Sunteți pe pagina 1din 9

Cercetari privind cultura comparativa a unor genotipuri de cartof

dulce in Sud-Vestul Romaniei

Beneficii: Numeroase studii au demonstrate de-a lungul timpului că un consum frecvent de


cartofi dulci ar putea preveni afecţiuni grave precum diabetul, obezitatea sau bolile de inimă.

100 de grame de cartof dulce gătit (copt sau fiert) are puţin peste 100 de calorii, 24 de
grame de sodiu, 195 mg de potasiu, 6 grame de fibre, 3.6 grame de proteine, 12 grame de
zaharuri, calciu, fier, 37% din necesarul zilnic de vitamina A, 16% din doza zilnică
recomandată de vitamina B6, 10% din necesarul de vitamina B5, 15% din DZR de potasiu şi
28% din cea de mangan.

Recomandaţi bolnavilor de diabet, dar şi celor care vor să se ferească de această boală –
cartofii dulci au un indice glicemic scăzut iar cercetările arată că pot reduce episoadele de
scădere bruscă a glicemiei şi apariţia sindromului de insulino-rezistenţă. De asemenea,
fibrele din cartofii dulci au rol de a regla glicemia şi de a îmbunătăţi digestia, prevenind
constipaţia şi balonarea.

Îmbunătăţesc circulaţia sângelui datorită sodiului şi a potasiului.

Conţinutul bogat în betacaroten ar putea ajuta la prevenirea cancerului de prostată, se arată


într-un studiu al experţilor de la universitatea Harvard. De asemenea, cancerul de colon este
ţinut la distanţă tot datorită acestui antioxidant puternic.

Fierul din cartofii dulci poate sprijini fertilitatea. În plus, vitamina A (transformată astfel în
organism cu ajutorul betacarotenului) este esenţială în timpul sarcinii şi alăptării, pentru a
asigura un echilibru hormonal.

Vitamina C şi, iarăşi, betacarotenul întăresc sistemul imunitar, ferindu-ne de răceli şi alte
probleme respiratorii.

Colina din cartofii dulci este un nutrient important care ajută la menţinerea sistemului
muscular, dar şi a memoriei. În plus, colina promovează un somn liniştit şi ajută la
transmiterea corectă a impulsurilor nervoase. Un studiu publicat în Journal of Medicinal
Food arată chiar că aceste legume pot avea proprietăţi antiinflamatorii.

Vitaminele A, C şi E din cartofii dulci sunt aliaţii vederii optime. Tot vitamina A este
necesară pentru a contracara efectul nociv al radiaţiilor ultraviolete şi pentru a stimula
producţia de colagen, care asigură elasticitate pielii, prevenindu-se astfel apariţia temutelor
riduri.

(https://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/cartofi-dulci-recomandati-bolnavilor-de-
diabet-sursa-bogata-de-vitamina-a-13894427 )

istorie

Faimosul Cristofor Columb a descoperit în urmă cu aproape 600 de ani faimosul Tărâm al
Mirodeniilor, Peru în termenii actuali, dar şi trei plante care au revoluţionat industria
alimentară de-a lungul timpului: porumbul, cartoful alb şi...cartoful dulce.

Acesta se pare că era cultivat de mii de ani de către incaşi, în scopul de a fi dat ca hrană
animalelor. A durat mai bine de 200 de ani până ca un bucătar la Casa Regală a Angliei să se
prindă că banalul cartof poate fi la fel de bine consumat şi de către oameni.

Povestea pe scurt este că bucătarul, supărat că stăpânul său nu i-a apreciat bucatele (felii de
cartofi cruzi – deoarece nu ştia cum se prepară), a aruncat cartofii, de ciudă, într-un cuptor
încins. Mirosul l-a ademenit pe stăpân, care a întrebat de unde vine acest miros îmbietor iar
bucătarul i-a servit apoi acei cartofi copţi, care au fost extrem de apreciaţi şi totodată
consideraţi delicatese, care cu greu mai puteau fi consumaţi de către cei cu venituri mici.

