Relatia dintre doua personaje

Moara cu noroc
de Ioan Slavici
Nuvela are ca tema consecintele nefaste si dezumanizante ale dorintei
de imbogatire, iar personajele reprezinta,,acel amestec dintre bine si rau
ce se afla in oamnenii adevarati’’( G.Calinescu)
Legatura dintre carcimarul Ghita si Lica Samadaul, seful porcarilor, dar
si al talharilor din campia Aradului, se afla sub semnul patimii banilor,
dar si al raportului de forte, care il avantajeaza pe cel din urma.Amandoi
sunt personaje puternice, insa Lica este lipsit de scrupule si mai abil
decat Ghita, care devine o victim a influentei nefaste a Samadului.
Ghita este cel mai bine conturat personaj din nuvelistica lui Slavici, un
personaj,,rotund”, memorabil, al carui destin ilustreaza consecintele
nefaste ale dorintei de imbogatire.
Statutul initial al personajului este reliefat in prima scena a
nuvelei.Ghita locuieste cu Ana, cu copilul lor si cu soacra intr-un sat cu
oameni saraci, care umbla mai mult desculti.Cei trei au un trai modest,
caci Ghita este cizmar in sat si nu are un castig propser.Bun meserias,
om harnic, bland si cumsecade, Ghita doreste sa-si schimbe statutul
social.De aceea, el ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, ca sa
agoniseasca suficienti bani cat sa-si deschida un atelier cu zece
calfe,Aspiratia lui e fireasca si nu-I depaseste puterile.
Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc tulbura echilibrul
familiei, dar si echilibrul interior al protagonistului.Lica este construit
din limini si umbre: samadau si talhar, este necrutator cu tradatorii,
generos cu aceia care ii sprijina in afaceri, hotarat si crud.
Naratorul il include in categoria pastorilor de porci.Protejat de nobilii
maghiari ale caror turme de porci le pazeste si carora le aduce profituri
mari, Lica este si seful talharilor din partea locului, o autoritate in afara
legii a carei bunavointa Ghita are nevoie spre a putea ramane la han.
Lica este individualizat printr-un portret fizic, in care scriitorul
evidentiaza trasaturile morale (asprimea, rautatea):,,Lica, un om de
treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu
ochii mici si verzi si cu sprancenele dese, impreunate la mijloc”.
La putin timp dup ace Ghita ia in arenda Moara cu noroc si
agoniseste ceva bani, apare Lica pentru a-si impune regulile si
pretentiile.Este prilej pentru autocaracterizare:,,Eu sunt Lica
Samadaul…(…) Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine
trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, si voiesc ca nimeni afara de
mine sa nu stie.Cred ca ne-am inteles!?”
Samadaul, autoritar, pleaca inainte ca Ghita sa fi raspuns
Din momentul venirii lui Lica la carciuma, incepe procesul iremediabil
de instrainare a lui Ghita fata de familie.Desi intelege ca Lica reprezinta
un pericol pentru el si familia lui ,Ghita nu se poate sustrage ispitei
castigului ,mai ales ca isi da seama ca nu poate ramane la Moara cu
noroc fara acordul Samadaului.
Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica:merge la Arad
sa-si cumpere doua psitoale ,isi face rost de doi caini pe care ii asmute
impotriva turmelor de porci si isi angajeaza o sluga,pe Marti,dar nimeni
de fapt nu-l poate proteja .
Scena confruntarii din capitotul al V-lea prezinta doua caractere tari.Lica
are o atitudine de stapan asupra vietilor tuturor,care dicteaza dupa bunul
sau plac termenii ,,asocierii’ , in timp ce Ghita incearca sa-si castige un
statut cat mai favorabil si demn in fata Samadaului : ,,-Lica ,tu trebuie
sa intelegi ca oamenii ca oameni ca mine sunt slugi priimejdioase ,dar
prieteni nepretuiti”.
Daca Ghita la inceput pare stapan pe situatie ,treptat isi pierde
cumpatul,iar la sfarsit cedeaza in fata ,,imprumutului” facut de Lica de la
el.Samadaul ii ia agoniseala cinstita pentru ,,a-l lega “cu promisiunea
unor castiguri fabuloase : ,,-N-am sa te prad, […] am sa iau cu
imprumutul si sa platesc cinstit , cu camata ,cu camata cametelor”.
