REFERAT Trasaturi romantice in opera Alexandru Lapusneanul

Curent aprut n Anglia la sfritul secolului al 18-lea, romantismul s-a ridicat mpotriva rigorii i a dogmatismului estetic, propunndu-i s ias din convenional i abstract, susinnd manifestarea fanteziei creatoare, a sensibilitii i a imaginaiei i minimaliznd raiunea i luciditatea. Altfel spus, romantismul a pledat pentru explorarea universului interior al omului. Prima nuvel istoric din literatura romn, aceasta specie a genului epic fiind de altfel proprie romantismului, Alexandru Lpuneanul apare n primul numr al revistei Dacia literara, nscriindu-se ntr-una din direciile imprimate de programul acesteia: inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Alexandru Lpuneanul va fi astfel o nuvel romantic tocmai prin tema abordat: evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul. Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor

Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptionale, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul

fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran, crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Exist ns n nuvel i elemente de clasicism, ntreptrunderea romantism clasicism fiind specific literaturii paoptiste (1840-1860). Sunt de factur clasicist urmtoarele elemente: simetria i echilibrul compoziiei; concizia i rigoarea unor exprimri care capt uneori caracter de sentin de tipul: proti, dar muli; Alturi de elemente romantice i clasiciste exist n nuvel unele care anun realismul precum: atenia acordat detaliilor vestimentare i referitoare la decoruri; obiectivitatea viziunii, vocea auctorial aprnd doar de puine ori pe parcursul evenimentelor cu opinii personale; preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologic. Specific personajelor romantice le este i complexitatea caracterului. Portretul lui Alexandru Lpuneanul este alctuit din lumini i umbre. n deschierea nuvelei, aflm chiar din spusele domnitorului c n prima sa domnie nu a existat vrsare de snge, a fcut dreptate tuturor, dovad c Lpuneanu este capabil de o conducere n care crima nu este ridicat la rang de lege. Faptele voievodului, ajuns din nou pe tronul Moldovei, campania de exterminare a boierilor trdtori, iertarea pe care o cere, cu pocin, boierilor, leacul de fric oferit gingaei i miloasei doamne, aruncarea lui Mooc n minile mulimii furioase pun n lumin un domn absolut, un tiran al epocii medievale, care acioneaz pentru ntrirea autoritii domneti i slbirea boierilor. Negruzzi a nteles astfel spiritul cronicii romne i a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealiti. (G. Clinescu)