n literatura romn, simbolismul ptrunde prin poemele i textele teoretice ale lui Alexandru

Macedonski. Ali reprezentani sunt tefan Petic, Ion Minulescu i, mai ales, George Bacovia,
care folosete poezia simbolist drept pretext, pentru a crea o poezie metafizic, cu nuane
expresioniste sau existenialiste.
Trsturile simbolismului literar:
- raportul dintre simbol (semn,cuvant) i eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, aadar
sugestia este o manier artistic obligatorie a creaiei simboliste;
- tema general o constituie starea confuz i nevrotic a poetului ntr-o societate superficial,
meschin, incapabil s perceap, s inteleag i s aprecieze nivelul artei adevrate; alte teme
i motive simboliste: oraul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile
apocaliptice, dezintegrarea de materie, iubirea scitoare, moartea ca proces de descompunere,
solitudinea dezolant, motivul apei ca substana eroziv, motivul instrumentelor muzicale, motivul
cromatic, olfactiv, etc.
- poezia simbolist exprim numai atitudini poetice sau stri sufleteti specifice acestui curent
literar: tristeea, dezgustul, oboseala psihic, disperarea, apsarea, spaima, nevroza, toate fiind
sugerate prin simboluri, fr a fi numite;
- corespondena dintre cuvintele-simbol i elementele din natur este principalul procedeu artistic
de construire a poeziilor simboliste. Trsturile obiectului din natur sugereaz strile interioare
ale eului liric. (De ex: cuvntul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare
cenuie, maleabil i cu o sonoritate surd)
- preferina pentru imagini imprecise, difuze, fr contur;
- muzicalitatea creaiei simboliste se construiete fie prin prezena instrumentelor muzicale, fie
prin muzicalitatea interioar a versurilor (prin verbe sau interjecii auditive);
- cromatica este de asemenea fie exprimat direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerat
prin corespondene;
- olfactivul se manifest prin mirosuri puternice;
- sinestezia este un procedeu artistic care marcheaz asocierea concomitent a mai multor
percepii diferite (sunet,culoare, parfum) i trezirea simultan a simurilor;
- versul liber este o noutate prozodic; refrenul accentueaz starea poetic, prin repetiia
cromatic, olfactiv sau muzical a simbolurilor.






Trsturile simbolismului
Apare in Franta in a doua jumatate a secolului XIX ca reactie impotriva parnasianismului.Termenul
este impus de Jean Moreas care in 1866 scrie un manifest literar.Precursorul simbolismului este
considerat Baudelaire prin volumul Corespunderi.Simbolul este o figura de stil prin care se
prezinta o idee abstracta ,cu ajutorul unui obiectce apartine lumii fizice , pe baza unei analogii.
Trsturi:
1.Respingerea prozaismului, poezia fiind definita ca arta de a simtii. Poezia simbolista seconstituie din
corespondente,sugestii, sinestezii si simboluri- ea nu descrie, nu nareaza cisugereaza stari
ale spiritului.
2.Cultivarea simbolului care sa exprime corespondentele si afinitatile dintre diferite elemente
aleuniversului.
3.Folosirea fortei de sugestiei pt a exprima poetic corespondentele intre eul poetic si mareleunivers
prin: cultivarea senzatiilor olfactive, coloristice si auditive. Sinestezia consta incombinarea mai multor
senzatii de natura diferita: olfactive, vizuale, auditive intr-un epitetmetaforic sau o metafora (sunet
violet ,Primavara...o pictura parfumata cu vibrari de violet)
4.Obsesia culorilor si a unor instrumente: violet, alb, negru, galben/vioara,flaut, pianul, fluier,clavirul,
pt a exprima anumite stari sufletesti.
5.Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite.
6. Muzicalitatea interiorizata realizata cu ajutorul refrenului (laitmotiv)
7.Preferinta pt anumite teme si motive: iubirea ca motiv de reverie, targul de provincie ca motival
izolarii, natura ca loc al corespondentelor.
8.Cultivarea versului liber prin cadenta, repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si
sonore, ritmullauntric. Poezia tinde spre incantatie.
9.Preferinta pentru mediul citadin (anost, noroios, imund) cu cafenele, ospicii, cazarmi,
taverne, periferii, cocioab, parcuri dezolante. Oamenii sunt deseori: nebuni, fitzici, vagabonzi,
femei pierdute si morti.Natura citadina devine simbol simbolist prin parcurile desfrunzite , solitare ,
autumnale si prinmomente crepusculare de penumbra si amurguri dezolante.
10.Teme simboliste: soarta poetului condamnat si izolat, nostalgia evadarii spre taramuriexotice,
obsesia mortii si pustiul sufletului.




