Dmitrie Cantemir-print al umanismului romanesc in ,,Descrierea Moldovei Omul doreste sa stie tot ce se poate sti; deci sa cercetam, sa cautam,

sa aflam, sa stim. Cuprins Viata si activitatea lui Dmitrie Cantemir Dimensiunea enciclopedica a lui Dmitrie Cantemir Aportul lui Dmitrie Cantemir in dezvoltarea umanismului romanesc Opera Descrierera Moldovei Valoarea artistica a operei Descrierea Moldovei Aprecieri critice asupra operei Cantemiresti Concluzii

Prefata Omul doreste sa stie tot ce se poate sti; deci sa cercetam, sa cautam, sa aflam, sa stim Cultura noastra n-a numarat prea multe personalitati multilaterale. In acest context, Dmitrie Cantemir este primul mare nume si va fi coninuat de Heliade Radulescu, Hasdeu, n. Iorga, G. Calinescu. Carturar de formatie enciclopedica, istoric, filosof, scriitor, om de stat, Dmitrie Cantemir este cel mai de seama umanist al culturii romane, deviza sa extreme de convingatoare:Sufletul odihna nu pote afla pana nu gaseste adevarul, carile il cearca oricit de departe si oricit de cu truda i-ar fi a-l nimeri. Personalitatea sa incheie epoca renasterii, prefigurind ideile iluminismului. El a pus bazele istoriografiei romane moderne. Spre deosebire de cronicari, el urmareste destinul istoric al romanilor in context European, considerind istoria nu doar o modalitate de expresie a constiintei nationale, dar si o permanenta creatie a poporului. Dimitrie Cantemir, prin prodigioasa lui activitate, reprezinta in cultura romaneasca un moment hotaritor, in evolutia spre lumea moderna. A fost un deschizator de drumuri noi, in multiple domenii de creatie, un spirit care respira atmosfera intelectuala a Europei. Descrierea Moldovei este o carte unica in Tarile Romane la data aparitiei ei. Ea prezinta o dubla modernitate prin continutul ei dar si prin limbaj. In ea este descrisa Moldova pe mai multe planuri: geografic (7 capitole, cuprinzand detalii despre numele antic si actual al Moldovei, asezare, granite, tinuturile in care era impartita din punct de vedere administrativ, localitatile cele mai importante, muntii, resursele subsolului, campiile, padurile, fauna, flora si clima); politic(19 capitole ce descriu organizarea statului, modul de alegere al domnilor, cutumele de inscaunare, modul dedesfasurare al vanatorilor domnesti, ingroparea domnitorilor, legile statului, modul lor de aplicare, veniturile, tributurile, originea etnica a populatiei, credintele populare);bisericesc si folcloristic(este pentru prima data in istorie cand un om de stiinta ia in seamna etnografia unui popor intr-o lucrare atat de importanta). Cartea a fost scrisa in limba latina, si abia in 1825 a fost publicata si in romana, dar cu toate acestea exprimarea este foarte clara, putand fi inteleasa usor si acum la aproape 3 secole diferenta. Metoda de abordare a subiectului este concisa, materialul este bine organizat in cele 3 parti si apoi in capitole. Informatiile stiintifice sunt abundente ele provenind din foarte multe surse. Domeniile cuprinse in carte sunt vaste, printre ele numarandu-se geografia,

