P. 1
6611348-Scrisoarea-I-Comentariu

6611348-Scrisoarea-I-Comentariu

|Views: 408|Likes:
Published by AllstarCiprian

More info:

Published by: AllstarCiprian on Feb 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2015

pdf

text

original

Scrisoarea I

Poezia ne prezint pozi ia vitreg a omului de geniu într-o societate m rginit i este alc tuit din 5 p r i.
Izvoarele din care s-a inspirat poetul sunt: Imnul creatiei" din vechea scriere indiana Rig-Veda", lucrarea Lumea ca vointa si reprezentare" de A. Schopenhauer, teoria cosmogo-nica a lui Kant si Laplace, poemul De rerum natura" al lui Lucretiu, gandirea lui Heraclit.

În prima parte ,primele 6 versuri apar dou motive romantice, dragi poetului. Primul motiv este cel al timpului - timpul individual i cel universal. Al doilea motiv este motivul lunii: ³Ea din noaptea amintirii o vecientreag scoate³. În a doua parte versurile 7-38 poetul nuan eaz motivul lunii, ca un astru tutelar al faptelor meschine sau nobile ale oamenilor. Mai întîi poetul red o imagine globar a spa iului terestru de la pustiuri la codrii, de la m ri i izvoare la rmuri, i apoi imaginea se restrînge: ³ i în cîte mii de case lin p truns-ai prin fere ti/ Cîte frun i pline de gînduri, gînditoare le prive ti³. În continuare poetul poetul înf i eaz o serie de ipostaze ale individului: ³Vezi pe-un rege ce-mpînze te globu-n planuri pe un veac/ Cînd la ziua cea de mîine abia cuget-un s rac³, ³Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!/ Unul caut -n oglind de- i bucleaz al s u p r/ Altul caut în lume i în vreme adev r³.În continuare poetul se opre te la condi ia vitreg a omului de geniu, Usc i a a cum este, gîrbovit i de nimic/ Universul f r margini e în degetul lui mic Partea a treia versurile 39-86 Este o argumentare a versurilor de mai sus ,care cuprinde 4 secvente . Prima este o descriere a haosului initial .A doua secventa prezinta geneza universului prin miscarea unui punct ³Dar deodat un punct se mi c « cel întîi i singur. Iat -l!/ Cum din chaos face mum , iar el devine Tat l³. Secventa a treia reprezinta locul lumii noastre in univers si conditia efemerei a oamenilor : ³Mu ti de-o zi pe-o lume mic de se m sur cu cotul³. În secventa a patra poetul vorbe te despre un previziblil sfîr irt al lumii , stingerea universului , reinstalarea haosului . Partea a patra versurile 86-144 este consacrat pozi iei vitrege a cuget torului de geniu în lumea semenilor s i. Dasc lul dup ce a cugetat la destinul lumilor cosmice el cuget acum la destinele indivizilor lumii terestre. Apare aici din nou identitatea oamenilor cu ei în i i i cu omenirea întreag : ³Unul e în to i, tot astfel precum una e în toate³. Voin ele m runte care îi fr mînt pe oameni n-au nici un sens din cauza ireversibilit ii timpului: ³Ce-o s -i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?/ Ca i vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc³. Cînd vorbe te despre soarta geniului într-o societate bîntuit de interese meschine apar numeroase accente satirice, uneori deosebit de incisive. Imposibilitatea cunoa terii propriei vie i, las considerarea operei omului de geniu la discre ia r uvoitorilor, a invidi ilor: ³ i cînd propria ta via singur n-o tii pe de rost,/ O s - i bat al ii capul s-o p trund cum a fost?³. Pesimismul schoppenhaurian l-a influen at pe Eminescu i în versurile: ³Po i zidi o lume-ntreag , po i s-o sfarmi « orice-ai spune,/ Peste toate o lopat de rîn se depune³. Apare din nou ideea c oamenii sunt egali în fa a mor ii: ³Mîna care-au dorit sceptrul universului i gînduri/ Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scînduri³. Pe un ton ironic poetul î i imagineaz cum se vor desf ura funerariile acestui om de geniu. Ele vor avea o fals solemnitate deoarece oamenii sînt r i, indiferen i, ipocri i: ³Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel,/ Nu sl vindu-te pe tine « lustruindu-se pe el³. Posteritatea va ignora valoarea operei i se va rezuma doar la ³bibliografia sub ire³ c reia îi vor g si ³pete multe, r ut i³. În partea a cincea Finalul, rotund, produce aceeasi pendulare specific lui Eminescu între planul terestru si cel cosmic. Planul terestru este cel al unei lumi în care toti "sunt supusi puterii sortii", disponibilit tilor aleatorii ale sansei sociale, norocului, deci întâmpl rii. Planul cosmic, marcat prin simbolurile romantice ale eternit tii prin raza lunii si geniul mortii - amplific , printr-o reluare de oglinzi infinite, imaginea fragilit tii omului pe p mânt, adev rata tem a meditatiei eminesciene. Modalitatea poetic a relatiei om-univers se prezint în Scrisoarea I sub trei înf tis ri: una cosmic , alta sarcastic si o a treia elegiac . Cosmogonia creeaz sarcasmul, care ia forma unei satire la adresa umanit tii mediocre, în care oamenii comuni îsi croiesc criterii existentiale si valorice în functie de mecanismele instinctualit tii oarbe, se strâng în societ ti dominate de inechitate si distrug, prin neîntelegere sau indiferent , orice creatie autentic si pe orice creator de geniu. Eminescu merge îns mai departe în analiza conditiei umane, raportând-o la univers. Îl vede pe om nu numai ca individ trec tor asezat pe treptele deosebite iesite din "urna sortii" terestre, dar si ca spet trec toare alunecând inexorabil în neant. Din aceast întelegere provine si modificarea de tonalitate din finalul poemului, care înv luie sarcasmul satirei într-un aer elegiac. Punct de reper este îns cosmogonia, care tulbur spiritul prin concretetea poetic a abstractiilor sau prin orchestrarea subtil atât a sensurilor mitologice retopite într-un discurs de mare valoare, cât si a limbii române, pus pentru prima dat s armonizeze contrariile propriei materii verbale. Aceast integrare a fiintei eminesciene