În zilele noastre, cartoful dulce este cultivat mai ales pe tărâmul asiatic, în insulele
Pacificului, în întreaga Americă şi în părţile sudice ale Rudiei. Însă China este cel mai mare
producător, acoperind circa 80% din producţia mondială şi oferind peste 100 de varietăţi. În
India chiar se mai practică folosirea sucului de lămâie în combinaţie cu o pastă de cartofi
dulci pentru vopsirea părului.

Scurt istoric

Cartoful dulce (Ipomoea batatas) sau Batata este o planta dicotiledonata care apartine
familiei Convolvulaceae. Este de dimensiune mare , contine amidon, cu gust dulce, radacina
fiind sub forma de tuberculi. Frunzele tinere si lastarii sunt uneori consumati ca verdeturi sau
salata. Ipomoea batatas este originar din regiunile tropicale din America. Din aproximativ 50
de genuri si mai mult de 1.000 de specii de Convolvulaceae, I. batatas este singura planta de
cultura de o majora importanta , multe specii fiind otravitoare. Cartofi dulci sunt putin
inruditi cu cartofii (Solanum tuberosum) si nu fac parte din familia Solanaceae.
Genul Ipomoea din care face parte si cartoful dulce, include mai multe flori de gradina
numite gloriile diminetii, desi acest termen nu este de obicei extins la Ipomoea batatas.
Unele soiuri de Ipomoea batatas sunt cultivate ca plante ornamentale.
Planta este o vita erbacee perena, care produce frunze in forma de inima sau palmat lobate
si flori cu gamopetale de marime mijlocie. Radacina comestibila sub forma de tubercul este
lunga si conica, cu piele neteda a carei culoare variaza intre galben, portocaliu, rosu, maro,
mov si bej. Pielea variaza de la bej pana la alb, rosu, roz, violet, galben, portocaliu si violet.
Soiurile de cartofi dulci cu piele alba sau galben pal sunt mai putin dulci si zemosi decat cei
cu piele rosie, roz sau portocalie.

