Alexandru Lapusneanul Tema si Viziunea

Prima nuvela istorica din literaturara romana, apartine prozei romantice; publicata
in primul numar al revistei Dacia literara (1840) => perioada pasoptista; actiunea
inspirata din istoria autohtona, potrivit recomandarilor formulate de Mihail
Kogalniceanu in articolul-program definitoriu romantismului romanesc intitulat
Introductie
- nuvela: constructiei riguroase, in proza, cu un singur fir narativ si cu un conflict
concentrat + concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si
preferinta pentru verosimilitate + Numarul mic de personaje + caracterizarea lor
este succinta => evolutia personajului principal
- romantism: tema de inspiratie istorica care este sustinuta de personaje
exceptionale in situatii exceptionale, construite pe baza principiului de antiteza
(cruzimea domnitorului si blandetea doamnei) si de decrierile menite sa contureze
epoca in care se au loc evenimentele relatate ( vestimentatiile si descrierea mesei
domnesti
-tema principala este evocarea istoriei nationale = cea de-a doua domnie a lui
Alexandru Lapusneanul (sec XVI), ilustrata prin relatarea luptei pentru impunerea
autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud
- secvente semnificative: 1. concentrata in faimoasa replica rostita de Lapusneanul:
daca voi nu ma vreti, eu va vreu, chiar in primul capitol, la intalnirea cu solia
boierilor, 2. uciderea celor 47 de boieri in capitolul al III-lea => cruzimea
- viziunea despre lume a lui Negruzzi = raportul dintre realitate si fictiune =>
Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche si din cel al lui Miron Costin;
imaginea domnitorului este preluata de la Ureche, dar realitatea istorica este
modificata in scp literar, pentru a fi adaptata viziunii romantice. (istorie => Motoc
fuge in Polonia unde este decapitat, la intoarcerea lui Lapusneanul, Negruzii il
pastreaza ca personaj pentru a-l caracteriza mai bine pe domnitor prin intermediul
acestuia); Miron Costin ii serveste ca inspiratie in scena uciderii lui Motoc; o creatie
proprie a lui Negruzzi este boierul Stroici, care nu apare in cartile de istorie, dar care
are functia de a ilustra idealurile democratice ale pasoptistilor in nuvela.
- persp narativa obiectiva, naratiunea la persoana a III-a => prin concizie = modul
de relatare al cronicarilor
- naratorul omniscient si omniprezent, detasat si intervine rareori prin epitetele de
caracterizare, prin care subliniaza ipostazele personajului (domnul, tiranul,
bolnavul).
- titlul anunta personajul principal cu personalitatea sa puternica, exceptional prin
cruzimea si perseverenta sa in ceea ce priveste lupta pentru putere.
- din punct de vedere compozitional, naratiunea se desfasoara linear, cronologic,
prin inlatuirea secventelor narative, iar incipitul si finalul se remarca prin sobrietate;
echilibrul compozitional, clasic, este relizat prin organizarea textului in patru

