INSULA MARE A BRAILEI LABORATOR NATURAL SI

AMELIORATIV
Un omagiu adus naturii si omului
CADRUL NATURAL SI AMELIORATIV
AL INSULEI MARI A BRAILEI

BIG ISLAND OF BRAILA, NATURAL AND IMPROVEMENT

LABORATORY
A tribute to nature and human
THE NATURAL AND IMPROVEMENT ENVIRONMENT
OF THE BIG ISLAND OF BRAILA

1. CADRUL NATURAL

1. NATURAL ENVIRONMENT

1.1. LOCALIZARE

1.1. LOCATION

Balta Brailei, cum era cunoscut teritoriul Insulei Mari a Brailei acum
amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare, reprezenta cea mai
mare unitate naturala din Lunca Dunarii Inferioare avand o suprafata de 76
700 ha.
Situata in perimetrul judetului Braila fig. 1, este inconjurata de
apele Dunarii - Bratul Macin (Dunarea Veche) la nord, est si sud, Bratul Vilciu
si Dunarea Noua intre km 252 si km 170 la vest.
Insula, cu o forma alungita, masoara 65 km in lungime si intre 12 si 15
km latime.
In regim natural, inainte de indiguire, acest teritoriu era inundat de
apele de revarsare ale fluviului cu o frecventa de o data la 3 ani.

Braila Slough, as it was known within the Big Island of Braila now
decorated with intricate land reclamation, represent the largest natural unit of
the Lower Danube Floodplain an area of 76 700 ha.
Located within the county of Braila - fig. 1, is surrounded by the Danube
- Macin Arm (Old Danube) to the north, east and south, and Vilciu Arm and
New Danube between km 252 and km 170 west.
The island, with an elongated form, measuring 65 km in length and
between 12 and 15 km wide.
In natural conditions, before the dam, this area was flooded by the
overflowing waters of the river with a frequency of once every three years.

Fig. 1 Localizarea unitatii naturale Insula Mare a Brailei

Fig. 1 - Locating natural unit Big Island of Braila

Folosinta terenurilor inainte de amenajare era constituita din vegetatie

specifica luncii inundate, stufarisurile si padurile ocupand peste jumatate din
teritoriu. Agricultura se practica pe zonele mai inalte (grindurile Dunarii si ale
privalelor), iar cresterea animalelor pe pasunile naturale dupa retragerea apelor
de revarsare. Lacurile si baltile, ce se pastrau si dupa retragerea apelor de
viitura, constituiau resursele piscicole ale localnicilor.
Dupa indiguire si aplicarea lucrarilor hidroameliorative complexe
(desecare, drenaj, irigatie), exploatarea agricola a pasit diverse etape, in
momentul actual Insula Mare a Brailei constituie o adevarata oaza antiseceta
de productie agricola performanta, cu perspectiva unui cadru ecologic
armonios, in care tehnica agricola se infrateste cu natura.
1.2. RELIEFUL

Prior land use planning was composed of specific floodplain

vegetation, bushes and forests occupying more than half the
territory. Agriculture is practiced on higher areas (sand banks of the Danube
and flash flood), and livestock on natural pastures after receding water
overflow. Lakes and Sloughs that are maintained when the flood waters
retreat, were of local fisheries.
After damming and complex drainage works applied (draining,
drainage, irrigation) agricultural exploiting stepped on different steps,
currently the Big Island of Braila is an true oasis anti-drought for agricultural
production performance, with the prospect of a harmonious ecological
framework in which agricultural technics is harmonized with nature.
1.2. RELIEF

Insula Mare a Brailei este produsul procesului de aluvionare realizat

in decursul timpurilor de Dunare fiind caracteristic luncii largi, cu numeroase
formatiuni negative (lacuri, balti, japse, privaluri) si pozitive (grinduri).
Incinta are forma unei covate intinse, cu marginile ridicate si mijlocul
coborat ; formele de microrelief
specific 1uncii reflecta succesiunea
proceselor de aluvionare si eroziune desfasurate de fluviu in trecutul geologic.
Se disting urmatoarele forme de microrelief :
- lacurile si baltile, forme depresionare rotunde sau alungite, cu
marginile neregulate ;
- privalele si japsele, forme alungite diferit orientate, ce faceau in
trecut legatura intre lacuri si balti sau intre acestea si Dunare. In cadrul
programului de amenajare a Insulei, parte din privale au fost nivelate, iar
altele au fost transformate in colectoare de desecare ;
- grindurile, forme pozitive de relief, de regula alungite, situate in
lungul privalelor si Dunarii. Latimea grindurilor Dunarii variaza de la
aproximativ 1 km in partea amonte a incintei la 200-500 m in partea aval.
Grindurile interioare ferastruiesc Insula in bazine sau depresiuni ce se succed
de la sud spre nord si gazduiesc principalele lacuri: Scurtu, Patiu, Serbanu,
Ulmu, Zagna, sa. Raionarea formelor de microrelief se prezinta in fig. 2.

Big Island of Braila is the product of alluvial process conducted during

the characteristic times of the Danube wide flood plain with numerous
negative formations (lakes, sloughs, backwaters, flash flood) and positive
(levees).
The enclosure is shaped like a large pan with raised edges and down the
middle, forms of micro-relief specific for floodplain showing the sequence of
alluvial and erosion processes undertaken by the river in the geological past.
We distinguish these forms of micro-relief:
- lakes and sloughs, round or oblong depression forms with irregular
edges
- flash flood and low hollows, differently oriented elongated shapes,
which they did in the past connection between lakes and ponds, or between
them and the Danube. In the program planning Island, part of the private
leveled, others were converted into drainage collectors;
- levees, positive forms of relief, usually elongated and flesh flood
located along the Danube. Danube levees width varies from about 1 km in the
upstream chamber at 200-500 m in the downstream. Interior levees in basins
or depressions Island windows that succeed from south to north and hosting
major lakes: Scurtu, Patiu, Serbanu, Ulmu, Zagna.
Zoning of micro-relief forms shown in Fig. 2.
Zona grindului fluvial, situat la cote de 5-7 m, cu latimi de 200-

500 m in aval si 800-1 000 m in amonte, impreuna cu grindurile

interioare ocupa 38 % din suprafata totala a incintei.
Zona intermediara, cea mai extinsa zona, ocupand 41% din
suprafata incintei, cu cote situate in limitele valorilor de 4-5 m,
constituie zona de trecere de la grinduri la zona joasa.

The fluvial sand bank, located at 5-7 m levels, with widths of 200-500
m downstream and 800-1 000 m upstream, with inner levees fill 38% of
the total area of the enclosure.
Intermediate zone, the largest area, occupying 41% enclosure
area, with level values within the range of 4-5 m, is the transition from
the low area levees.

Fig. 2 Raionarea microreliefului in Insula Mare a Brailei

Fig. 2 - Zoning microrelief on the Big Island of Braila

Zona joasa, inglobind fostele lacuri, balti, japse si privale,

acopera 23 % din suprafata totala a incintei si este situata la cote ale
terenului sub 4 m.
Zonarea pe cele trei forme de microrelief - grind, intermediara,
joasa - constituie cadrul in care se diferentiaza insusirile fizice,
hidrofizice si hidrologice ale solurilor, elemente ce contribuie la
diferentierea masurilor tehnice ce se aplica in exploatarea agricola si
hidroameliorativa a acestor paminturi desecate si irigate.
1.3. CADRUL CLIMATIC
Din punct de vedere climatic, unitatea naturala Insula Mare a
Brailei, apartinand zonei fizico- geografice a Baraganului de nord, este
situata in zona de stepa cu formula climatica dupa Koppen BSax,
insemnand climat de stepa, cu temperatura lunei celei mai calde de vara
peste 22 0C, cele mai multe precipitatii cazand la inceputul verii.
Verile sunt calduroase si uscate, datorita maselor de aer
continentale sub influenta valorilor mari ale radiatiilor solare (125
kcal./cm2), cu precipitatii reduse, cu caracter torential si inegal
repartizate ; iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu si
influentate de anticiclonul siberian.
Regimul temperaturii aerului, prin valorile medii lunare si in
special prin amplitudinea absoluta, reflecta cel mai clar caracteristicile
climatului temperat continental.
Temperatura medie anuala a aerului la Braila este 10,9 0C.
Temperaturile medii lunare variaza pe un ecart destul de mare,
de la luna cea mai rece ianuarie cu media multianuala -2,5 0C, la luna
cea mai calda-iulie, a carei multianuala are valoarea de 22,80C.
Temperaturile extreme in zona Baraganului de nord, s-au
inregistrat cu valoarea maxima absoluta +44,5 0C la statia Ion Sion in
august 1951, iar minima absoluta -30,0 0C la Grivita in luna ianuarie
1942.
Important pentru agricultura este parcurgerea unor praguri
termice.
Astfel pragul de 0 0C, important pentru inceperea activitatilor
agricole, este depasit in general in a doua parte a lunii februarie, iar
scaderea sub 0 0C se produce in prima jumatate a lunii decembrie.
Intervalul cu temperaturi peste 0 0C este cuprins intre 294 si 302 zile

The low zone, incorporated former lakes, sloughs, backwaters

and flash floods, covering 23% of the total area of the enclosure and is
situated at levels up to 4 m.
Zoning land under the three forms of microrelief - grind,
intermediate, low - the framework in which differentiates the physical,
hydro and soil hydrological elements that contribute to the
differentiation of technical measures that apply in farm and hydro
drained and irrigated these lands.
1.3. THE CLIMAT FRAMEWORK
In terms of climate, natural unit Big Island of Braila, belonging
to physical and geographical area of North Baragan is situated in the
steppe climate by Koppen BSax formula, meaning steppe climate with
the warmest summer month temperature over 22 0C, most precipitation
falling in early summer.
Summers are hot and dry, because continental air masses due
under the influence of high levels of solar radiation (125 kcal./cm2)
with low rainfall, torrential and unevenly distributed; winters are cold,
without a stable and continuous snow cover and influenced by Siberian
anticyclone.
The air temperature regime, by monthly average and especially
by absolute amplitude reflects most clearly the characteristics temperate
continental climate.
The annual average temperature of Braila air is 10.9 0C.
Monthly average temperatures range from a gap big enough for
the coldest month, January with annual average -2.5 0C, the warmest
month of July, whose multi-year amounts to 22.80 C.
Extreme temperatures in the Northern Baragan were recorded
absolute maximum value 44.5 0C at Ion Sion station in August 1951,
and the absolute minimum -30.0 0C to Grivita in January 1942.
Important for agriculture is going through thermal thresholds.
Thus the threshold of 0 0C important to start agricultural
activities is generally outperformed in the second part of February, and
falling below 0 0C occurs in the first half of December.
Above 0 0C temperature range is between 294 and 302 days of
the year and the amount realized totals 3950-4200 0C temperatures.

din an iar suma temperaturilor realizate totalizeaza 3950-4200 0C.

