Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mijloacele artistice cuprind figurile de stil și imaginile artistice, care primesc un alt
înțeles, față de cel propriu, fiind utilizate pentru a contura ideile poetice, dar și pentru a marca
implicarea afectivă, emoțională.
Discursul liric este unul subiectiv, de tip confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de
persoana I : exemple) / adresat (dacă identificăm verbe/pronume de persoana a II-a :
exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare : persoana I/ a II-a), eul liric transmițând /
trăind………………… .
(IDEE POETICA)
Limbajul poetic este unul expresiv, fapt realizat cu ajutorul numeroaselor figuri de
stil. Astfel, prin intermediul epitetului / personificării / ….. (exemple) se sugerează / se face
trimitere la / este conturată … (fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea,
imaginile artistice auditive : …. / vizuale : …. indică / semnifică / exprimă ……………. .
MODEL
Mijloacele artistice cuprind figurile de stil și imaginile artistice, care primesc un alt
înțeles, față de cel propriu, fiind utilizate pentru a contura ideile poetice, dar și pentru a marca
implicarea afectivă, emoțională.
Poezia ,,Versuri’’ de Tudor Arghezi surprinde tema creației (este o artă poetică), dar
și tema trecerii timpului, la care se adaugă cea a condiției artistului în lume, acestea fiind
conturate de motivele: al iubitei, al vântului, al harpei, al suspinului etc. Discursul arghezian
abordează suferința anevoioasă a creatorului, în strânsă legătura cu scurgerea ireversibilă a
timpului.
Discursul liric este unul subiectiv, de tip confesiv, conturat prin prezența mărcilor
lexico-gramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I ,,-mi’’, ,,mă’’, adjective
pronominale posesive: ,,(iubitei) mele’’, ,,(harpei) mele’’, ,,(gândirea) mea’’, ,,(suspinul)
meu’’, ,,(imnul) meu’’ și verbe la persoana I ,,am întins’’, eul liric transmite sentimente de
nostalgie, de regret, de melancolie, de neliniște și se află în ipostază de artist, de creator, așa
cum reiese din versurile ,,Gândirea mea se încovoaie/Suspinul meu e lung și stins’’ .
Relația dintre ideea condiției artistului în lume, care constituie mesajul central al
poeziei, se găsește într-o strânsă concordanță cu întreg textul, care este dominat de
expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice.
Intensitatea emoțiilor trăite, de iubire, de confuzie, de nedumerire etc., sunt puse în lumină
prin intermediul interogațiilor retorice din primele două strofe ale textului.
Metafora: ,,Mâinile iubitei mele, care-a zburat pe-un șir de stele" este sugestivă, încât
mâinile iubitei sunt comparate cu un zbor pe stele, ilustrând astfel că ea este departe,
imposibil de atins. De asemenea, iubita poate fi și inspirația artistului. Prin
personificarea: ,,Sunt sufletele unor morți ce bat în geamuri și la porți", poetul creează o
atmosferă misterioasă și înfricoșătoare. Epifora ,,Bate-n geam... bate-n geam", se referă la
repetarea acelorași cuvinte la începutul mai multor versuri consecutive pentru a accentua
ideea și pentru a crea o anumită muzicalitate în poezie. Tot printr-o repetiție este accentuată
starea de neliniște și de disperare la care este supus creatorul, fiind vorba de repetiția
substantivului „ploaia”. Elementul acvatic, ploaia, are un dublu rol, făcând trimitere atât la
starea melancolică, cât și la purificare. Epitetul „coarda ruptă” surprinde truda creatoare și, în
același timp, criza creatoare, eșecul, prin rupere, iar epitetul „imnului mort” dă mărturie
despre un act creator eșuat.