REPERE SUBIECTUL II

BAC ~PROBA SCRISĂ~

 Arta poetică

CONCEPTUL DE ARTĂ POETICĂ exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre
lume și viață a unui scriitor despre menirea artistului în societate și despre misiunea artei sale, într-un limbaj care
îl particularizează.
Textul citat...(titlul textului), scris de...(numele autorului) este o artă poetică, o creație lirică în care
autorul își exprimă concepția despre artă și despre rolul artistului în societate, întreg discursul liric focalizându-se
pe tema...(condiției artistului într-o societate superficială, incapabilă să-l înțeleagă și să îi aprecieze efortul
creator/condiției omului de geniu/iubirii/destinului etc.).
Încă din incipit este dezvăluită concepția autorului despre lume și despre viață. Demersul poetic are ca
punct de plecare tematica propriei opere/menirea artei/rolul artistului redat(ă) la nivel artistic prin intermediul
unei/unui...(figură de stil)...care...(rolul figurii de stil selectate).
Eul liric, în ipostaza de creator, transfigurează realitatea prin prisma propriei imaginații și a sensibilității,
bogăția expresivă a operei având menirea de a sensibiliza cititorul, aspecte ilustrate în versurile.../prin
intermediul...(figură de stil)...care este rolul acesteia....
 Arta poetică

Textul are caracter confesiv, prin utilizarea formelor verbale și pronominale de

persoana I (Ex...), eul liric exprimându-și în mod direct crezul poetic.
Textul citat este o artă poetică (romantică, simbolistă, modernistă, tradiționalistă, neomodernistă,
postmodernistă) în care autorul își exprimă în mod direct, subiectiv, concepția despre lume și viață/ despre rolul
artistului și despre menirea artei sale prin intermediul unui limbaj expresiv, care-l particularizează îl determină
să se autodefinească în raport cu lumea, cu creația și cu sine.
 Rolul notațiilor autorului

Notațiile autorului sunt elemente specifice textului dramatic și se mai numesc indicații scenice sau didascalii.
Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a dramaturgului, făcând legătura între literalitate
(textul ca operă literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării scenice). În textul dramatic, notațiile
autorului oferă informații suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre elementele nonverbale, ajutând la
punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat selectat din opera Z, acestea au rolul/notează succint detalii privind decorul (Ex.
de citate), elemente nonverbale, precum: limbajul trupului, gesticulaţia, mimica, mersul-exemple pentru fiecare. Totodată,
acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la manifestările involuntare ale unor emoţii, ale unor stări
de spirit: tremurul vocii, râsul, bâlbâiala, oftatul, geamătul, mormăiala ezitantă, suspinele, tusea, plânsul în timpul vorbirii,
văicărelile, ridicarea vocii (Exemple de citate).
În concluzie, textul dramatic fragmentar selectat din opera .... este semnificativ pentru prezentarea acestor
notații, deoarece oferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi
reprezinte mintal evenimentele şi personajele.
 Relația dintre ideea poetică
și mijloacele artistice

INDICAȚII
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri, idei, trăiri).

Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc).

atmosfera generala (liniște, zbucium etc),
sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa le transmită eul liric.
Așa descoperi ideea poetică. Ea nu e una universala la fiecare creație lirica, fiecare
persoană înțelegând relativ diferit mesajul.
Apoi identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea, comparația,
epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc).
Apoi, comentezi strofa/strofele realizand o paralela intre ideea principala și
mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
 Relația dintre ideea poetică
și mijloacele artistice

Ideea poetică reprezintă opinia, convingerea, judecata în jurul căreia se realizează textul poetic, mesajul central identificat intr-o
poezie, iar mijloacele artistice inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. Poezia „ ...” scrisă de „ ...”
este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în legătură cu/generate de...Tema poeziei este...(natura/iubirea
împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea timpului, creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor .../ elementelor din câmpul lexical
al...
Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de persoana I-exemple)/adresat (dacă identificăm
verbe/pronume de persoana a II-a-Ex:…), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare, persoana I/a II-a). Sentimentele care se degajă din text
sunt de...(nostalgie, regret, melancolie, veselie, exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.), eul liric aflându-se în ipostaza
...(meditativului, nostalgicului, romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa cum reiese din versurile... .
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. Astfel,
prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face trimitere la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată).
De asemenea, imaginile artistice: auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...(se comnetează dou-trei imagini artistice).
În concluzie, întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima încărcătură afectivă a poeziei.
 Perspectiva narativă

INDICAȚII
Perspectivă narativă (punct de vedere, viziune, focalizare) – punctul de vedere din care naratorul povesteşte,
unghiul din care priveşte şi interpretează faptele relatate.

Perspectiva narativă poate fi:

· Subiectivă: când se relatează la persoana I, iar naratorul se implică afectiv în relatare;
· Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a, iar naratorul nu se implică în relatare, ci rămâne
detaşat, impersonal
· Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale, acesta fiind omniscient, omniprezent;
focalizarea este zero;
Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje, evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere
subiectiv;
Focalizare externă – naratorul este imparţial, ştie mai puţin decât personajele.
 Perspectiva narativă obiectivă

Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, viziunea lui
asupra lumii.
În textul „ ...” scris de ... perspectiva narativă este una obiectivă, întrucât narațiunea este heterodiegetică,
fiind scrisă la persoana a III- Ex: verbe și pronume.
(Se va prezenta ideea textului/rezumat, 2-3 rânduri).
Perspectiva obiectivă din textul dat presupune un narator obiectiv, care știe mai mult decât personajele și
redă evenimentele fără să se implice afectiv.
Astfel, discursul narativ prezintă o secvență din viața unui personaj, naratorul este unul omniscient și
omniprezent, textul având focalizare zero și viziune ,,din spate’’ din prespectiva obiectivă.
 Perspectiva subiectivă

Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, viziunea lui
asupra lumii.
Perspectiva subiectivă din textul dat presupune un narator subiectiv, care este și personaj și se concentrează
asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv lumea prezentată cititorului se înfățișează dintr-un singur
unghi. (Rezumat-3-4 rânduri).
Prin urmare, în textul...de....naratorul este subiectiv și uniscient, textul având focalizare internă și viziune
,,cu’’, relatând un crâmpei din propria experineță.
 Încadrare în genul liric

Textul X de Y/ Textul fragmentar X de Y aparţine genului LIRIC, deoarece

sentimentele sunt exprimate, în mod direct, prin intermediul vocii eului liric, care îşi
face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la persoana I/a
II-a- exemple). Totodată, modul predominant de expunere este descrierea, care se
îmbină cu monologul liric, confesiv/adresativ. Nu lipsesc resursele expresive
(exemplu de 3-4 figuri de stil).
 Încadrare în genul epic

GENUL EPIC cuprinde opere în care sentimentele sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul vocii naratorului,

principala instanţă a comunicării, prin personaje și prin acțiune.

Fragmentul dat are caracter epic, deoarece relatează o acțiune pusă pe seama unui personaj-narator/ unui/unor

personaje, într-un cadru spațio-temporal precizat. Naratorul obiectiv/subiectiv își face simţită prezenţa prin indici

morfologici la persoana III/I, pronume şi verbe (Ex.). De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?), implicate, într-o

acţiune dispusă cronologic. Nu lipsesc indicii de spaţiu şi de timp (Ex.) Modul principal de expunere este narațiunea, firul

epic urmărește ….(din text despre ce e acțiunea), iar descrierea (dacă există) completează tabloul naturii/ portretul

personajului (Exemple).

În concluzie, fragmentul dat aparține genului epic prin prezența instanțelor narative, a modurilor de expunere
 DESCRIEREA

Fragmentul citat activeaza componenta expresivă a limbajului in cadrul unei descrieri artistice, fiind centrat
asupra unui arhilexem (marea), a carui prezenta semnaleaza motivele si aria semantica dezvoltate in text.
Descrierea de tip tablou este lexicalizata prin cateva aspecte definitorii. Se remarca, in acest sens recurenta
grupului nominal, un substantiv insotit de un adjectiv, cel mai adesea cu valoarea stilistica a epitetului: ,,... ”, ,,....” ,
,,....”. Cu o utilizare preponderenta la imperfect/prezent/perf.compus verbul confera senzatia de atemporalitate/
de prelungire indefinita a unor trairi / ...care devine o extensie a dimensiunii umane.
Figurile de stil transfigureaza artistic realtiatea. Metafora ,,....” conoteaza imaginea unei ... asemenea .... ,
o perspectiva a cerului... care ...
 ÎNCADRARE ÎN GENUL
DRAMATIC
Textele care aparțin genului dramatic sunt destinate reprezentării scenice, iar creația
dramatică impune anumite limite în ceea ce privește amplasarea în timp și spatiu a acțiunii
prezentate. Opera dramatică cuprinde indicații scenice prin care autorul oferă sugestii privind
jocul actorilor și aranjarea decorului, de obicei, marcate între paranteze.
Fragmentul...din opera...de....prezintă o acțiune care se dezolvă în jurul unui conflict
dramatic interior/exterior, aici conflictul marchează o dispută între...și....Tema fragmentului
este... Personajele comunica prin intermediul replicilor, modul predominant de expunere este
dialogul dramatic, autorul nu intervine deloc în text. Numele personajelor precum...,.... se
menționează înaintea replicilor. Nu în ultimul rând, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce
rol au?).
Așadar, fragmentul...de ...este un text dramatic, întrucât se reliefează sentimente de
....prin intermediul dialogului și a indicațiilor scenice.
 DIDASCALIILE

Didascaliile reprezintă planul metatextual al discursului, singura interventie a dramaturgului care faciliteaza
transpunerea textului scris in spectacol, adresate fiind actorilor si regizorului. Functia lor esentiala este
dezambiguizarea locutorului.
În fragmentul din opera ...de...didascaliile contribuie la conturarea jocului scenic, intregind tabloul actoricesc
cu elemente nonverbale: ,,...” , ,, ...” sau paraverbale ale comunicarii: ,, ...”. Didascaliile devin un mijloc de sondare
a psihologiei personajelor, deci modalitate de caracterizare indirecta , surprizand , de pilda, starea personajelor,
care ,,...”, ...“. In caracterizarea directa a personajului sunt folosite ca element de portret psihic, barbatul trăind
revelația iubirii care are nevoie de certitudini :,, ...”)
!!!!!!Se face referire la orice element de décor care se identifică în text...
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul indicativ (Nu-ți voi lăsa...)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la

modul indicativ și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține
o serie de verbe la modul indicativ, precum (ex.), care exprimă o acțiune pe care
emițătorul o consideră ca fiind reală și sigură. De asemenea, imprimă un caracter
obiectiv acţiunilor şi stărilor pe care le exprimă (care sunt?). Totodată, exprimă
certitudinea locutorului (narator, personaj, eu liric) referitor la obiectul enunţării şi
realizează distincţia dintre real şi ireal, dar şi dintre cert şi posibil.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul imperativ (Vino!, Cântă!, Fii!, Nu fi!)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la modul imperativ
și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se structurează sub forma unui
monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de verbe la modul imperativ,
precum, (ex.). Acesta este unul dintre indicatorii comunicării directe. Imperativul descrie o dorință,
un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte sau o urare.
În textul fragmentar X, acestea realizează o comunicare directă şi exprimă voinţa emiţătorului
de a determina o acţiune sau de o împiedica.(Se face referire concret la text!) Alături de
substantive şi de adjective în cazul vocativ, devine o formă de manifestare a oralităţii textului.
...dacă e ....În textul dramatic fragmentar, acestea exprimă atitudini şi stări subiective prin
semnale verbale şi paraverbale (intonaţie, accente, pauze în vorbire). Alături de substantive
şi de adjective în cazul vocativ, devine o formă de manifestare a oralităţii textului.
În textul liric X, acestea marchează discursul dialogic sau monologul liric adresat, uneori, cu
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul conjunctiv (Să cânt, să danse, să fi cântat)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la modul

conjunctiv și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o
serie de verbe la modul conjunctiv, precum, (ex.). Acestea exprimă o acţiune dorită,
realizabilă şi pune în evidenţă stări sufleteşti sau atitudini (incertitudinea, ezitarea,
aproximaţia, dorinţa, protestul). (Se face referire concret la verbe și la ceea ce
exprimă acestea!)
În textul liric, marchează un plan al imaginarului, trecând de la dimensiunea reală la
cea ideală (precizare- exemple!).
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul condiţional-optativ (Aş merge, aş fi lăsat, aş fi mers)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la modul

condițional-optativ și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de
verbe la modul condiţional-optativ, precum, (ex.). Acestea exprimă o acţiune dorită, realizabilă
sau nerealizabilă ori o acţiune care depinde de o condiţie.(Referire concretă la text!) (Dacă
este cazul!! La timpul perfect ( Ex...aş fi lăsat), acţiunea este ireală, iar în construcţii
interogative sau exclamative, exprimă uimirea, indignarea sau ia tonalitatea blestemului.
În textul liric, exprimă o situaţie ipotetică, o experienţă lirică imaginară (precizare).
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul infinitiv (a fi, a mânca)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea

verbelor la modul infinitiv și ideile poetice prin care se conturează mesajul
artistic. Discursul se structurează sub forma unui monolg adresat/
interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de verbe la modul infintiv
(care sunt?) îndeplinesc funcția stilistică de marcare a narativității prin
instituirea unei succesiuni temporale. (Referire concretă la text!)
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul gerunziu (mâncând, fugind)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la

modul infinitiv și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și
conține o serie de verbe la modul la gerunziu (care sunt?) exprimă o acţiune în
desfăşurare, concomitentă cu o altă acţiune (precizare), dinamizează acţiunea şi
marchează împrejurarea în care se desfăşoară o altă acţiune (care?). (Referire
concretă la text!)
(Dacă e cazul doar!) În cazul genului liric, acesta are rolul de a insista asupra unei
stări, iar la sfârşitul versurilor, gerunziul generează monorima.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul participiu (cules, mâncat, alergat, strecurat)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea

verbelor la modul participiu și ideile poetice prin care se conturează
mesajul artistic. Discursul se structurează sub forma unui monolg
adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de verbe la
modul la participiu (care sunt?) au rolul de a accentua o acţiune sau o
stare atunci când apare în inversiuni topice, (ex), în alcătuirea unor
metafore sau epitete, sporesc expresivitatea prin dubla lui valoare:
verbală şi adjectivală. Pot exprima o acţiune finită, încheiată şi conferă
o notă de certitudine, de autenticitate, cu diferite consecinţe.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Modul supin (de mâncat, pentru mâncat, la mâncat)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea

verbelor la modul infinitiv și ideile poetice prin care se conturează mesajul
artistic. Discursul se structurează sub forma unui monolg adresat/
interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de verbe la modul supin
(care sunt?) au rolul de a exprima acțiunea, procesul sau starea văzută cu
potențialitate. (Daca e cazul!) Poate deveni epitet al verbului sau al
substantivului, (ex.) ori capătă valoare metaforică (ex).
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Prezentul (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la

prezent și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține
o serie de verbe la timpul prezent (ex.) au rolul, ( dacă este naraţiune,) de a reliefa
rapiditatea şi dramatismul acţiunii, de a imprima un ritm vioi acţiunii şi de a conferi
un relief stilistic deosebit situaţiei. De asemenea, dă impresia că acțiunea se
desfășoară sub ochii receptorului, creând autenticitate, exactitate și reactualizează
experiența (care?).
Dacă este text liric, acestea exprimă intensitatea trăirii într-o durată scurtă,
concentrată (care?)
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Imperfectul (Dormeau adânc sicriele de plumb)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la

imperfect și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se
structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o
serie de verbe la timpul imperfect (ex.) au rolul de a înfățișa o succesiune de
evenimente ale trecutului și arată o acțiune neterminată în trecut, simultaneitatea și
permanența. De asemenea, fiind un timp al istorisirii, impune o perspectivă subiectivă.
În descrieri conferă acestora un caracter dinamic în opoziție cu decupajul static
determinat de utilizarea prezentului.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Perfectul simplu ( Aci sosi pe vremuri )

În textul fragmentar selectat din opera X, verbele la timpul perfect simplu (ex.)
arată o acţiune trecută, de scurtă durată şi terminată de curând, exprimând , în naraţiune,
un moment de mare concentrare epică, situat într-un trecut recent. De asemenea,
marchează derularea rapidă a evenimentelor, caracterelor punctual, momentan, al
acţiunii sau al stării. În descriere, situează o anumită secvenţă în prim-plan, prin
contrast cu celelalte secvenţe descriptive realizate prin verbe la imperfect. Totodată, are
o funcţie dinamică, oferind vivacitate imaginilor ale căror elemente sunt prezentate într-
o succesiune alertă.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Perfectul compus (am mers, am început )

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor

la timpul perfect compus și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic.
Discursul se structurează sub forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/
narațiuni...și conține o serie de verbe la timpul perfect compus (ex.) arată o
acţiune trecută, terminată mai demult, fără a se şti precis când şi fixează
evenimentele într-o durată trecută, închisă, finită. De asemenea, marchează un
trecut ireversibil şi contribuie la nararea unor evenimente în succesiunea lor
cronologică, având şi rol de evocare, marcată de o anumită notă de subiectivitate.
 Interpretarea valorii expresive
a unor moduri şi timpuri verbale

Viitorul (nu-ți voi lăsa)

Fragmentul citat instituie o relație de semnificație între utilizarea verbelor la timpul

viitor și ideile poetice prin care se conturează mesajul artistic. Discursul se structurează sub
forma unui monolg adresat/ interior...descrieri/ narațiuni...și conține o serie de verbe la timpul
viitor (ex.) și arată o lume posibilă. Totodată, creează o perspectivă vizionară, iar în plan
subiectiv prezintă o stare de visare, dorinţa sau anticiparea profetică. De asemenea, sugerează
aspriraţia spre un ideal (care?), speranţa sau certitudinea şi lărgeşte orizontul în plan spaţial şi
temporal (precizare). Dacă există forme populare (ex.) reprezintă marcă a oralităţii şi a
stilului colocvial, accentuând o anumită intenţie de realizare a unei dorinţe (care?).
 Neomodernismul sau Generaţia ’60

Neomodernismul este un curent literar care a aparut ...și se

caracterizează prin...
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(reinterpretarea miturilor, creatia,
arta ca modalitate de cunoastere, reacţia filosofică, problematica omului
contemporan). Un prim argument care justifică încadrarea textului în
modernism îl constituie imaginile insolite într-un univers poetic original, cu un
imaginar poetic bogat şi inedit (ex.). Limbajul este presărat de o serie de
metafore (care sunt + commentate). Nu în ultimul rând, renunţarea la prozodia
clasică şi adoptarea structurii astrofice, a măsurii diferite de la vers la vers, a
versului alb, a ingambamentului (ex.)
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă
pentru perioada neomodernismului.
 Postmodernismul sau Generaţia ’80

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cotidianul, banalitatea,

periferia). Un prim argument care justifică încadrarea textului în postmodernism îl
constituie extinderea narativităţii asupra poeziei, mai ales sub forma scriiturii de
tip jurnal/cultivarea efectelor exprimării directe (ex.). Totodată, se apelează la
citat, colaj, parodie, ironie, parafrază şi la alte forme de intertextualitate (ex.) Nu
în ultimul rând, se constată desolemnizarea discursului, valorificând prozaismul,
refuzul stilului înalt, ermetic şi impersonal. (ex.).
Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă
pentru perioada postmodernismului.
 MODALITĂȚI DE
CARACTERIZARE A PERSONAJULUI
Personajul este o instanță narativă definitorie pentru genul epic, o creație a autorului menită a exprima viziunea
acestuia asupra unei teme literare, transmițând-o cititorului prin fapte, relații, limbaj și comportament specific naturii sale
ficționale.
Fragmentul dat face parte din opera X de Y și surprinde, printr-o descriere de tip portret, imaginea mamei/
adolescentului/ a revoltatului prin Z ca personaj principal/ secundar etc. deoarece se află în centrul acțiunii, toate faptele
importante fiind săvârșite de el, iar celelalte personaje acționează raportându-se la acesta (precizezi și circumstanța
spațială/temporală în care apare înfățișat).
Caracterizarea personajului, predominant directă (se realizează din perspectiva naratorului care îi prezintă statutul
social/profesional lui Z, acesta fiind…(precizezi ce este)/ …. indirectă, ( se desprinde din atitudini, vorbe, fapte, gesturi
etc.). Caracterizarea directă este completată de/ reiese din ... (portretul fizic, realizat de narator/de alte personaje/ prin
autocaracterizare- pentru fiecare modalitate de caracterizare prezentă în text se va indica un citat ilustrativ + comentariu).
În concluzie, Z este un personaj ale cărui trăsături fizice și/sau morale sunt bine evidențiate în fragment, portretul său
fiind emblematic pentru categoria umană reprezentată de…(tipologia personajului) /originalitatea acestuia fiind ilustartă
prin faptul că…=dacă intuiești o notă originală în construcția personajului).
 Pașoptismul

Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul

cultivă teme, precum (istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia
spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie de motive
literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este
antiteza...(ex.+comentarea).
 Romantismul

Romantismul e un curent literar apărut în...ca o reacție împotriva...și se caracterizează

prin...
Fragmentul citat adera la estetica romantica prin specificul viziunii artistice, arie tematica si
motivatica, mijloace expresive de redare a semnificatiilor textuale. Tabloul descriptiv propune
evaziunea catre un univers compensativ- o natura paradiziaca, de inceput de lume, unde.... Textul
liric se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea imposibilă istoria.) O primă
trăsătură care încadrează discursul liric în romantism o constituie prezenţa antitezei (ex. +comentat).
Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din
real.
Este prezent cadrul naturii, poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit,
excepţional, ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă interesul pentru
specificul naţional, iar poetul descrie.... Nu în ultimul rând, stilul este bogat în tropi ca antiteza,
comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
În concluzie, poezia...de...e reprezentativă pentru romantism, nu doar prin conținutul
tematic și viziune artistică, ci și prin apelul la mijloacele de expresie specifice.
 Realismul

Realismul este un curent literar cristalizat în Franţa in secolul al XIX-lea, ce se opune romantismului,
reactualizând conceptul de „mimesis” al Antichităţii greceşti, cu sensul de „redare exactă, completă a mediului social”. Drept
caracteristici se remarcă prin documentarea riguroasă prin descrierea mediului social, prin dezvoltarea observaţiei şi a
reflecţie morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin reflectarea veridică, obiectivă a realității, dar și prin crearea
iluziei autenticităţii se realizează prin estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză cand perspectiva
narativă omniscient alternează cu perspectiva unor personaje, ceea ce evită accentuarea unui singur punct de vedere.
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale unui mediu-care? legăturile
individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau involuţia personajului-care?).
O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei
viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea faptelor făcându-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a).
Naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient, apelând la observaţie şi la analiză, pentru descrierea fidelă a aspectelor de
viaţă surprinse (care?)
Totodată, se creează tipologii de personaje (care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinzând către precizie şi concizie.
Nu în ultimul rând, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte înfăţişate, faţă de personaje, fără idealizarea sau
caricaturizarea lor. (Ex.)
Toate elementele care se pot desprinde din fragmentul citat ce reflectă un crâmpei din viața satului românesc
redând atitudinea moralizatoare a scriitorului, încadrează fragmentul din punct de vedere tematic și motivic, dar și al viziunii
despre lume în seria textelor realiste.
 De exemplu:
Realismul este un curent literar cristalizat în Franţa in secolul al XIX-lea, ce se opune romantismului, reactualizând
conceptul de „mimesis” al Antichităţii greceşti, cu sensul de „redare exactă, completă a mediului social”. Drept
caracteristici se remarcă prin documentarea riguroasă prin descrierea mediului social, prin dezvoltarea observaţiei şi a
reflecţie morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin reflectarea veridică, obiectivă a realității, dar și prin
crearea iluziei autenticităţii se realizează prin estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză
cand perspectiva narativă omniscientă alternează cu perspectiva unor personaje, ceea ce evită accentuarea unui singur punct
de vedere.
Fragmentul citat prezintă un episod din viața satului ardelenesc având în prim-plan imaginea unui sătean, prezentând
câteva aspecte privitoare la portretul personajului ..... Dincolo de trăsăturile acestui personaj se remarcă atât imaginea ce se
conturează asupra unui sat (bârfa, gura satului), cât și intenția moralizatoare din dublă perspectivă: pe de o parte ipostaza
satului ca instanță moralizatoare față de comportamente ce ies din tipar, pe de altă parte atitudinea critică a naratoruli față de
obiceiul sătenilor de a bârfi. Fragmentul aderă la estetica realistă prin estomparea planului naratorului și prezentarea
imaginii pe care o avea personajul în ochii satului.
Toate elementele care se pot desprinde din fragmentul citat ce reflectă un crâmpei din viața satului românesc redând
atitudinea moralizatoare a scriitorului, încadrează fragmentul din punct de vedere tematic și motivic, dar și al viziunii despre
lume în seria textelor realiste.
 Simbolismul

Simbolismul e un curent literar apărut în...și este o expresie a unui nou model
de poezie care înlocuiește picturalul, imagistic cu cel sonor, acustic.
Poezia X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-târgurile de provincie, fie marile
oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului într-o lume meschină, descompunerea materiei,
declinul). O primă trăsătură care încadrează discursul liric în simbolism o constituie simbolul
..., care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti, precum:
spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive literare:
toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile,
instrumentele muzicale.
Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită
folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De
asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe înnoirea orizontului tematic. Nu în ultimul rând, este
prezent versul liber (ex.)
 Tradiţionalismul

Tradiționalismul este un curent literar apărut...și se caracterizează prin...

Textul liric X de Y aparține imaginarului poetic tradiționalist, dezvoltând tema...(copilăria
trecerea timpului, istoria, folclorul, lumea rurală), valorificând redescoperirea idealurilo
străvechi prin readucerea în actualitate a trecutului, a tot ceea ce ține de viața țăranului. (care?).
Imaginarul dezvoltat promovează interes şi pasiune pentru folclor/ promovează lumea
satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi.
Nu în ultimul rând, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+
comentarea lor), care pun în evidenţă ....
În concluzie, poezia... de... e reprezentativă pentru simbolism, nu doar prin conținutu
tematic și viziune artistică, ci și prin apelul la mijloacele de expresie specifice.
 MODERNISMUL

Modernismul este un curent literar care presupune reflectarea stărilor creatorului prin texte cu caracter filozofic, de meditație
estetică și existențială. Astfel viziunea poetică se construiește pe simboluri cultural-filozofice, poezia având caracter intelectualizat,
cu funcție de cunoaștere, de referințe din sfera culture. Textele prezintă, de obicei, un eu poetic suferind, creația fiind un produs al
imaginației prin proiecție sugestivă și prin corespondență.
Fragmentul ...de ... aderă la estetica modernistă prin specificul viziunii artistice, arie tematica si motivica, mijloace
expresive de redare a semnificatiilor textuale, inovații prozodice. Imaginarul poetic din acest fragment este modernist prin motivele
specifice – motivul …., al ….., al ….. și prin tema…….. Astfel, discursul poetic este construit sub forma unui monolog interior/
adresat (cui…..), care de peste timp, (se comentează puțin textul). Comentarea secvenței…. Prima strofa contureaza o viziune
crepusculara/pesismistă/ optimist/romantică/ideală …dominată de …. Versurile tematizeaza revelația lumii în declin/ bucuria
revederii iubitei/ …..Natura citadina/ rurală/ complement al unor stari sufletesti indefinite, devine cadru de manifestare a trăirilor.
A doua strofă descrie portretul iubitei/ decorul/ cadrul exterior ce e creionat în nuanțe /tonuri culori reci/calde, ceea ce
anticipează/ilustrează/sugerează/…….. Elementele prozodice susțin caracterul modernist al textului prin…., ……, ……
În concluzie, fragmentul citat reflectă o viziune modernistă, insolită asupra iubirii/naturii/morții etc. atât prin imaginarul
reflectat, prin mijloacele expresive, cât și prin procedeele de construcție.
 Comentarea titlului

Titlul operei „...” de „...” se constituie ca o sinteză a întregului mesaj poetic, el

funcţionează ca o cheie de lectură intratextuală, oferind indicii cu privire la ideea operei:... (care
este ideea?). Titlul este sintetic/analitic şi este alcătuit din... (precizezi valoarea/valorile
morfologice), poezia fiind o creaţie închinată... (cui?). În plan real, titlul…semnifică…, iar în plan
imaginar, acesta semnifică…(poate fi o figură de stil pe care o vei comenta). (TITLUL) devine
simbolul central al textului, întărind mesajul acestuia, iar legătura cu creaţia propusă se face prin
intermediul câmpului lexico-semantic (exemple), dar şi cu ajutorul resurselor sugestive, având
menirea de a spori expresivitatea ideilor poetice şi de a indica percepţia subiectivă a eului liric
asupra...accentuând sentimentele de....
Astfel, ( evidenţiezi figurile de stil şi le comentezi). Asadar, sintetizez prin a sublinia că
titlul operei...de...reprezintă o chintesenţă a întregului mesaj poetic, punând în lumină o creatie
lirică pe tema..., de o surprinzătoare forţă expresivă.
 Modernismul

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta poetică). Un

prim argument care încadrează textul X în modernism îl constituie cultivarea principiului unor trăiri contradictorii
(care?). De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor metafore surprinzătoare
(care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber care?), tehnica ingambamentului (ex.) Nu în ultimul rând,
se observă intelectualizarea emoţiei (ideea?). Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y
transmite sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu stările interioare.

N.B.!!! În genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al experienţei, al dramei de
conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea
personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un intelectual, frământat de numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte
introspecţia, monologul interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia
bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva
narativă este subiectivă, cu relatarea întâmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor,
dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.
Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
modernismului.
 Neomodernismul
Neomodernismul este o orientare care își face simțită prezența în anii 60 – 70, fiind o perioadă a redescoperirii
sentimentelor și a emoției estetice. Curentul literar se distinge prin intelectualizarea poeziei, cultivarea ironiei, spiritu l ludic,
înnoirile prozodice, încălcarea rigorilor prozodiei clasice.
Poezia .... de ... conturează un univers poetic determinat prin elemente precum....și se încadrează în
estetica neomodernistă prin tema ..., prin încălcarea canoanelor prozodiei clasice, dar și prin noutatea limbajului
poetic. Creația lirică este o meditație filosofică și exprimă ....
Eul liric subiectiv descrie sentimentele sale prin imagini artistice inedite precum...Exemple comentate!!
De asemenea, se remarcă și alte figuri de stil surprinzătoare: comparația... sau personificarea „ .....”, sugerând
...
O altă trăsătură a neomodernismului o constituie încălcarea rigorilor prozodiei tradiționale. Astfel, în
compoziția poeziei se observă versuri cu măsură inegală, iar tipul de rimă nu poate fi identificat. În plus, se
remarcă utilizarea tehnicii ingambamentului, prin intermediul căreia eul liric conferă cursivitate ideii poetice.
În concluzie, prin tema cu caracter filosofic, prin figurile de stil surprinzătoare, dar și prin nerespectarea
prozodiei clasice, poezia „...” de ...este un text care se înscrie în estetica neomodernistă.
Expresii de utilizat...
Formule pe care le poţi utiliza:
· Sentimentele sugerează/ accentuează/ evidențiază/ conturează/
creează impresia/ se remarcă/ impresionează( pentru opinii)/
emoționează
· Prezentarea sentimentelor de ... este mai mult un pretext pentru a
înfățișa trăiri general-umane...
· Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidențiată
prin imagini artistice precum... care generează sentimente de ...
· Eul liric își exprimă cu multă pregnanță (evident) metaforică și
expresivă trăirile...

· Sentimentele exprimate sunt nu doar diverse și complexe ci și

profunde, dovadă fiind folosirea interogației retorice/ limbajului
metaforic/ trăirilor intense…
·
 Barem de notare și corectare

Barem de notare și corectare

Prezentarea semnificațiilor textului dat, evidențiind două trăsături ale curentului.
-numirea a două trăsături ale curentului ……………………….1 punct+ 1 punct= 2 puncte
-evidențierea fiecărei trăsături a curentului identificate în text…1 punct+ 1 punct= 2 puncte
-prezentarea semnificațiilor textului:
prezentarea adecvată și nuanțată- ……………………………………………………………..5p.;
prezentare ezitantă-…………………………………………………………………………….3p;
încercare de prezentare………………………………………………………………………..1p.
-respectarea precizării privind numărul de cuvinte ………………………………………… 1 punct
 MULT SPOR!!!
AM ÎNCREDERE CĂ VEȚI GĂSI
FORMULA CEA MAI POTRIVITĂ
PENTRU REUȘITA ÎN VIAȚĂ!