Sunteți pe pagina 1din 8

Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul.

definiie de Galileo Galilei Matematica este ceea ce ncepe, ca i Nilul, n modestie i se termin n magnific. definiie de Calvin Colton
Teorema salariului Postulatul nr.1 : Cunostintele inseamna Putere Postulatul nr.2 : Timpul inseamna Bani Orice inginer stie ca uterea = Munca / Timp Deoarece :Cunoasterea = Putere si Timpul = Bani, obtinem Cunoasterea = Munca / Bani Obtinem deci, cu usurinta : Bani = Munca / Cunostinte Prin urmare, cand Cunostintele tind spre zero, Banii tind catre infinit,oricare ar fi valoarea atribuita Muncii, aceasta putand fi foarte slaba. Invers, cand Cunostindele tind spre infinit, Banii tind spre zero, chiar daca valoarea Muncii este ridicata. De unde urmatoarea concluzie, evidenta : Cu cat cunoasteti mai putine, cu atat mai multi bani veti castiga.

*In anul 2700 i. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. *Termenii "sinus" i "cosinus" au fost introdu i n limba romn n anul 1820 de c tre Gheorghe Laz r (1779 - 1823) *Cuvntul algebr deriv tot dintr-un cuvnt arab: el-g(e)br, folosit pentru prima oar de matematicianul arab Al-Karism la 830 n titlul c r ii sale? *Parantezele au fost folosite prima dat de Girard ( 1595 - 1632) n anul 1629? *Semnul numit ast zi radical a fost introdus de matematicianul german Cristophe Rudolff, pentru a indica r d cina p trat ? *Scrierea utilizat ast zi pentru numerele zecimale a fost introdus n 1620 de c tre sco ianul John Napier, matematician la Edinburg i creatorul logaritmilor? *Semnele (< , (> au fost introduse de matematicianul englez Harriot ( 1560- 1621)?

*Frumusetea numerelor. Admirati simetria: 1x8+1=9 12 x 8 + 2 = 98 123 x 8 + 3 = 987

1234 x 8 + 4 = 9876 12345 x 8 + 5 = 98765 123456 x 8 + 6 = 987654 1234567 x 8 + 7 = 9876543 12345678 x 8 + 8 = 98765432 123456789 x 8 + 9 = 987654321 1 x 9 + 2 = 11 12 x 9 + 3 = 111 123 x 9 + 4 = 1111 1234 x 9 + 5 = 11111 12345 x 9 + 6 = 111111 123456 x 9 + 7 = 1111111 1234567 x 9 + 8 = 11111111 12345678 x 9 + 9 = 111111111 123456789 x 9 +10 = 1111111111 9 x 9 + 7 = 88 98 x 9 + 6 = 888 987 x 9 + 5 = 8888 9876 x 9 + 4 = 88888 98765 x 9 + 3 = 888888 987654 x 9 + 2 = 8888888 9876543 x 9 + 1 = 88888888 98765432 x 9 + 0 = 888888888 Exceptional, nu-i asa? La final, va invit sa va delectati cu o superba simetrie a cifrelor supuse inmultirii. 1x1=1 11 x 11 = 121 111 x 111 = 12321 1111 x 1111 = 1234321 11111 x 11111 = 123454321 111111 x 111111 = 12345654321 1111111 x 1111111 = 1234567654321 11111111 x 11111111 = 123456787654321 111111111 x 111111111 = 12345678987654321 *Dac iei orice num r, l dublezi, aduni 10, mparti prin 2, i apoi scazi num rul initial, r spunsul va fi 5.

Sirul lui Fibonacci


Matematica Tagged cifre arabe, corp uman, fibonacci, marte, Matematica, numere, plante March 11th, 2009

Un personaj din Marte albastru memorase un cod utilizand numerele lui Fibonacci, care au fascinat, de altfel, multi oameni de stiinta si matematicieni. Sirul lui Fibonacci reprezinta o secventa de numere in care fiecare numar se obtine din suma celor doua numere precedente (primele doua sunt predefinite, restul curge logic). Astfel, inceputul sirului lui Fibonacci arata astfel: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 In natura, multe plante au aranjamentul frunzelor dispus intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei, pentru realizarea unui optim, respectiv ocuparea a cat mai putin loc in spatiu si beneficierea de cat mai mult soare. Plantele, cochilia melcului sau corpul uman sunt exemple de ilustrare in natura a numerelor lui Fibonacci. Spre exemplu, mana umana are 5 degete cu 3 falange si 2 incheieturi. In medie, dimensiunile falangelor sunt: 2 cm, 3 cm, 5 cm, iar osul palmei are 8 cm. Fibonacci, unul dintre cei mai cunoscuti matematicieni ai Evului mediu, s-a nascut in Pisa si a trait intre 1170 si 1240 . El a fost printre primii care au introdus cifrele arabe in Europa.

Ghicitori O ntreaga teorie Cu figuri, dar nu cu fie Dumnealui avea sa scrie In lucrarea ,,Elemente . nca din antichitate, Axiomele-i celebre Au rmas intacte-aproape i-or strbate peste veacuri Nicovala i ciocanul, Scria i chiar timpanul. E un mare invaat . Lui i-a cazut maru-n cap Un binom a inventat i mult de furc mi-a dat .

Dragostea - o chestiune de cifre


Special - Delia PATRU (citeste alte articole de acelasi autor )

Ce e oare mai schimbator si irational dect atractia fizica dintre doua persoane? Cu toate acestea, se stie de foarte mult timp ca pasiunea si dragostea sunt rodul unei reactii biochimice dintre cei doi parteneri. Ce nu se stie insa este ca sentimentele si interactiunea emotionala pot fi exprimate sub forma unei ecuatii matematice. Matematicienii de la Universitatea Politehnica din Milano au reusit sa traduca in cifre sentimentele care ne macina in interior. Dupa cum informeaza revista Per me, aceasta nascocire matematica ii apartine lui Sergio Rinaldi, profesor de teorie a sistemelor la Universitatea Politehnica din Milano. In opinia acestuia, sentimentele sunt variabile dinamice si ca atare dragostea poate fi descrisa in limbaj matematic. O ecuatie, orict ar fi ea de seaca, reuseste sa exprime intensitatea dragostei, sustine profesorul italian. De exemplu, in cazul dragostei la prima vedere, forta de atractie rezulta din farmecul unei persoane inmultit cu importanta pe care celalalt o acorda sex appeal-ului. Asadar, daca I simbolizeaza faza de indragostire, A inseamna sex-appeal, iar S este coeficientul care exprima importanta pe care o acordam farmecului personal, la final vom avea ecuatia I = A x S. Vrsta ideala pentru nunta Un alt matematician, de data aceasta din Marea Britanie, pe nume Dennis Lindley, profesor la University College din Londra, a pus la punct o ecuatie cu ajutorul careia poate fi stabilita vrsta ideala pentru casatorie, exprimata in limbaj matematic cu litera M. In acest caz, calculul este mai complex si tine cont de variabilele X si Y, care exprima vrsta minima, respectiv maxima la care subiectul se gndeste sa isi puna prirostriile. Urmeaza apoi constanta E, un numar matematic aflat la baza logaritmului natural, exprimat de numarul 2, 71828. In opinia lui Lindley, vrsta minima pentru casatorie, respectiv X, este de 16 ani, in timp ce cea maxima (Y) este de 60 de ani pentru barbati si 46 pentru femei. La final, ecuatia este urmatoarea M = Y + (1/e(X-Y)), iar concluzia matematicianului britanic este ca vrsta ideala pentru casatorie si cea care pare a garanta un mariaj fericit este de 26 de ani pentru femei si 32 pentru barbati. Intensitatea dragostei in cifre Tot o ecuatie, de data aceasta pentru masurarea intensitatii dragostei, propune si psihologul american Donn Byrne. Cercetatorul acorda un punctaj de la unu la zece urmatorilor factori: A = atractie fizica; B = placerea psihologica de a sta alaturi de persoana iubita; C = dorinta de intimitate; D = nevoia de a se simti dorit si acceptat; E = teama de a pierde persoana iubita. Daca doriti sa va chinuiti mintea cu acest calcul, trebuie sa efectuati urmatoarea ecuatie: (1,7 x A) + (1,5 x B) + (1,5 x C) + (1, 5 x D) + (1,3 x E). Cu ct rezultatul e mai mare, cu att dragostea e mai intensa. In cazul in care vi se pare ca toate acestea par a fi prea complicate si inutile, nu va faceti probleme. Sunt destui cei care gndesc la fel ca dumneavoastra. Psihologii, analistii si specialistii in relatiile in cuplu afirma ca in viata exista anumite lucruri pe care matematica si numerele nu le pot exprima si surprinde asa cum trebuie: de la nelinistea care se simte asteptnd prima dragoste si pna la dorinta de a reincepe o relatie dupa una care nu a mers. Se poate intelege si explica doar plecnd de la noi insine, de la povestea noastra si de la modul nostru de a trai o relatie, este de parere psihanalistul Benedetta Carlisi.

