Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
UMANISMUL ROMANESC
Reprezentanti:
Grigore Ureche („Letopisetul Tarii Moldovei de la origini pana la a doua domnie a lui
Aron Voda – 1359”)
Miron Costin („Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace” pana la domnia lui
Dabija Voda)
Ion Neculce (Letopisetul Tarii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pana la a doua
domnie a lui Constantin Mavrocordat – 1743”).
b) carturari umanisti care pun bazele limbii romane literare, ale culturii si ale literaturii romane:
-Spatarul Nicolae Milescu: De la Moskova la Pekin - prima carte de calatorii.
-Dimitrie Cantemir: Istoria ieroglifica - prima carte de literature romana aduce romanul alegoric,
pamfletul politic, eseul:
Descriptia Moldaviae - pune bazele etnografiei, geografiei; Istoria cresterii si descresterii
imperiului otoman - pune bazele istoriei pe documente; Compendiul sisiemei logicei generale -
pune bazele
filosofiei; Imaginea cu neputinta de zugravit a stiintei sacre - pune bazele teologiei.
-Ion Neculce: O sama de cuvinte -aduce stilul narativ - arta portretului, model de limba literara.
-Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei - portretul lui Stefan cel Mare - genul epic - primele
pagini de literature beletristica.
- Miron Constantin Letopisetul Tarii Moldovei - adduce analiza psihologica si descrierea, iar in
poemul Viata lumii - genul liric.
c) Umanismul da modele si teme pentru dezvoltarea literaturii beletristice: - modelul principelui
crestin: Stefan cel Mare si Sfint.
Vasile Alecsandri Dumbrava Rosie.
Barbu Stefan Delavrancea Apus de soare.
Mihail Sadoveanu Fratii Jderi
- modelul de limba romana literara este preluat de: Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul.
Vasile Alecsandri Pasteluri, Doine, Lacrimoare, Legende.
Dimitrie Bolintineanu Muma lui Stefan cel Mare.
-tema lupte pentru putere: Costachi Negruzzi Alexandru Lapusneanu.
Vasile Alecsandri Despot Voda.
Bogdan Petriceicu Hastedeu Razvan si Vidra.
-teme, motive si mituri din literature populara: Vasile Alecsandri Doine, Legende.
Mihai Eminescu Luceafarul, Calin.
Viata si activitatea
a) Fiu al domnului Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir se naste in 1673. isi face studiile la
scoala Patriarhiei din Constantinopol, unde studiaza greaca, latina, geografia, literatura,
metafizica, logica, etica, politica, turca, persana, araba, religia mahomedana. Va mai invata rusa.
La moartea tatalui sau este ales domu dar turcii castigati de aurul lui Constantin Brancoveanu, il
numesc domn pe Constantin Duca. Dimitrie se retrage la Constantinopol. il va reprezenta pe
fratele sau Antioh Cantemir la Poarta Otomana, cand acesta va deveni domn. Va deveni el insusi
domn in 1710, cand face un tratat cu Petru 1 pentru eliberarea Moldovei de sub jugul otoman si
pentru inlaturarea puterii oligarhiei boieresti. Dupa lupta de la Stanilesti (1711) pleaca in Rusia.
Moare in 1723. A fost membru al Academiei din Berlin si sfetnic al tarului Petru cel Mare.
b) Scrieri filosofice: Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, Imaginea cu neputinta de
zugravii a stiintei sacre, Compendiul sistemului logicei generale.
c) Scrieri literare:Istoria ieroglifica (1705), Descriptia Moldaviae (1716).
d) Scrieri istorice: Incrementa atque decrementa au/ae olhomanicae, Hronicul vechimii romano-
moldo-vlahilor. Viata lui Constantin Cantemir.
