Bucuresti vegetatia si fauna

Totalul suprafeei nete plantate n Bucureti este de cca.3000ha (parcuri, grdini publice,
scuaruri, aliniamente i ansambluri de locuine , poduri) ceea ce reprezint aproximativ 15% din
teritoriul administrativ. Suprafaa aferent unui locuitor este de 16mp.
Terenurile acoperite permanent de ape au de asemenea, un aport semnificativ la meninerea
calitii mediului. Ele totalizeaz 350 ha., ceea ce reprezint 6,0% din teritoriul administrativ.
Suprafaa aferent unui locuitor este de 6,6mp.
Pe teritoriul oraului, au fost identificate 53 surse de poluare cum ar fi centrale termoelectrice
sau diverse ntreprinderi
In parcurile amenajate din interiorul orasului se pot intalni specii aclimatizate, care nu sunt
specifice campiei. Climatul si relieful din imprejurimile Bucurestiului sunt potrivite pentru
agricultura. Se cultiva cereale, legume si pomi fructiferi.
In paduri cresc o mare varietate de ciuperci, ferigi si muschi.
Fauna este formata mai ales din animale domestice. Vegetatia s-a restrans treptat si multe din
animalele salbatice au disparut. In zilele noastre au ramas pasari si rozatoare mici, ca veveritele,
in insulele de padure care mai exista. In culturile de cereale traiesc pasari, rozatoare si insecte.
Unele vietati s-au adaptat vietii de oras. De pilda, rozatoarele, pasarile si insectele salasluiesc
acum printre case si alte cladiri. in continuare sunt prezentete cateva exemple de plante si
animale intalnite mai des in jurul Bucurestiului.
Plopul
Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori care apar inainte de infrunzire. Are o
crestere rapida si o mare capacitate de inmultire. In tara noastra cresc zece specii de plopi. in
zona de campie (Bucuresti) cel mai frecvent intalnit este plopul inalt (aproximativ 30 de metri)
cu coroana larga, rotunda si cu scoarta albicioasa. Lemnul de plop este folosit la fabricarea
chibriturilor, a furnirelor, a sindrilei precum ti in industria celulozei.

Salcia
Este un arbore inalt de pana la 20 de metri, cu frunze lanceolate si flori grupate in inflorescente.
Are lemnul usor, moale, omogen, folosit mai mult pentru foc si la fabricarea chibriturilor. Salcia
creste spontan in special in zona de campie pe maluil apelor si in parcuri.
Stejarul de ses
Exista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea, stejarul de ses este un arbore cu frunze
cazatoare, care poate atinge 30-40 metri inaltime. Creste greu, dar traieste cel putin 400 de ani.
Scoarta sa contine tanin si este utilizata in industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este folosit in
industria mobilei. Stejarul face un fruct numit ghinda, de forma alungita si cilindrica. Ghinda, de
dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii, este asezata intr-o cupa micuta, numita
capsula.
Ciresul
Este un pom fructifer din familia rozaceelor, inalt de 8 12 metri cu trunchiul de culoare bruna
cenusie, cu flori albe. Fructul este format dintr-o grupa carnoasa, sferica, de culoare galbuie sau
rosie cu diferite nuante, cu gust dulce sau amarui. Se cultiva in livezi sau in gradinile particulare.
Lemnul ciresului este folosit la fabricarea mobilei.
Castanul
Castanul obisnuit cu frunze dintate face fructe comestibile, castanele. Acestea sunt acoperite cu
un invelis dur, spinos, care se deschide la maturitate in patru parti. Fructul numit castana, nu
trebuie confundat cu castana de India, fruct al unui tip diferit de castan, necomestibil.
Bufnita
Face parte din familia pasarilor rapitoare de noapte. Sunt specii adaptate la viata nocturna, au
vazul si auzul foarte bine dezvoltate. Acuitatea vizuala si auditiva le permite localizarea prazii
(de regula mici rozatoare) pe care o imobilizeaza cu ghearele. Penele sunt mari si infoiate si nu
produc zgomot cand pasarea zboara. Au un cap mare cu mobilitate accentuata; ochii sunt situati
frontal si delimitati de pene in forma de rozeta acoperind si baza ciocului. Ciocul este puternic,
maxilarul incovoiat si cu margini ascutite.

