REŢEAUA DE ARII PROTEJATE

MARINE ŞI COSTIERE DE LA
LITORALUL ROMÂNESC AL
MĂRII NEGRE
CE ESTE O ARIE MARINĂ PROTEJATĂ (AMP)?

 IUCN – AMP = zonă litorală şi marină, împreună cu masa de apă

şi flora, fauna caracteristicile istorice şi culturale asociate, care a
fost trecută sub regim de conservare prin lege sau prin alte
măsuri concrete pentru a proteja parte sau întreg mediul
delimitat.
 Delta Dunǎrii

 supraf. = 580.000 ha
 1990 - Rezervaţie a Biosferei, Programul UNESCO Omul şi Biosfera –
H.G. nr. 983/1990, art.5 –constituirea R.B.D.D., cu administraţie
proprie şi consiliu ştiinţific
 21 sept. 1991 - Rezervaţie Ramsar
 1991 - Patrimoniul Cultural şi Natural al Omenirii, UNESCO
 Legea nr. 82/1993 – constituirea R.B.D.D.
 H.G. nr. 248/27 mai 1994- statutul de funcţ., consiliul ştiinţific, de
administraţie, corpul de pazǎ şi control (actual garda de Mediu)
 18 arii cu protecţie specialǎ (cu o suprafaţǎ totalǎ de 50600 ha) - 16 în
Jud. Tulcea, 2 în Jud. Constanţa: Roşca-Buhaiova; Pǎdurile Letea şi
Caraorman; Lacurile Rǎducu, Nebunu, Vǎtafu-Lunguleţ, Rotundu,
Potcoava, Belciug; Sǎrǎturile de la Murighiol, Aninişul de la Erenciuc,
Insula Popina, Insula Sacalin-Zǎtoane, Periteasca-Leahova, Capul
Doloşman, Grindurile Lupilor, Chituc, Saele (Istria – Sinoe)
 zona maritimǎ
 2000 – “Diploma Europeanǎ” a CE
 1930 – Rezervaţia nat. Pǎdurea Letea
 1940 – Zona Roşca-Buhaiova-Hrecişca
 1979 – cele 2 rez.→ lista mondialǎ a rez. Biosferei, fǎrǎ un cadru
legislativ şi organizatoric
 dupǎ 1950 (ca urmare a organ. C.M.N.) – nr. şi supraf. arii din deltǎ s-a
extins (HCM nr. 891/1961, HCM nr. 528/1970) → 6 rez.: 3 ornit., 1
forest., 2 complexe = 41.046 ha
 1.Rez. Roşca-Buhaiova-Hrecişca (15.400 ha)
 2.Rez. Perişor-Zǎtoane (15.200 ha)
 3.Rez. Periteaşca-Leahova-Portiţa (3.900 ha)
 4.Pǎdurea Letea (5.200 ha)
 5.Pǎdurea Caraorman (1.260 ha)
 6.Insula Popina (98 ha)
 + zone de popas/refugii (supraf. totalǎ ≈ 8.000 ha) – locuri perm. pt.
cuibǎritul pǎsǎrilor migratoare
 1.refugiul din vecin. L. Marchelu, la N de Mahmudia – o colonie mixtǎ
 2.refugiul Uzlina, la NE de Uzlina – una din cele mai mari col. de
Ardeidae
 3.refugiul Sǎrǎturile, la S de Com. Murighiol – cuibǎrea cǎtǎliga şi
ciocîntors
 4.refugiul Fundul Goloviţei (Ceamurlia) – colonii de egrete mari şi
lopǎtari
 5.refugiul Istria-Sinoie (golful din dreptul loc.) – cuibǎrea cǎlifarul alb
 1. Roşca - Buhaiova

 între lacurile cu acelaşi nume – delta fluviatilǎ

 1940 – înfiinţare
 cele mai mari colonii de pelicani comuni din Europa
 Calla palustris, Acorus calamus
 plauri plutitori/fixaţi, mlaştini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, gârla
naturale, terenuri mlǎştinoase, galerii de sǎlcii. etc.
 2. Pǎdurea Letea

