FIȘĂ DE LECTURĂ A UNUI TEXT EPIC

Titlul:
MOROMETII
Numele autorului / Pseudonimul literar:
MARIN PREDA
Titlul volumului în care a fost publicat:
Mrometii Volum I
Editura:
CARTEX
Locul și anul apariției:
1955
Înțelegerea textului
Termeni necunoscuți Explicații
(DEX, Dicționar de sinonime/expresii și locuțiuni/arhaisme/regionalisme

sfortare SFORȚÁ, sforțez, vb. I. Refl. A face, a depune un efort fizic sau
intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui.

Pridvor Pridvor: Încăpere la intrarea în biserică, atriu

Obloanele Obloanele: Panou special, plasat în fa a sau în spatele unei usi sau
ferestre, ca mijloc de protectie sau de reglare a luminii
.
Particularități ale operei epice:
Gânduri, idei, emoții și -Tristete
sentimente sugerate - Iubire
- Amagire
Prezența naratorului: a)subiectiv:
-mărci lexico-gramaticale de persoana întâi: forme verbale eu, noi, mi și forme
pronominale -m, mi

Personaje: Nume Statut/ Trăsături fizice Trăsături morale

 Ocupație
Ilie Moromete Taran mediu
principale
Tita fata lu Ilie cu
secundare Catrina

Aristita Sotia lui

episodice Balosu

Moduri de expunere : Familia Moromeţilor este numeroasă, alcatuită din copii proveniţi şi din alte
căsătorii. Ilie Moromete – tatăl, cu zece ani mai mare decât soţia sa Catrina,
Narațiune care se
venise în această a doua căsătorie cu trei băieţi, Paraschiv, Nilă şi Achim, cărora
îmbină cu descriere/ li se adăugaseră două fete, Tita şi Ilinca, şi încă un băiat, Niculae, mezinul de
monolog / dialog doisprezece ani.
Moromeţii se află la cină, strânşi în tindă, în jurul unei mese mici, joase, şi
rotunde. Atmosfera este tensionată fiecare dintre membrii familiei având
nemulţumiri.
Catrina are unele discuţii cu fii săi vitregi, Paraschiv, Nilă şi Achim iar tatăl
Moromete poartă o discuţie tensionată cu fiul său cel mic Niculae care ar fi vrut
să se ducă la şcoală, să înveţe, dar tatăl îl trimitea cu oile la păscut.
Gospodăria Moromeţilor pare solidă şi grija conducătorului ei este s-o menţină
intactă.
Ilie Moromete are două loturi, al lui şi al Catrinei, şi o mulţime de copii care să
muncească şi totuşi începe să nu îi mergă prea bine.
Conflictele din familia Moromeţilor încep să apară, băieţii cei mari sunt din ce în
ce mai porniţi împotriva Catrinei dar şi împotriva surorilor vitrege Tita şi Ilinca
întrucât ele îşi făceau haine noi şi mama lor le strângea zestre pentru măritiş.
descriere:
monolog
dialog
Repere spațiale Silistea - Grumesti

Repere temporale Cel de al Doilea Razboi Mondial

Comentarea unor secvențe:

Ideea generală: Sa fim aproape de familie caci altfel o pierdem

Caracterizare/Conflicte/ Caracterizarea directa: In mod direct acesta este caracterizat de narator, reisind o
Relații între personaje imagine de
ansamblu, fiind cu zece ani mai mare decat Catrina, la o varsta mijlocie, dar si de
catre celelate
persoanje. Sotia sa, Catrina ii reproseaza lenea si placerea vorbei “Toata ziua stai
la drum si bei
tutun”, sora sa Guica ii poarta pica deoarece recasatorindu-se, ea a fost obligata
sa se mute din
casa, ramanand singura, in timp ce Cocosila, prietenul sau ii zice mereu “Esti
prost!”,calificativ
ce ascunde, insa pe de o parte simpatia, iar pe de alta parte invidia fata de
inteligenta si
spontaneitatea personajului. De asemenea, acesta se autocaracterizeaza ca fiind
un om
independent, atunci cand acesta ii marturiseste doctorului.
Caracterizarea indirecta: In mod indirect este caracterizat prin limbaj, aratand
schimbarile
majore si dramatice prin care trece personajul: la inceput are placerea de a
povesti cu lumea,
raspunde in multe cuvinte la salutul oamenilor, ulterior este poreclit “Mutul”,
“nu se mai putea
vorbi cu el, spuneai una si el asculta si ai fi zis ca intelegea, ca sa te pomenesti pe
urma ca
raspunsurile pe care le dadea veneau din alta parte”. El este un disimulat, care
vorbeste singur,
fiindca nu considera ca merita cineva sa-i asculte gandurile. In gura lui, cuvantul
capata fascinatie
magica, cele mai obisnuite intamplari devin aventuri. Nedumerirea prefacuta a
lui Ilie, pauzele in
rostire, interjectiil si lacomitatea cu care vrea sa afle detaliile picante in situatia
despre cei
care vande pamantul copiilor.

