!1 protein! (2!0 substane e$tractive neazotate i 6!7 substane minerale. 7&'p5n*ire Pe glob! ara%idele se cultiv pe (5!5 milioane %a 8A&roduction yearbooBC, (00#-! suprafaa cea mai mare fiind n 5sia ,#2!1 milioane %a! din care 8ndia 7!( milioane %a!

9%ina 6!1 milioane %a- i 5frica ,7!7 milioane %a-. @are e$portatoare de ulei de ara%ide este >enegalul! urmat de =igeria! >udan etc. Auropa cultiv circa ## mii %a! n rile sudice. Ba noi n ar se cultiv pe suprafee restrnse n sudul rii! de-a lungul 'unrii. Si'tematic&. Soiuri 5ra%idele fac parte din tribul 'edysareae, genul !rachis- >pecia cultivata! !rachis hypogaea )-, cuprinde dou subspecii: ssp- fastigiata Saldr.! cu port erect ,50 - )0 cm- i flori grupate la baza tulpinii principale ,cultivat n &razilia i coastele 3ceanului 5tlantic- i ssp- procumbens Saldr.! cu tulpin trtoare i perioada de vegetaie mai lung ,cultivat n Peru i pe coastele 3ceanelor Pacific i 8ndian-. 5ra%idele sunt originare din zona tropical i subtropical a 5mericii de >ud i sunt rspndite n zonele cu climat cald. Ba noi s-au ncercat soiuri timpurii cu cerine termice reduseM Qelican! \elud! &razilian etc. n prezent! sunt omologate soiurile Gmbureti ,introdus n cultur n anul #:72-! 'buleni ,din #::)-! Qiorica ,din #::)-. Pentru soiurile 'buleni i Qiorica! puritatea biologic este realizat de >.9.9.9.P.=. 'buleni. Particularit&3i biolo%ice 5ra%idele ,fig. 6.(6-. 4L. &*BGA5=C! #::7- sunt plante anuale! cu rdcin pivotant de tipul C! tulpin erect sau culcat! frunze paripenate cu ( perec%i de foliole. 6lorile apar la (5 - 20 zile de la rsrire! sunt mici! galbene sau portocalii! solitare sau grupate cte ( -6 n inflorescene. Planta are dou -s tipuri de flori: unele ce se desc%id! cu corola vizibil la polenizare i altele ce nu se desc%id! dispuse la baza tulpinii i pe poriunea subteran! la care polenizarea se face cu floarea nc%is. <ecundaia este autogam. 'up fecundaie baza ovarului are o cretere rapid ,5 (0 cm-! formnd o prelungire - organ numit ginofor- 5cesta poart ovarul i ptrunde n sol ,circa #0 cm-! unde se dezvoltj fructul. Ba florile situate n partea superioarj a tulpinii! la care ginoforul nu a"unge cu ovarul pn la sol! fructul nu se dezvolt. <ructul ,format n sol- se acoper cu o micoriz ecototrofj! care-l prote"eaz de uscciune. 6r*ct*l este o pstaie inde%iscent! de forma unei gogoi de vierme de mtase! cu l - 5 semine ,reprezentnd 15 - )5 din masa fructului-. 3 plant formeaz! n condiiile rii noastre! pn la (50 de flori i (5 - 20 de fructe ,care reprezint 5 - #5 din numrul florilor-M n zonele favorabile de cultur! poate forma pn la 500 - )00 fructe pe plant.