 1930 – pusǎ sub ocrotire

 1938 - reservaţie naturalǎ protejatǎ
 1979 – reservaţie a biosferei
 2 pǎduri : Hasmacu Mare şi Hasmacu Mic
 dune de nisip
 cârcel, volbura de nisip, Periploca graeca, pǎliur, brânduşa de nisip
(Merendera sobolifera)
 1600 sp. Insecte
 în delta fluvio-maritimǎ
 3. Lacul Rǎducu

 grindurile fluvio-maritime dintre Chilia şi Sulina, ghiolurile Rǎducu şi

Rǎduculeţ
 4. Lacul Nebunu

 delta fluviatilǎ, între gârla Şontea şi canalul Şontea Nouǎ

 specii rezistente la viituri mari, locuri de cuibǎrit pt.specii de raţe,
gâşte, de reproducere pt. sp. de peşti (puţin adânc)
 L. Nebunu, stufǎrişuri, plaur fixat, sǎlcii, vegetaţie palustrǎ
 5. Vǎtafu-Lunguleţ

 pe grindurile fluvio-maritime din complexul Roşu-Puiu- Lumina

 bogat în asociaţii veg. halofile şi palustre, condiţii favorabile de cuibǎrit,
sp. rare de pǎsǎri
 lacuri mici , grinduri, japşe, etc.
 6. Pǎdurea Caraorman

 delta fluvio-maritimǎ, în centrul grindului cu acelaşi nume

 stejari bǎtrâni de 4m circumferinţa, plop, frasin, salcie, Tamarix etc.
 dune de nisip mobile
 1940 - monument al naturii
 7. Sǎrǎturile de Murighiol

 ape cloruro-sulfatice → loc pt. cuibǎrit, refugiu iarna

 în afara limitei RBDD, pe uscatul continental, la S de braţul Sf. Ghe.
 8. Aninişul Erenciuc

 între braţul Sf. Ghe. şi L. Erenciuc

 singurul zǎvoi de arin negru din deltǎ cu o bogatǎ faunǎ aviarǎ
 9. Insula Popina

 în L. Razelm
 loc de popas pt. sp. de pǎsǎri
 loc de ciubǎrit pt. o colonie de cǎlifar alb (Tadorna tadorna)
 în nord – izvoare termale
 1948-1994 - rezervatie naturala
 10. Sacalin - Zǎtoane

 L. Zǎtonul Mic şi Zǎtonul Mare

 lebede, pelicani, cea mai mare colonie de la noi de Sterna
sandvicensis
 11. Periteasca - Leahova

 între L. Razelm şi mare

 lacuri în curs de îndulcire, grinduri semihalofile → loc de cuibǎrit
 loc de iernat pt. Branta ruficolis
 12. Capul Doloşman

 vegetaţie xerofilǎ
 Centaurea jankae – sp. endemicǎ
 loc de ciubǎrit, refugiu pt. pǎsǎri, mamifere (dihor pǎtat), şerpi (Natrix
sp., Dolicophis sp.)
 ruinele cetǎţii greco-romane Arganum, sec. V î.e.n.
 Pod. Babadag, Jurilovca
 13. Grindul Lupilor

 supraf. = 2075 ha
 Comuna Mihai Viteazu 
 Legea 82/1993
 A.R.B.D.D. Tulcea
 Complexul lac. Razelm-Sinoie, între L. Zmeica şi Sinoe
 nisipuri sǎrǎturate, de stepǎ; specii lemnoase în N
 14. Cetatea Histria (Istria – Sinoe)

 supraf. = 400 ha
 Comuna Histria 

 Legea 82/1993
 A.R.B.D.D. Tulcea
 constituitǎ pe grindul Saele şi pe promontoriul şistos care adǎposteşte
ruinele cetǎţii Histria, sec..VII î.e.n.
 zonǎ de pasaj/ iernat pt. sp. de pǎsǎri
 

