AUSTRO- U N G AR IA

STAT MULTINAȚIONAL
 REGIMURI POLITICE
NEOABSOLUTISTISMUL FEDERALISMUL DUALISMUL
- 1849-1860 - 1860-1866 - ,,MONARHIA
- BICEFALĂ”/,,DUBLA
CENTRALIZARE - REFORME LIBERALE
MONARHIE”
- SISTEM AUTORITAR
-AUTONOMIE
ADMINISTRATIVĂ ȘI - INSTITUIT ÎN 1867
LEGISLATIVĂ PENTRU -POLITICĂ DE
PROVINCIILE ISTORICE ALE GERMANIZARE/MAGHIARIZA-
IMPERIULUI AUSTRIAC RE
 DUALISMUL
- APĂRUT ÎN 1867

- AUSTRIA DEVINE AUSTRO-UNGARIA

- REGIM POLITIC LIBERAL BAZAT PE VOTUL

CENSITAR (VOT ÎN FUNCȚIE DE AVERE)
 DUALISMUL AUSTRO-UNGAR
FRANZ JOSEPH MINISTERE COMUNE PĂRȚI COMPONENTE
1. FINANȚE 1. CISLEITHANIA – PARTEA
- ÎMPĂRAT AL
2. EXTERNE DOMINATĂ DE AUSTRIA
AUSTRIEI→1848-1916
3. RĂZBOI 2. TRANSLEITHANIA – PARTEA
DOMINATĂ DE UNGARIA
- REGE AL UNGARIEI→1867-1916
CISLEITHANIA
• -TERITORIILE DE LA VEST DE RÂUL LEITHA, Grafic
APARȚINÂND AUSTRIEI.
Italieni
Sloveni

• POPULAȚIILE NEAUSTRIECE AU FOST SUPUSE 4% 2%

Ucrainieni
12%
POLITICII DE GERMANIZARE →LIMBA GERMANĂ Austrieci
Polonezi 44%
SE FOLOSEȘTE ÎN ADMINISTRAȚIE ȘI ȘCOLI. 16%

Cehi
22%
TRANSLEITHANIA
• TERITORIILE DE LA EST DE RÂUL LEITHA, grafic
APARȚINÂND UNGARIEI. Slova
Rom ci
• SE IMPUNE O POLITICĂ DE MAGHIARIZARE→ âni 10%
LIMBA MAGHIARĂ SE FOLOSEȘTE ÎN 13%
Ungu
ADMINISTRAȚIE ȘI ȘCOLI. ri
50%
Sârb
o-
croaț
i
27%
POLITICA EXTERNĂ
1873 – ALIANȚA CELOR TREI ÎMPĂRAȚI →ALEXANDRU AL II-LEA
AL RUSIEI, WILHELM I AL GERMANIEI ȘI FRANZ JOSEPH AL
AUSTRO-UNGARIEI.

1878 – AUSTRO-UNGARIA PRIMEȘTE ADMINISTRAREA BOSNIEI-

HERȚEGOVINA.

1882 – SE FORMEAZĂ TRIPLA ALIANȚĂ/ PUTERILE CENTRALE→

GERMANIA, AUSTRO-UNGARIA ȘI ITALIA.

1908 – AUSTRO-UNGARIA ANEXEAZĂ BOSNIA-HERȚEGOVINA.

