Romanul Morometii , scris de Marin Preda, prezinta povestea unei familii de tarani din Cmpia Dunarii, mai precis

din satul teleormanean Silistea-Gumesti, care cunoa ste de-a lungul unui sfert de secol, o adnca si simbolica destramare. Familia Moromete nu este una chiar obisnuita, copiii fiind mpartiti n doua tabere, una formata din copiii din prima casatorie a lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila , Achim, si a doua compusa din fete si Niculae, copiii facutu cu Catrina. Nicula e este cel care va da nastere unui conflict n cadrul romanului, dintre el si tata l sau, cu consecinte si asupra relatiei dintre Catrina si Moromete. Niculae este acela care nu este interesat de oi si cmp, ci si doreste educatie. Ironizat de ta tal sau, alta treaba n-avem noi acuma! Ne apucam sa studiem , el gaseste singurul r efugiu n bratele mamei lui, singura sustinatoare a deciziei copilului de a nvata. Catrina Moromete este cea de-a doua sotie a lui Ilie. Acesta este unul dintre pu tinele personaje ale carui coordonate, fata de primul volum, nu se schimba n lini i mari. Ea mai fusese maritata nainte, dar barbatul i murise n timpul razboiului, n u pe front, ca era prea tnar ca sa fie luat militar, ci acasa, mbolnavindu-se de a pa la plamni. Murind n timpul razboiului, autoritatile nu mai verificasera daca el fusese erou si Catrina primise un lot de pamnt, ca vaduva de razboi". Ea i crescus e de mici, cu greu, pe cei trei baieti ai lui Moromete, care nsa ncepusera s-o ura sca, iar aceste resentimente erau alimentate de sora mai mare a lui Moromete, Ma ria zisa Guica nemultumita, la rndul ei, de casatoria lui Ilie Moromete. Ea ar fi vrut sa ngrijeasca de gospodaria Morometilor si de copii, ca sa poata avea prete ntii asupra casei parintesti si a locului din spatele casei. Pe Catrina o mai du smanea si Tudor Balosu, tot pentru lotul de casa si o ruda mai ndepartata a Iui M oromete, poreclit Parizianul. Baietii cei mari sunt din ce n ce mai nversunati mpot riva Catrinei, dar si mpotriva surorilor vitrege, ntruct ele si faceau toale" noi, er au vesele si vioaie" si li se strngea zestre pentru maritis ntr-o lada ce statea ncu iata si la care nimeni n-avea voie sa umble. Alt conflict se naste ntre Ilie Moromete si nevasta lui, deoarece Catrina revendi ca, din ce n ce mai insistent, pogonul ei de pamnt, pe care Moromete l vnduse n timpu l foametei de dupa primul razboi. Barbatul i promisese n schimb ca i face acte pe c asa, ca ea sa nu ramna pe drumuri", la o adica, dar acesta nu numai ca nu se tinus e de cuvnt, ci chiar glumea batjocoritor cnd ea aducea vorba despre asta. Acest lu cru este un permanent motiv de discordie ntre cei doi soti. Catrina duce o viata dubla, n vis si realitate. Ea este foarte credincioasa, cu f rica de diavol, si din aceasta cauza l cearta deseori pe barbatul ei pe motivul c a nu merge la biserica. si gaseste linistea ntr-un soi de bigotism amestecat cu sp aime, de care Moromete si bate joc nencetat. Catrina este supusa barbatului, lund si bataie de la acesta. nsa toate acestea se vor transforma n ura fata de Moromete. Multe scene din roman ne-o prezinta coplesita de treburi, mpartindu-si puterile nt re muncile cmpului si gospodarie. Aceasta produce adesea izbucniri mnioase ( Veniti de la deal si va lungiti ca vitele si eu sa ndop singura o ceata de haidamaci... ), ce sunt stopate autoritar de Ilie Moromete. Linistea ei ntru credinta, renuntarea la pretentii ( ca sa fie liniste n familie, sp une ) sunt indicii ale resemnarii, peste care se revarsa, prapastioasa, necontrola ta (si de aceea ntructva artificiala) o stare launtrica de sfintenie . Dupa nmormntarea sotului sau, si ea, ca si Niculae, l viseaza mereu pe Moromete, dar [acesta] nu raspunde nimic. Moromete ramne pentru ea si dupa moarte nvaluit n solit udine si tacere. Motivele economice stau la baza tuturor nentelegerilor. Catrina traieste cu groaz a ca se vor ntoarce baietii si o vor alunga din casa, pentru ca Ilie Moromete nu trecuse casa si pamntul care i se cuveneau pe numele ei. De aceea ndrjirea ei spore ste cnd vede ca s-a dus la Bucuresti ca sa-i ntlneasca pe baietii plecati ( marea ngri jorare a vietii ei ). Ura fata de Moromete ia proportii. Fuge la fata din prima casatorie, Marita, zis a Alboaica, si nu se va mai ntoarce, mai ales dupa ce barbatul o alunga ntr-o prim a ncercare de reconciliere. Nu se va ntoarce dect spre sfrsitul vietii lui Moromete. l iubeste pe Niculae, de aceea l ndeamna sa fuga de acasa oriunde. Ramne la fel de bisericoasa, n fapt o dorinta apriga de a-si spala pacatele din tinerete. l ocroteste pe Niculae, vazndu-l bolnav si neajutorat, iar felul n care si exprima a

desea afectiunea nu-l deruteaza pe copil, obisnuit cu asprimile vietii: Ia si mann ca, ce vrei sa ti-l torn n cap? zise mama suparata. Crezi ca mi-e mila de tine? D ar mine-poimine iar te apuci sa zaci de friguri... . Dupa ce copilul mannca, mama sco ate o bucata mica de brnza de prin oalele de pe polita, ascunsa pentru el. Dragos tea pentru fiul ei i fortifica sufletul, o apara de vinovatie, dovedind ca, n vrtej ul evenimentelor tulburatoare, dupa o viata de amaraciuni, insatisfactii, nu s-a abrutizat, a pastrat n tainele sufletului candoare si sete de afectiune. ntors n s at, deplin matur, barbat, Niculae dezlantuie n sufletul mamei emotii puternice: Si cnd se apropiara de tot unul de altul ea i lua mna dreapta si ncepu sa i-o sarute n timp ce Niculae si apropia fata fara sa se opreasca . Catrina nu este femeia de la tara tipica, ea ntelege necesitatea educatiei, nu ndu ra tot de la Moromete si stie cnd sa si impuna punctul de vedere. Este un model al emanciparii femeii, care cu toate ca nca are grija de casa si copii, si munceste si la cmp, are propriile opinii spre exemplu, ncurajndu-l pe Nicolae sa studieze n ciuda ironiilor lui Moromete. n plus, ei nu i este frica sa si paraseasca sotul si sa traiasca singura.