Subiectul al II-lea la bacalaureat – Planuri de redactare

Perspectiva narativă
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, viziunea
lui asupra lumii.
În textul...scris de...perspectiva narativă este una ...(subiectivă/obiectivă), întrucât narațiunea este...
(intradiegetic/homodiegetică/heterodiegetică) fiind scrisă la persoana...(I/III-exemple de verbe și de pronume)
(Se va prezenta ideea textului/rezumat, 2-3 rânduri)
Perspectiva obiectivă din textul dat presupune un narator obiectiv, care știe mai mult decât
personajele….……..(ex. de informații despre personaje sau evenimente din text) și redă întâmplările fără să se
implice afectiv. Acesta se comport ca un regizor universal, neintervenind în derularea acțiunii. Prin urmare, în
textul...naratorul este unul omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero și viziune ,,dindărăt’’.
Perspectiva subiectivă din textul dat presupune un narator subiectiv, intradiegetic, care este și personaj și
se concentrează asupra propriului univers sufletesc. Din acest motiv, lumea prezentată cititorului se înfățișează
dintr-un singur unghi, iar autorul recurge la monolog interior pentru a reda gândurile personajului………. (ex.
citat din text)
În textul…...., scris de………Perspectiva narativă este ……….., naratorul este obiectiv/subiectiv și
uniscient, textul având focalizare externă/ internă și viziune ”dindărăt”/,, împreună cu’’.

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în legătură
cu/generate de... Tema poeziei este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea timpului,
creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul lexical al... Ideea poetică
centrală, viziunea aurorului asupra temei, exprimă………..
Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de persoana I-exemple)/adresat (dacă
identificăm verbe/pronume de persoana a II-a-exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare, persoana I/a
II-a), eul liric transmițând...Sentimentele care se degajă din text sunt de...(nostalgie, regret, melancolie, veselie,
exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.), eul liric aflându-se în ipostaza ...(meditativului,
nostalgicului, romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa cum reiese din versurile... .
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a
imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face trimitere
la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile artistice:
auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima o puternică
încărcătură afectivă, evidențiind…... .

Rolul notațiilor autorului

Notațiile autorului sunt elemente specifice textului dramatic și se mai numesc indicații scenice sau didascalii.
Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a dramaturgului, făcând legătura între
literalitate (textul ca operă literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării scenice). În textul
dramatic, notațiile autorului oferă informații suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre elementele
nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat selectat din opera Z, acestea au rolul/notează succint detalii privind decorul
(ex.de citate), elemente nonverbale, precum: limbajul trupului, gesticulaţia, mimica, mersul-exemple pentru
fiecare. Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la manifestările involuntare ale
unor emoţii, ale unor stări de spirit: tremurul vocii, râsul, bâlbâiala, oftatul, geamătul, mormăiala ezitantă,
suspinele, tusea, plânsul în timpul vorbirii, văicărelile, ridicarea vocii-dai exemple de citate pentru fiecare.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru prezentarea acestor notații pe care
autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă,
ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.

Arta poetică
Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre lume și viață a unui
scriitor despre menirea artistului în societate și despre misiunea artei sale, într-un limbaj care îl particularizează.
Textul citat...(titlul textului), scris de...(numele autorului) este o artă poetică, o creație lirică în care autorul își
exprimă concepția despre artă și despre rolul artistului în societate, întreg discursul liric focalizându-se pe
tema...(condiției artistului într-o societate meschină, superficială, incapabilă să-l înțeleagă și să îi aprecieze
efortul creator/condiției omului de geniu/iubirii/destinului etc.)
Încă din incipit este dezvăluită concepția autorului despre lume și despre viață. Demersul poetic are ca punct de
plecare tematica propriei opere/menirea artei/rolul artistului redat(ă) la nivel artistic prin intermediul unei/unui...
(figură de stil)...care...(rolul figurii de stil selectate).
Eul liric, în ipostaza de creator, transfigurează realitatea prin prisma propriei imaginații și a sensibilității,
bogăția expresivă a operei având menirea de a impresiona, de a sensibiliza și de a educa cititorul, aspecte
ilustrate în versurile.../prin intermediul...(figură de stil)...care este rolul acesteia....
De asemenea, arta, în concepția autorului are rolul de a trezi sentimentul de patriotism, de a insufla respect față
de valorile reale și față de măreția trecutului istoric național, de a convinge că libertatea și unirea ar trebui să
definească orice națiune.
Rolul artistului nu este de a judeca, ci de a educa, de a influența cititorul în vederea evoluției spirituale și
morale. Sunt versuri care dezvăluie caracterul de poem esențial pentru întregul program estetico-literar al
autorului, care transferă cititorului concepția creatorului despre rolul său și al artei sale în
societate...Indiscutabil, poetul și poezia aparțin lumii întregi, care poate valorifica informațiile transmise în mod
expresiv.
Versurile suprind condiția artistului, care își manifestă dorința ca receptarea operei sale să se realizeze la timpul
potrivit, pentru a-și atinge menirea.
Textul are caracter confesiv, prin utilizarea formelor verbale și pronominale de persoana I....eul liric
exprimându-și în mod direct crezul poetic.
Textul citat este o artă poetică (romantică, simbolistă, modernistă, tradiționalistă, neomodernistă,
postmodernistă) în care autorul își exprimă în mod direct, subiectiv, concepția despre lume și viață, despre rolul
artistului și despre menirea artei sale prin intermediul unui limbaj expresiv, care-l particularizează, insuflându-i
cititorului stări sufletești menite să îl sensibilizeze, să îl educe și să îl determine să se autodefinească în raport cu
lumea, cu creația și cu sine.

Caracterizarea unui personaj

Personajul este o instanță narativă definitorie a textului narativ, o ”ființă de hârtie” (Roland Bartes) prin
intermediul căreia autorul își transpune în operă, în mod indirect, propriile idei și sentimente, precum și
viziunea asupra realității.
X este personajul principal/central/ protagonistul textului fragmentar, deoarece participă activ la toate
momentele acțiunii, iar celelalte personaje gravitează în jurul său.
Acesta este caracterizat direct atât de către narator, cât și de alte personaje, iar faptele, gesturile, limbajul și
relațiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper în caracterizarea indirectă.
Încă din incipitul textului X (se precizează numele personajului) este caracterizat direct de către narator,
modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social și originea sa.
Caracterizat de celelalte personaje...X apare...(se precizează o trăsătură dominantă). Portretul moral este realizat
prin mai multe procedee indirecte. Faptele și felul său de a vorbi sunt dovada unui model/ sau nu...(alte trăsături
care reies). Trăsăturile sale de caracter sunt completate de atitudinea pe care o adoptă cu celelalte
personaje...Caracterizarea prin nume constituie o altă metodă indirectă...(menționarea autocaracterizării dacă
apare).
Prin urmare, protagonistul operei literare.../fragmentul operei literare...de...reprezintă prototipul omului
perseverent/ conștient/harnic/ răsfățat/needucat/copilăros....., trăsăturile fizice și morale fiind conturate direct și
indirect.