Plumb
de George Bacovia
Simbolismul este un curent literar modernist, aprut ca o reacie mpotriva poezieiretorice a
romanticilor i a impersonalitii reci a parnasienilor.
Poezia simbolist este exclusiv o poezie a sensibilitii pure. Poetul simbolist , nu esteinteresat nici
de poezia naturii n sine, nici de poezia social, nici de poezia de idei. Obiectul poeziei simboliste l
constituie strile sufleteti nelmurite, care, neputnd fi formulate clar,sunt trasmise pe calea
sugestiei. Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importan majorn cadrul acestui curent.
nclinaia ctre stri sufleteti nedefinite, predispoziia pentru reverie,visare reprezint alte trsturi
ale poeziei simboliste. Un element definitoriu al poeziei simboliste l reprezint cutarea
muzicalitii exterioare, obinut nu numai prin ritmuri irime perfecte, ci mai ales prin repetiia
obsedan a unor cuvinte, a anumitpr vocale sau arefrenului.
Poezia simbolistic Plumb deschide volumul cu acelai titlu, aprut n 1916,definindu-l n totalitate.
Textul poetic se nscrie n lirica simbolistic prin : folosirea simbolurilor, tehnicarepetiiilor, cromatica
i dramatismul tririi eului lirici. Dramatismul este sugerat princorespondena ce se stabilete ntre
materie i spirit. Textul nu curpidne nici un termenexplicit al angoasei, totul putnd fi dedus din
descrierea cadrului.
Are o construcie riguroas, care sugereaz prezena morii, prin nchiderea versurilor cu rim
mbriat, msur fix de 10 silabe, iambul alternnd cu amfibrahul.
Titlul poeziei este simbolul plumb, care sugereaz apsarea, angoasa, greutateasufocant, cenuiul
existenial, universul monoton, nchiderea definitiv a spaiului existenial,fr soluii de ieire.
Tema poeziei o constituie condiia poetului ntr-o societate lipsit de aspiraii iartifical. Lumea
ostil i stranie, conturat de cteva pete de culaore este proieciauniversului interior, de un
tragism asumat cu luciditate.
Textul este structurat n dou catrene construite pe baza lexemului plumb, care estereluat n ase
din cele opt versuri ale poeziei. Cele dou strofe- secvene poetice corespundcelor dou planuri ale
realitii: realitatea exterioar, obiectiv, simbolizat de cimitir i decavou i realitatea interioar,
subiectiv, simbolizat de sentimentul iubirii, a crui invocare seface cu disperare, fiind i el
condiionat de natura mediului.
Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin mrcile subiectivitii: persoananti a verbelor:
stam, am nceput, persoana I a adjectivului posesiv amorul meu.
Imaginarul poetic se organizeaz n jurul a dou simboluri: ploaia- reprezintdezagregarea eului,
tristee, monotonie, descompunerea materiei i lacustra- simbol al limitriiorizontului uman.
Strofa I cuprinde elemente ale cadrului spaial nchis, apstor, sufocant, n care eul poetic se simte
cclaustrat: un cavou, simboliznd universul interior, i n care mediulnconjurtor a cptat greutatea
apstoare a plumbului. Elementele decorului funerar sunt :sicirele de plumb, vestmntul funerar,
flori de plumb, coroanele de plumb, artificiifunerare de duzin, tipice pentru mica burghezie
de provincie. Repetarea epitetului de plumb are multiple sugestii, insistnd asupra existenei
mohorte. Lu,ea obiectual, nmanifestrile ei de gingie i frumusee-florile, este marcat de
mpietrire. Vntul estesingurul element care sugereaz micarea, ns produce efecte reci, ale morii:
i scriaucoroanalele de plumb.
Cadrul temporal nu este precizat dar atmosfera macabr poart sugestia nocturnului.
Strofa aIIa debuteaz sub semnul tragicului existenial, general de moarteaafectivitii. Cuvntul
ntors constituie misterul poeziei. Este vorba probabil, cum va spuneBlaga, de ntaorcerea
mortului cu faa spre apus. Eul liric i privete sentimentul ca unspectator. Aripile de plumb
presupun un zbor n jos, moartea. ncercarea de salvare esteiluzorie.
Starea de solitudine a eului liric este sugerat de reetarea sintagmei stam singur,care alturi de
celelalte simboluri accentueaz senzaia de pustietate sufleteasc. nstrinarea,mpietrirea, izolarea,
solitudinea, privirea n sine ca ntr-un strin, se circumsciu esteticiisimboliste.
La nivel fonetic, cuvntul plumb cuprinde o vocal nchis de cte dou consoanegrele ceea ce
sugereaz o nchidere a spaiului. n restul poeziei predomin vocalele o,i,udnd sentimentul gollui
existenial. Sonoritile lugubre sunt obinute prin aglomerareaconsoanelor dure: b,p,m,n,s,,.
La nivel morfologic se remarc prezena verbelor n marea lor majoritate statice.
La nivel sintactic se remarc topica invers, su subiectul postpus: Dormeau adncsicriele de plumb,
Dormea ntors amorul. Repetarea conjucniei copulative i realizeazsuprapunerea de
imagini pentru a reda aceeai stare.
La nivel lexical se remarc prezenta cuvintelor din cmpul semantic al morii : sicriu,cavou, funerar,
coroan, mort. Repetarea acelorai cuvinte are ca efect monotimia.
La nivel stilistic se remarc prezena simbolului central plumb asociat metaforelor :flori de plumb,
coroanele de plumb, aripile de plumb i expresivitatea epitetului dinversul Dormea ntors
amorul meu de plumb.
Prin atmosfer, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului i a corespondenelor,zugrvirea
strilor sfleteti de angoas, poezia Plumb se ncadreaz n estetica simbolist.