PERSPECTIVA NARATIVĂ

Textul fragmentar, selectat din opera X de Y aparţine genului epic, iar o trăsătură esenţială o
reprezintă perspectiva narativă, care este obiectivă / subiectivă. Astfel întâmplările sunt relatate de un
narator obiectiv / subiectiv, semnificativi fiind indicii morfologici utilizaţi (verbe şi pronume la persoana I/ a
III-a-exemple).

Naratorul în aceste perspective poate fi:

- subiectiv, narator-personaj (persoana I sau a II-a);
-omniscient, neimplicat în acţiune, martor la evenimente (Prin faptul că naratorul știe totul despre
personaje: gânduri, sentimente, prezentarea în detaliu a înfățișării (+ex) acesta este ca un demiurg).

COMENTAREA IDEII POETICE

Întregul discurs liric se țese în jurul temei / temelor (…) specifică unui poet, care vrea să
sensibilizeze cititorul / prin care poetul își exprimă sentimentele în mod direct față de (…).
Eul liric își face simțită prezența prin mărci lexico-gramaticale precum: verbe și pronume la
persoana I și a II-a (…), substantive în vocativ (…), interjecții (…), interogații și exclamații retorice (…). Eul
liric apare în ipostaza de (…) sugerată de (explicare fig. de stil / img. art). Printre altele se remarca
(explicare fig. de stil / prezentarea motivelor + explicație) care atenuează pe sentimentele de (…) ale
poetului / care evidențiază tema textului (…) / … .

Întreaga creaţie literară reprezintă mesajul poetic prin care eul liric transmite sentimente de (...)
faţă de (...) care se află în deplin acord cu temele operei (…) / i se adreseaza (…) / vrea să arate (…) / … .

ROLUL INDICAȚIILOR SCENICE

Textul fragmentar X de Y aparţine genului dramatic, iar o caracteristică esenţială o reprezintă

notațiile autorului. Acestea oferă îndrumări esenţiale cititorilor pentru a-și imagina jocul scenic creat de
autor, sprijinind jocul actorilor.
Astfel indicațiile scenice noteaza succint detalii privind decorul (prezentare pe scurt + exemple), și
prezintă indicii spațio-temporali (…). De asemenea un alt rol important al didascaliilor regăsit în text este
dat de caracterizarea în mod direct a personajelor, fiind prezentat portretul moral / vestimentatia (…). Un
ultim rol important îl reprezintă prezentarea ocupației personajelor în momentul dialogului (…).
Textul citat este semnificativ pentru prezentarea acestor indicaţii scenice cuprinzând începutul unui
act / scene, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.
 APARTENENȚA LA GEN

Textul X de Y/Textul fragmentar X de Y (epic/dramatic) aparţine genului:

-LIRIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul vocii eului liric, care
îşi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la persoana I/a II-a- exemple).
Totodată, modul predominant de expunere este descrierea (...). De asemenea, nu lipsesc resursele
expresive (comentarea a 2-3 figuri de stil + exemple).

-EPIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, prin intermediul vocii naratorului,
care îşi face simţită prezenţa prin indici morfologici la persoana I / a II-a (...), fiind un narator subiectiv / la
persoana a III-a (...), fiind un narator obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?),
implicate într-o acţiune (ce se prezintă?). O altă caracteristică importantă o reprezinta prezentarea indicilor
de spaţiu şi de timp (ex.)

-DRAMATIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, în mod indirect, este o reprezentare scenică;
textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul dramatic interior/exterior (care?). Numele
personajelor, înaintea replicilor, iar modul predominant de expunere este dialogul dramatic. Nu în ultimul
rând, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce rol au?)

MODALITĂȚI DE CARACTERIZARE

Personajul reprezintă o „ființă de hârtie” prin intermediul căreia autorul își exprimă viziunea proprie
asupra lumii și mesajul artistic al operei. Întregul discurs narativ/dramatic se focalizează asupra portretului
personajului / personajelor (…), privit atât din perspectiva mijloacelor de caracterizare directe, dar și din
perspectiva mijloacelor indirecte.

În fragmentul de text extras din (…),personajul (...) este caracterizat în mod direct de către autor /
prin intermediul indicațiilor scenice / de către alte personaje privind caracterul său / vestimentația sa /
mersul / statutul social (exemple). Mijloacele caracterizării indirecte întregsc profilul moral al
protagonistului, ilustrând (…).

Astfel personajul / personajele reprezintă tipul omului (...) și este surprins în ipostaza (...), autorul
întrupând un model demn / nedemn de urmat.

MODURI ȘI TIMPURI VERBALE

Verbul. Rolul de predicat face ca verbul să fie partea de vorbire cea mai importantă în cadrul comunicării.
Exprimă:
- acţiuni reale – indicativul (merge; trecea; văzuse etc.)
- acţiuni realizabile, posibile – conjunctivul (să arate etc.)
- acţiuni dorite – condiţional-optativul (aş începe etc.)
- acţiuni privite ca îndemn, rugăminte etc. – imperativul (scrie! poftiţi!)
- acţiuni în desfăşurare, continuitatea – gerunziul (urmând etc.)
- numele acţiunii – infinitivul, supinul (a şti, de ştiut etc.)
- planuri, dorinţe, idealuri- timpul viitor
- perfectul simplul şi imperfectul sunt timpuri narative