Moara cu noroc de Ioan Slavici) Nuvela este o specie a genului epic n proza, cu un singur fir narativ, urmarind u n conflict

unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta f apte verosimile ntr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dect pe actiune. Nuvelele pot fi clasificate, dupa modalitatea de realizare a subiectului, n: nuve le istorice, psihologice, fantastice, filosofice sau anecdotice, iar n functie de curentele literare n care se nscriu ca formula compozitionala: renascentiste, rom antice, realiste sau naturaliste. O nuvela este si Moara cu noroc a lui Ioan Slavici, publicata n 1881 n volumul Novele din popor , alaturi de Padureanca si Budulea Taichii, Tema prezinta consecintele nefaste ale setei de navutire , n societatea ardeleneas ca a secolului al XIX-lea. Titlul ales este mai degraba ironic, mutarea la Moara cu noroc aduce destramarea familiei lui Ghita, fiind mai degraba Moara cu ghinion. Constructia subiectului, pe coordonate spatio-temporale bine precizate (actiunea are loc la hanul Moara cu noroc aflata ntr-o zona a Ardealului, n valea dintre de aluri, la o rascruce, iar timpul este si el bine precizat, actiunea fiind delimi tata de doua repere temporale, cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pna la P asti) creeaza impresia de veridicitate. Conflictul nuvelei este unul complex, de natura sociala (prezinta confruntarea d intre doua lumi, dintre doua mentalitati diferite: Ghita, care, n ncercarea de a-s i depasi statutul social se confrunta cu Lica Samadaul, personajul antagonist, c eea ce creeaza conflictul exterior), dar si de natura psihologica si morala (con flictul interior trait de Ghita care este pus sa aleaga ntre dorinta sa de navutir e, si linistea familiei sale). Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omniscient, cu o p erspectiva narativa obiectiva, data de impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III-a si atitudinea detasata n descrierea actiunii. De asemenea, mai apare tehnica narativa a punctului de vedere, concretizata prin interventiile batrnei de la nceputul si din finalul nuvelei. n incipitul nuvelei, n prolog, batrna rosteste o replics ce anticipeazs oarecum act iunea nuvelei, si destramarea familiei lui Ghita: omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit . Acelasi personaj rosteste si cuvintele de ncheiere din finalul nuvelei, o concluz ie moralizatoare, ce vine ca o confirmare a temerilor exprimate n incipit: se vede ca au lasat ferestrele deschise (...) simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar as a le-a fost dat . Nuvela capata astfel o constructie circulara, simetrica, se porn este de la o idee, de la o temere , si n final se revine la aceasta, dupa ce a fo st confirmata. Personajele ce iau parte la actiune sunt, asemeni oricarei nuvele, nu foarte num eroase, dar bine individualizate. Astfel, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Slavici se dovedeste astfel, un bun observator al caracterelor umane si al vietii rurale. Ghita se impune att prin complexitate, ct si prin putere de individualizare. El il ustreaza consecintele negative pe care le are asupra omului dorinta de navutire. Este unul dintre personajele nuvelei care evolueaza odata cu actiunea, el transf ormndu-se din tipul crciumarului dornic de navutire, n individul aflat sub determina re psihologica si morala. Ghita sufera un proces de dezumanizare, ezitarea lui n fata alegerii dintre valor ile simbolizate de Ana (familie, iubire, linistea caminului) si cele simbolizate de Lica (bogatie, navutire, atractia malefica a banilor) si slabiciunea lui n fat a tentatiilor l conduc catre un sfrsit tragic. Lica ramne constant de-a lungul ntregii nuvele, sfrsitul sau brutal fiind n concorda nta cu temperamentul si comportamentul sau. Ana sufera si ea transformari interioare, datorate n special schimbarii lui Ghita si ndepartarii acestuia de ea. Initial, desi Ghita era un simplu cizmar, cei doi aveau un camin linistit si o f

amilie fericita. Dupa luarea Morii cu noroc n arenda, odata cu statutul lor social se schimba si atitudinea lui Ghita fata de Ana. Ghita ncepe sa se fereasca de sot ia sa , devine violent si mohort, se poarta brutal cu cei mici. Cei doi se nstraineaza ntr-att, nct Ghita ajunge sa o mpinga pe Ana n bratele lui Li iar aceasta sa i se ofere lui Lica deoarece acesta e om , pe cnd Ghita e doar muiere mbracata n haine barbatesti . Sfrsitul celor doi este unul tragic. Realiznd ca a fost nselat, Ghita o ucide pe An a, iar el, la rndul sau, este omort de Raut, din ordinul lui Lica. Batrna si copiii supravietuiesc incendiului, pentru ca sunt singurele fiinte inoc ente si morale. Aceste trasaturi reies att din descrierile pe care naratorul obiectiv le face per sonajelor prin portrete sugestive (caracterizare directa), ct si din gesturile, l imbajul si relatiile pe care acestea le dezvolta ntre ele (caracterizare indirect a). Apar, de asemenea, mijloace de investigatie psihologica, precum scenele de dialo g, monologul, monologul interior, notatia gesturilor si a mimicii, care fac din M oara cu noroc o nuvela psihologica . n concluzie, prin conflict, faptele verosimile si personajele prezentate, precum si prin accentuarea complexitatii acestora , cu prezentarea acelui amestec de bin e si rau ce se afla la oamenii adevarati , Moara cu noroc devine o veritabila nuvela realista, una din capodoperele lui Ioan Slavici.