botanica, zoologia, arheologia, mitologia(sunt expuse anumite credinte si obiceiuri populare), folcloristica, etnografia, psihologia, lingvistica, lingvistica comparata, dialectologia si stilistica. Viata si activitatea lui Dmitrie Cantemir Dimitrie Cantemir(1673-1723) este scriitor, istoric, om de stiinta, domnitor, o personalitate enciclopedica din secolul al XVIII-lea, reprezentant de seama al umanismului romanesc. S-a nascut la 26 octombrie 1673 in familia razesului Constantin Cantemir, care, de la slujba de ispravnic de codru, a ajuns pe tronul Moldovei (1685-1693), fiind fratele lui Antioh Cantemir, de asemenea domn al Moldovei intre 1695-1700 si 1705 si 1707. Dimitrie Cantemir urmeaza traditia familiei, fiind domn al Moldovei in doua randuri: dupa moartea tatalui sau, in martie-aprilie 1693, neconfirmat de turci, ales de catre boieri, si incepand cu 18 noiembrie 1710, in ajunul razboiului rusoturc, spre a apara ca un vasal credincios al portii hotarele de miazanoapte ale Imperiului de un eventual atac al lui Petru cel Mare, insa, dornic de a elibera tara de sub stapanire otomana, s-a aliat cu tarul Rusiei, incheind in aprilie 1711 un tratat cu Petru I. In 1711 s-a retras cu familia si cu oamenii apropiati in Rusia, unde I s-au daruit mosii, titluri de noblete si toate onorurile. Dupa moda vremii, este ostatic la Poarta in timpul domniei tatalui sau, un fel de amasador al fratelui sau, Antioh Cantemir, avand prilejul sa studieze la Academia Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol cu unii dintre cei mai renumiti profesori ai vremii. Isi formeza astfel o vasta cultura, ajungand sa stie limbile greaca, slavona, latina, turca, persana, araba, si cunoaste indeaproape relitatile Imperiului Otoman, prefigurand declinul acestuia si posibilitatile de eliberare a Tarilor Romane de sub dominatia turceasca, pe care incearca sa le puna in aplicare in timpul domniei sale prin alianta cu noua putere ce aparea la rasarit, Rusia Lucrarile lui, cele mai multe scrise in limba latina, atesta o bogata documentare in domeniul stiintelor umaniste si o mare pasiune pentru cercetare. Sufletul odihna nu poate afla, -spune el- pana nu gaseste adevarul carile il cearca oricat de departe si oricat de cu truda i-au fi a-l nimuri. Desi s-a format in mediul oriental, Cantemir este mai mult european, este cel care s-a aflat si s-a produs la interferenta dintre culturile orientala si occidentala. Dimitrie Cantemir este primul dintre carturarii nostri tradus si citit in Europa,

astfel ca putem afirma ca intr-un fel integrarea noastra europeana a inceput-o acest mare carturar al neamului nostru. Dupa agerimea mintii, scrie Cantemir, toate popoarele (citam) sint la fel de inzestrate de natura. Numele sau de cetatean al Europei ramine pe vecie sapat in piatra, intre Newton si Leibniz, pe frontonul Bibliotecii Sfintei Genevieva din Paris. In anul 1714 incepe scrierea cartii Descriptio Moldaviae, terminata in 1716 si publicata 53 de ani mai tarziu. Cartea devine un adevarat monument inchinat etnografiei si geografiei unui intreg popor. Savantul-poliglot, care, dupa cum spunea Voltaire, reunea talentele grecilor vechi, stiinta literelor si a armelor. Un loc considerabil in opera lui revine ideilor si conceptelor privind originea diferitor popoare, rolului lor in dezvoltarea civilizatiei. Lucrari ale eruditului Dimitrie Cantemir sunt (Despre zidul caucasian), Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor. Avand o temeinica cultura muzicala, Cantemir a scris in limba turca, pentru prima data, un tratat de teorie a muzicii turcesti.A preconizat un tratat de notatie a muzicii orientale, folosind alfabetul turcesc. Scrierile stiintifice, filozofice si literare ale lui Cantemir au adus intr-o epoca de predominare a ideologiei religioase, o contributie de seama la dezvoltarea orientarii laice in cultura romaneasca.El este mai de seama ganditor si om de stiinta din cultura romaneasca veche.

Dimensiunea enciclopedica a lui Dmitrie Cantemir Multitudinea preocuparilor lui Cantemir face practic imposibila demarcarea stricta a valentelor personalitatii sale. A fost n acelasi timp savant i istoric, muzicolog i literat, cercetator al limbii i al folclorului, filosof i patrunzator n sistemul religiilor. Pentru stiinta, el s-a impus prin credinta n cercetare, n patrunderea marilor taine ale lucrurilor, ale lumii i ale universului intreg. A realizat o fizica, cercetand dinamica lucrurilor. De aici, s-a lansat n filosofie i a scris o metafizica. Mai departe, a pus filosofia sub semnul dialogului platonician, iar creatia sa - Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul - subliniaza superioritatea vietii spirituale asupra celei biologice.

