Lacustra de George Bacovia)

n citatul din opera Simbolismul romnesc , Lidia Bote sugereaza o definitie a simbolis mului, plecnd de la elementele de compozitie si limbaj. Conform citatului, conceptual de simbolism nu este definit n mod strict de simbol , ci de tehnica sugestiei, folosita drept cale de exprimare a corespondentelor , de muzicalitatea versurilor, de exprimarera strilor sufletesti nedefinite ale eului poetic. n primul rnd, Lidia Bote subliniaza caracterul superior al poeziei simboliste; car acter evidentiat prin utilizarea mai multor procedee compozitionale si stilistic e n afara simbolului. De asemenea, autoarea sugereaza caracterul traditional, arhaic, al conceptului d e simbol, si l asociaz cu alegoria, regsita cel mai frecvent n creatiile populare pr ecum balada. n concluzie, daca poezia simbolista s-ar evidentia numai prin ideea de simbol, at unci ea ar fi una limitata. Conform criticii, poezia este mai ntai imagine, metaf or, si apoi simbol. n lirica simbolist romneasca se remarca, n primul rnd, George Bacovia, al crui univer poetic sustine afirmatiile de mai sus. Reprezentative pentru acest gen sunt poeziile bacoviene Plumb si Lacustr . Aceste poezii se nscriu n lirica simbolista prin tehnica repetitiilor, folosirea s imbolului, cromatica, muzicalitatea si dramatismul tririi eului liric. n primul rnd, tema poeziei Plumb o constituie conditia poetului ntr-o societate lipsi t de aspiratii si artificiala. Lumea ostila si stranie, conturat de cteva pete de c uloare este proiectia universului interior de un tragism asumat cu luciditate. La nivel stilistic se remarca prezenta simbolului central plumb , asociat metaforel or: flori de plumb , coroanele de plumb , aripile de plumb si expresivitatea epitetului din versul: Dormea ntors , amorul meu de plumb . Pe de alta parte, titlul poeziei Lacustr este nsusi unul simbolic. Cu sens denotativ , lacustra reprezint o locuint primitiva, nesigur, construit pe ap. Podul care pastra legatura cu lumea terestr, era noaptea tras de la mal pentru a-I proteja pe loca tarii casei de pericolele lumii exterioare. Cu sens conotativ, titlul sugereaz faptul c eul poetic este supus n permanent perico lului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izoleaz, devenind n felul acesta un nstrainat, un prizioner al propriei lumi. Simbolurile principale n jurul crora se construieste ideea poezei sunt: ploaia car e reprezint dezagregarea eului, tristete, monotonie, descompunerea materiei si la custra ca simbol al limitrii orizontului uman. Alt argument care sustine superioritatea poeziei simboliste este imaginarul poet ic, ce transfigureaz realitatea concreta prin corespondenta elementelor din natur, ale cror caracteristici rezoneaza n stri interioare lirice, viziune artistic specif ic simbolista, prin functia expresiv si estetica a simbolurilor, fenomenelor si c ulorilor. Mai mult, unul dintre principalele procedee simboliste ntlnite n lirica bacovian pre cum afirm si Lidia Bote, este muzicalitatea poeziei. Exist o larg varietate artisti c de sugerare a muzicalitatii, prin zgomote diverse ( Si scrtiau coroanele de plumb ), verbe auditive care exprim disperarea, spaima, starea de nevroza ( s-l strig ; aud mat erial plngd , aud plound ). Muzicalitatea interioar a versurilor, realizat prin alter vocalelor cu consoanele ( plumb ), prin repetarea simetric a simbolului central al p oeziei plumb , plasat ca rim la primul si ultimul vers, sugernd apsarea sufelteasc , n putinta eului liric de a evada din acest spatiu obositor, stresant , sufocant. F recventa vocalelor a, o , u, din poezia Lacustr , sugereaza plnsul universului, trist etea metafizic, ultimele dou fiind vocale nchise. De asemenea, folosirea repetat a verbului aud n poezia din urm, d imaginii poetice o imensiune auditiv; plnsul luntric devine plnsul ntregului univers. n concluzie, att prin atmosfer, muzicalitate, ct si prin folosirea sugestiei, a simb olului si a corespondentelor, zugrvirea strilor sufletesti de angoas, poeziile baco viene ncadreaz estetica simbolist n lirismul elevat.