Miorita - varianta matematica


Pe-un picior de PLAN EUCLIDIAN Iata vin in cale TRANSLATAND la vale, Trei MULTIMI de PUNCTE Toate trei DISJUNCTE De FUNCTII pazite Toate diferite. Ele sunt tot trei: Una-i INJECTIVA, Alta-i BIJECTIVA, Si-alta-i SURJECTIVA. Iar cea INJECTIVA Si cea SURJECTIVA, Mari se vorbira Si se sfatuira Sa ramana treze Pana-o sa-nsereze Si s-o ANULEZE Pe cea BIJECTIVA, C-are PRIMITIVA Si ASIMPTOTE multe Cate si mai cate, Ca e INVERSABILA Si chiar DERIVABILA. Dar intr-o MULTIME Asta s-a aflat Si s-au indignat C-ale lor cuvinte Intrec orice LIMITE. Dar de la f(0)-ncoace Unui PUNCT nu-i place Sa mai stea-n MULTIME Si de treaba a se tine. BIJECTIVA se-ntreba: - PUNCTUL asta ce-o avea? Si se duse Si ii spuse: - Draga PUNCTULETUL meu Ce rau, oare, iti fac eu, Sau nu-ti place poate C-ai COORDONATE NATURALE toate? Vrei sa stai mai jos Crezi ca-i mai frumos? Nu vrei un' te-am pus Vrei cumva mai sus? - Draga BIJECTIVA Eu chiar dimpotriva, Ma simt foarte bine

Dar e rau de tine! Cand o sa-nsereze, Vor sa te-ANULEZE Functia INJECTIVA Si cea SURJECTIVA. -Daca s-o-ntampla De m-or ANULA Sa ma-ngropi in zori In CAMP DE VECTORI Intr-o VECINATATE Pe-aici pe-aproape Sau chiar in MULTIME Sa fiti tot cu mine. Iar la cap sa-mi pui CALCUL INTEGRAL Ori un MANUAL Sau poate-un TRATAT Cat mai inspirat Si de l-or citi Isi vor aminti Cei ce au uitat Ca am existat Si voi fi propusa In SUBIECTE inclusa Pentru OLIMPIADA Sau BALCANIADA. Si-n loc de ANULAT Sa le spui curat C-am INTERSECTAT Mindrele ELIPSE Ca am PUNCTE FIXE RADACINI REALE Si IMAGINARE Si ca am DARBOUX. Dar mai afla tu Ca de-oi intalni O SFERA batrana Cu un CERC de lana Prin SPATIU alergand Si la toti zicand: - Cine mi-a vazut Sau mi-a cunoscut O FUNCTIE - AFINA Cu o PANTA lina Bine DEFINITA Si NEMARGINITA? Sa te-nduri de ea Si sa-i spui asa: C-am INTERSECTAT Mandrele ELIPSE Ca am PUNCTE FIXE Radacini COMPLEXE

Si ca am DARBOUX. Dar nu-i spune tu De cele REALE Ca de-i povesti Mult ai s-o mahnesti Si va sti de-ndat Ca m-au ANULAT. Si inca te mai rog Ca-ntre colegi buni Tot ce am avut Tu sa le aduni Sa le scoti din SPATIUL Cu trei DIMENSIUNI, Iar tu dragul meu Sa te INTEGREZI Sa te ANEXEZI La alta MULTIME Ca-i greu fara mine Dar iti va fi bine Si vei rezista, cat va EXISTA MATEMATICA!

Triunghiul
Posted by Valahu` On noiembrie - 4 - 2010 ADD COMMENTS Ce este triunghiul? Adesea v-ntrebai E subiectul de referin Pentru cei n suferin Triunghiul trei laturi are Se ntreab care-i mare Discuia pornete ntre ele se oprete Eu, am trei laturi egale, Echilateral m numesc oare? Proprietile-s folosite n cazuri deosebite Vine i cel isoscel

Din senin rspunde el Dou laturi am egale i nu m consider mare Cu trei laturi la-ntmplare Eu nu numesc oarecare Dar si orice caz am fi Triunghiuri ne vom numi Vin i laturi importante Ce le studiem de-oparte Una este bisectoare Alta e mediatoare Locuri geometrice n plan Studiate an de an. nlimea, perpendiculara dus Din vrf, pe ,latura opus Iar, mediana vineri Din vrf i se ine bine Cu mijlocul l unete Fiind prins n vrf de clete. Ion Dinc
Bancuri n armat, soldaii sunt scoi la program administrativ n grdina unitii. Caporalul, cu un aer satisfcut zice: - Aa, toat lumea ia cte o lopat i trece la spat! E vreunul printre voi care se pricepe la algebr? - Eu, s trii! Sunt student la mate-fizic, dom caporal. - Bravo, m! Atunci arunc dracului lopata aia, c nu-i de tine! Soldatul, uurat, arunc lopata. Caporalul continu: - i pune mna pe hrle! Tu o s extragi rdcinile!