REVOLUŢIA FRANCEZĂ –I

Citiţi cu atenţie textele apoi răspundeţi la întrebări:

A: „Toate formele de dijmă sunt abolite, cu condiţia să se ia măsuri alternative pentru acoperirea
cheltuielilor necesare serviciului divin, salariilor preoţilor, ajutorării săracilor etc...cărora le sunt în prezent
alocate.Venalitatea funcţiilor judecătoreşti şi municipale este abolită cu aplicare imediată. Justiţia va fi
administrată gratuit. Privilegiile financiare, în materie de impozitare, privind fie persoanele, fie terenurile,
sunt abolite definitiv. Plata impozitelor se va face în acelaşi mod pentru toţi cetăţenii şi pentru toate
terenurile.Toţi cetăţenii, fără deosebire de origine, sunt eligibili în toate funcţiile şi demnităţile, fie ele
ecleziastice, civile sau militare.” (decretele din 4 august 1789)

B: „1. Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi.

4. Libertatea constă în a putea face tot ce nu dăunează altuia.
11. Libera exprimare a ideilor şi opiniilor este unul dintre cele mai preţioase drepturi ale
omului. Conform acestuia, fiecare cetăţean poate să vorbească, să scrie şi să publice liber.
13. Impozitarea generală este indispensabilă pentru întreţinerea armatei şi pentru cheltuielile
administrative. Trebuie suportată în mod egal de toţi cetăţenii, proporţional cu veniturile lor.
16. Orice societate în care garantarea drepturilor nu este asigurată, nici separarea puterilor
determinată, nu are constituţie.” (Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, 26 august 1789)

C: „Art.2. Naţiunea de la care singură emană toate puterile nu poate să le exercite decât prin delegaţie
(...)
Art. 3. Puterea legislativă este încredinţată unei Adunări Naţionale compusă din reprezentanţi
temporari, liber aleşi de popor. (...)
Art. 4. Guvernul este monarhic: puterea executivă este încredinţată judecătorilor aleşi de către
popor.” (Constituţia Franţei, 13 septembrie 1791)

1. Precizaţi spaţiul istoric la care fac referire sursele A, B şi C.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursele A, B şi C.
3. Selectaţi din sursa A o informaţie privind o schimbare apărută în Franţa pe plan religios după adoptarea
decretelor din 4 august 1789.
4. Selectaţi din sursa A o informaţie privind o schimbare apărută în Franţa pe plan juridic după adoptarea
decretelor din 4 august 1789.
5. Menţionaţi o asemănare între prevederile documentelui de la sursa A şi prevederile documentului de la
sursa B.
6. Transcrieţi din sursa C fragmentul care se referă la suveranitatea naţională.
7. Transcrieţi din „Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului” articolul care intră în contradicţie cu
prevederile Constituţiei Franţei din 1791.
8. Menţionaţi semnificaţia următorilor termeni: revoluţie, constituţie, republică, monarhie absolută.
9. Menţionaţi semnificaţia următoarelor date istorice: 14 iulie 1789, 21 septembrie 1792, 1799.
10. Formulaţi un punct de vedere privind cauzele Revoluției Franceze.
11. Menţionaţi 2 fapte istorice care au avut loc în perioada Directoratului.
12. Menţionaţi forma de guvernământ din Franţa în anul 1799.
 REVOLUŢIA FRANCEZĂ – Numărul II

Citiţi cu atenţie textele apoi răspundeţi la întrebări:

A. „Planul acestei opere este simplu. Trebuie să ne punem trei întrebări.

1. Ce este starea a treia? Totul.
2. Ce a fost ea până în prezent în ordinea politică? Nimic.
3. Ce doreşte ea? Să devină cineva.
Cine ar îndrăzni să spună că starea a treia nu are toate calităţile necesare pentru a forma o naţiune
completă? Ea este ca un om puternic, robust, al cărui braţ este încătuşat. Dacă s-ar desfiinţa ordinele
privilegiate, Naţiunea nu ar pierde nimic, ci mai degrabă ar câştiga”
(Sieyes, Ce este starea a treia?)

B. „Art. 2. Naţiunea de la care singură emană toate puterile nu poate să le exercite decât prin
delegaţie.
Art. 3. Puterea legislativă este încredinţată unei Adunări Naţionale compusă din reprezentanţi
temporari, liber aleşi de popor pentru a fi exercitată de către ea...
Art. 4. Guvernul este monarhic: puterea executovă este încredinaţtă regelui, pentru a fi exercitată
sub autoritatea sa, de către miniştri...
Art. 5. Puterea judiciară este încredinţată judecătorilor aleşi de către popor.(...)
(Constituţia din 1791)

C. ”Prima fază a Revoluției Franceze a fost cea dominată de ideile lui Montesquieu, cu precădere
cele exprimate în Spiritul legilor. Montesquieu susținea că monarhia constituțională liberală era cel mai bun
sistem de guvernământ pentru un popor care își dorea libertatea, argumentând că prin împărțirea
suveranității între mai multe centre de putere, acestea se puteau controla reciproc pentru a preveni tendințele
despotice.” (revista Historia, Revoluția Franceză: idei și ideologie)

1. Precizaţi spaţiul istoric la care fac referire sursele A, B şi C.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursele B şi C.
3. Pornind de la sursa A, formulaţi un punct de vedere privind situaţia criticată de autor.
4. Menţionaţi o instituţie precizată în sursa B.
5. Transcrieţi din sursa B fragmentul care se referă la suveranitatea naţională.
6. Precizaţi, pe baza sursei B, care este principiul după care erau organizate puterile publice.
7. Precizați, pe baza sursei C, de ce Montesquieu considera că monarhia constituțională erau cel mai
bun sistem de guvernare.
8. Menţionaţi forma de guvernământ a Franţei potrivit Constituţiei din 1791.
9. Menţionaţi semnificaţia următorilor termeni: Vechiul Regim, constituţie, vot cenzitar, monarhie
constituţională.
10. Menţionaţi semnificaţia următoarelor date istorice: 26 august 1789, 20 septembrie 1792, 1795.

11. Formulaţi un punct de vedere privind urmările Revoluţiei Franceze.

12. Menţionaţi denumirea mişcării culturale şi ideologice care a inspirat principiile din documentul de la
sursa B.