Ideile filosofice ale marelui carturar se regasesc cu deosebire n Imaginea stiintei sacre, n Logica, n Sistema religiei mahomedane. De buna seama ca cea mai mare contributie o are Cantemir n domeniul istoric. Venind pe directia deschisa de cronicari, el descopera stiinta istoriei pentru romani i realizeaza monografii asupra unor posibile personalitati (Viata lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor i Brancovenilor). Lucrarea sa esentiala n domeniu este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, unde planul extrem de vast i larga informatie prelungesc o tema indelung disputata de cronicarii moldoveni - originea i continuitatea tuturor romanilor n teritoriu. Cantemir afirma ca sunt mosii i stramosii nostri, a moldovenilor, a muntenilor, a ardelenilor i a tuturor oriunde se afla, a romanilor, precum i singur numele de mosie ne arata i limba cea parinteasca nebiruit martor ne este. Valoroasa pentru vasta ei documentare, lucrarea demonstreaza existenta unui vechi stat independent. Descriptio Moldaviae Descriptio Moldaviae este prima noastra lucrare monografica asupra Moldovei. Ea se structureaza pe trei parti: prima are n vedere geografia tarii (asezare, relief, flora, fauna, localitatI) i propune prima noastra harta. A doua prezinta organizarea administrativa i politica. n ultima parte gasim interesante 6 detalii despre limba, traditii, religie. Dimitrie Cantemir reia problema latinitatii limbii romane, vorbind pentru prima data despre diferentierile dialectale. La un alt nivel, el se refera - tot pentru prima data - la obiceiul national al oratiei de nunta. Lucrarea este meritorie atat pentru documentata descriere geografica i politica, cat i pentru pertinentele comentarii etnografice i folclorice. De fapt, D. Cantemir este primul nostru carturar care preia n sfera cercetarilor etnografia i folclorul. O face cu o vibranta dragoste de tara si, de multe ori, cu autentice virtuti literare. D. Cantemir scrie cu mandrie despre Moldova, dorind sa impuna strainatatii imaginea unui popor viteaz i a unei tari bogate. isi propune o stricta obiectivitate. Capitolul Despre naravurile moldovenilor semnaleaza cusururile care-i slutesc, decat a-i insela cu lingusiri; deci apar i umbrele de caracter, dar i luminile. Moldovenii sunt cutezatori, semeti, glumeti i veseli, dornici sa petreaca n ospete. Osteni priceputi, intind bine arcul, poarta cu indemanare sulita, desi arma preferata este palosul. Unele defecte ar fi - lenevia i faptul ca nu sunt iubitori de

invatatura. (Timpul masurat n secole dezminte, bineinteles, aceasta observatie facuta de Cantemir.) Traditionala ospitalitate impresioneaza: de cea mai mare lauda; caci desi foarte saraci din pricina invecinarii cu tatarii, totusi nu se dau inapoi niciodata sa dea mancare i gazduire unui oaspete si-l adapostesc fara plata timp de trei zile, impreuna cu calul sau. Pe strain il primesc cu fata voioasa, ca i cand le-ar fi fost frate sau alta rudenie. Jugul otoman, dar i serbia i-au saracit pe tarani - arata D. Cantemir. Razesii din pricina saraciei si-au vandut mosiile stramosesti; Dintre toti taranii serbi, cati sunt pe lume, cei mai nenorociti as crede ca sunt taranii moldoveni - daca bogatia pamantului i a recoltelor, chiar fara voie, nu i-ar mantui de mizerie; Tirania turceasca apasa foarte greu pe Moldova. Bogatele traditii exprima fantezia i spiritul creator al moldovenilor: hora, paparudele, dragaica, zburatorii, oratia de nunta, calusarii s.a. Calusarii se aduna o data pe an i se imbraca n straie femeiesti. n cap isi pun cununa impletita din pelin i impodobita cu flori. Toti au n mana cate o sabie fara teaca, cu care ar taia indata pe oricine au cuteza sa le dezveleasca obrazul. Capetenia cetei se numeste Starit, al doilea primicer. Caci ei au peste o suta de jocuri felurite i cateva asa de mestesugite, incat cei ce joaca parca nici nu ating pamantul i parca zboara n vazduh. n felul acestea petrec cele zece zile intre inaltarea la cer a lui Hristos i sarbatoarea Rusaliilor i strabat toate targurile i satele, jucand i sarind. Bogatiile neasemuite, paduri, lunci, ape, ogoare, livezi, vanat ales - fac din Moldova un taram edenic. Frumusetile dau impresia unui taram de basm. Plasticitatea imaginilor artistice i comparatiile dau pregnanta tabloului unitar. Cel mai inalt dintre munti este Ceahlaul, care, daca ar fi intrat n basmele celor vechi, ar fi fost tot atat de vestit ca Olimpul, Pindul sau Pelias. Drept n varf se vede o statuie straveche de cinci coti, infatisand, de nu ma insel, o batrana cu douazeci de mioare. Aportul lui Dmitrie cantemir in dezvolarea umanismului Toate lucrarile lui D.Cantemir propun un stil eruditsi, in general, retoric. Valoarea lor se impune de la nivel amplu documentar, prin idei progresiste, prin spirit enciclopedic. Umanismul lui D. Cantemir nu formeaza o particularitate a unui om izolat, care a vazut multe tari si a cititmulte carti. Desigur ca ideile lui sociale si politice, ca si cele despre civilizatir intrec pe cele ale lui Miron Costin si ale stolnicului