  
 Refugiul ornitologic Corbu-Nuntaşi-Histria

 supraf. = 1610 ha

 Comunele Histria, Săcele şi Corbu

 Legea 82/1993
 administrator: A.R.B.D.D. Tulcea
 15. Grindul Chituc

 supraf. = 2300 ha
 Comuna Corbu - Sǎcele 
 Legea 82/1993
 A.R.B.D.D. Tulcea
 rezervaţia cuprinde partea nordicǎ a grindului ce separǎ L. Razelm de
L. Sinoe
 popas pt. sp. de pǎsǎri migratoare/loc de iernat
 cordoana, dune, edighioluri
 veg. halofilǎ

    
 16. Lacul Rotundu

 în lunca inundabilǎ a Dunǎrii, între Isaccea - Tulcea

 loc propice pt. reproducerea peştilor (ciprinide)
 17. Lacul Potcoava

 În delta fluviatilǎ, la sud de braţul Sulina

 colonii numeroase de pǎsǎri
 loc de hranǎ şi refugiu pt. mamifere (vidrǎ, nurcǎ, hermelinǎ, mistreţ,
etc.)
 18. Lacul Belciug

 la sud de braţul Sf. Ghe.

 7m adânc.
 zonǎ de adǎpost pt. multe sp. periclitate de peşti
 Insula Dranov (din mijlocul lacului) – în stufǎrişuri, multe sp. de pǎsǎri
(în special cocori)
 Zona de coastă tampon, cuprinsă între braţul Chilia
în nord şi Cap Midia în sud, iar în est până la izobata
de 20 m
 cordonul de plajă şi dunele nisipoase din vecinătatea coastelor marine,
de la braţul Sulina până la extremitatea sudică a Lacului Sinoe. Dunele
de nisip sunt bogate în vegetaţie de nisip reprezentată de specii
halofile
 hrană pentru păsări acvatice, multe adăpostindu – se aici pe timp de
iarnă (cca 70% din speciile de păsări întâlnite în deltă folosesc aceste
zone pentru iernat şi odihnă)
 între gurile Dunării - biocenoza lui Spisula (Mactra) subtruncata
-tranziţia et. infralitoral şi cel circalitoral
 în faţa gurilor Dunării, între 5 – 8 m adâncime, apare o tranziţie între
cenoza lui Corbula şi subcenza Spisula – Corbula, cu o creştere
accentuată datorită mâlului aluvionar şi scăzând spre Sulina şi Sf.
Gheorghe
 la gurile Dunării şi în faţa Portiţei la 21 m adâncime - enclave cu
Nephthys hombergi + alte sp. de polichete:
 asociaţie caracteristică bentosului circalitoral predeltaic - biocenoza
Mactra – Syndesmia – Cardium - strict caracteristică câmpului
sedimentar de la gurile Dunării, între latitudinea gurii Sf. Gheorghe şi
latitudinea Portiţei
Acvatoriul litoral-marin Vama Veche-2 Mai (exclusiv zona
litoralǎ)

 suprafaţa de 5000 ha, de-a lungul a 7 km de coastǎ, între satele cu

acelaşi nume, la graniţa cu Bulgaria, de la linia coastei şi pânǎ la
izobata de 40 m
 1980 – declaratǎ rezervaţie ştiinţificǎ mixtǎ - D.C.P.J.C. nr. 31/1980
 2000 - reconfirmatǎ, prin legea nr. 5/2000 privind planul de
sistematizare teritorială – cod 2.345
 prezintă un interes ştiinţific şi socio – economic şi are un potenţial de
extindere tranfrontalier
 localizarea teritorial-administrativǎ iniţialǎ cuprindea şi zona de plajǎ
 zonarea ariei marine – 1 zonă strict protejată (cca 3000 ha) - de la
izobata de 6 m în larg şi 1 zonă tampon (3 zone de cca 2000 ha)
 în prezent, în actele legislative – „Acvatoriul marin Vama Veche-2 Mai”
exclusiv zona litoralǎ
 Legea 5/2000 - Vama Veche-2 Mai (Acvatoriul litoral marin)
 din 2004 - custodia Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare
Marină „Grigore Antipa”, Constanţa - 5 ani, putându – se spune că de
atunci s – au luat măsuri de protecţie efectivă
 Harta rezervaţiei - propunere pentru o nouă delimitare şi zonare

