Poezia “Nu mai zăresc” de Tudor Arghezi dezvăluie prin mijloacele

artistice, ideea sa poetică, aceea de trecere ireversibilă a timpului.

Poezia își evidențiază lirismul prin intermediul eului liric: verbe și
pronume la persoana I („nu mai zaresc”, „ma”), interogații
retorice(„E pas de sfant, e pas de lup?”) și puncte de suspensie
(„m-as odihni”).
Se remarcă și figurile de stil, precum personificarea “poteca
merge inca mult” care face referire la trecea ireversibila a
timpului, dar si repetitia “e pas de sfant, e pas de lup” care
accentueaza nesiguranta eului . N
u în ultimul rând, regăsim și imaginile artistice, precum : imagini
vizuale(“nu mai zaresc”), imagini auditive (“sa mai
ascult”), dar si imagini dinamice(“nu vreau sa merg si ea ma
duce”).
Poezia se remarcă și datorită prozodiei. Aceasta are o măsură de
7-11 silbae silabe și o rimă imperecheata.
Astfel, sunt transmise sentimente ca melancolia, tristetea, dar si
emotia .