Trecera temperaturilor prin pragul termic de 5 0C se produce
primavara, in a doua decada a lunii martie, iar toamna in a doua decada
a lui septembrie, la un interval de 240-247 zile si la o suma a
temperaturilor totalizand 3035-4069 0C.
Pragul termic de 10 0C este pasit in a doua parte a lunii aprilie,
iar scaderea sub acest prag in ultima decada a lunii octombrie, la un
numar de 191-199 zile si o suma a temperaturilor in limitele 2450-3710
0
C.
Intervalul cu temperaturi de peste 15 0C se produce pe durata a
140-151 zile, desfasurandu-se aproximativ in perioada - prima decada a
lunii mai si ultima decada a lunii septembrie, insumand 2484-3060 0C.
Intervalul cu temperaturi de peste 20 0C, corespunde
aproximativ anotimpului de vara, incepand cu prima decada a lunii
iunie pana la prima decada a lunii septembrie, pe durata a 78-92 zile la
o suma a temperaturilor de 1685-2018 0C.
Numarul zilelor in care temperatura maxima depaseste 25 0C
(zile de vara) este 112 iar cel al zilelor foarte calduroase, in care
temperatura maxima depaseste 30 0C (zile tropicale) este 42.
Fenomenul de inghet, insemnat prin data medie de producere a
primului inghet (toamna), in general ultima decada a lunii octombrie,
iar ultimul inghet (primavara), prima jumatate a lunii aprilie.
Din durata aproximativa a perioadei de inghet de 110 zile,
numai in 30-35 zile temperatura aerului este sub 0 0C noaptea si ziua, in
cca. 80 zile temperatura aerului este negativa noaptea producand
inghetul si pozitiva ziua producand dezghetul.
Regimul precipitatiilor in Insula Mare a Brailei, unitate fizicogeografica cu o extindere majora in arealul Campiei Brailei, se
subinscrie legitatilor de manifestare si distributie a fenomenului
pluviometric pe ansamblul teritoriului.
Precipitatiile lichide si solide in zona Baraganului de nord sunt
sub valoarea de 500 mm, cu valori medii variind intre 400-490 mm,
cele mai mici cantitati inregistrandu-se in Balta Brailei
(P.Gastescu, I.S.Gruescu, 1973).
Variabilitatea anuala a precipitatiilor si repartizarea inegala in
timpul anului reflecta caracterul continental al climei din zona (tabel 1).

Switching temperatures by 5 0C thermal threshold is happen

spring in the second decade of March, and autumn in the second decade
of September, at an interval of 240-247 days and in an amount totaling
3035-4069 0C temperatures.
Thermal threshold of 10 0C is stepped in the second half of
April, and decreased below this threshold in the last decade of October,
a total of 191-199 days and an amount of 2450-3710 0C temperature
limits.
The range of temperatures over 15 0C occurs during the 140-151
days unfolding around in - the first decade of May and the last decade
of September, totaling 2484-3060 0C.
The range of temperatures over 20 0C corresponds approximately
summer season, from the first decade of June until the first decade of
September, during 78-92 days at temperatures of 1685 to 2018 0C
amount.
Number of days with maximum temperature exceeds 25 0C (days
of summer) is 112 and the number of very hot days, the maximum
temperature exceeds 30 0C (tropical days) is 42.
The phenomenon of frost meant the average date of first frost
production (autumn), in general the last decade of October, and the last
frost (spring), the first half of April.
From the approximate duration of 110 days frost period, only
30-35 days air temperature is below 0 0C night and day, in approx. 80
days air temperature is negative causing night frost and thaw producing
positive day.
Rainfall regime in the Big Island of Braila, physicogeographical unit with a major expansion in Braila Plain area is
enrolled on legalities of expression and distribution of rainfall
throughout the territory phenomenon.
Liquid and solid precipitation in the Northern Baragan are
below 500 mm, with average values ranging between 400-490 mm, the
smallest amounts recorded in Slough Braila (P.Gastescu, ISGruescu,
1973).
Annual rainfall variability and uneven distribution during the
year reflect the character of the continental climate (Table 1).

O analiza statistica la Braila atesta aportul in precipitatii a anului

A statistical analysis at Braila attest contribution in the
agricol mediu (50 % asigurare) de 447 mm cu valori de 267 mm 60% agricultural year average precipitation (50% assurance) on 447 mm 267

in perioada calda a anului (IV-IX) si 180 mm 40% in perioada rece a

anului (X-III).
Anul agricol umed (5% asigurare) asigura un aport de apa din
precipitatii de 599 mm din care 418 mm in perioada calda a anului.
Anul agricol uscat (80% asigurare) aduce un aport pluviometric
de 342 mm din care 180 mm in perioada calda a anului.
Perioada cea mai umeda a anului o constituie mai-iunie, in care
se asigura in anul mediu 115 mm -26% din venitul mediu anual de apa.
Luna iunie, luna cea mai ploioasa asigura 126 mm in anul umed si
numai 34 mm in anul secetos
Perioada cea mai saraca in precipitatii din cursul anului agricol
si cu ecou deosebit in infiintarea culturilor ce se seamana in toamna este
septembrie octombrie, care in anul mediu asigura 60 mm, doar 13%
din totalul veniturilor pluviometrice ale anului.
Ploile din perioada calda sunt in mare parte de natura convectiva
sau frontale, capatand adesea caracter de averse, insotite uneori de
grindina.
Precipitatiile maxime pe perioade scurte - 24, 48 si 72 ore, la
asigurarea de 5% prezinta valorile : 60,7 mm, 66,2 mm, si respectiv
81,7 mm - influenteaza in mod deosebit bilantul hidrologic, constituind
parametri insemnati ce se iau in seama pentru eficientizarea exploatarii
agricole si hidroameliorative a teritoriului Insulei.
Parte din cantitatea de precipitatii produsa in perioada rece a
anului agricol este sub forma de zapada, apreciindu-se ca reprezinta
cca. 20-23% din totalul anual al precipitatiilor.
Stratul de zapada nu este continuu si de lunga durata, persistand
in medie 40 de zile in campie si 30 de zile in Insula. Numarul zilelor cu
ninsoare este 15-20 in campie si 10-15 in Insula. Prima ninsoare are loc
in perioada 1-10 decembrie iar ultima in a doua parte a lunii martie.
Datorita uniformitatii reliefului si a vantului puternic de nord-est
si nord in timpul iernii zapada este spulberata in canalele de desecare si
in jurul asezarilor, cel mai adesea campul ramanand desgolit.

mm values - 60% in the warm period (IV-IX) and 180 mm - 40% in the
cold season (X-III).
Wet agricultural year (5% assurance) provide a storm water
intake of 599 mm of which 418 mm in the warm period.
Dry agricultural year (80% assurance) brings a contribution
rainfall 342 mm, 180 mm in the warm period.
Most humid period of the year is the May-June, which ensure in
average 115 mm -26% of average annual income water.
In June, the rainiest month provide 126 mm in wet year and only 34
mm in the dry year.
The period of low rainfall during the agricultural year
establishment resonance in what looks like autumn is SeptemberOctober, which in average year assures 60 mm, only 13% of total
revenues rainfall of the year.
Rains during warm period are mostly convective nature or
frontal character often gaining showers, sometimes accompanied by
hail.
Maximum rainfall in short periods - 24, 48 and 72 hours, to
ensure 5% shows the values: 60.7 mm, 66.2 mm and 81.7 mm
respectively - particularly influences the hydrological balance,
constituting parameters mean that take into account the efficiency of
farming and hydro to the island.
Part of rainfall produced in the cold season is agriculture as
snow, appreciating that is approx. 20-23% of total annual precipitation.
Snow coating is not continuous and long-lasting, persisting on
average 40 days in the plains and 30 days in the Island. Number of days
with snow is 15-20 in plain and 10-15 in Island. First snow occurs
during December 1 to 10 and the last in the second half of March.
Because uniformity relief and strong North-East and North
winds in winter snow blow in drainage channels and around
settlements, usually remaining field uncover.

Tabel 1
Table 1
PARTICULARITATILE CLIMATICE ALE ANILOR AGRICOLI 1996-2013 COMPARATIV CU MEDIA
MULTIANUALA
CLIMATIC PARTICULARITIES OF AGRICULTURAL YEARS 1996-2013 COMPARATIVE WITH ANNUAL AVERAGE
Elemente climatice
si hidrologice
Climatic and
hidrological
elements

Precipitatii
Precipitation
(mm)

Temperaturi aer
Air temperatures
(0 C)

Perioada
Period
Normala
1996/1997
1997/1998
1998/1999
1999/2000
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
Normala
1997/1998
1998/1999
1999/2000
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013

Valori lunare :
Month values
X

XI

XII

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

Total (medii) an
agricol
Total (average)
agricultural year

31
16
62
86
45
4
13
60
47
16
35
5
81
21
37
70
31
26
11,7
9,3
11,6
11,3
11,0
12,5
8,5
10,1
12,7
11,1
12,4
11,8
12,1
12,8
9,2
9,8
13,6

36
46
75
42
16
22
18
67
14
47
71
10
53
18
22
22
1
7
5,6
5,7
3,0
4,3
9,5
4,0
7,8
6,7
6,1
5,1
6,7
3,9
6,6
7,2
11,1
3,0
7,4

33
39
71
12
36
15
22
24
31
49
21
15
77
24
114
83
22
107
0,4
0,1
-4,7
1,8
3,0
-4,5
-4,9
-0,2
2,5
1,9
2,3
0,1
3,3
0,2
-0,2
2,6
-1,5

27
5
36
22
29
5
15
47
62
27
30
27
7
64
89
60
70
66
-2,5
-0,5
-0,3
-4,7
1,0
-1,6
-1,7
-3,6
1,0
-4,3
3,6
-1,3
0,3
-3,3
-2,7
-1,5
-1,2

27
5
8
8
28
25
7
26
18
41
11
16
2
27
70
21
40
47
-0,3
2,6
1,0
1,6
2,3
5,5
-4,2
0,4
-1,0
-1,0
2,8
2,6
2,5
0,2
-3,0
-7,0
2,8

29
29
18
30
13
36
51
24
38
31
40
38
15
29
28
2
4
31
4,6
3,9
6,2
5,6
7,8
7,5
2,0
6,5
3,8
4,5
7,7
8,3
5,6
5,1
4,7
5,9
4,5

36
70
15
49
38
24
37
48
13
48
63
29
44
11
10
72
39
16
10,9
14,0
12,.2
14,0
11,4
10,4
9,3
11,7
10,8
11,5
11,3
12,3
11,5
11,6
10,1
14,0
13,0

52
52
40
42
27
32
11
30
84
61
40
18
86
32
54
40
137
56
16,9
16,7
16,0
18,1
16,6
18,3
20,4
15,9
17,4
16,6
19,0
16,3
17,5
17,8
17,0
18,3
19,3

63
111
35
110
63
98
50
10
71
71
6
10
40
25
165
54
51
46
20,7
22,3
22,5
21,2
19,.3
21,6
22,4
19,8
19,5
21,3
23,6
21,6
21,4
21,2
21,0
22,8
22,2

47
85
39
12
8
11
151
76
122
116
40
1
7
43
88
39
23
49
22,8
23,5
24,9
24,0
25,5
24,3
22,3
21,9
22,7
23,0
25,8
22,9
24,5
23,5
23,4
26,4
22,9

42
53
36
96
15
7
23
11
134
26
56
96
0
16
19
31
74
27
22,1
22,6
22,7
23,0
23,9
21,4
23,3
21,2
22,1
22,8
23,6
24,3
22,6
25,0
22,3
23,6
23,2

29
21
35
54
79
91
9
50
30
89
31
35
60
15
21
2
35
60
17,5
16,7
17,9
16,0
17,4
17,0
15,8
16,9
17,6
17,7
16,6
16,3
17,6
17,5
19,7
18,8
16,1

447
531
470
563
397
368
407
473
664
622
464
300
481
363
717
496
527
536
10,9
11,5
11,1
11,3
12,4
11,4
10,0
10,6
11,3
10,9
12,9
11,6
12,1
11,6
11,0
11,4
11,8

Tabel 2
Table 2
BILANTUL CLIMATIC GLOBAL SI CERINTA DE IRIGATIE PENTRU ZONA BRAILEI
(BARAGANUL DE NORD)
GLOBAL CLIMATE BALANCE AND IRRIGATION REQUIREMENTS FOR BRAILA AREA
(NORTH BARAGAN)

Elemente climatice
Climatic elements

Evapotranspiratie-ET
Evapo-transpiration
(mm)

Precipitatii P (mm)
Precipitation (mm)
Potentiala - ETP (consum teoretic)
Reala - ETRO
Cereale toamna
(consum culturi)
Winter cereals
True
Culturi primavara
(crop consumption)
Spring crops
Potential

