REZERVATIA

BIOSFEREI
DELTA DUNARII
 INTRODUCERE

Rezervatia naturala1 este un teritoriu crotit prin lege, in care se

gasesc plante, animale, minerale, etc., importante din punct de vedere
stiintific.
Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii” a fost denumita zona de
importanta ecologica nationala si internationala2 si cuprinde urmatoarele
unitati fizico-geografice:
1. Delta Dunarii;
2. Complexul lagunar Razim-Sinoe;
3. Litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pana la Capul Midia,
apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de
20 m inclusiv;
4. Zona inundabila Isaccea – Tulcea;
5. Sectorul Dunarii maritime pana la Cotul Pisicii;
6. Saraturile Murighiol – Plopu.
Aria totala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este de aproape
580.000 ha din care mai mult de jumatate (338.100 ha) apartine a ceea ce
este denumita in mod obisnuit “Delta Dunarii” in timp ce aria ramasa este
impartita intre zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea
9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe (101.500 ha), fasia invecinata
dela Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea
maritima intre Cotul Pisicii si Isaccea (1.300 ha).
Astfel, coordonatele geografice3 ale limitelor extreme ale
rezervatiei sunt urmatoarele:
 28˚ 10’ 50” Est, (Cotul Pisicii)
 29˚ 42’ 45” Vest, (Sulina)
 45˚ 27’ Nord (Bratul Chilia, km 43)
 44˚ 20’ 40” Sud (Capul Midia).
Delta Dunarii este o campie de altitudine foarte joasa, intinzandu-
se la 0,52m deasupra Nivelului Mediu al Marii Negre cu un gradient
general da 0,006m/km. Fiind aproape de nivelul Marii Negre, in cazul
Deltei Dunarii, hipsometria este limitata la un numar foarte restrans de
valori.
In comparatie cu nivelul Marii Negre, numai 20,5% din zona deltei
se afla sub 0m. Restul (79,5%) este deasupra 0m, din care cea mai mare
parte (54,6%) se afla in diviziunea 0-1m deasupra Nivelului Mediu al
Marii Negre. Predominanta zonelor umede in Delta Dunarii se datoreaza

1
Conform Dictionarului General al Limbii Romane.
2
Conform articolului 1 din legea 454/2001
3
Conform articolului 2 din legea 454/2001
deversarii in cantitati mari a apei fluviului la confluenta cu delta (prima
bifurcatie).
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie 4
si anume:
1. Rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul
MAB UNESCO;
2. Zona Umeda de Importanta Internationala desemnata de
Secretariatul Conventiei Ramsar;
3. Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de
catre UNESCO.
Deasemenea, Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii i s-a atribuit si
Diploma Europeana de catre Consiliul Europei.

PRINCIPALELE ECOSISTEME ALE REZERVATIEI

BIOSFEREI DELTA DUNARII

“Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror

scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice. Rezevatiile biosferei se intind pe suprafete
mari si cuprind un sistem de ecosisteme terestresi/sau acvatice, lacuri si
cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din
amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta
omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror
existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul
dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este
determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a mediului
natural si a diversitatii biologice specifice.”5
Luand in considerare configuratia morfologico-hidrografica a
zonei, comunitatile sale de flora si fauna si impactul uman pe termen
lung, cele doua categorii principale de ecosisteme din Delta Dunarii
asociate cu complexul lagunar Razim-Sinoe si zona inundabila a Dunarii
dintre Isaccea si Tulcea, ca parte a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, au
fost delimitate dupa cum urmeaza:
1. Ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate de om,
care cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insirande-se de pe
bratele Dunarii pana pe plaja.