Banii sunt slabiciunea carciumarului ,iar Lica se foloseste cu cinism de
acest lucru : ,,Cel ce vine aici vine sa-si faca bani”.
Cum Samadaului nu-I convine un om care sa nu-i stie de
frica ,treptat,distruge imaginea de om cinstit pe care Ghita o avea in fata
oamenilor.Astfel,Ghita se trezeste implicat in jefuirea arendasului si in
uciderea unei femei si a unui copil .Este retinut de jandarmi si i se da
drumul acasa numai ,,pe chezasie”.El pierde respectul si inccrederea
oamenilor si se teme ca ,din cauza faptelor sale ,familia va avea de
suferit.
La process ,jura stramb si devine in felul acesta complicele lui Lica .Are
totusi momentele de sinceritate ,de remuscare,cand cere iertare sotiei si
copiilor .Arestul si judecata ii provoaca mustrari de constiinta pentru
modul in care s-a purtat.De rusinea lumii,de dragul sotiei si al copiilor,se
gandeste ca ar fi mai bine sa plece de la Moara cu noroc.
Dupa proces ,Lica ii aduce banii furati de la arendas si vaduva in
schimbul celor “imprumutati ,, la inceput si ii spune ca motivul dublei
crime este interesul femeii pentru o bijuterie furata.
Cand carciumarul spune ca vrea sa plece, Lica nu-l lasa pentru ca stie ca
acum se teme de el si il va folosi ca sa schimbe banii furati.Cand Ghita ii
propune sa-I fie tovaras,Lica refuza pentru ca rl crede ca,,Pe om nu-l
stapanesti decat cu pacatele lui”.El il anunta ca-l va vindeca si de
slabiciunea pentru femeia lui, in timp ce Ghita se gandeste sa-l ducal la
spanzuratoare cu orice pret.
De aceea, incepe sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer in
totalitate nici fata de acesta.Ghita ii ofera probe in ceea ce priveste
vinovatia Samadaului, dar omite sa spuna ca opreste jumatate din sumele
aduse de Lica.
O alta scena semnificativa pentru destinele personajelor este
duminca de Paste, cand Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii
morale.Orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica,
isi arunca sotia drept momeala in bratele Samadaului, care crede ca as ail
va lecui de slabiciunea pentru femeie.Spera pana in ultimul moment ca
Ana va rezista influientei malefice a lui Lica.Dezgustata insa de lasitatea
lui Ghita, care se instrainase de ea si de familie, intr-un gest de
razbunare, Ana I se daruieste lui Lica, deoarece, spune ea, in ciuda
nelegiuirilor comise, Lica este,,om”, pe cand Ghita,, nu e decat muiere
imbracata in haine barbatesti(…)”
Lica marcheaza nefast destinul tuturor celor din preajma lui.El il
aduce pe Ghita in situatia de a-si ucide sotia.Apoi, din ordinal lui Lica,
Ghita este impuscat, iar carciuma incendiata.Pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea, Lica isi zdrobeste capul de un copac.
Puternic si orgolios, dar sufficient de abil pentru a da inapoi atunci cand
se simte incoltit, Lica este un personaj remarcabil prin vitalitatea si
forta.Trufas, atunci cand este obligat sa accepte esecul, prefer sa-si ia
viata; gestul sau de a se sinucide nu este unul al renuntarii, ci al
victoriei.Decat sa le dea altora satisfactia de a-l fi invins, prefer sa
moara.
Finalul pune in lumina antiteza caracter slab-caracter tare.Ghita
este ucis, o simpla victim, in vreme ce Lica alege sa se sinucida, pentru a
nu deveni o victima.
Nuvela psihologica ,,Moara cu noroc” de Ioan Slavici are in prim
plan conflictul moral, psihologic, conflictul interior al
protagonistului.Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorinta de a
ramane om cinstit, pe de o parte, si dorinta de a se imbogati alaturi de
Lica, pe de alta parte.
Conflictul interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre
carciumarul Ghita si Lica Samadaul.Orbit de patima banului, Ghita se
simte vulnerabil fata de Lica, deoarece are familie si tine la imaginea sa
de om cinstit in fata lumii.