6ig.).!). - Al*ne (e p%m'ntN

- planta> B - +ructe>

=erin3e +a3& *e clim& .i 'ol 5ra%idele au cerine foarte ridicate fa de cldur. Gemperatura minim de germinaie n sol este de #( - #2O9. nfloresc 8a (0O9! iar pe perioada de vegetaie suport temperaturi de 25 - 60O9. Ba o temperatur medie zilnic de #(O9 nceteaz depunerea substanelor n bob. *n perioada de vegetaie ,#(0 zile soiurile e$tratimpurii i (00 zile cele trzii-! suma de grade este de 2.000 -6.000O9 sau c%iar mai mult. 9erinele la umiditate sunt mai mari pn la nflorit! n zona subtropical! cu evaporaie intens! se obin producii bune numai dac n primele trei luni de vegetaie cad circa 500 mm precipitaii! n condiiile rii noastre! cu evaporare mai redus n mai-iunie! sunt suficiente (50 mm. Ploile abundente reduc regimul termic! scad producia i ntrzie maturizarea fructelor. >olurile uoare sau c%iar nisipoase! care permit ptrunderea ginoforilor i dezvoltarea fructelor! cu reacie neutr spre alcalin ,pL 1!5 - )!5-! sunt cele mai favorabile pentru aceast plant. 5ra%idele se cultiv n zonele tropicale i subtropicale! ns prin ameliorare s-au creat soiuri timpurii care se maturizeaz pn aproape de paralela 66O latitudine nordic. @ai la nord sau mai la sud de zona tropical fructele rmn mai mici i mai srace n ulei. n ara noastr ara%idele se pot cultiva numai n zonele sudice! cu condiiile termice cele mai ridicate ,;imnicea! Gurnu @gurele- i pe nisipurile din 3ltenia ,n condiii de irigare-. !. :e$nologia (e c*lti+are a ara$i(elor 7ota3ie 5ra%idele se pot cultiva dup orice plant! iar ele sunt bune premergtoare pentru culturile ,cerealele- de primvar. >e pot cultiva pe acelai teren dup (-2 ani. "ertilizare

>e face cu #0 - #5 toneD%a gunoi de gra"d ,bine descompus-! la care se adaug ngrmintele fosfatice i! eventual! potasice. >e poate face i fertilizarea numai cu ngrminte minerale! n ara noastr! se recomand doze de =50P50 anual. 8ucr&rile 'olului Goamna se face artura adnc! iar primvara pregtirea patului germinativ ca i pentru alte plante semnate trziu. Cltima lucrare trebuie s nu se fac mai adnc de 7 #0 cm! pentru ca ginoforii s nu ptrund la adncime prea mare! fapt care ar ntrzia maturizarea i ar reduce numrul fructelor formate. S&m5n3a .i 'em&natul >e folosesc semine din anul precedent! desco"ite ,sau fructe rupte n dou-! cu ( 2 zile nainte de semnat. >emnatul se face cnd temperatura solului a"unge la #6 #5O9. 'ensitatea optim este de 7 - #( planteDm(! iar distana ntre rnduri de 50 - 10 cm! iar pe rnd 8a #1 - (0 cm. >emnatul se face la adncimea de 5 - 1 cm. 9antitatea de smn este de 25 - 50 /gD%a la seminele mici! 10 - )0 /gD%a la seminele mari i #00 #(0 /gD%a 8a psti. >emnatul se face cu semntori universale! ca cea de porumb ,>P91- sau manual ,pe suprafee mici-. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 3binuit se fac 2 - 6 prile! cnd se e$ecut rrirea i ( - 2 muuroiri! pentru a favoriza ptrunderea ginoforului. Pentru combaterea buruienilor pe cale c%imic se folosesc erbicidele Greflan ,6 -5 lD%a- sau Basso ,7-#0 lD%a-! ncorporate n sol nainte de semnat! iar n perioada de vegetaie &asagran ,(-2 lD%a- sau <le$ ,l-#!5 lD%a-. Qiermii albi! care pe nisipurile 3lteniei produc pagube mari ,consum rdcinile i fructele-! se combat cu Bindato$ 2! n doz de 10 /gD%a! ncorporat prin artur. 8rigarea pe nisipurile din sudul 3lteniei se face prin circa 7 udri cu 200 -250 m2D%a fiecare! iar pe cernoziomuri prin 2-5 udri cu norme de 600 - 500 m2D%a. 7ecoltare >e recolteaz la maturitatea deplin! nainte de venirea brumelor! prin smulgere manual! cu sapa i prin procedeele folosite la recoltarea cartofilor. Crmeaz uscarea fructelor pe capre sau supori improvizai! apoi desprinderea fructelor cu mna sau cu batoze speciale. *n rile mari cultivatoare se folosesc combine speciale de recoltat. Produciile sunt foarte variabile! de la 6 - 5 UD%a la 20 - 60 UD%a n zone foarte favorabile. Ba noi s-au obinut pn la #0-(0 UD%a. Pstrarea se face la #6 umiditate. Ba recoltare pstile au un coninut ridicat de ap ,circa 60 -! astfel c uscarea este obligatorie! la temperaturi de 50 - 10O9 pentru ara%idele de consum i sub 50O9 pentru cele de smn.