Harta rezervaţiei - propunere pentru o nouă delimitare şi zonare

 Exindere transfrontalieră –
propunere a Institutelor Pescăsesc şi Oceanografic din Varna
 Obanu Mare şi Peştera La Movile
 complex de zone protejate la suprafaţǎ printr-o arie de 12 ha – Mun.
Mangalia, lângǎ ţǎrmul mǎrii
 12 ha
 H.C.L.M. nr. 26/1992

 Legea 5/2000
 custode: Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice Bucureşti
(GESS)
 Mlaştina Hergheliei

 98 ha
 H.G. nr. 1581/2005
 administrare: Primăria Municipiului Mangalia
 - 2006 - proiect – dez. unei reţele ecologice coerente de arii marine protejate în
Bulgaria şi România – coord. EUCC, Olanda şi parteneri INCDM România, IO-
BAS Bulgaria, Black Sea Commision - situri marine propuse a face parte din

reţeaua ecologică europeană Natura 2000

Siturile selectate:
 Rezervaţia Marină „2 Mai – Vama Veche” (existentă ca APM în reţeaua naţională de arii protejate)
– importantă pentru prezenţa unor habitate de interes european, precum şi specii de plante şi
animale, unele cuprinse în anexele Directivei Habitate;
 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia semnalate în zona nisipoasă aflată la baza falezei
submarine, în două zone distincte, unice la litoralul românesc, în legătură cu complexul carstic
dobrogean;
 Plaja submersă de la Eforie – numai în această zonă a litoralului românesc plaja este nemodificată
de structurile masive de protecţie costieră. Numai aici, în sudul litoralului românâsc, sunt prezente
procesele hidrodinamice şi habitatele naturale specifice unei plaje expuse, astfel că putem găsi
bivalvele Donacilla cornea şi Donax trunculus;
 Capul Tuzla – în această zonă fundul stâncos are cea mai mare extindere spre adâncime şi cel mai
variat şi accidentat relief din sectorul românesc al Mării Negre. De aceea, aici se întâlneşte cea mai
diversă gamă de microhabitate de acest tip şi, în consecinţă, o floră şi o faună acvatică foarte
diversă;
 Structurile metanogene de la Sfântul Gheorghe – prezente în partea de NV ă Mării Negre, la
adâncimi situate între 35 şi 784 m, cauzate de emisiile de gaze la interfaţa dintre oxic şi anoxic
caracteristică acestei mări. Cele mai mici adâncimi sunt situate în apropierea limitei estice a
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ceea ce conferă siguranţă unui bun management. Importanţa
lor este dată de prezenţa structurilor submarine, compuse din nisip şi carbonaţi;
 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zona marină, existentă AMP în reţeaua naţională şi mondială
de arii protejate. Corespunde cu unitatea geografică a rezervaţie – zona costieră a Mării Negre, de
la vărsarea Dunării – braţul Chilia şi până la Capul Midia în sud şi izobata de 20 m în larg
 2007 - Ord. 1964/13.12.2007 privind instituirea regimului de
arie naturalǎ protejatǎ a siturilor de importanţǎ comunitarǎ, ca
parte integrantǎ a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România

 Vama Veche – 2 Mai – ROSCI0269

 Mlaştina Hergheliei – Obanu Mare şi Peştera Movile – ROSCI0114
 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia – ROSCI0094
 Zona marinǎ de la Capul Tuzla – ROSCI0273
 Plaja submersǎ Eforie Nord-Eforie Sud – ROSCI0197
 Delta Dunǎrii – ROSCI0065
 Rezervaţia Dunele Maritime de la Agigea

 1939 – prima rezervaţie ştiinţificǎ mixtǎ declaratǎ în Dobrogea

 D.C.P.J.C. nr. 425/1970
 Legea 5/2000
 înfiinţatǎ la insistenţele profesorului Ioan Borcea, Universitatea „Al. I.
Cuza” din Iaşi – custode: Universitatea "A.I.Cuza", Iaşi
 singura rezervaţie de acest gen de la noi din ţarǎ – flora şi fauna de
dune marine de la litoralul nostru
 supraf. = 25 ha → 8 ha (`70 – construcţia marelui port Constanţa Sud-
Agigea)
 ROSCI0073
 Lacul Agigea

