GENUL LIRIC

GENUL LIRIC este genul literar în care gândurile și sentimentele sunt exprimate direct, prin
confesiunea eului liric. Se caracterizează prin subiectivitate, autoexprimare, prezența unui limbaj artistic,
expresiv ( imagini artistice și figuri de stil).

Operele literare care aparțin genului liric se numesc opere lirice.

TRĂSĂTURI/CARACTERISTICI ALE GENULUI LIRIC

 subiectivitate
 exprimarea directă a sentimentelor, a emoțiilor (față de aspectele din natură, de o experiență
personală ori de a unei colectivități sau față de propriile trăiri)
 prezența eului liric
 prezența unui limbaj artistic, expresiv
 apar imagini artistice ( vizuale/auditive/olfactive), figuri de stil (epitet, comparatie, repetitie,
personificare, inversiune, enumeratie etc) si cuvinte cu sens figurat
 modul de expunere monolog liric, monolog liric adresativ sau descrierea
 are structură specifică ( strofe/versuri), dar nu obligatorie
 elemente de prozodie sau de versificație ( ritm, rimă, măsură)
ritm iambic, tohaic, amfibrahic
rima imperecheata, monorima, incrucisata, monorima

!!!! Prezența eului liric este marcată prin: (MARCI LEXICO-GRAMATICALE SAU LEXICALE ale eului
liric sau MĂRCI ALE SUBIECTIVITĂȚII)

 verbe la persoana I
 pronume personale la persoana I eu, mine, mă, îmi, mi-, mie etc
 pronume posesive: al meu, a mea, ai mei, ale mele
 adjective pronominale posesive meu, mea, mei, mele
 interjecții afective: o, ah, oh, vai etc
 interogatii și exclamații retorice
 puncte de suspensie

Când apare MONOLOG LIRIC ADRESATIV (eul liric se adresează ființei iubite sau altcuiva) apar
marci ale relatiei eul liric-interlocutor, MĂRCI ALE ADRESĂRII DIRECTE)

 verbe la persoana a II-a (singular sau plural)

 pronume la persoana a II-a (tu, te, tine, îți, ție etc)
 adjective pronominale la persoana a II-a( tău/ta/tăi/tale)
 substantive în cazul vocativ
 verbe la modul imperativ
EUL LIRIC poate apărea în diverse ipostaze: îndrăgostitul, revoltatul, gânditorul, căutătorului unui
ideal, a absolutului etc