4
Conform articolului 3 din legea 454/2001
5
Conform articolului 4 din legea 454/2001
 2. Ecosisteme antropice, ce include numai 7 tipuri de ecosisteme,
terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de plopi pe malurile
fluviului, ferme piscicole si asezari-sate si orase.
Astfel principalele ecosisteme din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii sunt:
Dunarea si principalele sale brate
Acest tip de ecosistem include Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la
Ceatalul Chiliei) si cele trei brate (Chilia, Tulcea-Sulina si Sfantu-
Gheorghe), impreuna cu ramurile secundare ale bratului Chilia (Tataru,
Cernavoda, Babina si Musura), si Garla Turceasca (la Sfantu-Gheorghe).
Canalele cu o circulatie activa a apei
Acest tip de ecosistem este reprezentat de bratele abandonate ale
Dunarii (ex. Dunarea Veche), canalele importante (Mila 35, Sireasa-
Sontea, Arhipenco-Papadia, Cranjeala, Cazanel, Bogdaproste, Litcov,
Crisan-Caraorman) si altele. Canalele constituie importante artere de
circulatie care leaga bratele principale de complexele lacustre, au o
directie de curgere apei cu viteza fluctuanta si reversibila in comparatie
cu regimul fazei apei (apele cu nivel ridicat in primavara, apele cu nivel
scazut in perioada vara-toamna).
Apele dulci statatoare
 Lacurile cu acvator mare sau schimbari active de apa .
Cele mai importante ape si complexe lacustre din Delta Dunarii
care apartin acestui tip sunt : Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Isac,
Cazanel, Rosulet, Gorgova, Puiu.
 Lacuri cu schimbare redusa a apei, partial acoperite de
vegetatie plutitoare.
Aceste lacuri sunt Merheiul Mare, Merheiul Mic, Rosca,
Poliacova, Nebunu, Raducu, Tataru si altele. Principala lor caracteristica
este schimbarea redusa care are ca rezultat cresterea cantitatii de depozite,
in principal de origine organica.
 Lacurile din interiorul polderelor, cu schimbare controlata a
apei.
Aceasta categorie cuprinde lacurile Obretinul Mare, Dranov,
Babadag, Cosna, Leahova Mare si Leahova Mica.
Apele statatoare salcii si sarate
 Lacurile izolate.
Aceste lacuri, Istria si Nuntasi (Tuzla), sunt situate in partea sudica
a sistemului lagunar Razim-Sinoe, intre Podisul Dobrogean si bancul de
nisip Saele.
 Lagunele cu legatura la mare.
Acestea sunt lacurile Sinoe si Zatonul Mare. Datorita pozitiei
geografice distincte si impactului uman variat intre acestea exista
diferente mari.
 Paturile stuficole inundate
Acest tip de ecosistem acopera suprafete mari alaturi de cordonul
de vegetatie de pe malurile lacurilor. De obicei este situat in depresiunile
marginite de bancuri de nisip fluviale sau mixte.
Paturile de stuf plutitoare
Patura de stuf plutitoare este construita din radacini de Phragmites
australis si ale altor plante. Baza paturii plutitoare (groasa de 0.5-1.5m),
contine mai mult materii organice nedescompuse si humus.
Formatiunile de salcii de pe malurile apei
Acest tip de ecosistem cuprinde bancuri de nisip de origine fluviala
(situate de-a lungul bratelor principale). Cateodata ele formeaza campii
relativ mari, atingand pana la 3m inaltime.
Digurile fluviale inundate frecvent, cu pasuni in asociatie cu
salcii izolate sau palcuri de salcii
Ecosistemul este intalnit in special in partile vestice ale deltei unde
exista campuri aluviale bine-stabilite si grinduri marine intinse.
Dunele de nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, acoperite
in parte cu vegetatie
Acest ecosistem se intalneste numai pe digurile Letea si
Caraorman. Dunele inalte constau din nisipuri bolovanoase, influentate de
instabilitate, asadar de distribuirea palcurilor de vegetatie. Panza de apa
freatica se retrage la 3 –10 m adancime de la suprafata, in functie de
altitudinea dunei si de grosimea stratului de nisip.
Cordoanele litorale nisipoase slab consolidate
Acest ecosistem este inundat frecvent de apele marine, in special
pe vreme furtunoasa.
Plajele
Ca parte a cordoanelor litorale nisipoase, plajele sunt in general
neroditoare. Daca apar plante, ele sunt distribuite neregulat, cateva
specimene fiind grupate laolalta. In cele mai multe zone, in general,
plajele se extind, cu exceptia urmatoarelor zone: Zatonul Mic, Grindul
Mocirla, intre Garla de Mijloc si Garla Turceasca, intre Grindul
Cazacului si Garla Imputita, si Golful Musura.
Polderele agricole
Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste inca din 1939.
In interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) intinderi mari nu
sunt utilizate pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de
vedere ecologic.
Amenajarile silvice
Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat
fiinta la inceputul anilor 60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone
umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea
speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este
acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile
silvice).
Amenajarile piscicole
Proiectate si intretinute adecvat, amenajarile piscicole s-ar fi
dovedit a fi foarte potrivite pentru utilizarea durabila a resurselor naturale
di Delta Dunarii. Totusi, proiectarea gresit (in special a punctului de
localizare), a avut ca rezultat efecte negative severe asupra mediului
natural.

ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA

DUNARII

“Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de

interes national al rezervatiei, precum si pentru refacerea si protectia
unitatilor fizico-geografice, se infiinteaza Adminstratia Rezervatiei,
institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Tulcea,
in subordinea autoritatii centrale pentru protectia mediului.”6
“Conducerea Administratiei Rezervatiei este realizata de catre
Guvernatorul Administratiei Rezervatiei in subordinea caruia se afla
Colegiul executiv. Membrii Colegiului executiv sunt numiti prin ordin de
catre conducatorul autoritatii centrale pentru protectia mediului.”7
“Guvernatorul este numit de catre Guvern, la propunerea
autoritatii centrale pentru protectia mediului. Aceasta functie de
Guvernator este asimilata cu functia de subsecretar de stat.”8
“Pe langa Administratia Rezervatiei se infiinteaza Consiliul
Consultativ de Administrare, alcatuit din reprezentanti ai institutiilor,
organizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin
cu orice titlu suprafete in perimetrul rezervatiei si care sunt implicate si
interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si dezvoltarea
durabila a zonei. Acesta se organizeaza la propunerea Administratiei
Rezervatiei cu aprobarea autoritatii centrale pentru protectia mediului
care ii aproba componenta si atributiile. Presedintele acestui Consiliu
Consultativ este Guvernatorul Administratiei Rezervatiei.”9
Administratia Rezervatiei are urmatoarele atributii10:
 Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza
cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si
protectiei genofondului si biodiversitatii;
6
Conform articolului 7 din legea 454/2001
7
Conform articolului 7 din legea 454/2001
8
Conform articolului 7 din legea 454/2001
9
Conform articolului 8 din legea 454/2001
10
Conform articolului 12 din legea 454/2001
 Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor
deltaice;
 Identifica, delimiteaza si propune autoritatii centrale pentru protectia
mediului declararea zonelor functionale ale rezervatiei;
 Evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a
acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de
suport a ecosistemelor;
 Indeplineste functia de autoritate de mediu, in conditiile legii, pe
teritoriul rezervatiei, delimitat conform articolului 2;
 Exercita controlul asupra modului de aplicare a prevederilor
autorizatiilor;
 Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei
locale;
 Avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de
amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul rezervatiei,
elaborate potrivit legii;
 Stabileste, impreuna cu titularii drepturilor de administrare, locurile si
conditiile de desfasurare a activitatilor de valorificare a resurselor
naturale regenerabile;
 Promoveaza activitati de cercetare si cooperare stiintifica
internationala;
 Organizeaza actiunile de informare si educatie ecologica;
 Conlucreaza cu Administratia Nationala “Apele Romane” in vederea
gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare;
 Coopereaza cu comisiile interdepartamentale si comisiile judetene de
aparare impotriva calamitatilor sau catastrofelor;
 Colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea
intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a
standardului de civilizatie;
 Stabileste, impreuna cu autoritatea centrala pentru transporturi,
regulile de acces pe bratele Dunarii, pe lacuri si pe canale pentru barci,
salupe, nave fluviale si maritime;
 Organizeaza actiuni de voluntariat de mediu pe teritoriul Rezervatiei;
 Elaboreaza si participa la implementarea programelor si proiectelor de
cooperare in context transfrontalier, regional si international.
In activitatea sa, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii,
urmareste aplicarea celorlalte acte legale care au tangenta cu specificul
rezervatiei (Legea nr.192/2001 privind pescuitul si piscicultura, Legea nr.
103/1998 privind vanatoarea, Legea nr. 213/1998 privind domeniul
public, etc.).
Totodata Administratia Rezervatiei aplica prevederile conventiilor
internationale la care Romania a aderat si care se refera la problematica
acestei institutii: Conventia Ramsar privind zonele umede de importanta
internationala, Conventia privind patrimoniul natural si cultural
UNESCO, Conventia de la Berna, etc.
Cheltuielile Administratiei Rezervatiei vor fi acoperite din
subventii de la bugetul de stat, din donatii si din surse proprii.11

