SUBIECTE BACALAUREAT - SUBIECTUL AL II-LEA - RELAȚIA DINTRE IDEEA POETICĂ ȘI MIJLOACELE

ARTISTICE:

Test 02 de antrenament, bacalauret 2021

 
Test 06, teste de antrenament, bacalaureat 2021

 
Test 09, teste de antrenament, bacalaureat 2021

Test 10, teste de antrenament, bacalaureat 2021

 
Test 12, teste de antrenament, bacalaureat 2021

model 2020

IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE

În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform dicționarului limbii

romane ideea este: 1. Orice formă a cunoașterii logice Si: concept, noțiune. 2. Principiu, teză
cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând,
convingere, judecată. 3. Concepție de bază care determină conținutul unei opere literare, artistice sau
științifice; deci ideea poetică înseamnă ce anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite
poetul prin acel text.

Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai nevoie de un mod pentru a
transmite mesajul, mijloacele artistice se referă la cum și prin ce anume transmite poetul
ideea, mijloacele artistice cuprind totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea, de a infrumuseta,
de a da o nota aparte poeziei precum: figurile de stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive,
cromatice etc).

Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi acest fapt exprimat cu
ajutorul/prin ajutorul ... , ceea ce redă ..."

Șablon/ schemă de rezolvare:

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în legătură
cu/generate de...Tema poeziei este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea
timpului, creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul lexical al...

Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de persoana I-exemple)/adresat (dacă
identificăm verbe/pronume de persoana a II-a-exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare,
persoana I/a II-a), eul liric transmițând...Sentimentele care se degajă din text sunt de...(nostalgie, regret,
melancolie, veselie, exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.), eul liric aflându-se
în ipostaza ...(meditativului, nostalgicului, romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa
cum reiese din versurile... .

Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a
imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face
trimitere la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile artistice:
auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...

Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima încărcătură
afectivă/... .

Scurta recapitulare... idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum o transmite.

Pentru început

Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri, idei, trăiri).

Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e atmosfera generala (liniște,
zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai
realizat cele menționate mai sus, vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație
lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit mesajul. După ce ai identificat ideea centrală,
identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea, comparația, epitetul, metafora etc și imagini
artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre ideea
principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.

Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.

 Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa, la ce anume se refera poetul
in strofa respectiva.
 Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt exprimate prin intermediul mijloacelor
artistice.

Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă:

In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ...

 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si imagini
artistice

 Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice)

Exemple de subiecte în care apare ideea poetică și mijloacele artistice:

poezie

fragment extras dintr-un roman

fragment extras dintr-o operă dramatică

PLAN  

I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este vorba în
poezie) Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează
In poezia lui.. intitulata... se abordeaza în ipostaza...
tema... prin intermediul motivelor
literare ...

II. Cuprins Strofa I surprinde momentul...

   - plasarea strofei a doua în contextul
poeziei (legătura cu prima strofă)
   - comentarea strofei a doua: Strofa a II-a descrie spaţiul...

CE spune autorul? (universul imaginar);

Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de...
CUM spune autorul? (mijloace de Este folosită, în acest scop, o combinaţie măistră de figuri de
expresivitate artistică: figuri de stil etc.)  stil...

DE CE spune autorul? (semnificaţii, În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
cauze, efecte artistice)
/sau
 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor 
artistice: figuri de stil si imagini artistice

Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini artistice)

III. Încheiere
Prin urmare...
   - concluzie: rolul strofei a doua în
Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...
ansamblul poeziei.

3 PAȘI SIMPLI ÎN REZOLVAREA SUBIECTULUI II

 Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul, modernismul, neomodernismul

(trebuie să cunoști minim câteva trasaturi de baza a fiecarui curent literar)

Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie  sau proza tinand cont de curentul literar

 Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de evidențiat trăsăturile
genului dramatic, să prezinți indicațiile scenice, sau rolul dascaliilor, sa analizezi poezia tinand cont de
timpurile verbale.

Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia iar mijlocul artistic
inseamnă ansamblul pe care poetul îl utilizează pentru a consolida ideea, tema, adica figurile de stil,
imagini artistice, repetitii.

Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o particularitate a temei, avem
tema iubirii și ideea poetică, de exemplu iubirea te poate face să te simți fericit etc.