Origine, distributie si diversitate

Originea si domesticirea cartofului dulce se


considerata a fi in America Centrala sau America de Sud. In America Centrala cartofii dulci au
fost domesticiti acum cel putin 5.000 de ani. In America de Sud, Peru s-au gasit resturi de
cartofi dulci datand inca din 8000 i.e.n. Alti cercetatori considera ca originea I. batatas a fost
intre Peninsula Yucatán din Mexic si gura raului Orinoco din Venezuela. Inceperea si
dezvoltarea cultivarii cartofului dulce a fost cel mai probabil raspandit de catre localnici in
Caraibe si America de Sud prin 2500 i.e.n. O mai mica diversitatea moleculara este gasita in
Peru-Ecuador ceea ce sugereaza ca aceasta regiune ar trebui sa fie considerata ca fiind
centrul secundar al diversitatii cartofilor dulci .
Cartofii dulci au fost cultivati in Polinezia inainte de explorarea din vest. Cartofii dulci gasiti in
Insulele Cook a fost datati cu radiocarbon ca fiind de prin anul 1000 e.n si teoria actuala este
ca acestia au fost adusi in Polinezia centrala aproximativ in 700 d.Hr., posibil de polinezienii
care au calatorit in America de Sud si inapoi si s-au raspandit in intreaga Polinezie pana in
Hawaii si Noua Zealanda . Este posibil totusi ca sud-americanii sa-i fi adus in Pacific, desi
acest lucru este putin probabil pentru ca polinezienii sunt cunoscuti ca avand o puternica
traditie maritima , nu amerindieni din sud. Teoria ca planta s-ar fi putut raspandi prin
seminte plutind peste ocean nu este sustinuta de dovezi. Ca si alt contraargument la aceasta
teorie este faptul ca Batatele cultivate in Polinezia sunt din specia Ipomoea batatas care sunt
in general cultivati prin butasi de vita nu prin seminte.
Cartofii dulci au devenit populari foarte timpuriu in insulele din Oceanul Pacific,
raspandindu-se din Polinezia in Japonia si Filipine. In cazul unor inundatii provocate de taifun
acestia au fost o cultura sigura spre deosebire de alte culturi ce fac parte din alimentele de
baza. Cartofii dulci sunt prezenti in mai multe feluri de mancare preferate din Japonia,
Taiwan, Filipine, si alte natiuni insulare. Indonezia, Vietnam, India si alte tari din Asia sunt de
asemenea mari cultivatori de cartofi dulci.
Uganda (al doilea cel mai mare cultivator dupa China), Rwanda si alte cateva tari africane
cultiva culturi pe suprafete mari, batatele fiind o parte importanta a dietei popoarelor lor. In
America , locul de origine al cartofului dulce, se produce mai putin de trei la suta (3%) din
productia mondiala. Europa are doar o foarte mica productie de cartofi dulci, in special in
Portugalia.
Denumiri
Desi este uneori numit yam in America de Nord, cartoful dulce nu este din familia yam
(Dioscoreaceae) si nici nu este in stransa legatura cu cartofii comuni . Primii europeni care au
gustat cartofii dulci au fost membrii expeditiei lui Columb in 1492. Mai tarziu, exploratorii au
gasit mai multe soiuri sub diferite denumiri locale, dar numele care a ramas a fost numele
indigen Taino de Batata. Acest nume a fost ulterior transformat in nume similar pentru
diferite legume sau pentru cartoful obisnuit, provocand o confuzie din care nu a mai revenit.
Prima inregistrare a numelui de sweet potato (cartofi dulci) se gaseste in Oxford English
Dictionary in 1775.
Portughezii au luat numele direct din cultura Taino sub denumirea de batata , in timp ce
spaniolii l-au combinat cu cuvantul din limba Quechua papa ce inseamna cartof , pentru a
crea patata , acesta fiind cuvantul pentru cartoful comun. In Argentina, Venezuela, Puerto
Rico si Republica Dominicana este numit Batata. In Mexic, Peru, Chile, America Centrala si
Filipine cartofu dulce este cunoscut sub denumirea de camote (alternativ kamote in Filipine),
