Sunteți pe pagina 1din 3

Ce inseamna alimentatie sanatoasa?

Ce inseamna alimentatie sanatoasa?


Alimentatie sanatoasa inseamna sa includem in mesele zilei alimentele care acopera nevoile
organismului si nu contin in exces factori alimentari "de risc", precum alcoolul, sarea,
zaharurile sau grasimile saturate. De asemenea, o alimentatie sanatoasa se asigura prin
diversitatea alimentelor, consumul moderat, fara a depasi nevoile energetice ale
organismului, prevenirea senzatiei de foame acuta, prin impartirea ratiei alimentare in 3 mese
principale si 2 gustari si asocierea corecta a alimentelor, potrivit prof. Dr. Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, in cadrul unui eveniment
Danone.

Dincolo de continutul lor nutritional (macro- si micronutrienti, oligoelemente), unele alimente poseda
virtuti suplimentare, anume principii active care contribuie la buna functionare a organismului, cum
sunt antioxidantii, acizii grasi esentiali, bacteriile probiotice, fitosterolii si multe altele.

Pentru a asigura comunicarea corecta catre consumatori a beneficiilor nutritionale si pentru


sanatate ale alimentelor, pentru ca acestia sa nu fie indusi in eroare de producatori, institutiile
europene au decis sa instaureze un cadru reglementar care sa impuna criterii riguroase de analiza
si decizie.

Astfel, un aliment pentru care pot fi comunicate beneficii nutritionale sau de sanatate trebuie sa se
incadreze intr-un profil nutritional. Aceasta inseamna ca alimentul respectiv nu trebuie sa contina
in exces nutrienti ca: sarea, zaharul, grasimile saturate, identificati ca factori ce cresc riscul pentru
unele boli (obezitate, diabet, boli cardio-vasculare). Bauturile ce contin peste 1,2% alcool nu pot
purta mentiuni de sanatate.

Alimentele se adreseaza, de regula, tuturor consumatorilor, in timp ce medicamentele doar unui


numar restrans de oameni care sufera de o anumita boala. Scopul alimentului este sa hraneasca
organismul si sa-l mentina sanatos, in timp ce medicamentul combate un simptom sau o
boala.

EFSA analizeaza fiecare mentiune in parte, in raport cu dovezile stiintifice aduse si emite opinii
stiintifice, pe baza carora Comisia Europeana autorizeaza sau respinge utilizarea mentiunii.

"Sigur ca intentia de reglementare a comunicarii privind alimentele sanatoase este laudabila. Totusi,
din maniera de analiza si validare a mentiunilor propuse rezulta formulari si concluzii curioase,
bazate pe aspecte formale, care ignora unele aspecte de fond, de exemplu faptul ca anumite
alimente au o intreaga istorie ca alimente sanatoase, desi nu dispun de dovezi stiintifice formale.

Putem enumera aici alimente ca varza si usturoiul, dar si multe produse lactate fermentate
proaspete", a declarat dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Este de mentionat faptul ca EFSA a respins mentiunile propuse pentru 191 de culturi probiotice
de fermentare a laptelui, pe motiv ca bacteriile respective nu sunt suficient de bine
caracterizate, sau ca nu este lamurit mecanismul lor de actiune, adica nu se face legatura cauza-
efect intre principiul activ continut in produs si beneficiul de sanatate.

"Sunt constient ca, in cazul probioticelor, aplicarea protocolului de analiza EFSA este aproape o
utopie, pentru ca aceste bacterii nu interactioneaza direct cu celulele sau tesuturile organismului in
afara de cele ale sistemului digestiv. Ele interactioneaza cu flora intestinala, iar structura acesteia
are repercusiuni importante asupra sanatatii organismului gazda", a completat dr. Gheorghe
Mencinicopschi.

De aceea este necesar sa promovam si sa mentinem o flora intestinala echilibrata, prin


obiceiuri alimentare corecte si prin consum de alimente prebiotice (fibre alimentare) si
probiotice (iaurturi, chefir). La nivel european, procesul de analiza si autorizare a mentiunilor de
sanatate este inca in curs, dupa 2 ani de munca intensa fiind analizate doar aproximativ 25% dintre
mentiunile supuse autorizarii.