Deficit apa (mm) si

cerinta de irigatii
Water deficiency and
irrigation requirements

Real P ETRO
True

An uscat
Dry year
350

Caracterizare climatica
Climatic description
An moderat
Medium year
450
700
360
520

P ETP
Cereale toamna
Winter cereals

-350
-80
(1-2 n)

-250
-30
(0-1 n)

Culturi primavara
Spring crops

-170
(2-3 n)

-70
(1n)

NOTA - Frecventa anilor : - uscati excesiv uscati 39 %

- moderati 21 %
- umezi excesiv umezi 40 %
n numar udari

An umed
Wet year
550

-150
+25
(fara irigatii)
(without irrigation)
+30
(fara irigatii)
(without irrigation)

NOTE - Frequency years: - dry excessively dry 39%

- moderate 21%
- wet excessively wet 40%
n - number of waterings

Vantul constituie element climatic cu mare impact asupra

agriculturii practicate in Insula, avand influenta majora asupra
regimului hidrologic al solurilor, comportamentului culturilor, calitatii
irigatiei, s.a.
In privinta frecventei, studiile climatice atesta frecventele anuale
diferentiate astfel : vantul din nord 21,3 % , vantul din nord-est 18,0
% , cel de sud 16,7 % si cel de sud-vest 12,8 % .
Viteza medie a vantului pe directia nord este 3,1 m/s iar pe cea
de nord-est 2,9 m/s.
Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este
in zona de campie de cca. 70 iar in Insula in jur de 10.
Vanturile cele mai cunoscute in Baraganul de nord sint Crivatul,
vant rece si uscat, care bate in timpul iernii, determinat de anticiclonul
siberian cu directie nord, nord-est si suhoveiul, vant uscat si cald, care
bate vara din est, avand o frecventa mai mica.
Umiditatea relativa a aerului este in medie lunara 55-65 % in
perioada calda a anului, atingand valori de 75-80 % in perioada
rece.Vara sub actiunea vanturilor uscate poate scadea in anumite ore
sub 30 %. In lunile iulie si august valorile medii lunare la ora 14 scad in
general sub 45%.
In tabelul 1 se prezinta principalii parametri climatici ai
ultimilor 17 ani agricoli (1996-2013) atestand variabilitatea mare in
timp a cadrului climatic zonal. Apar ani umezi (1997, 2004, 2005,
2010), ani secetosi (2000, 2001, 2002, 2007, 2009), ani medii (2003,
2006, 2011) si intreaga suita de particularitati termice si hidrologice din
aer si sol determinand diferentieri de implicatii tehnologice in
exploatarea agricola si ameliorativa a teritoriului Insulei
Cerinta de irigatie
n cadrul climatic al zonei Brganului de nord, cerina de irigaie
este deosebit de actual.
Aa cum rezult din bilanul climatic global (tabel 2), deficitul
climatic de ap (diferena dintre precipitaii i evapotranspiraia
potenial) este accentuat n cele trei ipostaze de ani : uscai, moderai,
umezi i mbrac valori cuprinse n limitele 150-350 mm.

The wind is an climatic element with big impact on agriculture

practiced in the Island, having major influence on the hydrological
regime of soils, cultural behavior, quality of irrigation, etc.
In terms of frequency, climate studies attest annual frequencies
differentiated as follows: wind from the North - 21.3% , wind from the
North-East - 18.0%, wind from South - 16.7% and from South-West
12.8%.
Average wind speed on the North direction is 3.1 m / s and on
the North-Eastern direction is 2.9 m / s.
Average annual number of days with strong winds (above 11 m
/ s) is on the plain area with approx. 70 and the Island around 10.
The notorious winds in the North Baragan are Crivatul, cold and
dry wind that beats in winter, determined by Siberian anticyclone with
direction north, northeast and suhoveiul, hot and dry wind, blowing
from the east in summer, with a frequency smaller.
Relative air humidity is 55-65% monthly averages in the warm
period, reaching values of 75-80% during cold period. In summer,
under the action of dry winds can drop below 30% in some hours. In
July and August monthly average at 14 oclock generally lower than
45%.
Table 1 shows the main parameters of the last 17 years
agricultural climate (1996-2013) attesting variability in regional climate
time frame. Appear wet years (1997, 2004, 2005, 2010), dry years
(2000, 2001, 2002, 2007, 2009), average years (2003, 2006, 2011) and
the entire suite of thermal and hydrological features of air and soil
causing differences on technological implications and improvement in
islands territory.
Irrigation requirement
On climate framework of North Baragan, the irrigation
requirement is particularly timely.
As shown in the global climate balance (Table 2), climatic water
deficit
(difference
between
precipitation
and
potential
evapotranspiration) is emphasized in the three phases of years: dry,
moderate, wet and comprises values within 150-350 mm.

Cerina de irigaie la nivel general apare astfel evident att pentru

Overall irrigation requirement thus appears evident both for
cerealele de toamn (1-2 udri) ct i pentru culturile de primvar (2-3 winter cereals (1-2 waterings) and spring crops (2-3 waterings), in the

udri), n anii excesiv de secetoi numrul udrilor n mod firesc fiind excessively dry years number of watering is increased.
majorat.
1.4. LITOLOGIA DEPUNERILOR ALUVIONARE
Litologic in Insula Mare a Brailei se disting doua mari
complexe de pamanturi. Complexul de suprafata, format din depozite
semipermeabile cu argile lutoase, luturi argiloase, nisipuri argiloase si
maluri, avand o grosime de 4-10 m. In aceste depozite este cantonata
panza de apa freatica. Aluviunile avand textura grosiera sint mai
raspindite in amontele Insulei si pe grindurile Dunarii, iar cele cu
textura fina sunt mai frecvente spre aval si in zona centrala.
Spre bratul Macin permeabilitatea paminturilor este mai mare
decit a celor situate spre bratul Vilciu, datorita grosimii mai mici a
depozitelor semipermeabile (4-5 m spre bratul Macin, 10-15 m spre
Vilciu).
Complexul de adincime este format din nisipuri fine pina la 2030 m, apoi din nisipuri grosiere si pietrisuri pina la cca 100 m adincime.
In acest complex se gaseste panza acvifera de adancime, aflata in
stransa legatura cu apele fluviului (fig.3).
Dupa continutul de fractiuni argiloase si caracteristicile
geotehnice, pamanturile din stratul superior se grupeaza in urmatoarele
categorii :
- tip A nisipuri fine continand cca. 10 % argila ;
- tip B nisipuri argilo- prafoase continand 10-20 % argila ;
- tip C prafuri argiloase continand 20-30 % argila ;
- tip D argile continand peste 30 % argila ;
- tip E pamanturi argilo-maloase .
Din cartarea geotehnica de suprafata rezulta ca stratificatia
terenului este in general alcatuita din pamanturi argilo-prafoase (tip D)
si pamanturi argilo-maloase (tip E), astfel :
- pamanturile de tip A ocupa 2.480 ha respectiv 3,5 % ;
- pamanturile de tip B ocupa 9.810 ha, respectiv 13 % ;
- pamanturile de tip C ocupa 3.180 ha, respectiv 4,5 % ;
- pamanturile de tip D ocupa 30.020 ha, respectiv 51,4 % ;
- pamanturile de tip E ocupa 19.210 ha, respectiv 27,5 %.
Se remarca o mare variatie in spatiu a diferitelor tipuri de
pamanturi. In ceea ce priveste caracteristicile fizico-mecanice ale

1.4. LITHOLOGY OF ALLUVIAL DEPOSITS

Lithological in the Big Island of Braila there are two large
complexes soils. Complex surface composed of silty clay deposits with
semi-permeable, loamy clays, clayey sands and shores, with a thickness
of 4-10 m. In these deposits is quartered groundwater table. Silts with
tickness texture are more widespread in upstream Island and levees of
Danube and the fine texture are more common downstream in the
center area.
To Macin arm the lands permeability is higher than those
located at Vilciu arm due to the lower thickness of the semipermeable
deposits (4-5 m to arm Macin, 10-15 m to Vilciu).
Deep complex consists of small sands up to 20-30 m, coarse
sand and gravel then up to about 100 m depth. This complex is located
deep aquifer canvas, closely related to the river (Figure 3).
After the clay fraction content and geotechnical characteristics,
land in the top layer are grouped in the following categories:
- type A - fine sands containing approx. 10% clay
- type B - clay-silty sands containing 10-20% clay
- type C - powder clay containing 20-30% clay
- type D - clays containing more than 30% clay
- type E - clay- muddy soils.
From geotechnical mapping results that stratification land
surface is generally composed of clayey-silty soils (type D) and claymuddy soils (type E), as follows:
- type A lands occupies 2,480 ha, means 3.5% ;
- type B lands occupies 9,810 ha, means 13%;
- type C lands occupies 3,180 ha, means 4.5%;
- type D lands occupies 30 020 ha, means 51.4%;
- type E lands occupy 19.210 ha, means 27.5%.
We notice a large variation in space of different types of
soils. In terms of physical and mechanical characteristics of soils, it was
observed an improvement after realizing their desiccation.

pamanturilor, se constata o imbunatatire a acestora dupa realizarea

Such consistencies became higher and lower compressibility,
desecarii. Astfel consistentele au devenit mai ridicate iar especially in the north of the enclosure.
compresibilitatea mai scazuta, in special in partea de nord a incintei.

Fig. 3 Profil hidrogeologic transversal prin Insula Mare a Brailei

Fig. 3 - Hydrogeological profile cross the Big Island of Braila

1.5. CADRUL PEDOLOGIC

Inainte de indiguire, solurile din Balta Brailei evoluau in functie
de conditiile hidrologice si orografice ale teritoriului. Pe terenurile
permanent submerse pe care se producea permanent aluvionarea,
procesul de solificare nu se manifesta, iar formatiunile pedologice
caracteristice erau aluviunile. Pe terenurile periodic submerse se formau
soluri aluviale stratificate, procesul de solificare fiind periodic intrerupt
prin suprapunerea de noi strate aluvionare. Pe terenurile neinundabile
pe care s-a putut practica agricultura si inainte de indiguire, procesul de
solificare a fost mai rapid.
Dupa indiguire conditiile pedogenetice s-au modificat astfel :
- a incetat total procesul de aluvionare ;
- s-a realizat coborarea generala a nivelului freatic cu pastrarea
pe aproape intreaga suprafata a conditiilor de hidromorfism ;
- s-au luat in cultura terenurile, prin destelenirea pasunilor,
defrisarea padurilor si nivelarea privalelor.
Ca urmare a acestor modificari, proprietatile fizico-mecanice sau ameliorat, iar procesul incipient de evolutie al solurilor s-a
generalizat.
Solurile aluviale stratificate sunt predominante, iar local in
zonele foarte rar inundate in trecut procesele pedogenetice fiind mai
intense se intalnesc soluri aluviale cernoziomice.
Textura solului este predominant fina si mai putin medie si
grosiera. Asa cum rezulta din cartarea pedologica efectuata in anul 1974
de OSPA Galati, solurile cu textura grosiera ocupau 2.470 ha (3,5 %),
solurile medii 21.520 ha (30,5 %), iar solurile cu textura fina 36.710 ha
(66 %) fig. 4.

