Fișă de lectură

Titlul operei literare: „Baltagul”

Autorul: Mihail Sadoveanu

Date importante despre viața și activitatea autorului:

 Mihail Sadoveanu a trăit între anii 1880- 1961 și a fost scriitor, academician și om politic. I s-au
adus merite deosebite în special pentru scrierile sale istorice, fiind unul dintre primii colaboratori
ai revistei tradiționaliste „Sămănătorul”. A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și
membru al Academiei Române. Publică proză realist- socialistă, prin care erau încurajate
demersurile de colectivizare. Un astfel de exemplu este chiar romanul „Mitrea Cocor”, care a
fost publicat în anul 1949, aducându-i autorului primul Premiu de Stat pentru proză. Suferind un
infarct care îi afectează starea de sănătate, lăsându-l aproape orb, Sadoveanu se stinge din viață
în octombrie 1961, fiind mai apoi deschis în memoria sa un muzeu în apropierea Schitului
Vovidenia, numit Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.

Alte opere ale autorului: 

„Creanga de aur”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Hanul Ancuței”, „Nopți de Sânziene”, „Cântecul

amintirilor”, „Floare ofilită”. 

Specia literară: Roman

Tipul romanului: Roman tradițional, obiectiv și realist, scris în perioada interbelică

Genul literar: Genul epic

Curentul literar: Realism, existând și influențele tradiționalismului

Personaje: 

Nechifor Lipan, Vitoria Lipan, Gheorghiță Lipan, Minodora Lipan, baba Maranda, Iordan,

Mitrea, moș Alexa, arhimandritul Visarion, moș Pricop, Calistrat Bogza, Ilie Cuțui

Semnificația titlului: 

Fiind unealta care produce răul, baltagul devine și arma punitivă care va pedepsi răufăcătorii și
va împlini dreptatea, el fiind mai degrabă un simbol pentru justiția neiertătoare.

Viziunea autorului: Dorința de a făuri un roman care să oglindească realitatea, să o recreeze în

mod fidel și în care să se reflectă intențiile moralizatoare.

Tema principală: Universul rural, societatea arhaică românească prezentată în toată

complexitatea ei, insistând asupra păstrării specificului național. 

Rezumat pe capitole 1 la romanul BALTAGUL

CAP. I

Dumnezeu, dupa dupa ce a alcatuit lumea a dat fiecarui neam cate un semn speific care sa ii
deosebeasca de ceilalti.

Dupa ce a procedat astfel cu aproape toate popoarele, au venit la sfarsit si muntenii carora
Dumnezeu nu avea ce sa le mai ofere si astfel le-a dat o inima usoara sa se bucure de ceea ce este
al lor si femei frumoase si iubete.

Aceasta era povestea pe care o spunea Nechifor Lipan cel mai des. Acesta era plecat de mult
timp si sotia sa, Vitoria Lipan, era foarte ingrijorata. Langa ea acum nu mai era decat cei doi
copii cu care a ramas din cei sapte pe care i-a avut si din acestia doi unul era plecat.
Cel plecat era Gheorghita care s-a dus cu oile la iernat pe valea Jijiei. Acesta nu stia ca tatal lui
inca nu s-a intors si de aceea a trimis o scrisoare acasa in spunea ca il asteapta pe Nechifor cu
paralele.

CAP. II

Vitoria afla de la Mitrea ca vremea incepe sa se strice, inca un motiv pentru care sa se ingrijoreze
deoarece Nechifor inca nu s-a intors si iarna batea la usa.

CAP. III

Vitoria pleaca la biserica, la parintele Daniil Milies, unde incearca sa gaseasca alinare.

Aceasta ii povesteste preotului de ce este nelinistita, ii povesteste visul pe care l-a avut, insa
preotul o asigura ca totul e bine si nu are de ce sa-si faca griji.