capitole, ficare cu cate un motto cu functie rezumativa, fiind replici cheie rostite de
personaje. Capitolul I Daca voi nu ma vreti, eu va vreu, capitolul al II-lea Ai
sa dai sama, doamna!, capitolul al III-lea Capul lui Motoc vrem si capitolul al
IV-lea - De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.
- actiunea este sustinuta de personaje a caror evolutie este urmarita paralel cu
dezvoltarea conflictului principal:
- capitolul I curpinde expozitiunea, intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei in
1564, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru
boieri trimisi de Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici, si intriga, hotarea
domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare.
- capitolul al II-lea cuprinde desfasurarea actiunii, fuga lui Tomsa in Muntenia,
incendiarea cetatilor Moldovei, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri,
toate aceste urmate de interventia doamnei Ruxanda care il roaga pe domnitor sa
inceteze cu aceasta cruzime si primeste drept raspuns promisiunea acestuia de a
inceta
- capitolul al III-lea, punctul culminant contine discursul domnitorului la slujba,
ospatul si uciderea celor 47 de boieri, uciderea lui Motov de catre multime si leacul
de frica pentru doamna Ruxanda.
- capitolul al IV introduce deznodamantul: Lapusneanul se retrage in cetatea
Hotinuli, bolnav si este calugarit, pierzand astfel puterea, ulterior fiind otravit de
catre doamna Ruxanda.
- conflictul politic = evidentiaza personajul principal prin ilustrarea luptei pentru
putere, iar cel secundar = razbunarea domnitorului impotriva lui Motoc (care il
tradase in prima domnie) se declanseaza in primul capitol si are finalitatea in cel deal III-lea + conflictul social dintre boieri si popor este limitat la revolta multimii din
capitolul al III-lea.
- timpul si spatiul actiunii sunt precizate si contribuie la caracterul de verosimilitate
al operei: a doua domnie a lui Lapusneanul, la curtea domneasca si la mitropolie +
finalul 4 ani mai tarziu, in cetatea Hotinului.
- personajele sunt realizate conform principiilor romantice, cu calitati si defecte
exageratem construite in antiteza. importanta => caracterizare ampla/succinta.
contrastul din Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capitolul al II-lea este
un exemplu al acestei relatii de antiteza (inger-demon)
- Lapusneanul = tipul tiranului crud, al domnitorului sangeros. Vointa de putere ii
calauzeste actiunile. Crud, hotarat, viclean, inteligent, abil politic si bun cunoscator
al psihologiei umane, personajul este puternic individualizat si domina relatiile cu
celelalte personaje
- Doamna Ruxanda nu actiuneaza din vointa proprie nici cand ii cere domnitorului sa
renunte la domnia cruda, nici cand il otraveste.
- Boierul Motoc = boierul viclean, tradator si las, care urmareste doar propriile
interese, iar in antiteza cu acesta sunt personajele episodice Spancioc si Stroici, cu
rol justitiar.

- stilul narativ = sobrietate si concizie + registrul stilistice regional si cel arhaic,

ilustrate prin expresii populare vreu, pana si arhaisme spahii, vornic sunt o
alta trasatura specific romantica prezenta in nuvela lui Negruzzi.
- opinie: Al. Lapusneanul ilustreaza principiile pasoptiste ale romantismului in
literatura romana + sta in acord cu introductia din Dacia literara, + caracter
documentar in relatarea istoriei nationale.
G. Calinescu spunea despre prima nuvela istorica din literatura romana ca ar fi
putut deveni o scriere celebra ca si >>Hamlet<< daca literature romana ar fi avut
in ajutor prestigiul unei lumbi universale.

Alexandru Lapusneanul - caracterizare

Prima nuvela istorica din literaturara romana, apartine prozei romantice, publicata
in primul numar al revistei Dacia literara (1840) => perioada pasoptista, actiunea
inspirata din istoria autohtona, potrivit recomandarilor formulate de Mihail
Kogalniceanu in articolul-program definitoriu romantismului romanesc intitulat
Introductie

