Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Delta Dunarii este un complex de ecosisteme interconectate, dependente de regimul
hidrologic al Dunarii.
Delta Dunarii este una din cele 3 rezervatii ale bisferei din Romania, cu o suprafata de
580.000 ha, aflata in partea de est a Europei. Din cele 580.000 ha, mai mult de jumatate (338.100
ha) apartine “Deltei Dunarii”, iar restul este impartit intre zona inundabila din susul Dunarii
(sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe (101.500 ha), fasia
invecinata de la Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea maritima intre
Cotul Pisicii si Isaccea (1300 ha).
“Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil
de autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune
temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a
biosferei”.
Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in
continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima
este de -36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.
Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
Delta Dunarii
Complexul lagunar Razim-Sinoe
Litoralul Marii Negre pana la izobata de 20m
Zona inundabila Isaccea-Tulcea
Sectorul Dunarii maritime intre Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea
Saraturi-Murighiol
In zona Deltei se gasesc peste 1200 de specii de copaci si plante. Are o bogata fauna
ornitilogica, mai mult de 300 de specii printre care colonii de pelicani,si o bogata fauna
ihtiologica, reprezentata de aproximativ100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si
sturionii. In Delta pot fi intalniti pelicanul, califari rosii, dumbraveanca, vulturul codalb, egreta
alba mare, lopatarul, acvila, listele, ratele salbatice, gasca de vara, rata pestrita, potarnichea,
prepelita.
Dintre mamifere: mistretul, lupul, iepurele, pisica salbatica etc. se intalnesc multe
animale iubitoare de apa: nurca, vidra, hermelina.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega,
obletul,morun, nisetru, pastruga,crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana.
Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de
bogata, delta fiin un adevarat paradis. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru,
plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba,ulm,etc.). in padurile Letea si Caraoman
se intalnesc liane sii vite salbatice.
Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si nisipuri ale plajelor
(plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de
extinse).
Vegetatia acvatica este dominata de nufarul alb si nufarul galben, precum si de stuf,
papura, pipirig si rogoz care sunt specifice zonelor mlastinoase. Des intalnit este plaurul, o
impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice si mal sau chiar sol in formare ce
alcatuieste chiar unele insule plutitoae.
2
La sfarsitul secolului XIX, populatia Deltei Dunarii era de 12.000 locuitori si inaintea
celui de-al doilea razboi mondial populatia era de aproape 14.000 locuitori. In Rezervatia
Biosferei Deltei, comunitatile umane sunt grupate in 27 asezari rurale si o asezare urbana Sulina,
cu o populatie totala de 14.962 locuitori in 1996, din care 64.3% in asezarile rurale si 35.7% in
Sulina. Sulina este cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina. Este orasul romanesc
cu altitudinea cea mai mica 3,5m, este port de intrare a veselor maritime pe Dunare.
Voi prezenta structura etnica a populatiei din rezervatia Dunarii in 1992, aceasta era:
Romani: 11.851 pers. (79%)
Ucrainieni: 1.345 pers (9%)
Greci: 71 pers
Turci: 13 pers
Unguri: 11 pers
Bulgari: 7 pers
Nemti: 3 pers
Armeni: 2 pers
Alte nationalitati: 22 pers.
Procentul persoanelor angajate din cadrul populatiei active a Rezervatiei Biosferei Deltei
Dunarii (RBDD) era in 1996 de 86.6%.
In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau
ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice. Primul tip de ecosistem
cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insiruindu-se de pe bratele Dunarii pana pe plaja. Cel de-al
doilea tip de ecosistem include numai 7 tipuri: terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de
plopi pe malurile fluviului, ferme piscicole si asezari, sate si orase.
Apele curgatoare:
3
Apele dulci si statatoare:
Lacurile cu acvator sau schimbari active de apa: cele mai importante ape si
complexe lacustre din Delta Dunarii care apartin acestui tip sunt: Furtuna,
Matita, Babina, Isac, Puiu, Rosu.etc.
Lacuri cu schimbare redusa a apei, partial acoperite cu vegetatie plutitoare:
Merheiul Mare, Merheiul Mic, Rosca, Nebunu, Raducu, Tatarul si altele.
Lacuri din interiorul polderelor, cu schimbare controlata a apei: lacurile
Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna s.a.
Zonele umede:
Paturile stuficole inundate: depresiunile Merhei-Matita-Trei lezere-Bogdaproste,
Rosu-Puiu-Lumina, Isac-Uzlina-Gorgova.
Paturile de stuf plutitoare
Formatiunile de salcii de pe malurile apei
Digurile fluviale inundate frecvent, cu pasuni in asociatie cu salcii izolate sau
palcuri de salcii: in special in partile vestice ale deltei
Padurile fluviale din zona temperata:
- padurile mixte de stejar
- arbustii si vegetatia ierbacee
- pajistile de pe campiile cu loess, campiile predeltaice
- pajistile de stepa descompuse pe ramasitele de fosile
- pajistile de pe digurile marine de altitudine mica
Dunele cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, acoperite in parte cu
vegetatie: se regasesc pe digurile Letea si Caraoman.
Cordoanele litorale nisipoase slab consolidate;
I. Ecosistemele antropice
4
Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste înca din 1939. În anii ’60
arii imense au fost desecate si atasate. În 1990, polderele agricole totalizau 53.000 ha, din
care numai 39.000 ha au ramas date în folosinta: Pardina (27.000 ha), Sireasa (7.500 ha),
Ostrovul Tataru (2.600 ha), Murighiol-Dunavat (2.540 ha), Tulcea-Nufaru (2.350 ha),
Popina I (640 ha), Bestepe- Mahmudia (560 ha), Sulina (500 ha), Nufaru-Victoria (310
ha). În interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) întinderi mari nu sunt utilizate
pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de vedere ecologic.
- Amenajarile silvice:
Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul
anilor ’60. procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea
locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American
- Plantatiile de plopi de pe grindurile fluviale
- Amenajarile
- Polderele
Utilizarea terenului din RBDD (conform Legii 82/1993 privind Zonarea Ecologica)
5
Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii
internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta
Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in
urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. De altfel, proiectul a
intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din
aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.
Autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa
opreasca ridicarea canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze
impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului
roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate
ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001.
Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa
treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat
legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este
indreptatit sa finalizeze aceasta constructie.
Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente
internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede - Ramsar, 1971;
Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural - Paris, 1975;
Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa -
Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro, 1992; Conventia
privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale
- Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a
fluviului Dunarea - Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera - Galati, 1997.
6
BIBLIOGRAFIE:
INTERNET:
- www.romaniatravel.com
- www.cjtulcea.ro
- www.deltadunarii.ro
- www.ziua.ro
- www.ngo.ro
“Ecologie generala”, Prof.univ.dr. Florina BRAN Lect.univ.dr. Ildico IOAN