Obisnuit cu independent, Ghita se vede constrans sa accepte colaborarea
cu Lica, fapt care ii va afecta grav echilibrul interior.
Modalitatile de caracterizare in nuvela realista pun in evidenta
complexitatea si transformarea morala a personajului principal, sub
efectul cardasiei cu Lica.
Procedeele folosite sunt caracterizarea directa si mijloacele de
investigatie psihologica, precum:scenele dialogite, monologul interior,
stilul indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii.
Naratorul omniscient realizeaza portrete fizice suggestive pentru
trasaturile morale sau statutul social.In ceea ce il priveste pe Ghita,
portretul lui fizic este redus de cateva detalii,,inalt si spatos”, pentru ca,
mai apoi, trasaturile fizice sa reflecte transformarile sale sufletesti.
Framantarile si transformarile sale interioare sunt urmarite prin
tehnicile analizei psihologice:notarea gesturilor de catre narrator(,,ursuz,
se aprindea pentru orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci
radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”), monologul
interior(,,Ei!Ce sa-mi fac?...Asa m-a lasat Dumnezeu!...Ce sa-mi fac
daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?Nici cocosatul nu e
insusi vinovat ca are cocoase in spinare”)sau stilul indirect liber(,,Dar
acesti trei ani atarnau de Lica,Daca se pune bine cu dansul, putea sa-I
mearga de minune, caci oamenii ca Lica sunt darnici.E numai vorba ce
va fi cerand Lica pentru ceea ce da’’.).
Modificarile comportamentale si affective ale lui Ghita sunt percepute
de Ana, din a carei perspective naratorul realizeaza caracterizarea directa
a barbatului:,,samtea ca de catva timp barbatul ei s-a schimbat”.
 Ghita este caracterizat in mod direct si de Lica.Acesta isi da seama ca
Ghita este un om de nadejde si chiar ii spune acest lucru:,,Tu estu om,
Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu minte(…).Ma simt
chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea cu un om ca tine.”
Bun cunoascator de oameni, Lica stie cum sa utilizeze slabiciunile
celorlalti.
Astfel, se foloseste de patina lui Ghita pentru bani spre a-l atrage pe
acesta in afacerile lui necurate si apoi pentru a-I anula personalitatea.
Profita de fascinatia pe care o exercita asupra Anei si de lipsa de
comunicare intre soti, determinand-o sa I se daruiasca.De altfel, Ghita
insusi ii spune la un moment dat:,,Tu nu esti om ,Lica, ci deavol.”
Tot in mod direct il caracterizeaza si Ana, care intuieste ca Lica e,, om
rau si primejdios”. Insa cel mai exact il caracterizeaza Pintea, un fost
tovaras de-al lui, care se facuse jandarm tocmai pentru a se razbuna pe
Samadau, fiindca, in trecut, acesta il tradase:,,El are o slabiciune, una
singura:sa faca, sa se laude, sa tie lumea de frica si cu toate acestea sa
rada si de dracul si de muma-sa.”
Titlul nuvelei este mai degraba ironic in raport cu destinul
protagonistului.Daca la inceput, cand ia in arenda Moara cu
noroc,,pentru Ghita carciuma era cu noroc”,pentru ca,,sporul era dat
de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine”,adica in mod cinstit, in
schimb, deznodamantul arata adevarata semnificatie a
toponimului:Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, deoarece
castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri si crime.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere
temporale cu valoare religioasa: de Sfantul Gheorghe pana la Pastele din
anul urmator, cand apa si focul purifica locul.Numele lui Ghita este
sugestiv pentru incercarea de a nimici raul si de a impune ordinea si
legea la moara, dar pacatele savarsite impugn deznodamantul tragic.
 Titlul nuvelei este mai degraba ironic in raport cu destinul
protagonistului.Daca la inceput, cand ia in arenda Moara cu
noroc,,pentru Ghita carciuma era cu noroc”,pentru ca,,sporul era dat
de la Dumnezeu, dintr-un castig facut cu bine”,adica in mod cinstit, in
schimb, deznodamantul arata adevarata semnificatie a
toponimului:Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, deoarece
castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri si crime.