derivat din cuvantul nahuatl - camotli. Boniato este un alt nume utilizat pe scara larga in
Spania continentala si in Uruguay.
Cultivarea
Planta nu tolereaza inghetul. Acesta creste cel mai bine la o temperatura medie de 24°C ,
soare mult si nopti calde. Precipitatiilor anuale de 750-1,000 mm sunt considerate cele mai
potrivite, cu un minim de 500 mm in sezonul de crestere. Cultura este sensibila la seceta in
etapa de initiere de 50-60 zile dupa plantare si nu tolereaza suprasaturarea cu apa a solului ,
deoarece poate provoca putrezirea tuberculilor si reduce cresterea radacinilor daca aerisirea
este slaba.
In functie de soi si clima , tuberculii se maturizeaza in doua pana la noua luni. Cu grija ,
soiurile care au o maturizare timpurie pot fi cultivate ca o cultura de vara anuala in zonele
temperate. Cartofi dulci fac rar flori atunci cand lumina zilei este mai lunga de 11 ore pe zi ,
asa cum este in zona temperata. Ei cresc bine in multe conditii agricole si au putini dusmani
naturali; pesticidele sunt rareori necesare. Cartofii dulci sunt cultivati pe o varietate de
soluri, dar bine drenate avand o textura medie, un pH de 4.5-7.0 fiind mai favorabile pentru
plante. Ei pot fi cultivati in soluri sarace, cu putin ingrasamant . Cu toate acestea, cartofii
dulci sunt foarte sensibili la toxicitatea aluminiului si vor muri in aproximativ sase saptamani
de la plantare, daca nu se aplica var la plantarea in acest tip de sol.
La tropice, cultura poate fi mentinuta in sol si recoltata dupa necesarul pentru pietei sau
consum casnic. In regiunile temperate, cartofii dulci sunt cel mai des cultivati in ferme mari si
sunt recoltati inainte de primele geruri.
In sud-estul Statelor Unite cartofii dulci sunt conservati in mod traditional pentru a
imbunatati timpul depozitarii, aroma si proprietatile nutritive, precum si pentru a permite
ranilor de pe peridermul radacinii recoltate de a vindeca.
Pentru o intarire adecvata a tubercului se recomanda uscarea radacinilor proaspat sapate pe
teren pentru doua - trei ore, apoi depozitarea la 29-32 ° C, cu umiditate relativa 90 pana la
95% timp de cinci pana la paisprezece zile. Cartofii dulci intariti se poate pastra timp de
treisprezece luni cand sunt pastrati la 13-15 ° C, cu umiditate relativa > 90%, o temperatura
scazuta putand duce la distrugerea lor.
Recolta
In 2010, randamentul recoltei medie anuale mondiale de culturi de cartofi dulci a fost de
13,2 tone pe hectar. Fermele mai productive ale soiurilor de cartofi dulci au fost in Senegal,
unde randamentul mediu anual la nivel national a fost de 33,3 tone pe hectar. Recolte de
pana la 80 de tone metrice pe hectar au fost raportate la fermele din Israel.
Productie
Conform statisticilor Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor unite (FAO)
productia mondiala in 2004 a fost 127 milioane de tone. Majoritatea provenind din China, cu
o productie de 105 de milioane de tone de pe o suprafata de 49.000 km2. Aproximativ
jumatate din recolta din China este utilizat pentru hrana animalelor.
Productia pe cap de locuitor este mai mare in tarile in care cartofii dulci sunt un aliment
principal pentru populatie , astfel Papua Noua Guinee are un consum de aproximativ 500 kg
pe persoana pe an, Insulele Solomon 160 kg, Burundi si Rwanda 130 kg si Uganda de 100 kg.
Aproximativ 20.000 de tone de cartofi dulci sunt produsi anual in Noua Zeelanda, unde
cartoful dulce este cunoscut in limba Maori sub numele de Kumara. A fost un aliment de
baza pentru Maori inainte de contactul cu lumea europeana.
In SUA, Carolina de Nord este statul lider in productia de cartofi dulci, cu o productie de
38,5% din productia totala a SUA de cartofi dulci in 2007, California a produs 23%, Louisiana
15,9%, iar Mississippi 19% .

Valori nutritionale

Cartofi dulci cruzi


Valori nutritionale per 100 g
Valoare energetica 359 kJ (86 kcal)
Carbohidrati 20.1 g
 Amidon 12.7 g
 Zaharuri 4.2 g
 Fibre dietetice 3g

Grasimi 0.1 g

Proteine 1.6 g

Vitamine
 Vitamina A echiv. 709 μg (89%)
 beta-caroten 8509 μg 79%)
 Tiamina (B1) 0.078 mg (7%)
 Riboflavina (B2) 0.061 mg (5%)
 Niacina (B3) 0.557 mg (4%)
 Acid pantotenic (B5) 0.8 mg (16%)
 Vitamina B6 0.209 mg (16%)
 Acid folic (B9) 11 μg (3%)
 Vitamina C 2.4 mg (3%)
 Vitamina E 0.26 mg (2%)

Minerale
 Calciu 30 mg (3%)
 Fier 0.61 mg (5%)
 Magnesiu 25 mg (7%)
 Mangan 0.258 mg (12%)
 Fosfor 47 mg (7%)
 Potasiu 337 mg(7%)
 Sodiu 55 mg (4%)
 Zinc 0.3 mg (3%)

Preparate pe baza de batat


Africa
Amukeke (felii de radacina uscate la soare) si inginyo (radacina zdrobita uscata la soare)
sunt alimente de baza pentru oamenii din nord-estul Ugandei. Amukeke este in principal
servit la micul dejun, consumat cu sos de arahide. Inginyo este amestecat cu faina de manioc
si tamarind pentru a prepara atapa. Oamenii mananca atapa cu peste afumat gatit in sos de
arahide sau cu frunze uscate de cowpea gatite in sos de arahide. Emukaru (radacina coapta
in pamant ) este mancata ca o gustare,oricand si este de obicei servita cu ceai sau cu sos de
arahide. Utilizari similare se regasesc si in Sudanul de Sud.
Frunzele tinere si vita capatului frunzei cartofului dulce sunt larg consumate ca o leguma in
tarile din Africa de Vest (Guineea, Sierra Leone si Liberia, de exemplu), precum si in nord-
estul Ugandei sau Africa de Est. Frunzele de cartofi dulci si lastarii sunt o sursa buna de
vitamine A, C, si B2 (riboflavina) si in conformitate cu cercetarile efectuate de A. Khachatryan
sunt o excelenta sursa de luteina.
In Kenya, Rhoda Nungo ce lucreaza la departamentul economic al Ministerului Agriculturii a
scris un ghid pentru utilizarea cartofilor dulci in retete moderne. Acesta include utilizarea
acestuia atat sub forma piure cat si ca faina din tuberculi uscati pentru a inlocui o parte din
faina de grau si zaharul in produsele coapte, cum ar fi prajituri, chapatis, mandazis, paine,
chifle si cookie-uri. Un suc nutritiv este facut din soiurile cu miez portocalii precum si gustari
prajite .
In Egipt, tuberculii de cartofi dulci sunt cunoscuti ca "batata" (‫ )بطاطا‬si sunt un aliment
comun stradal in timpul iernii, unde vanzatorii ambulanti cu carucioare echipate cu cuptoare
le vind la oameni care isi petrec timpul pe Nil sau la mare. Cele doua soiuri utilizate sunt cele
cu miez portocaliu sau cei de culoare alb/crema. Ei sunt de asemenea copti acasa ca o
gustare sau desert inmuiat in miere.

