Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
1354 - 1358 Sas Voievod fiul lui Dragoş Voievod
2
mar. Roman I fiul Muşatei
1392 -
dec. 1394
3
1435 - Iliaş I ( Ilie )
1436
4
1449 Ciubăr Vodă domnie incertă
1452 - Alexăndrel
1454
5
1455 Alexăndrel
6
1538 - Ştefan Lăcustă fiul lui Ştefan cel Mare
1540
7
1552 - Alexandru fiul lui Bogdan al III-lea
1561
Lăpuşneanul
1564 - Alexandru
1568
Lăpuşneanul
8
1574 - Petru Şchiopul
1577
9
1592 Alexandru cel Rău nepotul lui Alexandru Lăpuşneanul, urma
în scaunul domnesc dar nu a domnit în
Moldova, fiind transferat pe scaunul Ţării
Româneşti
10
iun-nov Locotenenţă
1600
domnească
11
1607 Mihail Movilă
12
1620 - Alexandru Iliaş a domnit şi în Ţara Românească
1621
13
1631 - Alexandru Iliaş a domnit şi în Ţara Românească
1633
14
1653 - Gheorghe Ştefan
1658
15
1661 - Eustatie Dabija
1665
16
1673 - Ştefan Petriceicu
1674
1674 - Dumitraşcu
1675
Cantacuzino
1684 - Dumitraşcu
1685
Cantacuzino
17
1685 - Constantin Cantemir
1693
18
1703 - Mihai Racoviţă nepot de vară a lui Şerban Cantacuzino
1705
19
Moldova în Epoca Fanariotă
Costachi
Mavrocordat
20
1733 - 1735 Constantin fost domn al
Munteniei
Mavrocordat
21
1747 - 1748 Grigore al II-lea
Ghica
22
1757 - 1758 Scarlat Ghica fiul lui Grigore al II-
lea Ghica
Callimachi
23
1774 - 1777 Grigore al III-lea
Ghica
24
militară rusă
mart.-dec. 1792 Alexandru Moruzi fiul lui C. Moruzi, a
domnit şi în
Muntenia
25
1802 - 1806 Alexandru Moruzi
nu a condus
propriu-zis
26
1_ian._1807 - 26_iul._1812 Mitropolit Veniamin
Costache şi alţi
caimacami
27
feb._1821 - 10_iul._1822 Caimacam Ştefan
Vogoride
28
1854 - 1856 Grigore Alexandru
Ghica
29
La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat "Firmanul de organizare administrativă
a Moldovei şi Valahiei" prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor
Moldova şi Muntenia, teritorii autonome aflate în componenţa Imperiului Otoman, doar pe timpul
domniei lui A. I. Cuza. Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan CUZA, domn al Moldovei şi totodată
domn al Munteniei (cu guverne şi adunări separate până la acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin
care a adus oficial la cunoştinţă că "naţionalitatea română este întemeiată". La 22 ianuarie (pe stil
vechi) 1862 s-a format primul guvern unitar al României. Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862,
adunările Moldovei şi Munteniei, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul Bucureşti drept
capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul Moldova şi Principatul Muntenia (Valahia, Ţara
Românească) şi-au încetat existenţa.
Bibliografie (surse):
1. http://www.ici.ro/romania/ro/istorie/
2. http://en.wikipedia.org/
3. Popa D.Marcel, Matei C.Horia, Mică Enciclopedie de Istorie Universală, Statele lumii contemporane, Bucureşti 1993
30