e) Scrieri de istoria religiilor: Sistema religiei mahomedane - (lat. Curamus)
Dimitrie Cantemir este, prin ideile preluate din filosofia antica, un umanist, prin spiritul
enciclopedic un teprezentant al iluminismului european iar prin cultura teologica si credinta un
bun crestin. De aceea el cauta sa concilieze principiile crestine cu cele pagane, atitudinea mistica
exprimata prin retragerea din viata ca om Ide biblioteca cu atitudinea activa ca domn si luptator
impotriva fatalitatii, a [conditiilor social istorice, contradictie exprimata prin creatia si viata sa. ,
a) Divanul sau galceava inteleptului cu lumea este un eseu compus dupa modelul dialogurilor
platoniciene Principiile etice sunt luate din Biblie dar si din filosofi, poeti si sfinti ca: Thales,
Pitagora, Socrate, Cicero, Epictet, Sf. Grigore de Nazianz, Sf. Augustin, Erasm, Homer, Hesiod,
Plutarh, Salustiu. De aceea el prezinta cele trei carti ca pe niste mescioare spre a sufletului dulce
gustare", pe care se gasesc paharul vietii si paharul mortii (la care face aluzie Eminescu in
Epigonii), poama vietii si poama mortii, painea vietii si painea mortii, ca cititorul sa aleaga. De
aceea pentru el materialistul Aristotel este fiul ititunericului" iar ateii sunt niste brute bipede.
b) Compendiul sistemului logiciei generale este construit pe jideea ca logica este cheia filosofiei
si de aceea ea poate mantui pe om de pacatul originar, poate sa-i redea nu numai umanitatea ci si
dimensiunea divina pierduta.
c) Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre este un eseu filosofic in sae, parti. In prima
parte el afirma ca singurul mod de cunoastere este revelatia divina, cpntactul mistic dintre om si
divinitate, ceea ce da stiintei un caracter sacru, in partea a doua, Fizica, pune problema
cosmogonica, a creatiei prin divinitate, dar accepta si idei metafizice. in partea a treia, Progresul
creatiei, el sustine ca dupa creatie. Natura are o viata independenta asa cum sustinea Voltaire, cu
care a purtat corespondenta. Partea a patra trateaza problema timpului, pe care il considera
divinitatea in ipostaza de eternitate. Partea a cincea pune in discutie problema universalelor.
Toma d Aquino (si realismul medieval, care continua pe Platon) afirma ca notiunile exista
inaintea creatiei, iar nominalistii (Occam) ca existenta lui Dumnezeu se bazeaza pe credinta si nu
poate fi demonstrata rational. in partea a sasea, Etica, discuta problema liberului arbitru. Omul
are o parte divina predestinatasi o parte materiala, dotata cu j^ber arbitru, care ii poate modifica
destinul.
Autorul da eseului o forma alegorica. Demiurgul apare ca un batran intelept, care-1 invita pe
filosof sa-1 picteze. Ca in legenda lui Avgar dar mai ales ca in extaz metamorfoza continua a
acestuia nu poate fi un model pentru o icoana statica.
d) Descriptia Moldaviae este redactata la cererea Academiei din Berlin si are trei parti. in prima
parte avem o descriere geografica, in a doua viata sociala, organizarea statului, functiile, iar in
partea a treia se ocupa de biserica. Cartea da o imagine asupra Moldovei din timpul sau, cuprinde
prima harta a Moldovei si descrie nu numai muntii, apele, campiile, ci si obiceiurile, orasele,
fauna, flora, graiul, scrisul, portul, traditiile, miturile populare, ritualurile, dansurile, poeziile
populare. Aici apar primele stiri despre motivul zburatorului, despre zane, Joimarite, Dragaica,
Sanziene, Ursite, Paparude. Cartea vibreaza de dragostea de tara a autorului si are calitati literare.
e) Incrementa atque decrementa aulae othomanicae a avut ca scop sa trezeasca in Europa ide_ea
luptei impotriva imperiului turc si dorinta de eliberare a popoarelor asuprite. Cresterea
Imperiului Otoman incepe din secolul al Xlll-lea si tine pana la cucerirea Camenitei (1672).