 REZOLVĂRI

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind relația strânsă dintre
ideile poetice și mijloacele artistice:

Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă

Noroiul prins în putreda-i osândă,
Înfrigurata patimilor turmă,
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă...

Eu urc... Acolo jos, în adâncime,

Aud viaţa ce-şi întinde hora;
E necurmatul cântec din vechime.
Îl ştiu... Mai bine n-o să-l ştie nime,
Căci am băut din cupa tuturora
Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...

Octavian Goga, Din larg

Răspunsurile pot fi organizate în 3 pași simpli:

   Poezia lui Octavian Goga are în centru tema trecerii ireversibile a timpului. (pas 1 identificarea temei)

Pas 2 După ce identificăm tema

putem spune si ipostaza in care se află eul liric:

de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu

poezia

 Această poezie impresionează prin forța lirismului, astfel că aceasta capătă un profund lirism subiectiv,
iar textul dobândește caracter confesiv. Acest lucru este evidențiat prin folosirea pronumelor la
persoana I („eu”, „mă”) și al verbelor de pers. I („știu”, „am băut”, „am plătit”). Eul liric își expune
încercarea de a ieși din prezentul deprimant pentru a atinge eternitatea „urc spre culme”.
   Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea ascensională a eului liric și tentația de a
pătrunde în zonele profunde ale ființei sale („Eu urc... Acolo jos, în adâncime / Aud viața ce-și întinde
hora”).

Pas 3 Figuri de
stil

Ca figuri de stil se remarcă personificarea, dar și metafora „necurmatul cântec din vechime” care face
referire la inspirația transmisă de strămoși.
   Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin jertfa cerută de propria creație „Şi l-am plătit
cu lacrimi şi cu rime...”.

răspuns oferit prin amabilitatea

doamnei profesoare Teodora B., jud Bihor

!Atenție! Textul înclinat nu trebuie scris pe foaia de examen deoarece reprezintă explicații pentru voi

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică
şi mijloacele artistice. 

Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte.

Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ.
E în apă. E în vânt.
Sau mai departe.

Cu foaia această închid porţile şi trag cheile.

Sunt undeva jos sau undeva sus.
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te:
taina trăită unde s-a dus?

Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt?

De la basmul sângelui spus
întoarce-ţi sufletul către perete
şi lacrima către apus.

 Lucian Blaga, Încheiere

Posibil răspuns

Ideea poetica reprezinta mesajul central  identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice inglobează
totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. In opera lirica
intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică tema trecerii timpului si a morții.

Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul, nostalgicul. Eul liric, prin
tipul unui monolog liric adresat se regăsește în ipostaza poetului care redactează ultima scriere înainte
de marea trecere.

Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările retorice sunt motivele

implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează
prin apelativul frate, semn al fraternității creionate prin lecturarea cărților care au efecte curative asupra
fiintei.

Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului terestru după finalizarea
acestei foi care poate reprezenta destinul  poetului. De asemenea antiteza sus-jos, creioneaza
incertitudinea cunoașterii absolutului, la nivel prozodic poezia este modernă, se observă  rimă internă,
tehnica ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul următor cu literă mică – continuă ideea
primul rând), metafora insolită. (metafora menită să șocheze)

Sursa: youtube vox valachorum

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

 „Clar de noapte parfumat

O grădină cu orizontul depărtat…

Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.

Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

Cum te-am aşteptat…

Totul a trecut –

Luna pare, în oftat,

Un continent cunoscut.”

Aici e frumos aranjat

Orice fir;

Veacurile-au stat

Un oraş, pe vale, – Suvenir.”

(George Bacovia, „Nocturnă”)

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1
punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

RĂSPUNS POSIBIL

Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de
tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică,
dezorientare.

Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de
noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei:
„Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”

Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare
statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă,
abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un
continent cunoscut.”

Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea
pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar
amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.

Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana
a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct –
verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.

Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”,
iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de
angoasă şi spleen ale eului liric.

Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de
la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din
strofele a doua şi a treia.

Sursa: mariana-badea.ro

 Comentează,  ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice.

Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde,
La ora tăinuită, –
Şi care, poate-odată,
Prin lume ţi-a plăcut.

