Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultura

Cuprins:

1. Asezarea geografica

2. Situatia resurselor si serviciilor produse de lacul de acumulare

Vidraru

3. Diverse activitati turistice

4. Aspecte pozitive si importanta

5. Aspecte negative care influenteaza deteriorarea lacului de

acumulare Vidraru

6. Recomandari pentru remedierea aspectelor negative

7. Concluzii

8. Bibliografie
 Lacul Vidraru

1. Asezare geografica

Lacul Vidraru este un lac de acumulare creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în
județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și
prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul și instalațiile adiacente sunt folosite
pentru recreere, turism și sporturi.

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda
și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul
Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.

Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă
de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km.

Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu
o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc.
Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).
 Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960.
Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost
excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au
turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea,
au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.

La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul

8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.

2. Situația resurselor și seviciilor produse de lacul de acumulare

Vidraru

Principalul motiv pentru care s-a construit lacul de acumulare Vidraru a fost acela
al potentialului de utilizare a acestuia pentru energie electrică. in anul 1966 a fost
desăvârșită una din cele mai mari lucrări hiodroenergetice din tară: barajul de la
intrarea in cheile Argeșului. Pentru a asigura volumul de apă prevăzut pentru lac,
au fost construite baraje, lacuri de acumulare, captări și conducte de aductiune
dinspre râuri vecine Areșului: Topologul, Vâlsanul, Cernatul, Râul Doamnei, Baciu
și altele. S-au construit trei lacuri mai mici, pe afluenți, în zona montană și alte 13
lacuri (cu hidrocentrale), în aval, pană la Pitești. Hidrocentrala de la Vidraru (220
MW) a necesitat realizarea unui baraj de beton in arc, care in momentul terminării
se situa, prin inăltimea sa de 166,6 m, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul
20 în lume, a unui lac de acumulare cu un volum de 465 milioane m3, a unei
derivatii principale de 13,3 km, a unei centrale subterane, la Corbeni, cu o putere
instalată de 220 MW și a unui sistem de captări și aductiuni secundare de 29 km.
Centrala subterană Vidraru este adevaratul "templu" al amenajării. într- o cavernă
avand dimensiunile: înăltimea de 31,70 metri, lungimea de 67,80 metri și latimea
de 16,70 metri, amplasată la 104 metri sub nivelul albiei raului Argeș, se aflä sala
mașinilor și transformatoarele de inaltă tensiune.

3.Diverse activități turistice desfășurate în zona lacului Vidraru

Pe lângă resursele de energie pe care le generează lacul de acumulare Vidraru,

acest lac este încadrat in categoria de folosintă complexă, adică oferă servicii ca:
protectie împotriva viiturilor și inundatilor, fürnizare de apă potabilă și industrială
pentru localitătile din aval, irigatii, dezvoltarea transportului pe apă, a pisciculturii,
etc. Potentialul turistic este in creștere in zona lacului Vidraru. Accesul la baraj se
face pe malul stic al lacului, pe drumul care urcă până la Bâlea. Din capătul
barajului, la stânga se poate merge spre depresiunea Cumpăna. Turiștii pot urca
pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea împrejurimilor. De asemenea,
pe muntele Pleasa se afla statuia lui Prometeu cu fulgerul în mâna, ca simbol al
electricitäti, realizata de sculptorul Constantin Popovici. La câteva sute de metri de
baraj se află,,Casa Argeșeana" și debarcaderul unde se organizează curse de
agrement cu vaporașul. Se poate vizita și Cetatea Poenari, pe muntele Cetătuia.
(Agentia pentru Protectia Mediului Argeș, 2005) Pentru pasionatii sporturilor
extreme, la baraj a fost amenajată cea mai înaltă pistă de lansare pentru bungee
jumping .In imaginea de mai jos este prezentat vaporasul cu care se organizează
curse de agrement pe lac. Lacul de acumulare Vidraru este un obiectiv turistic
vizitat deopotrivă de români și străini. Este punct de trecere către Transfăgărașan,
pe ruta căruia se întâlnește lacul glaciar Bâlea. Lacul de acumulare Vidraru poate
servi de asemenea in scopuri știintifice și de educare.

4. Aspecte pozitive și importanta lacului de acumulare Vidraru

Referitor la importanta lacurilor de acumulare și a constructiilor hidrotehnice,

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (informatii prezente pe site-ul oficial in
2008) adoptă următoarea poziție: "Construcțiile hidrotehnice sunt lucrări
complexe care se execută atât pentru folosirea resurselor de apă în diverse
scopuri, cât și pentru combaterea efectelor distructive ale apei". Prin realizarea
acestora, se urmărește folosirea apei în scopuri precum:

 alimentarea cu apă potabilă si industrială

 producerea de energie electrică

 irigații

 atenuarea viiturilor

 lucrări de apărare și drenare;

 dezvoltarea transportului pe apă, a pisciculturii și a sporturilor nautice

  ameliorarea microclimatului și a mediului ambiant

5. Aspecte negative care influențează deteriorarea lacului de

acumulare Vidraru

O altă cale de deteriorare este poluarea provenită de la dejectiile deversate

direct in lac de către pensiunile si hotelurile din zonă, precum şi poluare cu
reziduri lăsate de turişti. Indiferent de sursa de poluare, pe suprafata lacului
Vidraru se gasesc diferite deşeuri (pet-uri, conserve, sticle ,materiale feroase
uzate, chiar şi cauciucuri).
Deteriorarea este prezentă şi în aval de lucrarea hidrotehnică, în principal datorită
poluării cu reziduri läsate de turiştii care vin la iarbă verde. Pe lângă poluarea
datorată traficului (zona lacului de acumulare este tranzitată pentru diverse
destinati: Bâlea Lac, cabana Cumpăna, etc), este prezentă şi poluarea cu reziduri.
in urma unui week-end petrecut în zonă de către turişti, se strâng foarte multe
deşeuri in cursul de apă şi pădurile adiacente. Turiştii se scuză acuzând autoritătile
de faptul că in zonă nu sunt amplasate coşuri de gunoi sau toalete ecologice.
Pretul plătit este poluarea apei, a pădurilor ripariene şi poluarea estetică. in mediu
se acumulează materiale care sunt greu biodegradabile (pungi de plastic, pet-uri),
iar ritmul de reciclare este mult inferior ritmului de aparitie.
 6.Recomandari pentru remedierea aspectelor negative

Un plan de management integrat al bazinului hidrogra fic al Argeșului ar trebui să

contină obiective pentru ca lacul de acumulare Vidraru să satisfacă toate
necesitătile utilizatorilor, dar printr-o utilizare durabilă. Astfel, câteva recomandari
ale programului de management ar fi:

-utilizarea resurselor de apă pentru generarea energiei electrice, dar să se țină

cont și de prevenirea deteriorării stării ecosistemelor acvatice, conservarea și
dezvoltarea biodiversității florei și faunei acestora, a ecosistemelor terestre și a
zonelor umede care au legatură cu ecosistemul acvatic

-alimentarea orașelor Curtea de Argeș, Pitești și București cu apă potabilă, prin

dezvoltarea sistemului de gospodărire a apei, prin protejarea pe termen lung a
resurselor de apă disponibile;

-îmbunatățirea stării mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere

progresivă a emisiilor și reducerea și stoparea emisiilor de substante periculoase

-controale mai eficiente la pensiunile turistice și o mai bună practică in

amendarea poluatorilor

-prevenirea eroziunii malurilor și găsirea solutiilor pentru păstrarea in conditii cât

mai bune a pădurilor ripariene

-asigurarea necesarului de coșuri de gunoi, toalete ecologice

-instituirea unui program de educatie ecologică și amplasarea de panouri

informative cât mai sugestive privind protectia apei din lacul Vidraru

-informarea și participarea publicului in procesul de luare a deciziilor.

 7. Concluzii:

• Hidrocentrala de la Vidraru (220 MW) a necesitat realizarea unui baraj de

beton în arc, care în momentul terminării se situa, prin înältimea sa de
166,6 m, pe locul 3 în Europa și pe locul 20 in lume;

• După construirea centralei de la Vidraru au urmat alte hidrocentrale pe

cursul râului Argeș;

• Lacul de acumulare Vidraru este încadrat in categoria de folosință

complexă, adică oferă servicii ca: protectie împotriva viiturilor și
inundatilor, furnizare de apă potabilă și industrială pentru localitătile din
aval, irigatii, dezvoltarea transportului pe apă, a pisciculturii, etc.,

• Lacul de acumulare Vidraru atrage deopotrivă turiști veniti pentru

admirarea peisajelor sau pentru sporturi extreme, cum ar bungee jumping;

• Lacul de acumulare este vizitat și cu scopuri educative și de cercetare;

• Deteriorarea lacului de acumulare Vidraru consta în: eroziunea

malurilor,supraexploatarea apei,poluare cu deseuri, poluare cu ape
menajere provenite de la pensiunile din zona;
8.Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Vidraru
https://www.scribd.com/document/223102617/Barajul-
Vidraru-Pe-Arges
https://muntii-fagaras.ro/vidraru