Perioada de descrestere este urmarita de la 1673 la 1711.
f) Istoria ieroglifica este un A«-oman istoric realist, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul, sunt
luate din realitatea social-istorica. Tema o formeaza lupta pentru putere. Subiectul urmareste
evolutia luptei dintre fratii Cantemir si Constantin Brancoveanu. in partea intai si a doua Corbul
(Constantin Brancoveanu) izbuteste sa aduca la domnie in tara patrupedelor (Moldova) pe
Struto-camila (Mihai Racovita) prin intermediul caruia sa puna mana pe o parte din veniturile
Moldovei. Este criticata boierimea Moldovei, care tradeaza interesele tarii si devine instrumentul
oligarhiei boieresti din Tara Romaneasca. Este aratata lacomia demnitarilor turci ca Alexandru
Mavrocordat. in partea a treia si a patra se urmaresc aceste intrigi politice si o rascoala a taranilor
(albinele) impotriva trantorilor (adica marea boierime). Oligarhia boieritor din cele doua
principate se aliaza contra fratilor Cantemir, fiindca Dimitrie, casatorit cu Casandra, fiica lui
Serban Cantacuzino, avea dreptul la tron in Tara Romaneasca. De aceea Constantin Brancoveanu
ii confisca mosiile si-l prigoneste. in partea a cincea este trimis Cameleonul (adica Scarlat Ruset)
sa intinda o cursa inorogului (adica Dimitrie Cantemir). in partea a sasea Inorogul povesteste
Soimului (Toma Cantacuzino - trimis al lui Brancoveanu la Poarta Otomana) intrigile lui
Constantin Brancoveanu si felul in care prada veniturile Mojdovei. Antioh Cantemir izbuteste sa-
l inlature de la domnie pe Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brancoveanu. Dar cu daruri
la templul lacomiei, Antioh este rasturnat de Constantin Brancoveanu. in partea a saptea si a opta
Cameleonul il denunta pe soim (Toma Cantacuzino), ca nu vrea sa-l prinda pe inorog. El
izbuteste sa-i cumpere pe bostangii turci, ca sa-l aresteze pe lnorbg. Inorogul rosteste un bocet in
stil popular, fiindca nici Lupul (hatmanul Lupu), nici Filul (Antioh Cantemir) nu-l pot ajuta.
Scapa cumparand niste demnitari turci si este protejat de consulul francez. Mai tarziu ajunge
mare vizir un prieten al fratilor Cantemir si Brancoveanu este nevoit sa faca pace. Antioh
Cantemir este numit, domn iar Dimitrie Cantemir primeste o compensatie pentru mosiile luate de
Constantin Brancoveanu. Istoria ieroglifia este un pamflet politic, scris intr-o limba aleasa, cu
imagini, legende, are un caracter moralizator iar eroii au trasaturi general umane, ceea ce da
textului si o dimensiune clasicista.
Inorogul este prigonitul, Corbul este intrigantul, Cameleonul este vicleanul. Caracterul
compromitator al textului il determina pe Dimitrie Cantemir sa-l redea intr-o forma de alegorie*-
Ana Racovita, (Nevastuica, sotia lui Mihai Racovita), este imorala. Victoria Ruset este folosita
de Scarlat Ruset -(Cameleonul), ca sa-l atraga pe Inorogul - Cantemir intr-o cursa. Sunt
demascate coruptia si violentele de la Poarta Otomana. Sunt ironii si anecdote jignitoare la
adresa lui Constantin Brancoveanu. Este o carte care dezvaluie in adevarata ei fata de o lume
degradata si inumana .Dimitrie Cantemir este primul scriitor de talent, care cunoaste bine
problemele, creatiei literare. Cartea are modele ilustre ca Istorii secreta a lui Procopie din
Cezareea, se vad influente dinlima, Sindipa,floarea darurilor, Fiziologia, ceea ce da cartii un
caracter de unicat. Pildele,, cugetarile, proverbele sunt culese din literatura populara, din Horatiu,
Homer, Sfantul Augustin.