Imagini artistice: „cerul deschis şi câmpia năpădeau împrejurimile” (imagine vizuala)

„se mai auzea un murmur nelămurit, chemărişoptite şi tainice” (imagine
 auditiva)

Figuri de stil: „apa se scurgea la vale cântând” ( metafora )

După text:
Citate preferate: Am facut tot ce trebuia, relua cu o sfortare, le-am dat tot ce era,
la toti, fiecaruia ce-a vrut.. Ce mai trebuia sa fac si n-am facut?
Ce
mai era de facut si m-am dat la o parte si n-am avut grija? Mi-au
spus ei mie ceva sa le dau si nu le-am dat? A cerut cineva ceva de
la mine si eu am spus nu? Mi-a aratat mie cineva un drum mai
bun pentru el pe care sa il fi ocolit fiinca asa am vrut eu? S-au
luat dupa lume, nu s-au luat dupa mine! Si daca lumea e asa cum
zic ei si nu e asa cum zic eu, ce mai ramane de facu?! N-au decat
sa se scufunde! Intai lumea si pe urma si ei cu ea!

O întrebare: De ce Nila era asa greu de cap

Personaj simpatizat Ilie moromete, deoarece desii are 6 copii din 2 casnicii reuseste sa
(argumentează) razbeasca.

Notează atitudinea față Acest roman nu mi-a placut deoarece nu a avut o actiunea
de întâmplarea complexa, desfasurandu-se intr-o arie restransa. Consider ca
prezentată romanul ar fi trebuit sa se inchieie cu reunirea familiei, nu cu
destramarea.

Un alt text cu care se Asemanari si deosebiri intre Moara cu noroc de Ion Slavici si
aseamănă: (titlu+autor) Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi Cele doua
romane pe baza caruia voi demonstra asemanarile si
deosebirile dintre cele 2 subiecte sunt „Moara cu noroc” de
Ioan Slavici si „Alexandru Lapusneanu” de C.Negrutzzi.
Inscriindu-se in specia nuvelei,ambele texte se incadreaza
printr-o constructie riguroasa,respectand momentele clasice
ale subicetului,printr-un singur fir narativ si printr-un nr
redus de personaje ce graviteaza in jurul unui personaj
central.Ambele texte se caracterizeaza printr-o naratiune
obiectiva acordandu-se o mare importanta naratorul. Aceasta
ar fii asem la nivelul constructiei subiectului. Din punct de
vedere tematic si al curentului in care se incadreaza cele 2
texte sunt total difertite. Costache Negrutzzi scrie o nuvela
istorica importanta din trecutul nostru si se incadreaza mai
degraba in romantism. Pe de alta parte, Ioan Slavici, intr-o
maniera realista,alege sa urmareasca un proces psihic scriind
una dintre cele mai reusite nuvela psihologica din literatura
rom. In „Moara cu Noroc” actiunea se concentreaza in jurul
personajului Ghita, urmarindu-se decaderea personajului la
fel cum si in „Alexandru Lapusneanu” e urmarita evolutia
personajului principal, dra spre deosebire de Lapusneanu ce
parcurge un drum firesc. Ghita inevolueaza devenind
complice la crima si chiar ucigas. Lapusneanu e un personaj
execeptional in timp ce Ghita e un personaj tipic mediului in
care traieste. In concluzie cele 2 nuvele au si trasaturi comune
dar si diferite.