Prof.

Crina Mordășan

SCHEME REZOLVARE SUBIECTUL II BACALAUREAT

Perspectiva narativă obiectivă

Perspectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt prezentate evenimentele relatate.

În fragmentul extras din opera literară ..................de .................. perspectiva narativă este
obiectivă, relatarea se face la persoana a III-a prin verbe și forme pronominale, de exemplu.”el,
ea, ei, ele citesc etc”.....................

Aceste verbe descriu o atmosferă în care ( scrii ideea textului). ……..”Autorii pun adesea ideea
principală în sau aproape de prima sau ultima teză a paragrafului sau a articolului”...............

Naratorul este omniscient și omniprezent fiind detașat de evenimentele relatate, focalizarea

este ”zero”.

În concluzie, naratorul obiectiv, prin atitudinea sa neimplicată, oferă o viziune

imparțială asupra evenimentelor relatate.

Perspectiva narativă subiectivă

Pespectiva narativă reprezintă unghiul din care sunt prezentate evenimentele relatate.

În fragmentul extras din opera literară ..................de ..................perspectiva narativă este

subiectivă, relatarea se face la persoana a I-a prin verbe și forme pronominale , de exemplu.” Eu,
noi citim” etc.....................

Aceste verbe descriu o atmosferă în care ( scrii ideea textului)…..”Autorii pun adesea ideea
principală în sau aproape de prima sau ultima teză a paragrafului sau a articolului”...........................

Atitudinea nartorului este confesivă, analitică, acesta se identifică cu personajul principal.

În concluzie, naratorul personaj, prin atitudinea sa implicată, oferă o viziune subiectivă

asupra evenimentelor relatate.
Prof. Crina Mordășan

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

CE: - porniți de la definiția genului liric (Poetul își transmite în mod direct ideile ți
sentimentele prin intermediul eului liric)
- Identifica teme și motive literare
- Gandeste cu atentie ce mesaj vrea sa transmita poetul ( de ex.: trecerea timpului,
nostalgia, iubirea pierduta)
CUM: - mărcile lexico-gramaticale ale eului liric (verbe, pronume, adjective pronominale la
persoana I si I

Figuri de stil (epitet, metaforă, personificare etc)

" Exemple de figuri de stil și imagini artistice  "

"mare albastră", "soare galben" - epitet

"S-a deșteptat în mine un izvor" - metaforă

"Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață" - comparație

"Sara pe deal buciumul sună cu jale" - personificare

"Vodă-i un munte" - hiperbolă

"Vesela verde câmpie acu - i tristă" - Inversiunea

"Noapte tristă , noapte mută , noapte moartă " - enumeratie

"Ziua ninge , noaptea ninge , dimineața ninge iară" - repetiție

"Vreme trece, vreme vine" - antiteză

"Prin vârfuri vântul viu vuia" - aliterație

"Cu ceața groasă oblojind copacii

Coboară jos cerul ca o prelată" - asonanță

"un miros venea adormitor" - imagine olfactivă

"Galbenă gutuie

Dulce amăruie" - imagine gustativă

"Lacul codrilor albaștri

Prof. Crina Mordășan

Nuferi galbeni îl încarcă" - imagine vizuală

"Să sărim în luntrea mică" - imagine dinamică

"Și să-mi cadă lin pe piept" - imagine tactilă

Epitetul este figura de stil prin intermediul căruia li se atribuie însușiri neobișnuite obiectelor,
fenomenelor, acțiunilor.

Metafora este figura de stil prin intermediul căreia un obiect, lucru, fenomen este comparat cu
altul prin intermediul unei analogii.

Comparația este figura de stil prin intermediul căreia un termen este comparat cu altul cu
ajutorul unui adverb "ca", "precum".

Personificarea este figura de stil prin intermediul căreia li se atribuie însușiri omenești

obiectelor, fenomenelor, acțiunilor.

Hiperbola este figura de stil ce constă în exagerarea anumitor trăsături, obiecte.

Inversiunea este figura de stil care constă în schimbarea ordinii obișnuite a cuvintelor.

Repetiția este figura de stil ce constă în repetarea anumitor cuvinte pentru a accentua o idee.

Enumerația este figura de stil care constă în înșiruirea anumitor cuvinte pentru a accentua o
impresie.

Antiteza constă în punerea în opoziție a două cuvinte.

Aliterația constă în repetarea anumitor consoane.

Asonanța constă în repetarea anumitor vocale.

Imaginile artistice sunt o formă estetică prin care autorul își exprimă ideile și sentimentele.
- Imagini artistice (vizuale, auditive)
- Elemente de prozodie ( ritm, rimă, măsură)

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Fragmentul din poezia/textul .........aparține genului liric, deoarece

poetul/scriitorul ......își transmite în mod direct gândurile și sentimentele.
Versurile aparțin unui text liric a cărui temă este...(ex. nostalgie, singuratate, de
comuniune a omului cu natura, de exprimarea sentimentelor puternice pe care omul îl resimte eul
față de persoana iubită, Iubirea/ natura/ trecerea timpului/creația etc).
Pentru a evidenția ideea poetică sunt folosite figuri de stil, de exemplu:...................
Totodată regăsim și imaginile artistice, de exemplu: ............
Prof. Crina Mordășan

Figurile de stil și imaginile artistice au rolul de a evidenția mesajul liric și de a

înfrumuseța limbajul poetic.
În concluzie, mijloacele artistice conferă expresivitate textului și evidențiază ideea
poetică.

Rolul notațiilor autorului

În fragmentul din opera/poezia ……de ….., notațiile autorului au rolul, în primul

rând, de a oferi detalii cu privire la segmentarea specifică textului: ”TABLOUL III,
SCENA 1”.

Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic și se mai

numesc indicații scenice sau didascalii .

Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a

dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă literară) și teatralitate
(textul ca operă destinată reprezentării scenice).

În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații suplimentare despre

decor, despre vestimentație, despre elementele nonverbale, ajutând la punerea în
scenă a textului.

În textul fragmentar prezentat selectat din opera ………., acestea au

rolul/notează succint detalii privind decorul (la birou, în sertar), fie la jocul scenic al
personajelor: ”are o atitudine de subaltern, în așteptarea ordinelor”, elemente
nonverbale, precum: limbajul trupului, gesticulaţia, mimica, mersul-exemple pentru
fiecare.

Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la

manifestările involuntare ale unor emoţii, ale unor stări de spirit: tremurul vocii,
râsul, bâlbâiala, oftatul, geamătul, mormăiala ezitantă, suspinele, tusea, plânsul în
timpul vorbirii, văicărelile, ridicarea vocii-dai exemple de citate pentru fiecare.
În concluzie, notațiile autorului au rolul de a-l introduce pe cititor în
atmosfera operei și de a-i ajuta pe actori să interpreteze rolul.
Prof. Crina Mordășan

Caracterizare de personaj

Personajul literar este o voce narativă specifică textului epic și

dramatic.
Personajul.......... regăsit în fragmentul extras din opera literară.”.....”
de ......este prezentat atât prin mijloace directe, cât și indirecte de
caracterizare.
Caracterizarea directă se realizează prin portret fizic, făcut
de narator/de alte personaje/prin autocaracterizare și/sau portret moral,
făcut de narator/de alte personaje/prin autocaracterizare):
…………………………………..(pentru fiecare modalitate de caracterizare
prezentă în text se va indica un citat ilustrativ).
Ca modalități de caracterizare indirectă se remarcă:
…………………. (se vor enumera toate modalitățile de caracterizare
indirectă prezente în text:
comportament/limbaj/mediu/vestimentație/nume etc
Caracterizarea indirectă reiese din comportament, limbaj, atitudine,
relația cu ceilalți, vestimentație, astfel personajul.... (este naiv pentru că..../
politicos pentru că...../respectuos pentru că....)
În concluzie, profilul personajului.... este conturat atât în mod direct
prin informațiile oferite de narator, cât și indirect prin comportamentul și
relația cu cei din jur.