In final Vitoria il roaga pe parinte sa-i scrie o scrisoare fiului ei Gheorghita. In scrisoare ii spune
sa se intoarca acasa si il anunta ca inca nu a primit nici o veste de la Nechifor.

CAP. IV

Vitoria se duce si la baba Maranda, vrajitoarea satului, incercand sa afle niste raspunsuri.

Maranda ii spune Vitorie ca poate Nechifor a plecat cu alta femeie, ii ghiceste in carti, dar afla
numai lucruri rele despre el si Vitoria nu vrea sa creada nimic din ceea ce ii spune vrajitoarea.

CAP. V

Gheorghita se intoarce de la apa Jijiei acasa unde este primit de mama lui cu mancare proaspata,
cu rachiu si cu pupaturi.
Vitoria il anunta pe Gheorghita ca trebuie sa mearga dupa tatal sau deoarece inca nu s-a intors.

Gheorghita se pregateste de plecare si scoate din grajd doi cai puternici si frumosi pe care ii
ingrijeste si ii pregateste de drum.

A doua zi dimineata, Vitoria si fiul ei pleaca spre spre apa Bistritei, pentru al intalni pe staretul
manastirii. Povestindu-i si acestuia intmplarea, o sfatuieste sa se duca la Piatra-Neamt si sa
anunte autoritatile de disparitia lui Nechifor.

CAP. VI

In ziua urmatoare cei doi au plecat la Piatra-Neamt, la prefect. Acesta a pus-o pe Vitoria sa
depuna plangere, dar pentru aceasta ar fi trebui sa plateasca. Ea s-a razgandit si nu a vrut sa ii
mai scrie jalbarul plangerea, dupa care s-a dus la parintele Daniil Milies in sat pentru ca el stia de
toate.

Acesta i-a scris plangerea desi Vitoria nu avea incredere in autoritati si s-a hotarat sa plece
singura la Dorna in cautarea sotului ei Nechifor Lipan. Ea nu vroia sa plece singura pentru ca
avea nevoie de un barbat langa ea si asa s-a hotarat sa-l i-a si pe Gheorghita. Casa nu putea sa o
lase pe mana lui Minodora si astfel s-a gandit ca ar fi bine daca ar duce-o pe ea la o matusa la
manastirea Varaticului.

Asa a si facut. In zorii zilei urmatoare au plecat cu fata la sora mamei lui Vitoria, unde avea sa
stea pana cand se vor intoarce cei doi acasa.

CAP. VII

Parintele Danila tine o slujba in numele lui Vitoria si a lui Gheorghita pentru a le fi calatoria
usoara.

Vitoria vorbeste cu Mitrea pentru a lasa casa si animalele in grija lui pentru ca are mare
incredere in el.
La ea vin doi negustori pentru a le vinde pieile de miel, burdufurile de branza si branza afumata
pe care o mai avea pentru a pleca la drum cu banii de care aveau nevoie.

In dimineata zilei de 10 martie, munteanca si feciorul ei erau gata de plecare. Acestia au luat cu
ei si baltagul pe care l-a facut fierarul si pusca pe care a cumparat-o Nechifor. Mai intai au trecut
pe la parintele Danila apoi pe la domnul Iordan pentru ai cere rachiu.

CAP. VIII

Vitoria si Gheorghita au plecat la drum impreuna cu cei doi negustori David si Iordan, impreuna
cu care vor calatori pana la Calugareni.

Acestia fac primul popas la Bicaz, la hanul domnului Donea de la care afla ca Nechifor Lipan a
trecut pe acolo.

A doua zi dimineata cei patru au plecat la drum, urmatoarea oprire facand-o la Calugareni, la
casa domnului David. Calatori au fost primiti de sotia acestuia unde au stat peste noapte.

In dimineata zilei urmatoare Vitoria si Gheorghita au plecat spre Farcasa. Acolo cand au ajuns
in dreptul bisericii au hotarat sa se opreasca pentru a se odihni.

CAP. IX

In Farcasa Vitoria si Gheorghita au asistat la judecarea a doi oameni care au luat banii celor care
jucau jocul lor de noroc.

Acolo in multime Vitoria a intrat in vorba cu un mos cam

baut care i-a poftit sa poposeasca la el si sa le potcoveasca cai. Sotia lui mos Pricop, baba
Dochia, le-a oferit de mancare lor si cailor. Vitoria a aflat de la mos Pricop ca Nechifor a trecut
pe acolo astatoamna ca sa-si potcoveasca calul.
CAP. X

Vitoria pleca mai departe spre Vatra Dornei, insa mai intai s-a oprit la Borca la un botez, apoi la
o nunta la Cruci.

In cele din urma a ajuns la Vatra Dornei. Acolo s-au dus la o cancelarie unde a aflat ca Nechifor
a cumparat trei sute de oi de la Gheorghe Andamachi si Vasile Ursachi. Vitoria a incercat sa
stoarca mai multe informatii de la batranel, dar tot ce a putut afla a fost unde s-au dus cu oile.

CAP. XI

Afland acestea Vitoria a plecat pe urmele celor trei calareti. Ea a dat de urma lor prin crasmele
pe la care a trecut. A aflat ca acestia au trecut prin Brosteni si au luat-o spre gura Negrei spre
Bistrita. Vitoria le-a dat de urma si in crasma mare din Borca.

In satul Sabasa a facut un popas. Mai departe a plecat impreuna cu calauza pe care si-a luat-o,
feciorul crasmarului din sat. Acesta i-a dus pana la crasma domnului Iorgu Vasiliu. De la domnul
Vasiliu a aflat ca turma de oi care a ajuns acolo era insotita de numai doi calareti si dupa
descrierea dansului nici unul dintre ei nu era Nechifor Lipan. Domnul Vasiliu si-a amintit
numele unuia dintre ei care era Calistrat Bogza. Acum Vitoria trebuia sa-si caute sotul intre
Sabasa si Suha caci aici i-a pierdut urma.

CAP. XII

Vitoria a aflat si numele celui de-al doilea calaret de la sotia domnului Iorgu Vasiliu. Acesta era
Ilie Cutui, prietenul lui Calistrat Bogza care amandoi locuiau aproape in Doi Meri.

Sotia domnului Vasiliu a sfatuit-o ca este mai bine daca i-ar chema la primarie petru a le pune
intrebari. Vitoria l-a trimis pe Gheorghita sa-I cheme pe acestia la primarie unde s-au intalnit cu
Vitoria. A incercat sa afle mai multe de la ei despre Nechifor Lipan, dar in ciuda eforturilor nu a
aflat nimic nou.
 Vitoria si cu fiul ei au cobarat din nou la Sabasa unde au poposit la alti prieteni, la domnul
Toma. Cu ajutorul acestuia Vitoria a gasit cainele de nadejde a lui Lipan in curtea unui localnic.

CAP. XIII

Vitoria si Gheorghita au luat cainele si au urcat inapoi la Suha la Iorgu Vasiliu. Sotia acestuia i-a
spus ca sotiile lui Ilie Cutui si Calistrat Bogza au venit la ea sa o intrebe de ce tot vorbeste lumea
in sat de barbatii lor si Vitoria s-a hotarat sa se duca sa le ceara scuze acestora.

In timp ce mergeau cainele a inceput sa se agite si sa latre la cai. A coborat intr-o rapa urmat de
Gheorghita. Imediat a venit si Vitoria pentru a vedea ce a gasit cainele. Dintro data Vitoria a
inceput sa planga. A gasit osemintele lui Nechifor pe care le-a recunoscut dupa haine si dupa
lucrurile pe care le avea langa el. Nu departe era si calul mort.

CAP. XIV

Vitoria a plecat in Sabasa si l-a lasat pe Gheprghita sa pazeasca mortul si lumanarea de langa el.