Actiuni intreprinse pentru diminuarea efectelor poluarii accidentale

a fluviului Dunarea.

In data de 2 octombrie 2006, autoritatile romane au observat o

poluare a fluviului Dunarea cu produse petroliere, intre km 846–855, in
aval de Portile de Fier.
In data de 3 octombrie 2006, autoritatile romane au observat ca
fenomenul de poluare a reinceput si s-a extins, astfel ca la amiaza se
putea vedea pe fluviul Dunarea, intre km 802 – 832, o pata uriasa de
petrol cu o lungime de 30km si o latime de variind intre 60 –200m. dupa
inspectii amanuntita pe malul romanesc, specialistii romani nu au
identificat nici o sursa de poluare.
In acest context, in conformitate cu prevederile Acordului
hidrotehnic bilateral in vigoare, partea romana a solicitat partii sarbe sa
intreprinda actiuni similare pe teritoriul sau si sa stopeze o posibila
poluare si totodata a adresat rugamintea de a efectua o vizita de teren in
zona sursei de poluare. Cu acest prilej, s-a constatat ca sursa de poluare
este instalatia petroliera de la Prahovo.
Avand in vedere aceasta situatie, Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor a elaborat un Plan de masuri pentru neutralizarea
undei de poluare cu produs petrolier de pe Dunare, implicand toate
autoritatile locale si centrale cu responsabilitati in acest domeniu.
Confor Planului de Actiune, interventia pentru neutralizarea
produselor petroliere utilizandu-se materiale absorbante se realizeaza in
urmatoarele sectoare:
1. Calafat – Bechet – Corabia- se actioneaza cu:
 3 salupe pe Dunare
 un efectiv de 25 de muncitori
 spilsorb – 3000kg,
2. Corabia – izlaz se actioneaza cu:
 3 salupe pe Dunare
 un efectiv de 10 muncitori
 spilsorb – 2300kg
3. Izlaz – Zimnicea – Giurgiu – Oltenita se actioneaza cu:
 3 salupe pe Dunare
11
Conform articolului 13 di legea 454/2001
 30 de muncitori
 spilsorb – 1600kg.
De asemenea, pot fi mentionate urmatoarele masuri care au fost
luate:
 evaluarea calitatii apei Dunarii prin analize de laborator
efectuete de Sistemele de Gospodarire a Apelor Dolj, Slatina,
Giurgiu, Alexandria, calarasi di 6 in 6 ore.
 Interventii operative pentru preluarea produsului petrolier cu
navele tip DEPOL, apartinand Administratiei Porturilor
Maritime si Fluviale.
 Montarea de baraje gonflabile langa prizele Turnu Magurele,
Oltenita, Chiciu, Calarasi.
 Monitorizarea calitatii apei potabile la statiile de potabilizare
mai sus mentionate.
Pana la acest moment, nu s-a semnalat mortalitatea resurselor
piscicole sau degradarea vegetatiei pe malul romanesc si nu exista
depasiri semnificative ale parametrilor de calitate a apei.
Romania actioneaza continuu prin toate mijloacele si caile
existente, pentru prevenirea si controlul poluarii pe fluviul Dunarea.

BIBLIOGRAFIE

1.LEGEA NR.454/2001 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta

Dunarii.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate