DELTA DUNARII

Delta Dunarii este cea mai reprezentativ delta din Europa i una dintre
cele mai complexe din lume. Aceasta reprezint un obiectiv de mare atracie
prin prezena n cadrul ei a unei variate vegataii i faune piscicole si
ornitologice. Aici exist cea mai bogat i mai variat faun ornitologic din
Europa si anume peste 300 de specii de pasri, unele dintre ele declarate
monumente ale naturii si ocrotite de lege.

Un paradis natural se ntinde la varsarea Dunarii n Marea Neagra, acolo

unde fluviul si ncheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata
Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de
canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de
dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care
3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei
Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate
sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si
deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel
putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si
scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent
cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an
si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului,
vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5
m/an).
Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu
Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind
Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele
Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua
brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in
Sulina si Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul
sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si
transporta
18%
din
volumul
de
apa
al
Dunarii.

Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza

insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI

: in interiorul Deltei se gasesc peste 32

de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt:
ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;
ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;
ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si
plaurului);
stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;
un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un
amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.
Plaurul este o formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un
strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini
ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat,
plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule
plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata
apei.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in

bataia vantului, navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul
Lumina in urma aglomerarii mai multor plauri adusi de vant. Dupa cateva
saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte puternic s-a desfacut,
plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului. Aceasta
dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite
canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa.
Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites
australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros.
Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris),
cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia
sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun
si cret. Tot pe plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca,
vulpea.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume
insumand 1560 km2.
ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape
perpendiculara pe bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri
fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 20 000 ha,
6%);
incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si
crescatorii piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata
Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar
unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi
reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente
de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a
regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul
tuturor speciilor de pesti din Delta.

CLIMA
Deltei este specific, cu puine precipitaii, dar cu umezeal provenit
din evaporaii, cu veri rcoroase i cu ierni fr temperaturi foarte
sczute, dar vntoase. Datorit variaiei nclziri i rcirii diferite a

suprafeelor de nisip i de ap se nate o briz diurn cu efect local.

Umiditatea relativ a aerului este mare. Dunrea nghhea uneori iarna,
iar blile i lacurile nghe ntotdeauna iarna, ceea ce afecteaz negativ
lanul trofic. O mare influen asupra ecosistemelor o are variaia
sezonier a apelor care ridic i coboar nivelul n lacuri i bli
stimulnd migraia i reproducere animalelor acvatice i cuibritul
psrilor. Delta Dunrii este inclus n Rezervaia Biosferei monument al
naturii protejat de UNESCO.
Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade
cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine,
alctuiesc o suprafat activ specific deltei si lagunelor adiacente, cu
totul diferit de cea a stepelor pontice.

Dunele de nisip din Caraoman

VEGETATIA
In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup
cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n
amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6%
din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus,
Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin,
plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe
6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota
caracteristic peisajului. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe
3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea,
Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris,
Carex colchica, Ephedra distachya.

Nufarul galben, de o importan excepional pentru depunerea icrelor

animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafaa lucie a frunzelor polenizarea o
asigur insectele, fructul se coace n adnc iar seminele plutesc. Seminele
nuferilor sunt agreate de psri.
Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunrii este specific vegetaia
plutitoare iar biotopurile sunt diverse: mlatini stuficole, lacuri, plaur plutitor
sau fix, pduri de foioase, vegetaie de grind cu sol srat, pdure
luxuriant(Grindul Letea ,cu aspect tropical).

FAUNA

Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din
fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si
de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare
cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin
prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2
specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi
(4 specii).
PESTI
In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste
110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei.
50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta
Dunarii.
STIUCA- rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o
cunoaste marea majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci
asigura selectia vanand pestii bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se
mai spune si sanitarul baltilor. Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de
stiuca avand o lungime de 5-6 mm si atinge dupa numai trei saptamani 15
mm, iar pana la sfarsitul luni mai, cand alti pesti isi depun icrele, puietul de
stiuca este destul de mare pentru a se hrani cu larvele acestora. Atinge
maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de
grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de
reproducere incepe dupa topirea gheturilor, adica din februarie-martie si
tine
pana
in
aprilie.
Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati
perioadic (in fiecare luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica
pentru a inlatura surprizele neplacute prin taierea firului. Dintii cad in
perioada cu luna noua, iar pe luna plina stiuca da dovada de maxima

agresivitate.
SOMNUL - somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci
din Romania, putand ajunge si la peste 100 de kg . Este un peste cenusiu ce
are corpul neacoperit de solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de
mucus.Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara
patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine dezvoltat,
urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand
vederea slaba.
PASARI
Delta Dunarii supanumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300
de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt,
etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt
sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj
primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor
grupe: mediteranean; europen; siberian; mongolian; chinez; arctic.

Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti
biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna
acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii
ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele,
pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si
strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64
specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori,
mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun,
acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus
prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas
sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus
oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul,
vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul. Coloniile de cuibrit.

10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente

ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot
grupa in 2 clase dupa culoarea penajul:
albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada
muta si cantatoare;
policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu,
vulturul codalb.
Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul
dunarean, pasarea ogorului.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai

bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre
care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii,
din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul
caviar).
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este
grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul
romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime
pe Dunare.
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune,
participand cu din productia interna de peste.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor,
al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica
si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul
5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta
ecologica este a 3-a din lume.

Bibliografie:
- www.google.ro
- www.referat.ro
- www.deltadunarii-turism.ro
- www.jurnalul.ro
- http://www.deltadunarii.ro/imagini.asp
- http://www.ziua.ro/delta.html
- http://www.caraorman.ro/index.htm
- http://www.delta-dunarii.ro/imagini.html
- http://www.ddbra.ro/

UNIVERSITATEA IOAN SLAVICI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZARE: CONTABILITATESI INFORMATICADE GESTIUNE

REFERAT
TEMA :

DELTA DUNARII

Student:
semestrul ll
Grupa: 3