Asia
In China cartofii dulci sunt de obicei din soiul galben, ei sunt copti pe un butoi mare din fier
si vanduti ca mancare pe strada in timpul iernii.
In Coreea cartofii dulci sunt de obicei in timpul iernii copti in folie sau pe foc deschis. In
coreeana cartofii dulci sunt denumiti "Goguma".
In Japonia aceastia se numesc yaki-imo (cartofi dulci prajiti) se folosesc fie cartofi dulci
japonezi cu miez galben sau cartofi dulci violet (Okinawa) care sunt cunoscuit ca beni-
imo.Supa de cartofi dulci servita in timpul iernii consta in fierberea cartofilor dulci in apa cu
zahar si ghimbir. Verdeata cartofilor dulci sunt o garnitura comuna in bucataria din Taiwan,
de multe ori fiarta sau sote si servita cu un amestec de sos de usturoi si soia sau pur si simplu
sarata inainte de servire.
In bucataria din nord-estul Chinei, cartofii dulci sunt adesea taiati in bucati si prajiti inainte
de a fi introdusi intr-o tigaie cu sirop ce fierbe.
In unele regiuni din India posturile de natura religioasa sunt o ocazie pentru schimbarea
dietei normale si o absenta totala de gatit sau a manca ,in timp ce o dieta normala pentru o
zi de post este o sarbatoare de lumina constand din alimente diferite de cele uzuale printre
care cartofii dulci care sunt una din principalele surse de subzistenta. Cartoful dulce –
shakarkand este consumat si cu alte ocazii ,o varietate destul de populara de pregatire a
acestuia in cele mai multe parti e prajirea lenta pe carbuni noaptea si mancat cu unele
dressing-uri pe baza de iaurt. In partea de sud este pur si simplu fiert sau gatit sub presiunea
inainte de a fi curatat de piele mai apoi este condimentat si consumat cu alte legume.
In statul indian Tamil Nadu este cunoscut sub numele "Sakkara Valli Kilangu". Se fierbe si se
consuma ca gustare seara. In unele parti din India cartoful dulce este feliat, uscat si apoi
macinat in faina; acesta compozitie este apoi amestecata cu faina de grau si coapta sub
forma de chapattis (paine). Intre 15 si 20 la suta din recolta de cartofi dulci este transformata
de unele comunitati indiene in muraturi si chips-uri. O parte din recolta de tuberculi este
folosit in India ca furaje pentru vite.
In Japonia, ambii cartofi dulci: "Satsuma-imo" si cel violet "daijo" sau "Beni-imo" sunt
cultivati. Cartoful dulce fiert este cel mai comun mod de a-l manca acasa. Gatirea in abur a
cartofilor dulci este de asemenea o metoda comuna in Japonia. De asemenea utilizarea in
tempura de legume este comuna. Daigaku-imo este un desert din cartof dulce la cuptor.
Deoarece este dulce si contine amidon este utilizat in imo-kinton si alte wagashi (dulciuri
japoneze), cum ar fi ofukuimo. Shochu, un spirt japonez ce se face in mod normal din
fermentarea orezului, dar poate fi facut si din cartofi dulci, caz in care se numeste imo-jōchū.
Imo-Gohan este cartof dulce fiert cu orez si este popular in Guangdong, Taiwan si Japonia.
De asemenea este servit in nimono sau nitsuke, fiert si aromat cu sos de soia, mirin si dashi.
In bucataria coreeana, amidonul de cartof dulce este folosit pentru a produce dangmyeon
(taitei de celofan). Cartofi dulci sunt de asemenea fierti, gatiti in abur sau prajiti, iar tulpinile
tinere sunt consumate ca namul. Im restaurantele din Coreea unde se serveste pizza, cum ar
fi Pizza Hut si Domino cartofii dulci se folosesc destul de popular ca un topping. Cartofii dulci
sunt de asemenea utilizati in distilarea unei varietati de soju.
In Malaezia si Singapore, cartoful dulce este adesea taiat in cuburi mici si gatit cu yam si
lapte de cocos (Santan) pentru a face un desert dulce numit bubur caca. Un mod preferat de
a gati cartoful dulce este felierea si prajirea in aluat, servit apoi ca o gustare in timpul
ceaiului. Acasa cartofii dulci sunt, de obicei fierti.
In Filipine cartofii dulci (cunoscuti local ca si camote sau kamote) sunt o cultura importanta
in zonele rurale. Ei sunt de multe ori o cultura importanta in randul familiilor sarace din
provincii, asa cum acestia sunt mai usor de cultivati si cu un cost mai mic decat
orezul.Tuberculii sunt fierti sau copti in carbuni si pot fi inmuiati in zahar sau sirop. Frunzele
tinere si mugurii (cunoscuti local ca talbos ng kamote sau camote) sunt consumati proaspeti
in salate cu pasta de creveti (bagoong alamang) sau sos de peste. Ei pot fi fierti in otet si sos
de soia apoi serviti cu peste prajit (un fel de mancare cunoscut ca adobong talbos ng
kamote) sau in retetele sinigang. Tocana obtinuta din fierberea camote este de culoare
violet si este de multe ori amestecata cu lamaie ca un suc. Cartofii dulci sunt de asemenea
vanduti ca produse alimentare pe strada in zonele suburbane si rurale. Cartofi dulci prajiti
pot fi acoperiti cu zahar caramelizat si serviti in frigarui (camote tac) fiind niste gustari de
dupa-amiaza populare.

America de nord (SUA)


Cartofii dulci confiati sunt o garnitura constand in principal din cartofi dulci preparati cu
zahar brun, bezele, sirop de artar, melasa, suc de portocale, Marron glasate sau alte
ingrediente dulci. Acesta este adesea servit in America de Ziua Recunostintei.
Tocana/garnitura gatita incet intr-un cuptor este un fel de piure de cartofi dulci intr-un vas
caserola, acoperit cu zahar brun si nuci pecan topping. Placinta de cartofi dulci este, de
asemenea, un fel de mancare traditionala favorita in bucataria sud americana. Feliile de
cartofi dulci sunt prajite in untura lasata de bacon si mancat cu bacon pe paine prajita.
Cartofii dulci prajiti sau chipsurile sunt un alt preparat comun, si sunt realizate in stil de
“julienning” , taiate felii lungi, subtiri si prajiti ca si traditionalii cartofi prajiti francezi. Cartofii
dulci prajiti sunt folositi cu o varietate de condimente, cum ar fi Blue Cheese.
Cartofii dulci la cuptor sunt uneori oferiti in restaurante ca o alternativa la cartofii copti. Ei
sunt adesea acoperiti cu zahar brun si unt. Untul din cartofi dulci pot fi preparate intr-o
raspandire gourmet. Piureul din cartofi dulci este servit deseori ca garnitura la cina de Ziua
Recunostintei sau cu gratar. John Buttencourt Avila este numit tatal industriei cartofilor dulci
in America de Nord.
Noua Zeelanda
Inainte de contactul european, Maori, populatia bastinasa a Noii Zeelande a crescut kumara
de marimea unui deget, cu piele galbena cunoscuta sub numele de taputini, hutihuti si
rekamaroa pe care au adus cu ei din estul Polineziei. Studiile moderne au aratat ca taputini
era capabil de o productie buna, dar vanatorii de balene americane sau foci precum si nave
comerciale au introdus soiuri mai mari la inceputul secolului al 19-lea, care au predominat
repede. In Noua Zeelanda, Maori au fiert in mod traditional Kumara intr-un cuptor Hangi de
pamant (este o metoda traditionala Noua Zeelanda Maori de gatit mancare, folosind pietre
incalzite ingropate intr-un cuptor ingroapat, inca folosit la ocazii speciale). Aceasta este inca
o practica comuna atunci cand exista adunari mari pe Marae (este un loc comun sau sacru
care serveste scopuri religioase si sociale in societatile polineziene ).
In prezent exista trei varietati principale (rosu, portocaliu si auriu) cultivate in partea
subtropicala de nord din Insula de Nord ,langa Dargaville si disponibile pe scara larga in
intreaga Noua Zeelanda pe tot parcursul anului, in cazul in care acestea sunt o alternativa
populara la cartofi. Soiul rosu are pielea rosie si carne alba cu dungi violet si este cel mai
popular. Soiul portocaliu este acelasi cu soiul american "Beauregard". Kumara auriu are
carnea si pielea de culoare galben pal.

Restul lumii
In Spania cartoful dulce este numit boniato.Cu ocazia Zilei Sfintilor- La Castanyada (1
noiembrie) si in seara Zilei Mortilor(2 noiembrie) in Catalonia (nord-estul Spaniei) este
traditional de a se servi cartofi prajiti dulci si castane, Panellets si vin dulce. Cartofi dulci sunt
apreciati pentru folosirea lor prajituri sau pentru a fi mancati prajiti.
In Peru cartofii dulci sunt numiti "camote" si sunt frecvent serviti alaturi de ceviche. Chips-uri
de cartofi dulci sunt de asemenea o gustare de obicei vanduta fie pe strada , fie in produse
alimentare ambalate.
Dulce de Batata este un desert traditional in Argentina, Paraguay si Uruguay care este facut
din cartofi dulci. Este un jeleu dulce, care seamana cu o marmelada din cauza texturii sale
dense.
In orasul Opelousas, Louisiana,SUA, "Yambilee" este sarbatorita in fiecare octombrie
incepand cu 1946. Francezii care si-au stabilit prima asezare la Opelousas in 1760 au
descoperit triburile Atakapa , Alabama, Choctaw, Appalousa care mancau cartofi dulci.
Cartoful dulce a devenit un aliment preferat de colonistii francezi si spanioli astfel
realizandu-se o lunga istorie de cultivare in Louisiana.
Cartofi dulci sunt cunoscuti ca legumele statului Carolina de Nord.
In Veneto (nord-estul Italiei) cartoful dulce este cunoscut ca si patata mericana in limba
venetiana (patata americana in italiana insemnand "cartofi americani") si este cultivat mai
ales in zona de sud a regiunii, este un fel de mancare traditional toamna, fiert sau prajit.
Frunzele tinere de cartofi dulci sunt folosite ca alimente pentru copii mai ales in Asia de Sud
si Asia de Est. Piureul din tuberculii de cartofi dulci este folosit in mod similar in intreaga
lume.
https://www.cartofidulci.ro/