Delta Vacaresti
n cei peste 20 de ani ct a fost neglijat, zona Lacului Vcreti a fost recucerit de natur.
Locul, cunoscut n prezent i ca "Groapa Vcreti", este alimentat de izvoare subterane, care au
permis creterea unei vegetaii diverse i a unor vieuitoare, ca psri (94 de specii), ntre care
strci, egrete, cormorani, pescrui, lebede, liie, rae slbatice, muscarul negru, animale
acvatice ca erpi de ap, tritoni, dar i vulpi, iepuri, vidre i bizami, care supravieuiesc ntr-un
ecosistem stabil
Fotograful Helmut Ignat a publicat, n ediia n limba romn a revistei National Geographic, nr.
109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentnd psri slbatice (rae, liie, lebede,

gte), i mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit n acest ecosistem specific unei
delte.
n timpul migraiilor de primvar i toamn, zona joac un rol deosebit de important pentru o
serie de specii de psri migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconeaz specii de psri
cnttoare, protejate de legislaia autohton i european. n martie 2013, autoritile au reuit s
recupereze de la braconieri civa sticlei, o cintez i un florinte. Dei nu sunt psri pe cale de
dispariie, ele sunt totui protejate de lege

Specii rare, la 20 km de Bucuresti

La fiecare 20 de minute, n lume, cel puin o specie de plante sau animale dispare. Numrul
speciilor ameninate cu dispariia total, n urmtoarele decenii, este estimat la 50.000 pe an,
potrivit World Conservation Union. Cteva dintre speciile protejate de flor i faun pot fi vzute
la 20 de kilometri de Bucureti, n cadrul perimetrului Staia Arcuda de tratare a apei.
Cea mai mare dintre cele trei staii de tratare a apei ale Apa Nova Bucureti, care se ntinde pe o
suprafa de 136 de hectare i care a fost nfiinat acum mai bine de 130 de ani, include 90 de
hectare ecologice, unde exist plante i specii pe cale de dispariie. Zona ecologic este absolut
necesar pentru asigurarea calitii i securitii ntregului proces de producere a apei potabile
n urma unui studiu comandat de Apa Nova, s-a dovedit c aici exist specii protejate - la nivel
naional i european - de flor i faun. Este vorba de trei habitate incluse n Directiva Habitate
Reeaua European de Arii Protejate: Natura 2000.
Trifoiul cu patru foi i otrelul - o specie de plant carnivor sunt doar dou dintre speciile de
plante pe protejate care exist la Arcuda.

Realizat de echipe de cercettori de la Universitatea Bucureti, Universitatea Iai i Asociaia

Grdinilor Botanice din Romnia, studiul a presupus o investiie de 30.000 de euro i s-a ntins
pe o durat de doi ani.

"Suntem preocupai ca impactul aciunilor noastre s fie redus. O ap sanitar sntoas nu poate
veni dect dintr-un mediu protejat. Am realizat c la Arcuda exist o comoar natural deosebit.
Mediul este foarte generos, el s-a pstrat. Aa ne-a venit ideea i am cerut acest studiu. Studiul
ne-a dovedit ceea ce am bnuit, iar rezultatele lui ne-au uimit pe toi. S-a dovedit c aici exist
trei habitate protejate la nivel european, ele fac parte din directiva european. Exist nou specii
de plante protejate la nivel naional i european. Sunt locuri unde ele au disprut, la Arcuda ele
exist. Sunt ase specii de amfibieni i reptile, toate dovedesc c exist o simbioz perfect ntre
ap, mediul natural i c aciunile noastre sunt cu atenie pentru mediu", a declarat Oana Ranetti,
specialist Relaii Publice Apa Nova Bucureti, cu ocazia celebrrii Zilei Mondiale a Apei.

Situat la 20 de kilometri de Bucureti, Staia Arcuda a fost nfiinat n urm cu peste 130 de
ani, cu scopul de a produce ap potabil pentru o parte dintre locuitorii Capitalei. Apa brut din
rul Dmbovia este preluat prin canalul de aduciune Brezoaiele-Arcuda i, n urma unui ntreg
proces, apa este tratat pentru a deveni potabil. Decantarea apei are loc n patru decantoare
lungi, care se ntind pe o suprafa de 12 hectare. Filtrarea se realizeaz cu ajutorul a 42 de filtre
rapide.

Bibliografie
1. www.descopera.ro/dnews/14018434-specii-rare-protejate-de-flora-si-fauna-pot-fi-vazutela-20-de-kilometri-de-bucuresti
2. www.pmb.ro
3. http://www.ziare.com/articole/delta+vacaresti+zona+protejata