fie puternici. creeaz imaginea specific a modului s u de p trundere spre simtirea si întelegerea tuturor. Antiteza este prezent la nivel compozitional (tabloului cosmogonic opunându-i-se cel satiric). Personific rile ilustreaz des vârsita familiaritate a poetului cu natura terestr si cosmic deopotriv : "luna vars peste toate voluptoasa ei v paie". osebite. care oblig la cugetare. "musti de-o zi". . Comparatiile dau expresivitate ideilor profund filozofice ale poeziei: "precum Atlas în vechime". etice. Expresii livresti sunt si ele prezente: "precum Atlas din vechime". "ca o mare f r-o raz ".Expresia intelectualizat este prezent . în tabloul cosmogonic. "timpul mort sintinde trupul si devine vesnicie". "din ungherul unor crieri" etc. "codru-ascund în umbr str lucire si izvoar ". . "universul cel himeric". "galbenele file". populare. "ironic grimas ". ca si epitetele. priz rite. Metaforele sunt numeroase. "colonii de lumi pierdute". si au capacitatea de a vizualiza ideile: "urna sortii"." . "viitorul si trecutul".în spectacolul cosmic d nota cea mai înalta a inteligibilit tii poetului român. feresti. Îmbinarea surprinz toare a limbajului popular si a celui intelectual. Viziunea antitetic asupra lumii este realizat prin intermediul antitezei. Epitetele morale si ornante construiesc un fundal descriptiv corespunz tor sentimentelor poetului: "misc toarea m rilor singur tate". "ne succedem generatii" etc. colb.") sau la nivelul vocabularului ("fie slabi. "microscopice popoare". r boj. "b trânul dasc l". procedeu specific poetilor romantici. "ca si spuma nez rit ". ceasornicul. "pe când fiint nu era. particularizeaz stilul acestui poem prin câteva tr s turi: . cât si prozodia sau figurile de stil. nici nefiint ". mai ales. de exemplu. la nivel ideatic ("unul caut -n oglind .Naturaletea si prospetimea limbajului poetic este dat de elemente vechi. trimite la imnurile creatiunii din Rg-Veda sau aminteste de ideile lui Schopenhauer: "st pânul fa margini peste marginile lumii"."altul caut în lume. suflu-n lumânare. unde Eminescu sugereaz mituri. imaginea haosului primordial. idei filozofice. este construit din modalit ti uimitoare atât în ceea ce priveste lexicul. nici nefiint " etc). "fiint nu era. fie genii ori neghiobi". regionalisme si arhaisme folosite: gene ostenite. Limbajul artistic specific liricii eminesciene. caracterul universal al operei sale. timpul mort". îns f r abuz de neologisme.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->