- tema principala este evocarea istoriei nationale = cea de-a doua domnie a lui
Alexandru Lapusneanul (sec XVI), ilustrata prin relatarea luptei pentru impunerea
autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud
- persp narativa obiectiva, naratiunea la persoana a III-a => prin concizie = modul
de relatare al cronicarilor
- naratorul omniscient si omniprezent, detasat si intervine rareori prin epitetele de
caracterizare, prin care subliniaza ipostazele personajului (domnul, tiranul,
bolnavul).
- titlul anunta personajul principal cu personalitatea sa puternica, exceptional prin
cruzimea si perseverenta sa in ceea ce priveste lupta pentru putere.
- actiunea este sustinuta de personaje a caror evolutie este urmarita paralel cu
dezvoltarea conflictului principal, caracterizate amplu/succint
- timpul si spatiul actiunii sunt precizate si contribuie la caracterul de verosimilitate
al operei: a doua domnie a lui Lapusneanul, la curtea domneasca si la mitropolie +
finalul 4 ani mai tarziu, in cetatea Hotinului.
- conflictul politic = evidentiaza personajul principal prin ilustrarea luptei pentru
putere, iar cel secundar = razbunarea domnitorului impotriva lui Motoc (care il
tradase in prima domnie) se declanseaza in primul capitol si are finalitatea in cel deal III-lea + conflictul social dintre boieri si popor este limitat la revolta multimii din
capitolul al III-lea.
- Lapusneanul = tipul tiranului crud, al domnitorului sangeros. Vointa de putere ii
calauzeste actiunile +relatia de antiteza cu dna Ruxanda; crud, hotarat, viclean,
inteligent, abil politic si bun cunoscator al psihologiei umane, personajul este
puternic individualizat si domina relatiile cu celelalte personaje => memorabil;
hotararea de a avea puterea domneasca => debutul nuvelei, mai degraba s-ar
intoarce Dunarea decat sa se intoarca el = > declanseaza conflictul
- fapte: incendierea cetatiilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor,
uciderea/schinguirea unor boieri + uciderea celor 47 la ospat
- gradarea scenelor in cap. III => complexitatea portretului moral: inteligent => ii
atrage la ospat; abil, disimulat => se foloseste de slujba, haine, discurs persuasiv;
crud => ordona uciderea boierilor + piramida din capete + rade in timpul
masacrului si il da pe motoc cu sange rece multimii
- 4 ani mai tarziu => calugarit => ameninta ca-i va ucide pe tot, vrea razbunare
=> otravit de Ruxanda la sfatul boierilor
! caracterizare directa/indirecta
- narator => portret fizic (mitropolie), descriind vestimentatia: coroana Paleologilor;
moral: in mod direct prin epitete: nenorocitul domn/ indicarea ipostazelor,
tiranul, bolnavul; caracterizare prin personaje: crud si cumplit e omul asta
teofan; auto-caracterizare: n-as fi un natarau de frunte, cand m-as increde in tine?
catre Motoc

- limbaj: replici percutante: daca voi nu ma vreti, eu va vreu => emblema a

personajului, vointa puternica; amenintarea: de ma voi scula, pre multi am sa
popesc si eu => reda aluziv dorinta de razbunare; am auzit de bantuirile tarii si
am vanit s-o mantui => orgoliu; prosti, dar multi! => abilitatea politica
- opinie: caracterul lui L. se raporteaza veridic la realitatea socio-politica din
Moldova sec XVI.
- estetica romantica => conturat in relatia cu alte personaje (antiteza cu Ruxanda)
+ definitoriu; caracterul exceptional (cruzimea fara limite)
Monumentalitatea, forta de a-si duce planurile la bun sfarsit, indiferent de mijloace,
spectaculoasul actiunii, concizia replicilor fac din protagonistul nuvelei careia ii da
titlul, Al. Lapusneanul, un personaj memorabil.

Alexandru Lapusneanul Relatia dintre doua personaje

Prima nuvela istorica din literaturara romana, apartine prozei romantice, publicata
in primul numar al revistei Dacia literara (1840) => perioada pasoptista, actiunea
inspirata din istoria autohtona, potrivit recomandarilor formulate de Mihail
Kogalniceanu in articolul-program definitoriu romantismului romanesc intitulat
Introductie
- tema principala este evocarea istoriei nationale = cea de-a doua domnie a lui
Alexandru Lapusneanul (sec XVI), ilustrata prin relatarea luptei pentru impunerea
autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud
- persp narativa obiectiva, naratiunea la persoana a III-a => prin concizie = modul
de relatare al cronicarilor

