"Moromeţii"- de Marin Preda

După 3 pagini pot să-ți spun că îl urăsc complet pe Niculae pentru că o bătea pe Bisisica și o să-ți spun și
că nu am citit paragraful în care descria cum o bate pentru că nu am putut. Pentru noi e foarte ciudat că
Niculae vrea să meargă la școală și chiar o roagă pe mama lui, dar ea nu vrea să-l lase inițial.

A meritat total să-l calce oaia pe picior m-am bucurat enorm și a început să plângă, dar când el bătea oaia
nu mai plângea, atunci i se părea amuzant, poate și oaia plângea când el dădea în ea. Mi-a plăcut și
nepăsarea mamei lui, femeia avea grija să nu se verse laptele.

Când Brică se duce la poartă la Polina și fluieră ca să o cheme pe fata afară și nu iese fata ci tatăl ei…i
s-a întâmplat și unui prieten, dar el nu a mai insistat ca Brică.

Există și un Dumitru normal, dar îmi place de el, nu știe să vorbească încet, nici eu nu știu. Asta e
foarte random, dar numele Cocoșilă și Țugurlan îmi aduc aminte de ajutoarele lui Harap Alb.

Acest Pandelea îmi amintește de prietenul lui Iovu, Crâng care atunci când mi-am făcut ziua cu Iovu,
era într-o situație din care nu își amintește prea multe și stătea pe jos lângă o ușă pe care o deschidea și striga
“Pandeleee” și după o închidea și Pandele nu i-a răspuns niciodată. Mai am o poveste tot din seara aia, dar
acum mi-a amintit de ea Petrică din carte, este vorba tot despre un Petrică care a stat lângă mine și 5 ore
ceva timp până a venit Iovu și un prieten de-al lui să îl ia.

Guica mi-se pare așa țață, acum i-a convins pe Paraschiv și Nilă să fure caii și să plece la Bucuresti cu
ei. Săraca s-a mai şi trezit de dimineaţă fericită că o să mearga la Moromete acasă şi o să vadă exact
momentul în care acesta află ca Paraschiv şi Nilă au fugit de acsaă, dar ce să vezi, nu a fost chiar aşa cum îşi
imagina ea şi băieţii s-au întors acasă. Mi se pare că Guica seamănă cu Savista din Ion, nu știu de ce, dar așa
în general.

Îmi e așa milă de copilul lui Țugurlan care se duce la școala desculț și ceilalți copii râd de el, sper că
se face mare și îi bate în cealaltă carte.

Moromete cum încearcă el să facă pe tatăl nepăsător se duce la școala și este uimit când vede c ă
Niculae a luat premiul I, iar după ce băiatului i se face rău pe scenă Moromete îl ia să meargă acasă și pe
drum copilului i se face și mai rău iar Moromete este nevoit să-l ducă în brațe până acasă. Când ajunge îi
spune Ilincăi că a fost greu să-l care până acasă.

Îl iubesc și pe Nilă (nu pentru ce i-a făcut tatălui, doar pentru scena asta) când Paraschiv îl întreabă
“dacă prețul aprobat de intendență era zece lei și eu luam carnea cu șapte lei, cât puneam pe bon?” Nilă își
imagina că e un calcul foarte complicat și a stat să se gândească, iar Paraschiv a crezut că s-a prins, dar
săracul nu înțelesese nimic.
 Am impresia că Marin Preda s-a inspirat puțin din Ion pentru că sunt multe scene asemănătoare, dar
când spune “Mai bine moartea decât pământul?” asta n-are cum să nu fie inspirație din Ion. Doamne (asta se
întâmpla mai târziu, dar îți zic aici că după n-are sens să o mai zic) la final când s-a dus Paraschiv la fata aia
la poartă EXACT CA ION și a început ploaia și fata l-a invitat în casă pentru a continua discuția de afară (el
o mințea că o să se însoare cu ea) deci am zis ca face vreo prostie ca Ion, m-am panicat rău.

M-a cam enervat Moromete la final că nu zicea nimic doar o certa pe Catrina încontinuu și după s-a
gândit el să plece și ce să vezi și Paraschiv și Nilă au avut aceeaşi idee și i-au luat lui Moromete cei doi cai,
oile cu care era Achim plecat și banii din lada aia și au plecat de acasă, asta a fost partea finalului care m-a
dezamăgit puțin. Când a vândut terenul pentru a face banii pentru școala lui Niculae și a cumpărat iar cai
m-am simțit puțin mai bine cu finalul cărții.

Și trebuie să-ți zic că mi-am făcut o schema drăguța cu copii și familia și am uitat s ă scriu care fată e
mai mare, dar știam ca una are 18 și una e cu un an mai mare decât Niculae și m-am gândit să caut pe net și
ori am aflat finalul volumului doi ori ce se întâmpla și am fost foarte dezamagită că sincer eram curioasă.