Spre seara Vitoria s-a intors cuToma, subprefectul satului si un strajer. Prefectul i-a pus multe
intrebari Vitoriei pentru aflarea faptasului, iar principalii suspecti sunt dupa parerea
subprefectului Bogza si Cutui

CAP. XV

Subprefectul s-a dus acasa la Bogza si Cutui impreuna cu Vitoria. Subprefectul i-a bombardat cu
intrebari despre crima insa nu a scos nimic de la ei. Vitoria i-a invitat la inmormantare pe cei doi
pentru a continua intrebarile.
Vitoria a luat osemintele sotului sau si le-a lus cu grija I sicriu dupa care a plecat spre locul de
veci intr-o trasura rumos impodobita trasa de doi boi.

CAP. XVI

La pomenire au venit titi invitatii inclusuv cei doi din Doi Meri. Vitoria a inceput sa povesteasca
ce s-a intamplat in acea seara.

Bogza si-a iesit din fire si a sarit asupra lui Gheorghita. Acesta l-a lovit cu baltagul si inainte de
moarte a recunoscut motivul crimei: luarea oilor. Dupa aceasta si-a recunoscut fapta si Ilie Cutui
care a fost arestat de jandarmi.
„Baltagul” este o opera literara apartindnad genului epic, intrucat autorul transmite in mod
indirect, prin intermediul personajelor si al actiunii, gandurile, sentimentele si trairile sufletesti.
Ca mod de expunere predominant, autorul utilizeaza naratiunea, care se imbina armonios cu
dialogul si descrierea, iar vocea narativa a operei literare este naratorul. Tema operei consta in
aflarea adevarului (Vitoria pleaca la Dorna pentru a afla cei s-a intaplat sotului sau), in
dezlegarea misterului privind disparitia persoanei dragi. Titlul este alcatuit dintr-un subtantiv
comun („Baltagul”), avand un rol simbolic, intrucat el desemneaza unealta crimei, dar si a
pedepsei. Mitologia populara spune ca unbaltag folosit in numele dreptatii nu se pateaza
niciodata cu sange.Una dintre particularitatile genului epic este constituita de subiectul operei
literare. Acesta este alcatuit din : expozitiune, intriga, desfasurea actiunii, punctul culminant si
deznodamantul.Expozitiunea o infatiseaza pe Vitoria Lipan ( personajul principal al romanului),
torcand pe prispa casei si aducandu-si aminte o poveste pe care sotul ei, Nechifor, obisnuia sa o
spuna oamenilor.Dupa cateva luni in care Nehifor nu mai daduse pe acasa, Vitoria devine
ingrijorata si tulburata de ganduri negre, acest fapt constituind intriga.Desfasurarea actihnii
reprezinta partea cea mai ampla a romanului. Aceasta cuprinde toate faptele declnsate de intriga:
femeia cere ajutorul parintelui Daniil si al babaei Maranda, tine post, isi cheama fiul acasa si
pleaca impreuna cu acesta sa-l caute pe cel disparut. In drumul lor, Vitoria si Gheorghita
intalnesc diverse obiceiuri ( nunta, botez) si oameni. Femeia afla ce s-a intamplat cu sotul sau ( a
fost omorat cu un baltag) si il cauta pe vinovat.Punctul culminant al operei literare este
reprezentat de momentul in care Calistrat Bogza isi marturiseste vina si plateste cu moartea
pentru fapta sa.In deznodamant, sunt prezentate planurile de viitor ale Vitoriei.Ca specie a
genului epic, „Baltagul” este un roman, deoarece reprezinta o creatie de mare intindere, cu
actiune ampla, desfasurata pe mai multe planuri, la care participa un numar mare de
personaje.Actiunea este plasata, la inceput, in Magura Tarcaului, apoi in multe alte sate
strabatute de Vitoria in drumul ei spre Dorna ( Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Crucea
Talienilor ,Sabasa, Suha etc.) si dureaza timp de aproximativ opt luni.10