- naratorul omniscient si omniprezent, detasat si intervine rareori prin epitetele de

caracterizare, prin care subliniaza ipostazele personajului (domnul, tiranul,
bolnavul).
- titlul anunta personajul principal cu personalitatea sa puternica, exceptional prin
cruzimea si perseverenta sa in ceea ce priveste lupta pentru putere.
- actiunea este sustinuta de personaje a caror evolutie este urmarita paralel cu
dezvoltarea conflictului principal, caracterizate amplu/succint
- timpul si spatiul actiunii sunt precizate si contribuie la caracterul de verosimilitate
al operei: a doua domnie a lui Lapusneanul, la curtea domneasca si la mitropolie +
finalul 4 ani mai tarziu, in cetatea Hotinului.
- personajele sunt realizate conform principiilor romantice, cu calitati si defecte
exageratem construite in antiteza. importanta => caracterizare ampla/succinta.
contrastul din Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capitolul al II-lea este
un exemplu al acestei relatii de antiteza (inger -demon, caracter tare slab) +
Motoc: tradator, las, il tradase in prima domnie
- Lapusneanul = tipul tiranului crud, al domnitorului sangeros. Vointa de putere ii
calauzeste actiunile. Crud, hotarat, viclean, inteligent, abil politic si bun cunoscator
al psihologiei umane, personajul este puternic individualizat si domina relatiile cu
celelalte personaje
- raportul dintre realitate si fictiune => Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore
Ureche si din cel al lui Miron Costin: imaginea domnitorului este preluata de la
Ureche, dar realitatea istorica este modificata in scp literar, pentru a fi adaptata
viziunii romantice. (istorie => Motoc fuge in Polonia unde este decapitat, la
intoarcerea lui Lapusneanul, Negruzii il pastreaza ca personaj pentru a-l caracteriza
mai bine pe domnitor prin intermediul acestuia); Miron Costin ii serveste ca
inspiratie in scena uciderii lui Motoc

- scene Lapunsneanul Motoc: cap I si III

- capitolul I curpinde expozitiunea, intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei in
1564, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru
boieri trimisi de Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc si Stroici, si intriga, hotarea
domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare => conflictul politic =
evidentiaza personajul principal prin ilustrarea luptei pentru putere, iar cel secundar
= razbunarea domnitorului impotriva lui Motoc (care il tradase in prima domnie) se
declanseaza in primul capitol si are finalitatea in cap III.
- dialog + epitete de caracterizare => portetele personajelor
- hotararea = daca voi nu ma vreti, eu va vreu (indirect prin limbaj)
- Motoc vb in numele soliei: ii cere lui L. sa se intoarca, pt ca poporul nu il vor ( L.
intelege ca boierii sunt cei care nu il vor); Motoc ramane, viclean, umil => ii cere sa
se increada in boieri
- rspunsul lui L. declaneaz conflictul 2. caracterizarea lui M: nu as fi un
natarau in frunte, de m-as increde in tine? + lupul parul schimba, iar naravul ba
=> si autocaracterizare (cunoaste psihologia umana)

- promisiune ca nu il va ucide el => M e lingusitor (ii saruta mana) =. Plan ascuns

de razbunare (cap III)
- dupa mascru: M ii spune lui L. ca a procedat cu mare intelepciune => raspunsul
lui L.: caracterizare directa: marsavul curtezan (secventa e preambulul razbunarii
lui L)
- Capul lui Motoc vrem! => lasitatea lui M, L. il sacrifica, manipuland multimea in
favoarea sa (Prosti, dar multi!) => stapanire de sine, sange rece
- secventa nu e deznodamant, dar e finalul conflictului M-L
- opinie: relatia e ilustrativa pt conturarea caracterelor diametral opuse: L, caracter
puternic isi foloseste adversarul doar cat timp are nevoie de el, apoi se
descotoroseste de el; M e caracter slab, predispus la compromisuri, lingusitor, lipsit
de principii
Cele doua personaje sunt romantice, deoarece apartin exceptionalului prin cruzime,
respectiv prin ticalosie, si sunt portretizate in antiteza. Lasitatea boierului intrigant
pune in lumina vointa, hotararea si abilitatea domnitorului.