cantacuzino, dare le deriva din acelasi current cultural care formeaza scoala umanista romaneasca. Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o vreme cand Occidentul isi definea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a traversat experienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in profunzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. Acesta este meritul lui cel mai mare. . Inca din primele scrieri, Dimitrie Cantemir se dovedeste un umanist in adevaratul sens al cuvantului, preocupat de problemele fundamentale ale existentei umane, un clasic stapanitor de perfectiunea expresiei lingvistice, un erudit in domeniile esentiale ale cunsoterii. El a contribuit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram faptul de a fi deschis peste timp arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram activ spiritul critic al culturii romane, consolidata pe linia mediana dintre Orient si Occident. Putem constata ca lucrarile lui Dimitrie Cantemir propun un stil erudit si, in general,retoric. Valoarea lor se impune de lor se impune de la nivelul amplu, documentar, prin idei progresiste, prin spirit enciclopedic. Fiind ales membru al Academiei din Berlin(sectia orientalistica) in 1714, la cererea acestei institutii scrie lucrarea monografica Descriptio Moldaviae, in anul 1716. Materialul e organizat in trei parti: Partea geografica, Partea politica si Despre cele bisericesti si ale invataturii in Moldova. Valoarea artistica a operei: Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o vreme cand Occidentul isi definea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a traversat experienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in profunzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. Acesta este meritul lui cel mai mare. El a contribuit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram faptul de a fi deschis peste timp. arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram activ spiritul critic al culturii romane, consolidata pe linia mediana dintre Orient si Occident.

Dimitrie Cantemir scrie cu mandrie despre Moldova, dorind sa impuna strainatatii imaginea unui popr viteaz si a unei tari bogate. Isi propune o sticta obiectivitate. Capitolul Despre naravurile moldovenilor semnaleaza cusururile care-I slutesc, decat a-I insela cu lingusiri;deci apar si umbrele de caracter, dar si luminile. Moldovenii sunt cutezatori, semeti, glumeti si veseli, dornici sa petreaca in ospete. Osteni priceputi, intind bine arcul, poarta cu indemanare sulita, desi arma preferata este palosul. Unele defecte ar fi lenevia si faptul ca nu sunt iubitori de invatatura. Traditionala ospitalitate impresioneaza: de cea mai mare lauda; caci desi foarte saraci din pricina invecinarii cu tatarii, totusi nu se dau inapoi niciodata sa dea mancare si gazduire unui oaspete si-l adapostesc fara plata timp de trei zile, impreuna cu calul sau. Pe strain il primesc cu fata voioasa, ca si cand le-ar fi fost frate sau alta rumedenie. Jugul otoman, dar si serbia I-au saracit pe tarani-arata Cantemir. Razesii din pricina saraciei si-au vandut mosiile stramosesti;Dinte toti taranii serbi, cei mai nenorociti as crede ca sunt taranii moldoveni. Tirania turceasca apasa foarte greu pe Moldova. Bogatele traditii exprima fantezia si spiritul creator al moldovenilor: hora,paparudele, dragaica, zburatorii, oratia de nunta, calusarii, s.a.Calusarii se aduna o data pe an si se imbraca in straie femeiesti. Valoarea artistica a operei Descrierea Moldovei Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, este o opera complexa, o lucrare monografica ce a fost catalogata de unii critici ca fiind un roman istoric. Descrierea Moldovei, prin accentuarea originii romane a poporului i a limbii romane, continua i dezvolta ideile cronicarilor nostri. Dimitrie Cantemir nu traieste mandria ca stramosii nostri - romanii - sunt cuceritorii lumii, ci (intr-o viziune noua, originala) incearca sentimentul maretiei ca stramosii nostri sunt creatori de civilizatie. Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o vreme cand Occidentul isi definea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a traversat experienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in profunzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. Acesta este meritul lui cel mai mare. El a contribuit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram faptul de a fi deschis peste timp arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram activ spiritul critic al culturii