Poetizează luna
Grădina de parfume, –
Prozaicile hoarde
De-acuma au tăcut ...
Prin tainicile umbre,
Străin ca-ntotdeauna, –
Cu plânsul meu pe coarde,
Te-aştept ca şi-n trecut.
George Bacovia, Serenada

Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza pulsiunile prin lacrimile
insotite de cantul monoton al coardelor, luna element romantic prin excelenta nu mai are rol protector,
vegheator, apotropaic ci doar sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume,
– “,loc sacru, gradina este locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si iubita, prin expresia ”Te-
aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o anumita ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de
tristete este accentuata prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin marcile
subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii, figuri de stil.

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

„Clar de noapte parfumat

O grădină cu orizontul depărtat…

Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.

Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

Cum te-am aşteptat…

Totul a trecut –

Luna pare, în oftat,

Un continent cunoscut.”

Aici e frumos aranjat

Orice fir;

Veacurile-au stat

Un oraş, pe vale, – Suvenir.”

George Bacovia, Nocturnă

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1
punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.

RĂSPUNS POSIBIL 

Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de
tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică,
dezorientare.

Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de
noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei:
„Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”

Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare
statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă,
abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un
continent cunoscut.”

Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea
pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar
amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.

Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana
a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct –
verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.

Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”,
iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de
angoasă şi spleen ale eului liric.

Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de
la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din
strofele a doua şi a treia.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi
mijloacele artistice.

Vorbele noastre ne-au minţit.

Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi tremurul ecoului lor stins e.
Am vrut ce nu ne sta-n puteri:
o poartă care nu ni s-a deschis,
lumea din gând de care n-am fost vrednici.
Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –
taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –
poate aşa a fost să fie:
pe dezbinate drumuri doi străini
cu vina lor, respinşi de paradis,
purtând căinţi pe urma unui vis.

Ion Vinea, Variantă

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi

să dezvolte subiectul propus.

Propunere de rezolvare

Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază
meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri, destrămată din motive nespuse.
El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere
să-și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt
redate prin mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând comparații)
ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină
rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în
metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă
constrângerilor ritmice și de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric
curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.

Sursa: meditatiilaromana.ro

SUBIECTUL al II-lea

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

 Desi pe cer e-aceeasi luna-

Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.

Ca si atunci, duios rasuna

Cavale-n noaptea instelata,
Si-n cer zambeste-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata?

A ei lumina argintata
Cu roze albe mă-ncununa,
Si canta tot pe vechea struna,
Dar pentru mine e schimbata,
Desi pe cer e-aceeasi luna.

Alexandru Macedonski, Rondelul
lunei

Răspuns:

Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța lirismului, care sustine tema
timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste caracter confesiv, prin intermediul pronumelor de
persoana I mă (-ncunună), mine, eul expunandu-și direct regretul generat de conștientizarea condiției
efemere. Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci in cel interior, sufletesc, fapt pus în
prim-plan prin termeni din câmpul lexical al transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic,
mesajul este susţinut de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce creează
imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.

Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin intermediul căreia autorul
evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat prin adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat
de verbul la indicativ prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas
sentimentului de melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza oferită de trecut și cea a
prezentului. Tema timpului se evidentiaza pe motive literare precum luna, element cosmic ce nu este
supus schimbării, aşa cum este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă versurile cu măsură de 8-9
silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate uşor elegiacă.

Sursa: Ed. Booklet

SUBIECTUL al II-lea

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

Cenusa visarilor noastre

Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre
foi.

Se scutura vintul si geme.

Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.

Pamintul e-o moara desarta

Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.

Tudor Arghezi, Cenusa visarilor

Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan cel Mare'' Cajvana, Suceava:

Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii. Titlul se află în strânsă
legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând finalitatea iar visările, propriile speranțe. Motivele
literare care conturează această temă sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum comparația pământul e una cu cerul care
face referire la complementarea celor două mari elemente ale lumii. Imagini artistice auditive
precum "se scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât autorul își exprimă suferința
cu ajutorul acestora.

MODELE DE SUBIECTE EXTRASE ÎN ANII TRECUȚI

 
subiectul II, profil real, simulare 2019 

 profil real, subiect extras sesiunea august-septembrie 2019