Test de lectură

Alexandru Lăpușneanul

I. Alege varianta corectă de răspuns:

1. Cuvintele din cel de-al doilea motto al nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”, „Ai sa dai seamă,
doamnă!...” aparțin:
a) Lui Lăpușneanul
b) Lui Moțoc
c) Unei jupânese pe care a întâlnit-o domnița Ruxanda
d) Unui țăran

2. Cum se numește domnitorul care fuge la aflarea veștii că Alexandru Lăpușneanul se întoarce
în țară?
a) Ștefan Tomșa
b) Vlad Țepeș
c) Petru Rareș
d) Vasile Tomșa

3. Care este prima rugăminte pe care i-o adresează Ruxanda lui Lăpuşneanu ?
a) Să îi cruțe fiul
b) Să nu mai ucidă
c) Să plece împreună la Hotin
d) Să nu se întoarcă pe tron

4. Care sunt boierii care nu vor să participe la ospățul pregătit de domnitor?

a) Moțoc
b) Spancioc
c) Veveriță
d) Stroici

5. Ce fac Ruxanda şi copiii în timpul masacrului?

a) se roagă
b) se uită mirați
c) încurajează măcelul
d) dorm

6. De ce este călugărit domnitorul?

a) pentru că se îmbolnăvește
b) pentru a fi îndepărtat de la domnie
c) pentru că așa solicită doamna Ruxanda
II. Completează spațiile punctate.
1. Porecla lui Iacov Eraclid este Despotul
2. Lăpușneanul vine în Moldova cu armată de turci și beneficiază de ajutorul vornicului
Bogdan
3. Domnitorul arde cetățile Moldovei, cu excepția Hotinului, deoarece vrea cu scopul de a
stârpi „cuiburile feudalității”
4. După încheierea ospățului, mulțimea este invitată să își strige nemulțumirea. Aceștia
strigă în cor cere capul lui Moțoc
5. Leacul de frică pentru Doamna Ruxanda este o priveliste cu capul tuturor boierilor
taiati
6. Lăpușneanul este călugărit în cetatea Hotinului, punându-i-se numele Paisie de la ……...

III. Notează cu A afirmațiile adevărate și cu F pe cele pe care le consideri false.

1. Lăpușneanul este întâmpinat aproape de Tecuci de toți boierii Moldovei. A
2. Viitorul domn îi promite lui Moțoc că nu-și va mânji sabia cu sângele lui. A
3. Frații domniței Ruxanda au fost iubiți de norod pentru faptele lor. F
4. Obiceiul lui Lăpușneanul era de a se înfățișa cu toată pompa domnească. F
5. Domnitorul se mută la Hotin, cu scopul de a se însănătoși. F
6. Călugărit, Lăpușneanul nu acceptă situația, amenință, se agită și are nevoie de apă. A

1. Formulează răspunsuri pentru următoarele cerințe.

2. Rezumă dialogul dintre Ruxanda și soțul ei, după ce este amenințată de soția unui boier
ucis. Ruxandra adresează o rugăminte lui Lăpuşneanu. Rugămintea ei nu devine
poruncă pentru un soţ precum Alexandru Lăpuşneanul, dar nici nu e respinsă brutal de
acesta, promisiunea de a nu mai ucide boierii fiind făcută pentru a caştiga credibilitatea.
Aceasta e relativ respectată, si ii promite un “leac de frică”. Domnitorul e dispreţuitor
faţă de soţia sa cand o întreabă ce a determinat-o să îşi “lase fusele” într-o zi oarecare şi o
lasă pe aceasta să se umilească profund:”Ruxanda căzu la picioarele lui”. Increderea
respectul,şi admiraţia pe care ea i le poartă soţului reies din apelativele :”bunul meu
domn!”, “viteazul meu soţ, măria-ta esti prea puternic” şi din declaraţii “Dumnezeu ştie
căt te iubesc!”, la care Lăpuşneanul rămâne complet insensibil, si rosteste cu aroganţă
“muiere nesocotită!”. De asemenea, în scena în care “leacul de frică” îi provoacă lesinul
domniţei, domnitorul este sarcastic:”Femeia tot femeie, zise Lăpuşneanul zâmbind; în loc
să se bucure, ea se sparie”. 
3. Motivează hotărârea domnului de a-l da pe Moțoc mulțimii. Lapusneanu râde în timpul
masacrului. cu sânge rece îl dă pe Motoc mulţimii revoltate, spunând că face un act de
dreptate. Lapusneanul a pedepsit astfel un alt boier tradator, fara ca sabia lui sa se fi
manjit de sangele lui, asa cum ii promisese.
4. Cine rosteşte replica: Femeia tot femeie, şi în ce împrejurări? Replica o rosteste
lapusneanu dupa ce ii arata Ruxandrei piramida cu capetele boierilor.
5. Prezintă finalul nuvelei și exprimă-ți opinia despre caracterul previzibil/imprevizibil al
acestuia.
în finalul nuvelei intervenţia naratorului subliniază caracterul moralizator al acestei
opere, care ilustrează prăbuşirea unui domnitor tiranic şi autoritar. În raport cu incipitul ,
finalul propune o imagine antitetică a personajului principal.. In incipit, Domnitorul care
îşi afirma voinţa neclintită de a-şi relua tronul şi de a-şi impune autoritatea, devine, în
finalul nuvelei, neputincios şi supus duşmanilor săi. Prezentat din perspectiva naratorului
omniscient şi obiectiv, Lăpuşneanu ca un personaj complex, văzut în ipostaze multiple:
puternic şi hotărât –  „Lăpuşneanul mergea alături cu vornicul Bogdan, amândoi călări pe
armăsari turceşti şi înarmaţi din cap până în picioare” – în incipit -, neputincios şi slab în
final: