Delta Dunarii

Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani și continuă să crească încă și astăzi, fiind considerată cel
mai tânăr pământ românesc. Este cea mai bine conservată deltă din Europa, iar din anul 1990 este parte a
Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerată rezervație a biosferei. Este un labirint de lacuri și canale,
ce șerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume și este una dintre zonele cu cea mai mare
biodiversitate de pe planetă.

INTRODUCERE

Fiind a treia ca mărime din Europa, și pe locul 22 la nivel mondial, Delta crește an de an cu aproximativ 40
m². În momentul de față suprafață deltei este de peste 5 700 km². Din toată această suprafață doar 10% este
reprezentată de uscat. Peste 3 000 km² sunt reprezentați de ecosisteme naturale acvatice și terestre, destinate
reconstrucției ecologice. Aceste zone sunt incluse în patrimoniul UNESCO, în cadrul programului “Omul și
Biosfera”.

În Delta Dunării sunt întâlnite 30 de habitate protejate la nivel european, dintre care 8 sunt strict protejate,
unele dintre acestea fiind întâlnite doar în România.
Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la
Furca Sfântu Gheorghe se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km², 60% din
apele și aluviunile Dunării.

Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent
dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul
de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km,
transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă
secundară.

Geologie:
Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită
Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact, în partea de
sud-vest, cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu
brațul Sfântu Gheorghe.

Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o
cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice,
neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă.

Geomorfologie:

Conform clasificării FAO , Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie
umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative
reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe
plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de
lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m
în zona depresiunile lacustre.Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume:
Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului
Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe
brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă.

Clima:

Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile
acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale
câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de
cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România.

Floră:

Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura,
rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața
deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar
ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De
asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar
pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen,
viță sălbatică).

Un loc aparte în flora Deltei îl ocupă Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervații naturale din
România și cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Peisajul de aici este unul deosebit, unde pâlcurile
de pădure alternează cu dunele de nisip, formate cândva pe fundul mării. Predomină stejarii, unii dintre ei cu
vârste de peste 300 de ani. În pădure se mai pot întâlni și peste 10 specii de orhidee, dar și o specie de liană
ce poate ajunge până la 25m.

Carcelul de nisip

Fauna:
 Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în
numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului
(Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Fauna deltei este una bogată și variată în specii
de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate
prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale
și a speciilor de faună și floră sălbatică)sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună preponderent reprezentată de pești,
amfibieni, reptile și păsări. Noaptea răsună de zgomotul amfibienilor, aici găsindu-se nu mai puțin de 10
specii, printre care: broasca râioasă verde, broasca de lac mare, broasca râioasă brună, buhaiul de baltă sau
brotăcelul de copac. Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133 de specii, dintre care 66 se
întâlnite doar în apele saline: hamsia, calcanul sau stavridul; 54 de specii trăiesc în apele dulci: somnul, linul,
bibanul, crapul, avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc și în apele sărate și în cele dulci: sturionii
(păstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia etc.

În ceea ce privește mamiferele prezente în arealul Deltei, găsim 54 de specii, care pot fi întâlnite
preponderent în zonele mai izolate de uscat sau în cele mlăștinoase. Dintre acestea amintim: hermina, câinele
enot, bizamul, vulpea, vidra, nurca europeană, pisica sălbatică, mistrețul, castorul etc.

Cu siguranță cel mai mare spectacol oferit de Deltă este cel dat de păsări, nu mai puțin de 331 de specii.
Dintre acestea aproximativ 130 sunt migratoare. Pe lângă păsările mai cunoscute și mai comune care pot fi
regăsite aici (diferite specii de rațe și gâște, stârci, egrete, lebede, cormorani, pescăruși și alte păsări specifice
zonelor umede), în Deltă se întâlnesc și specii mai rare și mai puțin prezente în alte zone din România, cum
ar fi țigănușul, lopătarul, ciocântorsul, piciorongul, alături de specii mai rare de gâscă cum ar fi gâsca cu gât
roșu (50% din populația mondială), specii rare de răpitoare sau cormoranul mic (60% din populația
mondială).

ARII PROTEJATE:

Delta Dunării cuprinde 20 de zone strict protejate, care însumează o suprafață totală de peste 50 000 ha,
reprezentând aproximativ 9% din arealul total al rezervației. Cele mai importante dintre acestea sunt: Roșca
– Buhaiova, Sărături – Murighiol, Insula Popina, Periteașca - Leahova, Grindul Lupilor și Chituc, Insula
Ceaplace, Pădurea Letea și Caraorman, Lacul Nebunu, Sacalin – Zătoane, Lacul Belciug etc.
ȘTIAȚI CĂ:
 Delta Dunării ocupă unul dintre locurile fruntașe din lume în ceea ce privește biodiversitatea? Unele
surse o plasează pe locul trei la numărul de specii (peste 5 000) pe suprafață.
 Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă din Europa și deține cea mai mare suprafață compactă
de stuf din lume?
 Peste 50% din speciile de păsări din Europa se regăsesc în Deltă?
 Pelicanul creț este cea mai mare pasăre din Europa? Măsoară 180 cm și are o anvergură a aripilor de
320 cm. În același timp, în Deltă, se întâlnește și cea mai mică pasăre din România, pânțărașul, ce
măsoară doar 10 cm și cântărește 10 grame.
RECOMANDĂRI:
 Primăvara târzie este cel mai bun anotimp pentru o vizită în Deltă. Păsările se întorc din migrație,
peisajul înverzește, iar spre final de mai deja își fac apariția și nuferii. În același timp este prohibiție
la pescuit așa că nu este foarte mare aglomerație pe canale și este mult mai liniște.
 Nici celelalte anotimpuri nu sunt de ocolit, toamna aduce în peisaj o nouă migrație iar speciile pe
care le puteți întâlni pot fi unele rare și deosebite. Iarna este spectaculoasă mai ales dacă îngheață
lacurile, iar peisajul se schimbă complet. În luna februarie pelicanii creți se îmbracă deja în penaj
nupțial, această specie fiind una dintre cele mai impresionante din Deltă în acest moment.
 Mila 23 este poate cel mai bun punct din care să explorați Delta, este liniștit, nu este pe canalele
mari, iar poziționarea lui în mijlocul rezervației facilitează transportul către aproape orice altă zonă.
Letea este cel mai bine conservat sat din Deltă, iar dacă vreți să descoperiți specificul caselor
pescărești acesta este locul perfect de explorat. Sfântu Gheorghe oferă și el un specific aparte, mai
ales prin faptul că peisajul se schimbă iar unirea Dunării cu Marea Neagră este de neratat pentru o
experiență completă, mai ales dacă vă doriți și un colț de plajă sălbatică.
 Pădurea Letea este un loc aparte unde poți admira liana grecească cum se cațără pe copacii din jur,
poți vedea multe specii de orhidee sau stejari foarte bătrâni, ce alcătuiesc un peisaj unic în România
format de dunele de nisip ce alternează cu fâșii de vegetație.

Bibliografie:
 http://www.ddbra.ro/media/Zonele_RBDD.jpg
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
 https://romaniasalbatica.ro/ro/rezervatie-biosfera/delta-dunarii
 https://discoverdobrogea.ro/padurea-letea/
 http://travel.ro/320-2padurea-letea-minunatia-din-delta-dunarii-unde-animalele-cresc-libere/