1.5. PEDOLOGICAL FRAMEWORK

Before damming, soils evolve in the Slough of Braila function by
hydrological and orographic conditions of the territory. On permanently
submerged lands that are permanent alluvial soil formation process does
not occur, and soil formations were characteristic of silt. On
periodically submerged lands are alluvial soils formed layered soil
formation process is periodically interrupted by overlapping new
drift. On non-inundation land that could farming and before the dam,
soil formation process was faster.
After damming the pedological conditions were modified as
follows:
- alluvial process was total stopped;
- was made a general lowering of the groundwater by keeping
almost the entire surface of hydro-morphism conditions;
- were taken in culture land by grubbing pastures, deforestation
and leveling flashfloods.
As a result of these changes, physical and mechanical properties
were improved, and the early evolution of land was widespread.
Stratified alluvial soils are prevalent and rarely local areas
flooded in the past soil genesis processes are more intense alluvial soils
are chernozems.
Soil texture is smoother and less predominantly medium and
tichness. As result of pedological mapping conducted in 1974 by OSPA
Galati, coarse textured soils occupying 2,470 ha (3.5%), medium soils
21 520 ha (30.5%) and fine textured soils 36 710 ha (66%) - fig. April.

Fig. 4 - Raionarea texturala a solurilor din Insula Mare a Brailei

Pe zona grindului fluvial sunt localizate soluri cu textura grosiera in jumatatea sudica a incintei
si textura medie in jumatatea de nord. Aceste soluri s-au format pe depuneri aluviale cu textura
grosiera sau medie sau pe soluri fosile.
Grindurile interioare au in majoritate textura medie si grea la suprafata si usoara sau medie in
adancime. In zona de tranzitie dintre grindul fluvial si zona depresionara, sunt localizate soluri cu
textura medie si fina sau uneori grosiera.

In zona depresionara, in profilul solurilor predomina depunerile aluviale de textura fina in

stratele superioare si fina si medie in adancime.
Influenta apei freatice asupra solurilor este prezenta peste tot in intensitate si forme diferite, de
la gleizarea slaba la gleizarea intensa. Sunt prezente de asemenea fenomene de amfigleizare,
pseudogleizare si stagnogleizare.
Studii hidrofizice efctuate in anul 1978 atesta existenta unei permeabilitati deosebit de ridicate
a solurilor, datorita macroporozitatii create de resturile vechii activitati biologice (cochilii, rizomi,
radacini), Aceste caracteristici sunt specifice Insulei atestand existenta unei permeabilitati mai mari
pe fostele funduri de lac (Viteze de infiltratie >50-130 mm/ ora) si mai mici pe grinduri (Viteze de
infiltratie = 3-40 mm/ora).
Conductivitatea hidraulica are valori medii de 9 m/zi, frecvent intre 2 si 14 m/zi si chiar mai
mult (Visinescu, 1978). In aceste conditii. circulatia apei in sol se face cu usurinta si are consecinte
favorabile asupra regimului hidrologic si salin al teritoriului.
Solurile au un continut ridicat de carbonati, sunt bogate si foarte bogate in humus si bine
aprovizionate cu azot. Aceste proprietati fizice si chimice, alaturi de aportul freatic mare, confera
solurilor incintei o fertilitate deosebit de ridicata.
Studiul pedologic execuat la scara 1 : 25.000 de OSPA Galati delimiteaza in perimetrul studiat
117 unitati de sol. Este caracteristica varietatea mare de soluri pe arii restranse : astfel in fiecare ferma
a carei suprafata nu depaseste de regula 1.700 ha, numarul unitatilor de sol variaza intre 17 si 20.
Starea actual a solurilor din Insula Mare a Brilei
Datele pedologice mai vechi, reluate i reinterpretate in cadrul lucrarilor de reambulare,
permit s se precizeze urmtoarea situaie a solurilor din incint (fig. 5, tabel 3) :
- soluri hidromorfe : soluri gleice pe 29 % din teritoriu i lcoviti pe 5 % ;
- soluri neevoluate : soluri aluviale pe 58 % i protosoluri aluviale (aluviuni) pe 6 % .
In privina conintului n sruri solubile din soluri facem meniunea c deocamdat nu sunt
probleme n aceast direcie, solurile mai afectate (moderat i puternic srturate) nu ocup mai mult
de 6 % din intreg teritoriul Insulei i sunt localizate cu precadere pe unele areale din sudul teritoriului,
cu un drenaj intern defectuos.
Procesul de salinizare slab, aa cum rezult din cercetrile n dinamic efectuate, este un
proces labil, modificndu-se n timp i spaiu datorit pe de o parte lipsei unor surse de sruri (teritoriu
este insular iar aportul in saruri al Dunarii este neesential), iar pe de alt parte datorit proceselor
alerte de levigare a srurilor, n condiiile unor permeabiliti nc ridicate ale solurilor.
Pe aceast linie trebuie s facem precizarea c este foarte important a urmri i sesiza arealele
pe care acest proces se intensific, degradarea salin devine evident afectnd plantele, impunnd
aplicarea unor soluii ameliorative specifice.
In privina gruprii solurilor pe clase de calitate (n funcie de sol, relief, clim, ap freatic),
solurile Insulei se dispun astfel (tabel 3):
- clasa a II-a - soluri fertile (61-80 puncte de bonitare ), sunt soluri neafectate sau slab afectate
de fenomene de degradare si sunt raspandite pe cea. 66 % din ntreg teritoriul;
- clasa a IlI-a - soluri mijlociu fertile (41-60 puncte), moderat afectate de fenomene de
degradare, sunt raspandite pe cea. 28 % din teritoriu ;
- clasele a IV-a i a V-a (sub 40 puncte) - soluri slab i foarte slab fertile ce sunt dispuse pe
suprafee restrnse (6 %), sunt puternic i foarte puternic afectate de fenomenele de degradare prin
saraturare sau exces de apa.

Tabel 3

RAIONAREA PEDOLOGICA A INSULEI MARI A BRAILEI

Clasa si tipul de sol

Suprafata
Ha
%

II

III

22.852
3.132

34
5

Ha
2.392
2.392

19.720

29

18.370

Clasa solurilor neevoluate

- protosol aluvial
- sol aluvial

43.336
3.780
39.556

64
6
58

3.780
37.806

62
6
56

Clasa solurilor saraturate

- lacoviste salinizata puternic
alcalizata moderat
- sol gleic salinizat
- sol aluvial salinizat puternic
alcalizat moderat
Clasa solurilor halomorfe
- solonceac
Total :

1.950
310

2
0

710
930

1
1

88
88
66.276

0
0
100

43.978

66

Clasa solurilor hidromorfe

- lacovisti

- sol gleic

%
4
4

Ha
18.370
-

Clasa de calitate
IV
%
Ha
%
28
320
0
Salinizat
0
puternic
320
28
-

Nota : ponderea sub 0,5 % a unor categorii de soluri s-a notat cu 0 %

3
3

1.750
Salinizat
puternicmoderat
1.750
-

Ha
Salinizat puternic
alcalizat moderat
420
Salinizat puternic
1.350
-

%
3
1

18.370

28

2.070

88
88
1.858

0
0
3

2
-

Harta solurilor

Fig. 5 Situatia pedologica a unitatii naturale Insula Mare a Brailei in cadrul judetului Braila

Precizam anterior principalele atuuri ale poteniaulului de fertilitate natural ridicat a solurilor
incintei : coninutul ridicat n elemente nutritive, permeabilitatea bun i aportul substanial de ap
pentru plante asigurat din stratul freatic. Aceste atuuri, aa cum rezult din observaiile din teren, au
fost afectate ntr-o oarecare msur n decursul exploatrii agricole i hidroameliorative prestate n
timp, datorit amplificrii unor factori restrictivi ai produciei agricole : excesul periodic de ap,
corelat cu descreterea n timp a capacitii rezolutive a amenajrii de desecare-drenaj i reducerea
permeabilitii pentru ap a solurilor prin compactare, pe unele areale, proces datorat mai cu seam
agrotehnicii necorespunztoare aplicate in trecut.
Studiile pedologice mai recente (1995), dar efectuate parial (n treimea nordic a incintei),
atest manifestarea i a unor procese de degradare a structurii n stratul arabil al solului i de formare a
crustei la suprafaa solurilor pe unele suprafee.

2. CADRUL AMELIORATIV AL INSULEI MARI A BRAILEI

Pentru punerea in valoare a potentialului acestui teritoriu scos de sub apele de revarsare, s-au
prevazut lucrari complexe de indiguire, desecare-drenaj si irigatie fig. 6. In prima etapa s-au realizat
indiguirea, reteaua principala de desecare (canale colectoare si de evacuare), defrisari, destufizari,
nivelari, sistematizarea asezarilor si a drumurilor, iar in etapa a doua s-au introdus irigatiile, s-a
completat reteaua de desecare si s-au executat lucrarile de drenaj.
2.1. INDIGUIREA
Primele lucrari de indiguire in Balta Brailei au protejat unele suprafete agricole si asezari
omenesti (Frecatei, Bandoiu si Strimba).
In anii 1957-1959, I.A.S. Salcia a suprainaltat la asigurarea de 5% digul ce inchidea o
suprafata agricola de 4.200 ha, desecata cu o retea de canale ce insuma 41 km si irigata pe 3.070 ha, cu
apa din bratul Macin, pompata prin doua statii plutitoare cu un debit total de 1,7 m 3/s.
Indiguirea intregii Insule s-a realizat in anul 1964, printr-un dig circular, proiectat cu cota de
aparare la asigurarea de 10%, cu o lungime de 152 km si inaltimea medie de 4 m. Suprafata aparata
este de 71.994 ha, iar zona dig-mal de cca 4.700 ha.
Volumul terasamentelor puse in dig este de 10 milioane m3, revenind 63 m3/ml de dig si 152
3
m /ha indiguit. In profil transversal, digul are latimea coronamentului 5,5 m, taluzul exterior 1/4 si cel
interior 1/3.
Cu ocazia apelor exceptionale din anul 1970 si mai cu seama a celor din anul 2006 si din 2010,
s-a verificat capacitatea de aparare a digului si a aparut necesara inaltarea cotei coronamentului la
asigurarea de 1%. Digurile de compartimentare pentru limitarea pagubelor in cazul unei calamitati,
desi au fost proiectate (pentru delimitarea a trei compartimente) nu s-au executat.
2.2. DESECAREA SI DRENAJUL TERENURILOR AGRICOLE
Pentru evacuarea apelor care provin din precipitatii, infiitratii din Dunare si pierderi din
sistemele de irigatii, in perioada 1965-1970 s-a realizat desecarea prin executia a sapte sisteme
independente, cu suprafete cuprinse intre 5.000 si 15.000 ha. Lungimea totala a canalelor este de cca
1.500 km, iar adincimea medie de 2 m. Volumul total sapat insumeaza 20 milioane m3.
Canalele principale de desecare, situate la distante de 350-1.000 m, au trasee rectilinii, iar
canalele colectoare urmaresc traseele privalelor naturale principale : Filipoiu, Gemenele, Maicanu,
Boul s.a.
Evacuarea apei din incinta se asigura prin sase statii de pompare reversibile si una
nereversibila situate la dig, avand un debit instalat total de 45 m3/s.