 35 ha
 D.C.P.J.C. nr. 124/1972 – rezervaţie zoologicǎ

 Legea 5/2000
 Lacul Techirghiol

 1226,98 ha

 înfiinţare - H. G. nr.1.266/2000 privind transmiterea Lacului Techirghiol

şi a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea
Ministerului Sănătăţii în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului
 sit Ramsar – H. 1586/8.11.2006 privind încadrarea unor arii naturale
protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională –
cod Ramsar 1610 – supraf. = 1.462,0 ha
 2007 - ROSPA0061 – sit Natura 2000, H.G.

 administrator: Direcţia Apele Române Dobrogea-Litoral

 Lacul Siutghiol

 supraf. = 2.100 ha
 2007 - pe lista ariilor protejate Natura 2000, H. G., pe lista zonelor de
protectie speciala pentru pasarile salbatice - ROSPA0057
 Lacul Taşaul - Corbu

 supraf. = 1830 ha
 2007 – ROSPA0060 – sit Natura 2000 prin H. G.
BIBLIOGRAFIE
 Axini M, Tofan L., 2005 – The protected areas in Constanta County and
the identification of the most important threats for them, Journal of Ecology
and Protection Environment (JEPE), vol. 10, no. 1, 2009;
 Bavaru A., Arcuş M., Skolka M., 2003 – Zone Umede Şi Arii Protejate Din
Judeţul Constanţa, Noi profesiuni de Mediu – Educaţia Ecologicǎ, Ovidius
University press, Constanţa, 65-84;
 Bavaru A., Godeanu S., Butnaru G., Bogdan Alex., 2007 – Biodiversitatea
şi Ocrotirea Naturii, Editura Academiei Române, Bucureşti, 422-426, 462-
476;
 Bavaru A., Sǎlǎgeanu Gh., Stanciu M., 1982 – Probleme Actuale ale
Conservǎrii Ecofondului în Judeţul Constanţa, PONTUS EUXINUS. Studii şi
Cercetǎri, II, Valorificarea optimǎ a resurselor naturale. Lucrǎrile Conferinţei
de ecologie – Constanţa, 26-29 mai 1981, sub red. Godeanu S., Stanciu M.,
Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Constanţa;
 Bleahu M. D., 2004 – Arca lui Noe în Secolul XXI. Arii protejate şi protecţia
naturii, Editura Naţional, Bucureşti;
 Gâştescu P., Ştiucǎ R., 2008 – Delta Dunǎrii. Revervaţie a
Biosferei, Editura CD Press, Bucureşti, 324-362;
 Mohan Ghe., Ardelean A., Georgescu M., 1993 – Rezervaţii şi
Monumente ale Naturii din România, Casa de Culturǎ şi Comerţ
„SCAIUL”, Bucureşti;
 Petranu A. (coord.), 1997 – Black Sea Biological Diversity Romania, United
Nations Publications, New York, vol. 4, pp. xxi – xliv, 17 – 21, 103 – 112,
163 – 169;
 Skolka M., Fǎgǎraş M., Paraschiv G. M., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei,
Ovidius University Press, Constanţa;
 Toniuc N., Oltean M., Romanca G., Zamfir U., 1992 – List of protected
areas in Romania (1932-1991), Ocrot. Nat. Med. Înconj., 36,1: 123-133;
 Zaharia T., Micu D., Maximov V., Niţǎ V., 2007 – Rezervaţia Marinǎ 2 Mai
– Vama Veche (broşurǎ editatǎ de I.N.C.D.M. „Gr. Antipa”-Programul
Nucleu, proiect PN 06-280202), ediţia I, Constanţa;

 http://www.rmri.ro
 http://www.mediu-constanta.ro
 http://www.mmediu.ro