romane, consolidata pe linia mediana dintre Orient si Occident. Putem constata ca lucrarile lui Dimitrie Cantemir propun un stil erudit si, in general,retoric. Valoarea lor se impune de lor se impune de la nivelul amplu, documentar, prin idei progresiste, prin spirit enciclopedic. Conceptul de civilizatie este, n opera lui, cel umanist. i incercarea lui de a alcatui o limba literara este un reflex umanist. (Istoria literaturii romane, Ed. Academiei). Aprecieri critice asupra textului George Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, 1941: Prin 1711 Cantemir avea gata o <<Description Moldaviae>> ceruta de Academia din Berlin, ce fu publicata in traducere germana la Hamburg abia in 1769 si care cuprinde pe scurt de toate, geografie, fizic, fauna, vegetatie, interesante observatii despre ceremoniile de la curte si obiceiurile poporului(nunta, inmormantare). Umanismul lui Cantemir nu formeaza o particularitate a unui om izolat, care a vazut multe tari si a citit multe carti. Desigur ca ideile lui sociale si politice, ca si cele despre civilizatie intrec pe cele ale lui Miron Costin si ale stolnicului Cantacuzino, dar ele deriva din acelasi curent cultural care formeaza scoala umanista romaneasca. Si Miron Costin tradusese si scrisese versuri, incercase sa descrie frumusetile Moldovei, vazute de pe varful Ceahlaului. Asadar, Dimitrie Cantemir are locul sau in istoria culturii noastre si nu in afara ei; el este un mare continuator si un varf de munte izolat de sirul muntilor din tara noastra Al.Bistriteanu,Creatia populara ca preocupare si izvor de inspiratie la D.Cantemir si N.Balcescu in Studii si Cercetari de istorie literara si folclor, anul II, 1953, O data cu Dimitrie Cantemir notiunea de creatie populara incepe sa capete contur in cultura noastra: productia colectiva a maselor constituie un domeniu aparte, distinct de acela al gandirii carturaresti. Istoricul Cantemir foloseste adesea informatia orala, dar stie, in acelasi timp, sa o deosebeasca de documentul scris.*+Materialul folcloric serveste la cunoasterea psihologiei maselor populare. Atat in <<Descrierea Moldovei>> cat si in <<Sistema religiei mahomedane>> definitiile etnografice se fundeaza pe acest material. P.P.Panaitescu,Dimitrie Cantemir,viata si opera, Bucuresti, 1958, p.256-257: Chiar si <<Descrierea Moldovei>>, opera lui geografica prin excelenta, se vede bine ca este o scriere geografica datorita unui istoric. Istoric al romanilor si al turcilor, Cantemir a lasat urme adanci in cultura istorica a posterioritatii. Nicolae Iorga:

Il fut le precurseur de Montesquieu pour la theorie des revolutions dEmpire ensuite si familiere au XIII-ieme siecle. Concluzii Umanismul a reprezentat pentru cultura romana, incipitul literaturii si a constiintei nationale. Operele literare erau o forma de a trasa istoria, de a evidentia identitatea romanilor, latinitatea limbii si de a educa poporul. Asadar, temele si influentele regasite la nivel european in perioada umanismului, s-au adaptat realitatilor romanesti de la acea vreme si au nascut teme si idei derivate: originea latina a poporului si a limbii romane continuitatea existentei acestui popor pe pamantul romanesc unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti rolul civilizator al tipariturilor caracterul educativ al istoriei credinta in adevar si documente n concluzie, umanismul romnesc atinge apogeul datorit cronicarilor romni, letopiseele lor prezentnd urmtoarele trsturi comune: Fiecare cronicar prelua consemnarea datelor din punctul n care se oprise predecesorul su. n acest mod, patru secole din istoria Moldovei sunt nregistrate n aceste lucrri care vor pune baza istoriei naionale Valoarea documentar i educativ nscut din dorina autorilor de a respecta adevrul istoric i de a le oferi urmailor nite modele. Umanismul, caracterizat printr-un puternic specific romnesc, se concretizeaz n urmtoarele idei comune: originea latin a poporului romn i a limbii romne, ura mpotriva turcilor, valoarea educativ a istoriei, rolul personalitilor n destinul unui popor. Valoarea literar: cronicile cuprind primele noastre naraiuni artistice cu care, prin arta evocrii sau a portretului, prin gradarea conflictului i intuiia psihologic, prin utilizarea acestor mijloace artistice se creeaz bazele literaturii noastre beletristice de mai trziu.