Fig. 6 Amenajarea hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei

Din zonele joase apa este preluata de sase statii de prepompare interioare, ce asigura un debit
total de 30 m3/s si refulata in canalele colectoare.
Debitul specific de evacuare mediu pe incinta este de 0,62 1/s.ha, si prezinta variatii pe sisteme
in limitele 0,57-0,82 1/s.ha.
Dupa anul 1976, o parte din reteaua de canale colectoare de ordin inferior a fost desfiintata in
vederea mutarii mecanizate a aripilor de udare pe cca 45.000 ha. Trebuie mentionat ca lipsa acestor
elemente de regularizare a scurgerilor s-a evidentiat in perioadele excedentare, canalele tertiare noi
amplasandu-se pe aceleasi locatii ale canalelor demolate.
Pentru controlul mai riguros al apelor freatice in zonele joase, pentru interceptarea infiltratiilor
din zona digului la ape mari si a celor din canalele de aductiune pentru irigatii, s-au introdus lucrari de
drenaj tubular, in sisteme locale, apa colectandu-se prin canale sau drenuri colectoare. Pentru
preluarea apelor din amenajarile de drenaj s-au prevazut 18 statii de pompare, cu debite cuprinse intre
0,6 si 1,4 m3/s.
Dintr-un studiu pe model analogic Hele-Shaw a rezultat ca pentru prevenirea excesului de
umiditate din infiltratiile din fluviu si din precipitatii produse simultan cu viitura Dunarii, drenurile
subterane trebuie instalate la distante de 20-30 m si adincimi de 1,7-2,2 m.
Folosind si experienta altor incinte din Lunca Dunarii, in Insula drenurile au fost instalate la
1,1-1,4 m adincime si 30-60 m distanta intre ele, pentru a asigura un debit specific de 0,6 1/s. ha.
Amenajarile de drenaj executate in perioada 1979-1985, pe o suprafata de 9 347 ha, au fost
organizate pe 19 sisteme : 13 pentru drenaj in camp, patru pentru interceptarea infiltratiilor din fluviu
si doua pentru preluarea infiltratiilor din canalele de aductiune pentru irigatii. La drenaj s-au folosit
tuburi ondulate (riflate) din P.V.C. de 50, 80 si 110 mm diametru si in mai mica masura tuburi din
ceramica, materiale filtrante geotextile (drenatex, liatex, madril), guri de descarcare din piese
prefabricate din beton, P.V.C. si azbociment.
Dintre parametrii tehnici ai lucrarilor de drenaj se pot mentiona : debit specific de drenaj 0,6
l/s.ha, pante ale drenurilor absorbante 2 , lungimi ale liniilor de dren 150-180 m, distante frecvente
intre drenuri 25-40 m si adancimea de pozare a acestora 1,10-1,70 m.
Drenajul de centura la dig s-a executat pe suprafata de 2.170 ha si a constat in cinci linii de
drenuri dispuse la distante variabile intre liniile de drenuri de 20-50 m, fasia acoperita cu drenaj de
centura avand o latime de 175-265 m.
Reteaua de desecare insumeaza o lungime totala de canale de 1.500 km, reprezentand o
densitate de 0,2 km canal/ha.
Productiile prevazute in Studiul Tehnico Economic la neirigat si care au fost realizate prin
aplicarea programului de masuri in prima etapa au fost urmatoarele:
- porumb boabe
4.500 kg/ha ;
- floarea soarelui
2.500 kg/ha ;
- borceag masa verde 12.000 kg/ha
- porumb siloz
20.000 kg/ha
2.3. IRIGATIA
Pentru acoperirea deficitului de apa din perioada de vegetatie, intre anii 1976 si 1981, incinta
a fost amenajata pe 69.730 ha pentru irigatie prin aspersiune, din care, pe cca 53.000 ha cu conducte
ingropate si statii de punere sub presiune, pe restul suprafetelor dispuse in treiea amonte a incintei
irigatia aplicandu-se cu agregate de pompare semistationare. Apa se preleva din Dunare prin cele sase
statii de pompare reversibile, iar aductiunea la cele 34 statii de punere sub presiune se face prin canale
insumind 140 km.
Norma de irigatie asigurata de amenajare este de 3.300 m3/ha pentru anul secetos, norma de
irigatie lunara maxima este 1 300 m3/ ha (pentru luna iulie), iar norma de udare 650 m3/ha, la o durata
zilnica de aplicare a udarii de 10 ore si un timp de revenire de14 zile.

Amenajarea a fost organizata pe 41 sectoare de irigatie cu suprafete cuprinse intre 1.100 si

2.600 ha.
Pe suprafata neta irigata de 66.710 ha s-a prevazut realizarea mutarii mecanizate pe 74 %, pe
restul suprafetei de 26 % mutarea urma sa se efectueze manual.
Statiile de punere sub presiune avand debite cuprinse intre 798 si 1.270 l/s au fost echipate cu
agregate de pompare VDF 200 si VDF 300, care ulterior prin lucrarile de modernizare au fost
inlocuite.
Pentru distributia mai uniforma a apei de irigatie in sol, pe zonele mai framantate insumand
14.900 ha s-au aplicat lucrari de nivelare si modelare.
Productiile medii prevazute a se realiza in perspectiva aplicarii masurilor ameliorative din
etapa a II-a, au fost : porumb boabe 8.000 kg/ha, floarea soarelui 3.000 kg/ha, borceag masa verde
30.000 kg/ha, porumb siloz 45.000 kg/ha.
La documentatiile de proiectare s-au prevazut indicatori ai lucrarilor de investitie specifica
(preturi 1965) astfel : investitia specifica generala 18.464 lei/ha, irigatii 12.273 lei/ha, desecari 3.806
lei/ha, drenaje 11.201 lei/ha, modelari 4.487 lei/ha, nivelari 10.139 lei/ha. Durata proiectata de
recuperare a investitiei a fost de16 ani.
Realizarea amenajarii hidroameliorative complexe a incintei Insula Mare a Brailei s-a bazat pe
o strinsa si foarte buna colaborare intre activitatile de cercetare, proiectare si executie.

3. MODIFICAREA CADRULUI NATURAL AL LUNCII IN URMA INDIGUIRII SI

APLICARII LUCRARILOR HIDROAMELIORATIVE

3.1. MODIFICAREA FOLOSINTEI TERENURILOR

Situatia folosintelor terenului inainte de amenajare se prezinta in tabelul 4.
Exploatarea piscicola pe aproape jumatate din suprafata Insulei a constituit in trecut principala
modalitate de valorificare a Baltii Brailei. In perioada 1950-1951 s-au executat lucrari de amenajare
piscicola constand din cca. 100 km canale de legatura intre lacuri si numeroase stavilare pentru barare
si dirijarea apelor.
Tabel 4
Folosinta terenurilor inainte de indiguirea Insulei Mari a Brailei
Folosinta
Arabil
Pasune
Stufaris
Padure
Lacuri, balti
Intravilan, drumuri
Total

Suprafata
ha
14.880
8.520
24.080
16.550
12.070
600
76.700

%
19,4
11.1
31,4
21,6
15,7
0,8
100,0

Terenurile arabile, situate pe aproape 20 % din toata suprafata, erau exploatate cu randamente
agricole scazute: cca 1.500 kg/ha la griu si 1.000-2.000 kg/ ha la porumb.
Se aflau in exploatare silvica specii de arbori de esenta moale: salcia si plopul.

Fig. 7 Hidrografia Baltii Brailei in regim natural

Asezarile omenesti nu au avut conditii favorabile pentru a se statornici datorita pericolului

provocat de inundatii. Localitatile actuale : Tacau, Bandoiu, Rata, Strimba, Marasu, Stoienesti, Agaua,
Titcov si Frecatei s-au stabilizat pe terenurile mai inalte din amontele Insulei.
Din cele cca 77.000 ha terenuri de lunca inundabila, 12.000 ha erau acoperite cu luciu de apa,
stufarisurile dispuse in jurul acestor zone acopereau o suprafata de doua ori mai mare (24.080 ha).
Lacurile mari (Serbanu, Orza, Gemenele, Rusava, Scurtu, Bobocu, Lunguletu, Ulmu, Zaton si
altele) aveau cite o garla prin care se alimentau la viitura cu apa proaspata din Dunare ; tot atunci intra
si pestele, indeosebi crapul. Mai aveau si cite o garla de scurgere in Filipoiu si prin acesta la Dunare
- fig. 7.
Se pescuia toamna la gardurile de pe garlele de scurgere si de pe Filipoiu.
Dupa G r. A n t i p a (1910), intr-un an nefavorabil (1905), productia de peste a fost de numai
921 t sau 12 kg/ha (daca o raportam l suprafata astazi valorificata de cca 72. 000 ha). Intr-un an foarte
bun (1908), productia a fost de 7 ori mai mare, adica 6.448 t (89 kg/ha).
Desi productia aceasta este apreciabila pentru conditii naturale, mai ales ca anii acestia aveau o
frecventa dubla fata de cei slabi, ne spune tot A n t i p a, nu se poate compara cu productia de porumb,
realizata dupa indiguire, fie si numai de 5.000-6.000 kg/ha. De aceea, valorificarea prin agricultura a
fost solutia cea mai avantajoasa.
Dupa desecare si destufizare a urmat etapa catre care au tintit toate eforturile, aceea a punerii
in valoare prin cultivare. De fapt luarea in cultura a pamanturilor noi s-a desfasurat aproape simultan
cu lucrarile de hidroamelioratii. Ritmul introducerii in cultura a terenurilor desecate se reda in tabelul
5. In tabelul 6 se prezinta modificarea structurii folosintelor dupa prima etapa de lucrari
hidroameliorative.
Tabel 5
Cresterea arabilului dupa indiguirea Insulei Mari a Brailei
Anul
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1975-1985

Suprafata
ha
23.710
28.760
44.340
58.400
62.880
66.150
68.130

%
34,8
42,2
65,1
85,7
92,3
97,1
100,0

Tabel 6
Structura folosintelor in urma aplicarii lucrarilor hidroameliorative
in Insula Mare a Brailei
Folosinta
Teren arabil
Teren ocupat cu lucrari (canale)
Constructii si drumuri
Lacuri
Total

Suprafata
ha
68.130
2.070
1.420
380
72.000

%
91,6
2,9
2,0
0,5
100,0

Paminturile noi au fost cultivate, in cea mai mare masura, cu cereale.

In perioada 1981-1985, structura de culturi si ponderea acestora era urmatoarea: porumb 47%,
griu 20%, orz 14%, floarea-soarelui 11% si soia 8%.
Pe cca. 400 ha, ramase inca sub apa, este vorba despre cele doua foste bucle ale Dunarii, Zaton
si Dunarea Veche ramase in perimetrul indiguit, s-a pastrat in continuare folosinta piscicola.

3.2. MODIFICAREA REGIMULUI HIDROLOGIC AL LUNCII

Pe baza cercetarilor de durata (peste 40 de ani) desfasurate in incinta, s-au pus in evidenta
factorii determinanti si parametrii evolutivi ai apelor freatice si solurilor in decursul exploatarii
complexe a teritoriului Insulei.
In urma indiguirii, lunca a fost sustrasa inundatiilor periodice din regimul natural, solurile
aluviale suferind procese de maturare si evolutie, in functie de etapa ameliorativa realizata.
In urma introducerii lucrarilor de desecare si epuismentul apelor de suprafata, treptat, pe
masura stabilizarii efectului lucrarii de desecare, s-a realizeat un regim hidrogeologic compensator.
Acesta se caractererizeaza prin existenta unei fluctuatii ale nivelurilor panzei freatice sub influenta
factorilor naturali, fluviu (infiltratiile la viituri) si climat (aportul precipitatiilor si evapotranspiratia
potentiala), care in plan multianual se compenseaza. In anii excedentari, nivelurile freatice sunt
compensate prin niveluri freatice coborate in anii deficitari, in asa fel incat variatia multianuala atesta
abateri in plus sau in minus fata de un nivel de echilibru fig. 8.
Dupa introducerea irigatiilor, in lunca a avut loc o transformare a regimului compensator
intr-unul cumulativ, regim in care s-a produs o crestere progresiva a nivelurilor freatice de la un an la
altul, ca urmare a pierderilor de apa din amenajari, pe traseul canalelor de aductiune si in camp,
randamentele amenajarilor de irigatii fiind reduse, sub 65-70 %.
Dupa anul 1990, datorita reducerii suprafetelor irigate, regimul cumulativ s-a transformat
intr-un regim de echilibru relativ, in care s-a atins o stabilizare hidrologica, fluctuatiile periodice
(anuale, sezonale) ale nivelurilor freatice fiind determinate cu precadere de cadrul hidroclimatic,
influenta irigatiilor reducandu-se substantial.Trebuie mentionat ca aceeasi dinamica a regimului
hidrologic produsa in lunca, a avut loc si in campie.
Tabel 7
Indicii procesului evolutiv de crestere a nivelului freatic datorita irigatiei
in Insula Mare a Brailei
Perioada

Inainte de introducerea irigatiei

1970-1978
Dupa introducerea irigatiei
1979-1990
Variatia adancimii apei freatice
Perioada 1991-1995
Anul 1997

Adancimea medie ponderata (m) la :

Maxim hidrogeologic lunar
Minim hidrogeologic lunar
Valoarea
Limita de
Valoarea
Limita de
medie
variatie
medie
variatie
1,99
1,45-2,52
2,57
2,50-2,65
1,58

1,18-1,87

2,10

1,72-2,33

+0,41
1,68
1,31

1,36-1,79
-

+0,47
2,07
2,00

1,97-2,15
-

Regimul hidrologic in conditii naturale si ameliorative

In campie

In lunca
Nivel
fluviu

Conditii
naturale

Regim
compensator

Regim
cumulativ

Regim de
echilibru
relativ

Conditii
naturale

Regim
cumulativ

Regim de
echilibru
relativ

Elementele bilantului :
Ri - infiltratii din fluviu
P - precipitatii
Et - evapotranspiratie
Ir - irigatie

Fig. 8 Dinamica regimului hidrologic in conditii naturale si de amenajare

hidroameliorativa
Asa cum rezulta din tabelul 7, in Insula Mare a Brailei, dupa introducerea irigatiilor,
adancimea apei (valoare medie ponderata) a crescut la maximul hidrogeologic de la cca. 2 m, inainte
de introducerea irigatiilor, la cca. 1,50 m dupa introducerea irigatiilor (perioada 1979-1990), pentru ca
sa se stabilizeze la 1,68 m in perioada 1991-1995.
Tabel 8
Raionarea hidrogeologica medie multianuala a Insulei Mari a Brailei, pe etape ameliorative
Etapa ameliorativa
Exploatare in regim
indiguit si desecat
Exploatare in regim
indiguit, desecat si irigat
1997

Situatia
hidrogeologica
De primavara
De toamna
De primavara
De toamna
August
Noiembrie

Raioanele (%) cu apa freatica situata la adancimea de :

0-1 m
1-2 m
2-3 m
3-4 m
peste 4 m
15
34
33
16
2
2
17
50
27
4
25
50
21
4
0
8
44
34
12
2
34
51
15
0
0
10
37
42
11
0

Raionarea hidrogeologica atesta cresteri substantiale ale raioanelor cu apa freatica situata la
adancimi sub 2 m in primavara de la 49% la 75%, iar in toamna, de la 19% in regimul compensator la
52% in regimul cumulativ, pe unele areale depresionare manifestandu-se excesul de apa.
Corespunzator se reduc suprafetele cu ape freatice adanci de la 18% la 4% in primavara si de la 31%
la 14% in toamna (tabel 8).
Prognoza hidrologic
Dinamica nivelurilor pnzei freatice este un efect al msurii elementelor bilanului hidrologic,
respectiv infiltraiile din emisari (fluviu, ru) (Id), aportul de ap din precipitaii (P) i irigaii (Ir) la
intrrile de ap i consumul de ap al culturilor (evapotranspiraia - Etr, evacurile prin amenajarea de
desecare - Ev, scurgerea subteran - Ss, la ieirile de ap din bilan).
Aa cum rezult din figura 9, bilanul hidrologic n Insula Mare a Brilei mediu multianual, cu
cele dou componente: general - referitor la ntregul complex: sol i pnza freatic i, efectiv, referitor
doar la pnza freatic, atest ponderea mare n bilanul apei freatice a infiltraiilor din Dunre cu 52%
i irigaiile cu 24% la intrrile de ap, conducnd la ridicarea nivelurilor pnzei freatice n perioadele
excedentare i evapotranspiraiei - 60% i evacurile din amenajare - 35%, la ieirile de ap,
conducnd la coborrea nivelurilor pnzei freatice n perioadele deficitare.

Fig. 9 - Bilanul hidrologic n Insula Mare a Brilei - media multianual

Observatiile rigurase de durata privind regimul hidrogeologic a permis realizarea unei banci de
date cuprinzand situatii (harti) hidrogeologice lunare si parametri tehnici aferenti exprimati prin
raionari pe intervale de adancimi ale apei freatice (0-1 m ; 1-2 m ; 2-3 m; 3-4 m; si mai mari de 4 m)
precum si valori medii ponderate ale acestor adancimi.
Pa baza acestor date s-au putut intocmi grafice de corelatie intre cotele apelor Dunarii (factor
preponderent in determinarea situatiei hidrogeologice) si ponderea diverselor intervale de adancimi
freatice (fig.10).

Fig. 10 - Prognoza hidrogeologica n Insula Mare a Brilei

Asa cum rezulta din exemplul prezentat in grafic pentru situatia lunii mai 1974, la o cota
medie a Dunarii la mira Braila de 400 cm si in conditiile unei perioade uscate manifestate in aceasta
luna, verticala ridicata la intersectia cu perioada 1 si orizontala ce intersecteaza diversele zone de
adancimi, atesta o situatie prognozata prin grafic de 2,45 m adancime medie ponderata, 3% la
intervalul de adancimi 0-1 m, 28% pentru intervalul 1-2 m, 40% pentru intervalul 2-3 m si 22%
pentru intervalul 3-4 m, valori apropiate de situatia reala determinata prin observatiile din teren.
3.3. MODIFICAREA REGIMULUI SALIN AL APELOR FREATICE SI SOLURILOR
Regimul sarurilor din apele freatice si soluri este corelat cu dinamica regimului hidrologic al
luncii dupa indiguire.
Apele freatice, initial slab mineralizate, s-au concentrat in saruri in etapa regimului hidrologic
compensator (in lipsa irigatiei), pentru ca apoi sa-si reduca concentratiile in etapa regimului hidrologic
cumulativ (dupa introducerea irigatiei).
Astfel, de la o mineralizare medie ponderata pe incinta de 1,17 g/l in 1965, dupa indiguire, s-a
produs o concentrare substantiala a apelor freatice la nivelul de 2,46 g/l in perioada 1966-1970, dupa
aplicarea desecarii si o reducere a acesteia la 1,26 g/l in perioada 1981-1985, dupa aplicarea irigatiilor,
tabel 9.

Tabel 9
Indicii evolutiei regimului hidrochimic pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei
Perioada

1965
1966-1970
1971-1976
1977-1980
1981-1995

Etapa ameliorativa

Situatia initiala
Indiguirea si aplicarea desecarii
Exploatarea in regim indiguit si
desecat
Introducerea irigatiei
Exploatarea in regim indiguit,
desecat, drenat si irigat

Mineralizarea apei freatice (g/l)

Media
Limitele de
multianuala
variatie
1,17
2,46
2,35-2,57
1,78
1,52-2,12
1,63
1,26

Rata evolutiei
(mg/l.an)
+258
-113

1,45-1,97
1,12-1,64

-38
-37

Raioanele cu ape slab mineralizate (sub 1 g/l reziduu mineral) s-au redus de la 51 % din
suprafata incintei, cat erau initial, la 24 % - dupa aplicarea desecarii, pentru a creste la 46 % dupa
introducerea irigatiilor. In mod corespunzator s-a produs reducerea suprafetelor cu ape mai intens
saraturate (puternic salcii si slab sarate) de la 25% in regim indiguit si desecat la12% in regim
indiguit, desecat si irigat (tabel 10).
Tabel 10
Raionarea hidrochimica medie multianuala pe etape ameliorative a Insulei Mari a Brailei
Etapa ameliorativa

Perioada
Dulce
0-0,5 g/l

Situatia initiala
Exploatarea in regim
indiguit si desecat
Exploatarea in regim
indiguit, desecat si
irigat

1965
1971-1976

8
1

1981-1995

Raion (%) cu apa fratica :

Slab salcie
Mediu
Puternic
0,5-1,0 g/l
salcie
salcie
1,0-2,0 g/l 2,0-4,5 g/l
43
44
3
23
51
21
39

42

Slab sarata
4,5-10,0 g/l
2
4

11

Solurile, initial libere de saruri, dupa scoaterea lor de sub apele de inundatie, acumuleaza saruri
in stratul superior (0-25 cm) la nivelul de 183 mg/100 g sol (valoare medie ponderata), dupa aplicarea
doar a desecarii, pentru ca in perioada 1981-1995 sa-si reduca continutul in saruri la 115 mg/100 g sol
(tabel 11).
Tabel 11
Indicii evolutiei regimului salin al solurilor in stratul 0-25 cm pe etape ameliorative
in Insula Mare a Brailei
Etapa ameliorativa

Situatia initiala

Perioada

1965

Salinizarea solului
mg/100 g sol
Media
Limita de
multianuala
variatie
0
-

Rata evolutiei
mg/100 g sol.an

Indiguirea si aplicarea desecarii

Exploatarea in regim indiguit si
desecat
Introducerea irigatiei
Exploatarea in regim indiguit,
desecat si irigat

1966-1970
1971-1976

183
126

102-170

+37,0
-9,3

1977-1980
1981-1995

121
115

107-136
93-137

-1,2
-0,8

In mod corespunzator, solurile nesalinizate, care in 1965 dupa indiguire aveau o pondere de
98% din suprafata incintei, au scazut la 2% in perioada 1966-1970, dupa aplicarea desecarii si apoi au
crescut la 55 %, dupa aplicarea irigatiei (tabel 12).
Tabel 12
Raionarea salina a solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei
Etapa ameliorativa

Situatia initiala
Indiguirea si aplicarea
desecarii
Exploatarea in regim
indiguit si desecat
Exploatarea in regim
indiguit, desecat si
irigat

Perioada

1965
1966-1970

Raionarea incintei (%) dupa continutul de saruri din sol in

stratul 0-25 cm
Nesalinizat
Salinizare slaba
Salinizare
<100 mg/100 g
100-250 mg/100 g moderata 250-600
sol
sol
mg/100 g sol
98
2
2
90
8

1971-1976

52

47

1981-1995

55

44

Slaba salinizare a solurilor in stratul superior (0-25 cm), s-a manifestat ca un proces labil in
privinta localizarii in teritoriu si a manifestarii in timp, datorita bunei permeabilitati a solurilor, ce a
permis antrenarea sarurilor din soluri in perioadele excedentare.