SIMBOLURI ALE ,,DUBLEI MONARHII”
COROANA HABSBURGILOR STEMA AUSTRO-UNGARIEI
SIMBOLURI ALE ,,DUBLEI MONARHII”
STEAGUL AUSTRIEI STEAGUL UNGARIEI
 FRANZ JOSEPH
ÎMPĂRATUL AUSTRIEI ȘI REGELE UNGARIEI
DRAMA DE LA MAYERLING
• LA 30 IANUARIE 1889, ÎNTR-UN PAVILION DE
VÂNĂTOARE DE LA MAYERLING, LÂNGĂ VIENA, SUNT
GĂSITE CADAVRELE ARHIDUCELUI RUDOLF DE
HABSBURG ŞI AL IUBITEI SALE, TÂNĂRA BAROANĂ
MARIA VETSERA. CONCLUZIA ANCHETEI OFICIALE A
FOST DUBLĂ SINUCIDERE. ŞI, PENTRU CĂ SINUCIDEREA
ERA UN PĂCAT DE NEIERTAT ÎN OCHII BISERICII,
ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF, TATĂL LUI RUDOLF, A LANSAT
VERSIUNEA UNUI ACCIDENT FATAL.
DRAMA DE LA MAYERLING - VERSIUNI
• PRIMA VARIANTĂ SE REFERĂ LA UN ASASINAT POLITIC ÎNFĂPTUIT
LA ORDINUL LUI OTTO VON BISMARCK NEMULȚUMIT DE
ORIENTAREA PRO-FRANCEZĂ A PRINȚULUI RUDOLF DE
HABSBURG, IAR A DOUA, SE REFERĂ LA FAPTUL CĂ RUDOLF AR FI
CONSPIRAT ÎMPOTRIVA TATĂLUI SĂU ŞI CĂ, AVÂND AJUTORUL
UNOR ALIAŢI MAGHIARI, AR FI AVUT INTENŢIA SĂ SE ÎNCORONEZE
REGE AL UNGARIEI, DÂND ASTFEL LOVITURA DE GRAŢIE
IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR. SE PARE CĂ TOCMAI ACEŞTI
CONSPIRATORI, ŞTIINDU-SE DEMASCAŢI ŞI NEMAIAVÂND
ÎNCREDERE ÎN RUDOLF, L-AR FI SUPRIMAT CU AJUTORUL UNUI
VALET, CAMUFLÂND ASASINATUL ÎNTR-O DUBLĂ SINUCIDERE.
DRAMA DE LA MAYERLING
RUDOLF DE HABSBURG MARIA VETSERA
ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA-SISSI
ÎMPĂRĂTEASA ELISABETA - SISSI
• ELISABETA S-A CĂSĂTORIT LA 16 ANI ȘI NU S-A ADAPTAT
NICIODATĂ CONDUITEI DE LA CURTEA IMPERIALĂ ŞI
RESTRICŢIILE CURŢII O FĂCEAU SĂ SE SIMTĂ NEFERICITĂ ŞI
SĂ SE DISTANŢEZE TREPTAT DE SOŢUL SĂU.

• CĂSĂTORIA LOR A FOST UN EŞEC, DEȘI CEI DOI SOȚI SE

IUBEAU, FAPT DATORAT FIRII DIFERITE A CELOR DOI: EA –
ROMANTICĂ, FIRE ARTISTICĂ, LIBERĂ, EL – FIRE RIGIDĂ,
STOICĂ, PUNCTUAL, ORDONAT.

• AU AVUT PATRU COPII: SOFIA, GISELA, RUDOLF ȘI MARIÈ

VALERIÈ.
ASASINAREA ÎMPĂRĂTESEI SISSI
• LA 10 SEPTEMBRIE 1898, LA GENEVA, ÎN ELVEŢIA, SISSI, ÎN
VARSTA DE 61 DE ANI, A FOST ÎNJUNGHIATĂ. ASASINUL EI,
LUIGI LUCHENI, I-A STRĂPUNS INIMA CU UN CUŢIT. PENTRU
CĂ DUPĂ INCIDENT A REUŞIT SĂ SE DEPLASEZE PE
PICIOARELE PROPRII ŞI PLAGA A AVUT DIMENSIUNI EXTREM
DE MICI, ÎMPĂRĂTEASA  N-A REALIZAT CĂ RANA ESTE
MORTALĂ, IAR ULTIMELE EI CUVINTE AU FOST: ,,CE MI S-A
ÎNTÂMPLAT? ”.

• A FOST ÎNMORMÂNTATĂ ÎN CAVOUL IMPERIAL DE LA

VIENA.
ASASINAREA LUI FRRANZ FERDINAND
• 15/28 IUNIE 1914 – ARE LOC ASASINATUL DE LA
SARAJEVO CÂND PRINȚUL MOȘTENITOR AL
AUSTRO-UNGARIEI, FRANZ-FERDINAND ȘI SOȚIA
SA, SOFIA, SUNT UCIȘI DE GAVRILO PRINKIP,
MEMBRU AL ORGANIZAȚIEI ,,TÂNĂRA BOSNIE”.
FILMUL ASASINATULUI