6ASOLI:H 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& <asolit a fost luat n cultur n 5frica 9entral! unde se ntlnete spontan. 5 fost cultivat apoi n 5sia @ic i 3rientul 5propiat! de unde a a"uns n Auropa! fiind cultivat de greci i romani ,=. ;5@<8FA>9C! #:15-. <asolit s-a cultivat n Auropa pn cnd a fost adus fasolea comun 8&h- $ulgaris6 din 5merica! mai productiv i cu cerine termice mai reduse! creia fasolit Ei-a cedat acesteia numele! locul n cultur i consum! retrgndu-se ntr-un anonimat+ ,Q. QAB895=! #:)(-. n Auropa 9entral Astic se mai menine n cultur n trei zone: nisipurile din sudul 3lteniei! masivul nisipos din estul Cngariei i nisipurile din sudul Ccrainei ,5. ;IQ38! #:17-. =ompozi3ie chimic& >eminele de fasolit conin n medie (1!0 proteinaM #!1 grsimiM 5(!0 substane e$tractive neazotate i 6!0 celuloz. <asolit se remarc printr-un coninut mai sczut de celuloz! fierbere mai rapid i digestibilitate mai mare dect fasolea i alte leguminoase. 5re apro$imativ aceleai utilizri ca i fasolea! n plus se folosete i ca ngrmnt verde pe nisipuri sau ca fura" ,pune! mas verde! fn sau nsilozat-. 7&'p5n*ire Pe glob a rmas n cultur n cteva zone cu condiii de clim mai aride! unde s-a impus fa de fasole! pe circa :!7 milioane %a! din care cea mai mare parte n vestul 5fricii 9entrale! >.C.5. etc.. Ba noi n ar se cultiv pe cteva zeci de %ectare! pe nisipurile 3lteniei. Si'tematic&. Soiuri 9ultivat este specia ;igna sinensis B.! ce cuprinde mai multe varieti. 'in #:)1 este zonat soiul \iana ,G-#-! $ar- sinensis, cu talia de 60 - 10 cm! @@& #70 g! protein (5 - (1!6 ! perioada de vegetaie :: - ##7 zile! rezistent la boli. Particularit&3i biolo%ice <asoli ,fig. 6.(5! dup 4L. &*B&A5=C! #::7- are germinaia epigeic! rdcina pivotant profund i puternic ramificat! tulpina cu forme oloage sau volubile! frunzele ca la fasole dar glabre! florile grupate cte ( - 2! de culoare alb sau violacee. Pstaia este ngust i lung ,7 - #5 cm-! cu ) - #0 semine. <asolit are semine cu %ilul e$centric! @@& de #00 - (00 g! 1 - #( co"i i culori diferite! n funcie de biotip.

<ig. 6.(5. <asolita - 8;igna sinensis B-6 =erin3e +a3& *e clim& .i 'ol <asolit are pretenii termice ridicate! germinnd la minimum #(O9. 9onstanta termic este de circa #:10O9! n :5 - #00 zile. 9erinele fa de sol sunt reduse! fasolit putnd valorifica terenurile srace! nisipoase i 9%iar nisipurile zburtoare. Zone *e cultur& Ba noi sunt nisipurile 3lteniei! unde realizeaz producii de peste 7 UD%a! depind cu 50 fasolea ,B. P3P i colab.! #:71 etc.-. !. :e$nologia (e c*lti+are a -a&oli ei 7ota3ie =u are pretenii fa de planta premergtoare! fiind amplasat n rotaie cu plante din zona ei de cultur. "ertilizare Pe solurile nisipoase! fertilizarea se face cu ngrminte organice! circa (0 t gunoi de gra"d la %a! sau cu ngrminte minerale ,= 2(P2(?67- administrate pe panta inferioar a dunelor sau pe interdune. Pe dun! ngrmintele c%imice! n anii deficitari n precipitaii ,n iulie i august-! au influenat negativ producia ,5. ;IQ38! #:1)-. 8ucr&rile 'olului >unt! n general! aceleai ca i pentru fasole. S&m5n3a .i 'em&natul >mna trebuie s fie pur i cu valoare germinativ bun ,peste :0 -. >emnatul se face cnd solul are #(O9! n rnduri simple la 50 - )0 cm! n benzi ,)0D#5 cm-! la 5 - 7 cm adncime. 'ensitatea de semnat este de (0 - (5 planteDm (! folosind pentru producia de boabe 60 - 50 /g smn la %a. Pentru fura" sau ngrmnt verde se seamn mai des! folosindu-se 10 - )0 /g smnD%a. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire .i recoltatul

>unt! n general! aceleai ca i pentru fasole. Producia de boabe a"unge la #1 UD%a! depind mult fasolea i alte leguminoase! n zona ei de cultur ,nisipurile 3lteniei-.