4. AMELIORAREA CADRULUI NATURAL

EXPLOATATIILE AGRICOLE DIN LUNCA

PUTERNIC

ANTROPIZAT

IN

Coabitare armonioasa agricultura - mediu

Soluiile de protecie a mediului i ameliorare ecologic a cadrului agricol al Insulei Mari a
Brilei se fundamenteaz pe crearea zonelor mpdurite, a perdelelor forestiere de protecie a
terenurilor agricole, a unor zone de agrement amenajate peisagistic fructifer, intr-un sistem agricol
prietenos (infratit) cu natura asigurandu-se astfel :
- valorificarea terenurilor afectate de exces de ap i cu productivitate redus;
- armonizarea interveniilor antropice din spaiul agricol al luncii cu natura;
- ameliorarea cadrului climatic tot mai excesivizat al luncii ndiguite;
- protectia si refacerea biodiversitii;
- un sistem agricol ameliorativ ce conserva si sporeste fertilitatea solurilor.
Aceste soluii de protecie a mediului i ameliorare ecologic sunt n deplin concordan i
armonie cu :

-reeaua hidrotehnic de canale de irigaie, canale de desecare, staii de pompare i conducte

ngropate;
- planurile de organizare a teritoriului exploataiilor agricole existente;
- dispunerea zonelor cu exces de ap i a terenurilor neproductive;
- spaiile ce ofer condiii de agrement, turism i peisaj;
Soluiile de mpdurire a zonelor neproductive i cu productivitate redus datorita excesului de
ap sunt reglemenate prin HG nr. 786/30.12.1993 i OG nr. 81/25.08.1998, privind unele msuri
pentru ameliorarea prin mpdurire a terenurilor degradate.
Excesul de apa semipermanent si permanent este specific zonelor joase (foste privale, japse,
funduri de lac) situate la cote inferioare fundului canalelor din zona si astfel fara posibilitati de
descarcare a apei din panza freatica situat la zi.
Periodic, in conditii hidroclimatice deficitare, pot fi libere de apa, dar pe durate mari de timp
nu pot fi cultivate parte din aceste areale fiind cuprinse cadastral la teren neagricol.
Suprafata totala propusa la inpadurire este de 5.514 ha din care majoritatea, 5.327 ha teren se
afla in exploatarea S.C. AGRICOST S.R.L. Iasi, 121 ha la S.C.D.A. Braila si cate 43 ha respectiv 24
ha la comunele Marasu si Frecatei.
Din aceasta suprafata, majoritara este folosinta agricola - 4.595 ha (83%) si doar 919 ha (17%)
teren neagricol.
Perdelele silvice de protecie a terenurilor agricole ce urmeaza a se infiinta prezinta o suita de
efecte favorabile asupra spatiului agricol:
- reduc viteza vntului cu 25-50 % (n funcie de deprtarea de perdea), cu efect benefic n
reducerea eroziunii solului prin deflaie (fenomen evidentiat iarna pe solurile dezgolite de zpad),
depunerea mai uniform a zpezii n cmp, uniformitatea udrilor prin aspersiune, protecia plantelor
la stresurile termice ;
- creeaz un microclimat n zona protejat asigurnd majorarea reinerii precipitaiilor cu 1015 %, reducerea pierderilor de ap din sol cu 25-35 %, creterea umiditaii relative din aer cu 10-15 %;
- constituie o ni ecologic pentru organismele animale i vegetale : psri, insecte, animale
mari (vulpi, cprioare, mistrei)
Dintre parametrii tehnici de proiectare ai perdelelor silvice de protecie a terenurilor agricole se
pot mentiona :
- limea perdelei 7-10 m ;
- inlimea perdelei 10-15 m ;
-compoziia silvica i silvo-pomicola de protecie : specii arboricole (frasinul, ulmul, gldia,
stejarul .a.), specii arbustive (slcioar, lemn cinesc, amorfa, .a.), specii pomicole (corcodu, zarzr,
mr pdure, gutui, .a.).
Perdelele de protecie a digurilor sunt dispuse n zona dig - mal asigurand protecia digului la
aciunea apei de revrsare prin cureni i valuri. Speciile silvice ce altuiesc aceste perdele sunt
specifice zonelor inundate : salcia, plopul, frasinul .a.
Zone amenajate peisagistic, fructifer i pentru agrement
Un concept actual utilizat in tari europene exprima prin spatii verzi extravilane posibilitati
de valorificare a zonelor din afara localitatilor prin folosinte diverse, agricole, turistice, sportive, in
ideea de infratire a mediului modificat antropic cu natura.
In acest sens pentru Insula Mare a Brailei sunt tratate doua perimetre, lacurile Blasova si
Zaton.
Sistemul agricol prietenos (infratit) cu natura asigura prevenirea degradarii si a poluarii,
conservarea si inbunatatirea fertilitatii solului, cadru ospitalier pentru biodiversitatea atat agricola cat
si naturala prin :
- tehnologii specifice de lucrare a solului incluzand reciclarea resturilor vegetale (incorporare
in sol si introducere in procesul pedogenetic);

- reducerea consumurilor de substante chimice (ingrasaminte, pesticide) prin structuri si rotatii

de culturi, tehnologii si utilaje de administrare localizat, combatere integrata a bolilor si daunatorilor,
promovarea sistemului de fertilizare organica prin culturi verzi in perioada rece a anului;
- generalizarea sistemului de lucrari minime ale solului;
- monitoringul starii de fertilitate a solului;
Solutii strategice de protejare a microfaunei (albine si insecte polenizatoare) precum si a
macrofaunei (mistreti, caprioare, iepuri, pasari, pesti) prin asigurarea unui habitat nepoluat si conditii
bune de hrana si cazare.

5. STAREA ACTUALA A LUCRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI

MASURI DE REABILITARE IN AMENAJAREA HIDROAMELIORATIVA COMPLEXA
INSULA MARE A BRAILEI
Amenajarile de eliminare a excesului de apa
Starea operationala a amenajarilor de eliminare a excesului de apa s-a redus in decursul
exploatarii datorita neaplicarii lucrarilor de remediere si modernizare necesare.
In privinta starii operationale a amenajarilor de eliminare a excesului de apa se fac precizarile:
- reteaua de canale de desecare si-a redus capacitatea resolutiva cu 25-30 % pe canalele de
ordin superior (colectori, canale principale) si chiar mai mult pe cele de ordin inferior (secundare,
tertiare), datorita colmatarilor avansate si imburuienarii accentuate ;
- aceasta situatie este mult mai expresiva in treimea amonte a incintei in care pe langa unii
factori litologici favorizanti ai degradarii retelei de canale mai intervin si unele neimpliniri din
proiectare, cum ar fi canalele cu functii mixte (desecare si irigatii) care sunt focare de mentinere a
excesului de apa ;
- amenajarea de drenaj orizontal se afla intr-un stadiu deosebit de avansat de degradare, in
mod special prin deteriorarea gurilor de descarcare a drenurilor.
Masurile necesare pentru readucerea amenajarilor la parametrii normali de functionare se pot
esalona astfel :
a. Masuri pe termen scurt :
- efectuarea de lucrari de remediere pentru aducerea canalelor de desecare, a drenurilor si a
constructiilor hidrotehnice aferente la parametrii proiectati (reprofilari de canale, remedieri de
constructii hidrotehnice, refaceri guri de scurgerte la drenaje sa.) ;
- efectuarea esalonata a unor completari la reteaua de desecare cu canale tertiare situate in
zonele critice privind excesul de apa ;
- efectuarea unor actiuni eficace de defrisare a vegetatiei acvatice de pe reteaua de canale (cu
utilaje specifice sau prin erbicidare). Aceasta actiune dealtfel a fost demarata in zonel cele mai critice
de catre beneficiarul agricol.
b. Masuri pe termen lung :
Modernizarea amenajarii de desecare-drenaj prin :
- echiparea statiilor de pompare cu agregate de pompare cu randamente ridicate, activitate deja
in curs de desfasurare ;
- reproiectarea si completarea retelei de canale de desecare ;
- echiparea amenajarilor cu aparate si instalatii hidrometrice in vederea optimizarii regimului
scurgerilor prin reteaua de colectare-evacuare.
Masurile ce se impun pentru readucerea amenajarilor la parametrii normali de functionare
explicitati pe elemente concrete sunt :
- modernizarea celor 24 de statii de desecare ;

- readucerea la parametrii geometrici proiectati a intregii retele de desecare : canale colectoare,

principale, secundare, tertiare si canale de preluare a infiltratiilor care insumeaza 1.562 km si care
necesita excavatii de cca. 6 mil. mc. pamant ;
- refacerea amenajarilor de drenaj existent pe cele 9.972 ha la parametrii normali de
functionare;
- schimbarea folosintei agricole pe unele suprafete cu cote foarte joase, afectate de exces de apa
pe perioade lungi de timp. Pe aceste microzone bine delimitate se pot infiinta rachitarii sau exploatatii
silvice ;
- refacerea constructiilor hidrotehnice pe reteaua de desecare ;
- executarea unor subtraversari de scurgere a apelor de suprafata spre reteaua de evacuare pe
sub deponiile rezultate din decolmatari si depozitate in lungul canalelor de desecare ;
- dotarea amenajarilor de desecare cu utilaje de defrisare a vegetatiei acvatice de pe canale.
Amenajarile de irigatie
In vederea eliminarii principalelor deficiente din sistemele de irigatii, constand in pierderi de
apa pe canalele de irigatie (randamentul amenajarii sub 65-70 %), lipsa de operativitate a amenajarilor
deservite de statii de pompare semistationare, se propun masurile :
a. Masuri pe termen scurt :
- lucrari de remediere la reteaua de conducte ingropate ;
- lucrari de remediere la reteaua de canale de aductiune la statiile de pompare de punere sub
presiune ;
- lucrari de remediere la amenajarea cu statii de pompare semistationare.
b. Masuri pe termen mediu-lung :
Modernizarea amenajarilor de irigatii va avea in vedere :
- captusirea canalelor de irigatii folosind solutii tehnice eficiente care sa reduca pierderile de
apa ;
- transformarea amenajarii cu statii de pompare semistationare (15450ha) in amenajare
deservita de statii de pompare centralizate de punere sub presiune ;
- echiparea statiilor de pompare cu agegate avand randamente ridicate ;
- dotarea amenajarilor cu aparatura de debitmetrie si automatizare care sa asigure optimizarea
functionarii si gestiunea stricta a apei ;
- completarea dotarii fermelor cu echipamente automate de aplicare a udarilor.
- reproiectarea alimentarilor cu apa pentru statiile ce se alimenteaza cu apa improprie pentru
irigat din Lacul Blasova (SPP 9, SPP 10).
Lucrarile de indiguire
Digul Insulei Mari a Brailei are o lungime de 175 km (include si digul interior de la Salcia).
Starea digului, sub aspectul potentialului de aparare si a comportamentului la infiltratii s-a
testat cu prisosinta in perioada apelor exceptionale la viitura Dunarii din perioada aprilie-iunie 2006 si
mai-iulie 2010.
Observatiile efectuate in perioada actiunilor de aparare au precizat :
-suprafete cu luciu de apa adiacente digului 52,5 ha ;
-suprafete cu exces de apa adiacente digului 530 ha ;
-infiltratii pe sub corpul digului 21,3 km ;
-infiltratii aparente pe taluz 0,5 km ;
-grifoane - 16 buc.
Lucrarile ce sunt necesare la dig :
a. Masuri pe termen scurt

-suprainaltari ale cotei coronamentului digului in zonele necorespunzatoare, protejate cu saci

de pamant la vitura din aprilie-mai 2006 - 2,5 km ;
-executarea de banchete in zonele pe care s-au observat supurari de apa pe taluze - 3,6 km de
dig;
-efectuarea consolidarilor de taluze pe tronsoanele de dig afectate de procese de degradare .
b. Masuri pe termen mediu - lung
- reproiectarea cotei coronamentului digului in cadrul actiunii de actualizare a intregului
sistem de aparare la Dunare ;
- compartimentarea incintei in 3 compartimente prin diguri de compartimentare.

6. STAREA ACTUALA A SISTEMULUI DE MONITORING PEDOHIDROLOGIC SI

DE REABILITARE
Facem precizarea ca in Insula Mare a Brailei a existat o retea de puturi hidrogeologice
totalizand 155 bucati, ce acoperea densitatea de un punct la 400-500 ha, ceruta prin normativul ID 2465 Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, exploatarea si intretinerea retelei de puturi de
observatii hidrogeologice pentru hidroamelioratii.
Tipul de put hidrogeologic folosit avea o adancime de 6 m, tub de plastic, filtru la panza
freatica, ghizd din beton si capac cu sistem de incuiere.
In perioada 1970-1991 observatiile hidrogeologice se efectuau cu o frecventa saptamanala, de
o echipa de 6 observatori pe intreaga Insula si se corelau cu observatiile periodice de regim hidrologic
si chimic al solului in puncte reprezentative. Datele se prelucrau rezultand harti hidrogeologice si
hidrochimice utilizate la avertizarea irigatiei si la monitoringul evolutiei chimice a solurilor.
Dupa 1991 programul de observatii s-a intrerupt din lipsa de fonduri, reteaua de puturi
neexploatata si neintretinuta degradandu-se in totalitate.
Consideram ca este util:
reproiectarea unei noi retele de puturi hidrogeologice dotata cu sisteme automate de observare
si transmitere a observatiilor ;
executia retelei de puturi si darea in exploatare asigurandu-se un sistem permanent de
monitoring al adancimii si chimismului apei freatice si solului ;
adoptarea unui program computerizat de stocare si prelucrare a observatiilor,rezultand
documente utile activitatilor de monitorizare a mediului (dinamica, evolutii a apelor freatice si
solurilor), diferentiere a tehnicii agricole corelat cu particularitatile locale pedohidrolgice, proiectarea
cadrului agricol periodic si a celui de perspectiva.

7. REZERVORUL FREATIC AL LUNCII SI VALORIFICAREA LUI PENTRU

AGRICULTUR
a. Indicii pedohidrologici ai rezervorului freatic
Teritoriile din lunc sunt caracterizate prin existena unui rezervor de ap freatic la mic
adncime (sub 3-4 m), ce devine utilizabil pentru plantele din cultur asigurnd o aprovizionare a
acestora cu apa ridicat prin capilaritate.
Gradul de utilizare a acestuia depinde, n primul rnd, de configuraia geomorfologic ce
determin zone intens aprovizionate cu ap freatic (zonele joase), moderat (zonele intermediare) sau
zone neaprovizionate freatic, zonele nalte, de grind (fig. 11).

Fig. 11 - Profil geomorfologic i localizarea rezervorului freatic util

Pentru ilustrarea gradului de utilizare a rezervorului freatic i a intensitii aprovizionrii

freatice, s-au observat doi indici pedohidrologici specifici.
Gradul de utilizare a rezervorului freatic (G.u.f.), n %, reprezint ponderea dintr-un teritoriu,
ferm, tarla, n care rezervorul freatic prin adncimea sa este operaional pentru alimentarea culturilor.
Aa cum rezult din figura 12 pentru 14 ferme (S Stvilaru, F = Filipoiu etc.) din dou
complexe din Insula Mare a Brilei, se evideniaz o net diferen ntre acestea privind darul oferit de
natur - rezervorul freatic. Astfel, ferma Filipoiu (F) din complexul Filipoiu are indicele G.u.f. cel mai
mare (63%, respectiv 63% din teritoriul fermei beneficiaz de un aport freatic bun). n contrast, ferma
Dimuleasa (D), din complexul Lunguleu, are indicele G.u.f de 8%. Se difereniaz astfel areale cu
valori G.u.f. foarte mari (peste 60%), mari (40-60%), moderate (20-40%) i mici (0-20%).

Notaii privind gradul de utilizare a rezervorului freatic: GfM = foarte mare GM = mare
Gmod = moderat Gm = mic

Fig. 12 - Gradul de utilizare a rezervorului freatic

Indicele aportului freatic util (I.f.u), n m3/ha, reprezint media intensitii aprovizionrii culturilor
ntr-un sezon agricol din apa freatic pentru fiecare hectar din arealul studiat.
Relund cazurile analizate anterior, n ferma Filipoiu, fiecare hectar va beneficia de un aport
freatic de 1400 m3/ha, pe cnd, n situaia opus, ferma Dimuleasa va beneficia doar de 170 m3/ha (fig.
13).

Fig. 13 Indicii aportului freatic util

b. Valorificarea rezervorului freatic pentru agricultur
Pe baza unor investigaii detaliate, n teritoriul agricol se pot delimita raioane divers
aprovizionate din apa freatic impunnd o tehnologie specific de difereniere a regimului de irigaie
n funcie de cultur, sol, condiii climatice.
Cercetri de durat efectuate Ia Staia de lizimetre din Insula Mare a Brilei au permis
acumularea unui bogat bagaj de date tiinifice devenite operaionale pentru diferenierea regimului de
irigaie n diferite ipostaze pedologice i climatice pentru principalele culturi de cmp.
In figura 9 se prezint un model al acestei tehnologii pentru porumbul, cultivat pe un sol
aluvial cu textur fin (valori medii multianuale).
Aportul freatic, dup cum rezult din grafic, este maxim n luna august i reprezint 82% din
consumul total al culturii de porumb pentru aceas lun la o adncime a nivelului freatic de 0,5 m;
65% la adncimea de 1,0 m, 49% la adncimea de 1,5 m i 6% la adncimea de 2 m.
Corespunztor acestor condiii de aprovizionare cu ap din pnza freatic, n a doua parte (de
jos) a graficului este prezentat regimul de irigaie difereniat. Acesta atest c pentru adncimi ale apei
freatice pn la 1 m nu sunt necesare udri dect numai n anii foarte deficitari i doar n stadiile de
vegetaie timpurii cnd cultura are nrdcinare superficial. La adncimea apei freatice de 1,5 m sunt
necesare dou udri (decada a II-a a lunii iulie i decada I din august) iar la adncimi freatice de 2 m
sunt necesare trei udri (decada a IlI-a din iunie, a Il-a din iulie i I din august).

Fig. 14 - Tehnologii de reducere a consumului de ap la irigaie pe solurile aprovizionate freatic

Se demonstreaz astfel c o echip de cercettori este n msur ca, pe baza unor condiii
concrete pedoclimatice detaliate de pe teritoriul unei ferme agricole, s realizeze un proiect de
inginerie tehnologic viznd optimizarea factorilor de vegetaie i care s asigure randamente agricole
net superioare stadiului actual.
Pe aceast linie n cadrul unor ferme reprezentative din punct de vedere morfopedohidrologic
din Insula Mare a Brilei s-au realizat astfel de studii de optimizare a factorilor de vegetaie, lucrri
deosebit de utile att pentru fermele respective, ct i pentru fermele vecine ce preiau elemente
tehnologice de la aceste ferme etalon.

Continutul lucrarii

Cercetari privind optimizarea tehnologiei la cultura de rapita in Insula Mare a Brailei

Partea I-a Cadrul natural si ameliorativ al Insulei Mari a Brailei
1. Cadrul natural
1.1. Localizare
1.2. Relieful
1.3. Cadrul climatic
1.4. Litologia depunerilor aluvionare
1.5. Cadrul pedologic
2. Cadrul ameliorativ al Insulei Mari a Brailei
2.1. Indiguirea
2.2. Desecarea si drenajul terenurilor agricole
2.3. Irigatia
3. Modificarea cadrului natural al luncii in urma indiguirii si aplicarii lucrarilor
hidroameliorative
3.1. Modificarea folosintei terenurilor
3.2. Modificarea regimului hidrologic al luncii
3.3. Modificarea regimului salin al apelor freatice si solurilor
4. Ameliorarea cadrului natural puternic antropizat in exploatatiile agricole din lunca
- Coabitarea armonioasa agricultura mediu
5. Starea actuala a lucrarilor de imbunatatiri funciare si masuri de reabilitare in amenajarea
hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei
6. Starea actuala a sistemului de monitoring pedohidrologic in Insula Mare a Brailei
7. Rezervorul freatic al luncii si valorificarea lui pentru agricultura.

Lista figurilor
1. Localizarea unitatii naturale Insula Mare a Brailei
2. Raionarea microreliefului in Insula Mare a Brailei
3. Profil hidrogeologic transversal prin Insula Mare a Brailei
4. Raionarea texturala a solurilor din Insula Mare a Brailei
5. Situatia pedologica a unitatii naturale Insula Mare a Brailei
6. Amenajarea hidroameliorativa complexa Insula Mare a Brailei
7. Hidrografia Baltii Brailei in regim natural
8. Dinamica regimului hidrologic in conditii naturale si de amenajare hidroameliorativa.
9. Bilantul hidrologic in Insula Mare a Brailei media multianuala.
10. Prognoza hidrogeologica in Insula Mare a Brailei.
11. Profil geomorfologic si localizarea rezervorului freatic util.
12. Gradul de utilizare a rezervorului freatic.
13. Indicii aportului freatic util.
14. Tehnologii de reducere a consumului de apa la irigatie pe solurile aprovizionate
freatic.
Lista tabelelor
1.Particularitatile climatice ale anilor agricoli 1996-2008 comparativ cu media multianuala

2. Bilantul climatic global si cerinta de irigatie pentru zona Brailei (Baraganul de nord)
3. Raionarea pedologica a InsuleiMari a Brailei
4. Folosinta terenurilor inainte de indiguirea Insulei Mari a Brailei
5. Crestera arabilului dupa indiguirea Insulei Mari a Brailei
6. Structura folosintelor in urma aplicarii lucrarilor hidroameliorative in Insula Mare a
Brailei
7. Indicii procesului evolutiv de crestere a nivelului freatic datorita irigatiei in Insula Mare
a Brailei
8. Raionarea hidrogeologica medie multianuala a Insulei Mari a Brailei pe etape
ameliorative
9. Indicii evolutiei regimului hidrochimic pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei
10. Raionarea hidrochimica medie multianuala pe etape ameliorative a Insulei Mari a
Brailei
11. Indicii evolutiei regimului salin al solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a
Brailei
12. Raionarea salina a solurilor pe etape ameliorative in Insula Mare a Brailei

Bibliografie
1. I. Viinescu - Cercetri privind efectul ameliorativ al lucrrilor de desccarc-drenaj i irigaie
din Insula Mare a Brilei, Sesiunea anual de referate tiinifice, ICITID, Bucureti, 26-28
martie 1986.
2. I. Viinescu - Modificarea regimului hidrosalin n Insula Mare a Brilei sub efectul lucrrilor
de mbuntiri funciare, Analele ICITID, vol. VI ( XVII), 1991.
3. M. Botzan, C. Haret, I. Stanciu, I. Viinescu, L. Buhociu - Valorificarea hidroameliorativ a
Luncii Dun`rii Rom@nesti i a Deltei, Ed. Tehnic, Craiova, 1991.
4. I. Viinescu - Optimizarea msurilor ameliorative n vederea ridicrii potenialului de
producie al solurilor de lunc din Insula Mare a Brilei, Sesiunea de referate tiinifice
ICITID Bneasa- Giurgiu, martie 1992.
5. I. Viinescu, G. Le - Modificri ale condiiilor naturale din Lunca Dunrii prin ndiguire
i efectele asupra biodivcrsitii, al-V-lea Simpozion Internaional "Ecosistemul Dunrea
si conservarea biodiversitii europene, Brila, 5-8 iunie 1997.
6. I. Viinescu, I. Dan - Modificri ale condiiilor naturale i solutii in exploatare agricola i
hidroameliorativ a luncilor ndiguite cu referire la Insula Mare a Brilei, Lucrrile
simpozionului "Protecia mediului n agricultur", Bucureti, Ed. Helicon, 1998.
7.I. Viinescu, I. Nedelcu - Soluii tehnice privind reabilitarea teritoriului amenajat
hidroameliorativ complex Insula Mare a Brilei, Mas rotund "Ziua pdurii", Brila, 22 aprilie 1999.
8. I Vi]inescu - Modificari ale conditiilor naturale ale luncii sub efectul lucrarilor de imbun`t`\iri
funciare aplicate (Lucr`rile sesiunii tehnico-]tiin\ifice AGIR Br`ila), Ed. AGIR Bucure]ti, 2001
9. I.Vi]inescu Natural condition modification under damming on Great Braila Island,
International Conference Soils under Global Change a Challange for the 21st Century,
Constantza, september, 2002.
10.I. Vi]inescu Rezervorul de ap` freatic` ]i diferen\ierea regimului de iriga\ie [n lunca amenajat`
hidroameliorativ, Coferin\a na\ional` cu participare interna\ional` Cercetarea ]tiin\ific` [n condi\iile
integr`rii europene, Buletin AGIR, iunie 2004
11. P. Gastescu, I.S. Gruescu, Monografia judetului Braila, 1973